joi 19 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: maia sandu

145 articole
Politică

Sandu sugerează că Moldova ar putea adera la NATO

Maia Sandu sugerează, într-un interviu pentru Politico, că Republica Moldova ar putea adera la NATO. Însă Republica Moldova este stat neutru, prin Constituție, iar Maia Sandu a evitat să pronunțe numele alianței militare. Un sondaj efectuat în noiembrie de un institut al Academiei Române arăta că doar 22,4% dintre toți respondenții ar fi votat pentru aderarea la NATO. Sandu sugerează că Moldova ar putea adera la NATO „Acum, există o discuție serioasă despre capacitatea noastră de a ne apăra, dacă o putem face singuri sau dacă ar trebui să facem parte dintr-o alianță mai mare. Și dacă ajungem, la un moment dat ca națiune, la concluzia, că trebuie să schimbăm neutralitatea, acest lucru ar trebui să se întâmple printr-un proces democratic", a declarat Maia Sandu pentru Politico. Another Putin own goal. #Moldova is considering joining #NATO. President Maia Sandu said in an interview with POLITICO the country was still weighing its next step, and whether it would require a constitutional change to do so. https://t.co/xUw8kfbFUi— Glasnost Gone (@GlasnostGone) January 21, 2023 Publicația subliniază că Sandu a avut formulări prin care a evitat menționarea propriu-zisă a NATO, termenul fiind înlocuit cu „o formațiune mai mare”. Deși Moldova nu este membră a NATO, ea cooperează cu organizația și contribuie la forța de menținere a păcii condusă de NATO în Kosovo, mai explică Politico. Sandu, împreună cu alți lideri, s-au întâlnit cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la New York, în timpul Adunării Generale a Națiunilor Unite din septembrie anul trecut. Ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a participat la reuniunea NATO din decembrie de la București - prima oară când un ministru de externe al Republicii Moldova participă la o ședință ministerială NATO. La acea întâlnire, aliații au reconfirmat sprijinul pentru Moldova, inclusiv prin pregătirea forțelor de apărare moldovenești. Citește și: Reuniunea de la Ramstein s-a încheiat fără ca Germania să ofere vreun tanc Ucrainei. Cehia și Slovacia ar putea trimite către Kiev tancurile Leopard pe care urmau să le achiziționeze România, stat vecin și membru NATO, este, de asemenea, deosebit de dornică să sporească cooperarea militară. În noiembrie, în cadrul unui sondaj efectuat de LARICS, cetățenii moldoveni au fost întrebați dacă ar susține aderarea Republicii Moldova la NATO: 22,4% ar vota pentru; 54,5% ar vota împotrivă; 23,1% nu știu/nu răspund. Datele LARICS arată că, din 2007, susținerea pentru aderarea la NATO variază în jurul acestui procent. Însă, în perioada 2004-2006, ea era de 34-36%.

Sandu sugerează că Moldova ar putea adera la NATO În fotografie, alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în drum spre New York Foto: Twitter
Maia Sandu, maraton politic la Davos. În imagine, cu premierul Greciei Foto: Facebook
Eveniment

Maia Sandu, maraton politic la Davos

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a realizat un adevărat maraton politic la Davos: în circa 48 de ore, ea a avut discuții cu șapte șefi de stat și de guvern, plus Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene, și doi președinți ai unor bănci internaționale. Printre cei cu care s-a întâlnit a fost cancelarul Germaniei, Olaf Scholz. Cu președintele Confederației Elvețiene Maia Sandu, maraton politic la Davos Potrivit informațiilor publice, de pe contul de Twitter al Maiei Sandu, ea a discutat, la Forumul de la Davos cu: premierul statului Luxemburg, Xavier Bettel președintele Confederației Elvețiene, Alain Berset premierul Spaniei, Pedro Sanchez cancelarul german Olaf Scholz premierul Olandei, Mark Rutte premierul irlandez, Leo Varadkar premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis It was a pleasure to greet ??@Bundeskanzler Olaf Scholz in Davos. Encouraged by #Germany’s firm support for Moldova??, reiterated our appreciation for the provided assistance, notably in the energy and defense sectors. pic.twitter.com/KKvmE24lMl— Maia Sandu (@sandumaiamd) January 18, 2023 În plus, Maia Sandu consemnează discuții cu Ursula von der Leyen, cu Werner Hoyer, președintele Băncii Europene de Investiții, și cu Odile Renaud, președintele BERD. În general, toate discuțiile au avut drept punct comun asistența economică oferită Republicii Moldova. Concluding the #WEF23 marathon on a high note with a meeting w/ ?? PM @kmitsotakis. Greece is a trusted partner for Moldova and our ??integration agenda.We agreed to further build on the already strong ??-?? cooperation and launch new partnerships in the energy sector. pic.twitter.com/55yM6kZfPg— Maia Sandu (@sandumaiamd) January 19, 2023 Dar Republica Moldova a cerut din partea aliaţilor săi și sisteme defensive antiaeriene, a declarat preşedinta Maia Sandu într-un interviu acordat agenţiei Reuters la Forumul Economic Mondial de la Davos. Cu președintele Băncii Europene de Investiții Ea a adăugat că Republica Moldova are nevoie de asemenea de un ajutor financiar extern anul acesta care să fie cel puţin la nivelul celui din 2022, adică cel puţin 600 de milioane de euro, pentru a-şi proteja populaţia în faţa inflaţiei.

Șoșoacă, atac suburban la adresa Maiei Sandu Foto: Facebook
Politică

Șoșoacă, atac suburban la adresa Maiei Sandu

Favorita Ambasadei Rusiei la București, senatoarea Diana Șoșoacă, a lansat un atac suburban la adresa Maiei Sandu, președintele Republicii Moldova. „Cerșește în genunchi, pe sub toate birourile, ajutor pentru Republica Moldova”, a spus Șoșoacă, într-un interviu pentru portalul Unimedia, din Moldova. Titlul articolului din Unimedia este „Șoșoacă o face cu ou și cu oțet pe Maia Sandu”. Șoșoacă, atac suburban la adresa Maiei Sandu „Am avut interdicție să intru în Senatul României că doamna Maia Sandu și cu Iohannis au fost în Parlament, au susținut nu știu ce chestii cu egalitatea de șanse pentru femei. Ce chestie? Ce egalitate de șanse în care o femeie nu a avut dreptul să intre în sala Senatului pentru că era doamna Maia Sandu? Aia care se duce și cerșește în genunchi, pe sub toate birourile ajutor pentru Republica Moldova. Ți-ai vândut țara doamna Maia Sandu, ți-ai vândut-o lui Soros. Nu m-am întâlnit niciodată în viața mea cu Maia Sandu și cu atât mai puțin la Oradea și dezmint total aceste știri în care eu m-aș întâlni cu Maia Sandu. Nici nu îndrăznește pitica asta să se întâlnească cu mine. Pitică din punct de vedere politic, nu altceva, că nu știu ce înălțime are, dar din punct de vedere politic este un om mic, pitic care și-a vândut țara. Ai nenorocit țara ceea, care defapt îi aparține României și vrei să devii președinta României, ți-ai vândut Moldova și cerșești ajutoarele și ți-ai vândut propria nație lui Soros vii să îmi iei și țara mea”, a spus Șoșoacă. Foto: Ambasada Rusiei la București În noiembrie, în plină invazie a Ucrainei, senatoarea Diana Șoșoacă a sărbătorit Ziua Unității Naționele a Rusiei la ambasada rusă de la București, după cum reiese din fotografiile publicate de misiunea diplomatică pe Facebook. Citește și: Vești proaste pentru aderarea la Schengen: Bulgaria, principală poartă a migrației din Balcanii de Vest, scrie Frankfurter Allgemeine, analizând datele Frontex În martie, senatoarea Diana Ivanovici-Șoșoacă alături de deputații Dumitru Coarnă, Mihai Lasca și Francisc Tobă s-au întâlnit cu ambasadorul Rusiei la București, Valeri Kuzmin, se arăta într-un comunicat publicat pe pagina de Facebook a Dianei Șoșoacă.

Maia Sandu, mai populară în Ucraina decât Macron Foto: Facebook
Politică

Maia Sandu, mai populară în Ucraina decât Macron

Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, este mai populară în Ucraina decât șeful statului francez, Emanuel Macron, sau cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, arată un sondaj New Europe Center, din Kiev. Premierul Ungariei, Viktor Orban, se află pe locul IV la capitolul neîncredere, prima poziție fiind deținută, previzibil, de președintele Rusiei, urmat de șefii de stat din Belarus și China comunistă. Sondajul nu măsoară credibilitatea unor lideri precum cei din țările baltice, Finlanda sau România. Maia Sandu, mai populară în Ucraina decât Macron Sondajul a fost efectuat în Ucraina, dar nu și pe teritoriile ocupate de Rusia, în perioada 16-25 decembrie. Eșalonul celor chestionați a fost de 1553 de persoane, iar interviurile au fost realizate prin metoda CATI. Marja de eroare este de 3,1%. Maia Sandu este pe locul VI în topul liderilor în care ucrainenii au încredere. Puțin peste 50% dintre cei chestionați au încredere în ea, față de doar 31,9% în 2021 - potrivit datelor colectate de New Europe Center. Most trusted foreign leaders by Romanians are, in this order: Maia Sandu ??, Emmanuel Macron ??, Volodymyr Zelenskyy ?? & Joe Biden ??. Least trusted foreign leader: Vladimir Putin ?? (3% of Romanians trust him). The only surprise is Macron, more popular in ?? than I thought. pic.twitter.com/64GIA9aJk0— Sorin Melenciuc (@SorinMelenciuc) November 9, 2022 Pe locul întâi este președintele Poloniei, Andrzej Duda, care a câștigat încrederea opiniei publice din Ucraina pentru al doilea an consecutiv - 87% dintre cetățeni au încredere în el. În 2021, doar 52,5% din ucraineni aveau încredere în el. Președintele SUA Joe Biden (79%) și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, (73%) ocupă locul al doilea, respectiv al treilea. Pe locul IV se află premierul britanic, Rishi Sunak (64,2%) probabil și datorită sprijinului uriaș acordat regimului de la Kiev de către fostul premier conservator Boris Johnson. Pe locul V, Charles Michel, președintele Consiliului European, cu o cotă de încredere de 51,3%. Umrează, în ordine, în marja de eroare a sondajului, Maia Sandu și Olaf Scholz. În președintele Macron au încredere doar 43,9% din ucraineni. Citește și: Nicuşor Dan: Am închis datoriile curente ale Primăriei Capitalei. Bucureştiul a trecut pe lângă un faliment Previzibil, Putin, Lukașenko și Xi Jinping sunt liderii în care ucraineii au cea mai mare neîncredere. Însă premierul Ungariei, Viktor Orban se află pe locul IV în acest clasament, fiind urmat de Macron și Recep Tayip Erdogan, președintele Turciei.

Maia Sandu a cheltuit în străinătate peste 25.000 de euro Foto: Twitter
Eveniment

Maia Sandu a cheltuit în străinătate 25.000 de euro

În 2022, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a cheltuit pe vizite în străinătate puțin peste 25.000 de euro, scrie agora.md. Potrivit acestei publicații, Maia Sandu a avut 19 deplasări peste hotare pe parcursul anului 2022. Maia Sandu a cheltuit în străinătate peste 25.000 de euro În medie, o vizită în străinătate a Maiei Sandu a costat sub 1.300 de euro, în condițiile în care a fost inclusiv la New York, un oraș foarte scump. În plus, președintele Republicii Moldova a călătorit în unele deplasări cu avioanele altor șefi de stat. De exemplu, Maia Sandu a zburat din Londra marți, 20 septembrie, în același avion cu președintele polonez Andrzej Duda, liderul estoniei Alar Karis și generalul NATO Jens Stoltenberg. Avionul aparținea Poloniei. „Cheltuielile administrației prezidențiale pentru vizitele externe efectuate în anul 2022 au constituit 514.403,43 de lei, mai puțin de jumătate din suma de 1.052.700 de lei, alocată din bugetul Președinției pentru anul trecut. Pentru anul 2023, suma alocată pentru vizite în străinătate este de 700.000 de lei”, scrie agora.md. Un euro este puțin sub 21 de lei moldovenești. Citește și: Mitulețu-Buică, șeful AEP (judecat pentru corupție, plagiator și acum acuzat și de conflict de interese), se poartă ca o zână: se laudă cu date publice despre partide Pe de altă parte, în 2022, președintele României, Klaus Iohannis, a avut 21 de deplasări externe în 2022, care au implicat cheltuieli de peste 16,6 milioane de lei, adică peste 3,32 de milioane de euro. Asta înseamnă aproape 160.000 de euro pentru fiecare vizită în străinătate a unei delegații oficiale conduse de șeful statului.

Maia Sandu, după discuțiile cu Aurescu Foto: Facebook Maia Sandu
Politică

Maia Sandu, după discuțiile cu Aurescu

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a mulțumit României pentru sprijinul acordat, după discuțiile cu ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu: „Livrările de energie electrică și păcură în această perioadă critică ne-au fost salvatoare”, a scris ea pe Facebook. Maia Sandu, după discuțiile cu Aurescu „Mi-am exprimat recunoștința pentru răspunsul rapid și necondiționat al României de a ne ajuta să depășim cea mai mare criză energetică din istoria țării. Livrările de energie electrică și păcură în această perioadă critică ne-au fost salvatoare. Am mulțumit și pentru sprijinul bugetar direct de zece milioane de euro, acordat prin Platforma de Sprijin pentru Moldova”, a afirmat ea. Pe de altă parte, șeful statului a făcut un inventar ar viitoarelor chestiuni care ar trebui rezolvate în relația dintre Republica Moldova și România: „Mizăm pe România pentru interconectarea sistemelor electroenergetice” „Ne dorim să pornim cât mai repede construcția podului Ungheni-Ungheni” „Să facem operațional podul Leova-Bumbăta” „Vrem să simplificăm conexiunile rutiere” Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, se află în vizită la Chișinău. Citește și: Rusia își asumă victoria Argentinei la Campionatul Mondial: meritul ar fi al vaccinului Sputnik V, folosit pe scară largă în această țară „Veţi avea în continuare în România acelaşi sprijin puternic, acelaşi efort dedicat pentru ca toate provocările prin care treceţi să fie trecute cu succes”, a afirmat Bogdan Aurescu, într-o conferinţă de presă alături de omologul său din Republica Moldova, Nicu Popescu.

Maia Sandu vrea presiuni împotriva Rusiei (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Maia Sandu vrea presiuni împotriva Rusiei

Maia Sandu vrea presiuni împotriva Rusiei. Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a condamnat noile bombardamente de luni ale Rusiei asupra Ucrainei, într-o postare pe pagina sa de Twitter, lansând un apel către comunitatea internaţională să-şi crească presiunile asupra Moscovei pentru a pune capăt agresiunii acesteia în Ucraina. Maia Sandu vrea presiuni împotriva Rusiei "Condamnăm cu fermitate atacurile repetate ale Rusiei asupra civililor din Ucraina, a obiectivelor civile şi celor de infrastructură critică. Comunitatea internaţională ar trebui să-şi întărească presiunea asupra Rusiei pentru a opri războiul. Doar în acest mod putem pune capăt suferinţei şi pierderilor de vieţi" omeneşti, a subliniat Maia Sandu în mesajul său. Un nou val de atacuri cu rachete ruseşti a vizat luni Ucraina, ducând la alte întreruperi de curent electric şi apă într-o ţară care se confruntă deja cu o criză energetică, Moscova făcând din aceste infrastructuri ţinta sa prioritară în plină iarnă. Loviturile au survenit în aceeaşi zi în care a intrat în vigoare mecanismul de plafonare a preţului de vânzare a petrolului rusesc decis de Occident, care încearcă astfel să secătuiască finanţele Moscovei pentru efortul militar. Resturi de rachetă, la Briceni Pe fondul atacului cu rachete asupra Ucrainei, fragmente dintr-o rachetă au fost descoperite în oraşul Briceni, din nordul Republicii Moldova, care se învecinează cu Ucraina. Ministerul Apărării de la Chişinău nu a oferit deocamdată detalii despre provenienţa rachetei găsite într-o livadă de lângă Briceni, precizând doar că geniştii s-au deplasat la faţa locului. Presa rusă a scris că, din imagini, racheta pare a fi ucraineană, notează portalul NewsMaker.md. La rândul său, într-un comunicat citat de Deschide.md, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE) condamnă în termenii cei mai duri atacurile brutale cu rachete ale Federaţiei Ruse asupra Ucrainei, subliniind că aceste acţiuni nejustificate provoacă consecinţe dramatice în Ucraina, lăsând oamenii fără electricitate, agent termic şi, în unele cazuri, fără apă. Citește și: Ucraina a lovit două din cele trei baze aeriene rusești care adăpostesc bombardierele strategice "Misiunile diplomatice ale Republicii Moldova din Ucraina monitorizează cu atenţie evoluţia situaţiei de securitate. Reamintim că cetăţenii moldoveni din Ucraina se pot adresa în cazul oricărei situaţii excepţionale ambasadei de la Kiev sau consulatului de la Odesa pentru asistenţă consulară de specialitate", precizează MAEIE. Totodată, diplomaţia moldoveană menţionează că atacurile de luni sunt încă o dovadă de agresiune inacceptabilă asupra obiectivelor civile ucrainene de importanţă vitală, care afectează inclusiv Republica Moldova.

Siegfried Mureșan, încrezător în șansa Moldovei (sursa: Facebook/Siegfried Mureșan)
Eveniment

Siegfried Mureșan, încrezător în șansa Moldovei

Europarlamentarul PNL și vicepreședinte al Grupului PPE în Parlamentul European Siegfried Mureșan a acordat un amplu interviu pentru Defapt.ro în care a vorbit despre aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Siegfried Mureșan, încrezător în șansa Moldovei, sprijinită acum puternic, datorită Maiei Sandu și PAS, de blocul comunitar. Siegfried Mureșan, încrezător în șansa Moldovei Mureșan a explicat cum a început traseul european al Republicii Moldova și care a fost rolul Maiei Sandu și al PAS în acest început, dar și care sunt pașii următori. Care sunt riscurile acestui traseu, pe termen mediu, dar și care sunt pericolele pe termen scurt, în această iarnă? Cum poate influența o altă configurație politică parlamentară la Chișinău procesul de aderare la UE? https://www.youtube.com/watch?v=U9r1rfyoDhQ&t=1705s Și, până la urmă, ce poate face Uniunea Europeană, practic, pentru Republica Moldova, o țară mică aflată la granița unei țări mari invadate de un stat uriaș? Europarlamentarul a răspuns inclusiv la întrebări directe despre cum pot ajunge produsele moldovenești pe piața UE, despre un acord de roaming între Moldova și blocul comunitar, despre situația din Transnistria, dar și despre politică. Citește și: VIDEO Prima reuniune NATO la nivel de miniștri de Externe la care participă Republica Moldova. Aurescu: „România va fi capitala diplomatică, europeană, euroatlantică”

Procentul celor care vor unirea a ajuns la un nivel maxim Foto: InfoPrut
Eveniment

Procentul celor care vor unirea a ajuns la un nivel maxim

Sondaj comandat de Academia Română, prin Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” (ISPRI), în Republica Moldova: procentul celor care vor unirea a ajuns la un nivel maxim, potrivit datelor colectate din 2010 până acum. Procentul celor care vor unirea a ajuns la un nivel maxim Astfel, procentul cetățenilor moldoveni care vor unirea cu România a ajuns la 42,5%, față de 39,7% în octombrie 2022 și 34,7%, în mai 2022. În noiembrie 2010 era de doar 3%, iar în decembrie 2019 ajunsese la 30%. Totuși, 57,5% dintre respondenți sunt împotriva unirii. Pe de altă parte, doar 22,4% din cei chestionați ar dori aderarea la NATO, respectiv 29,1% dintre cei cu opțiune de vot. Puțin peste 70% sunt contra aderării la această structură militară. În ceea ce privește încrederea în liderii politici străni, Klaus Iohannis este pe primul loc. Însă, cu o cotă de încredere de 35,2%, Vladimir Putin este la doar 0,2% în urma președintelui României - practic, diferența este în marja de eroare. În Volodimir Zelenski au încredere 30,9% din cei chestionați. Potrivit sondajului, cetățenii din R.Moldova au cea mai mare încredere în Igor Dodon și Ion Ceban, actuala președintă Maia Sandu situându-se pe locul trei. Totuși, PAS, partidul Maiei Sandu, ar ieși pe primul loc la parlamentare, cu 23%, urmat de PSRM și Partidul Șor. Sondajul a fost realizat în perioada 16-23 noiembrie 2022, pe un eșantion de 1.015 respondenți cu vârsta de peste 18 ani (dintre care 55% au răspuns telefonic) și are o marjă de eroare de 3%. Barometrului socio-politic al Republicii Moldova, ediția a treia, lansat la Casa Oamenilor de Știință din Chișinău, a fost comandat de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale Viitorul, Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” (ISPRI) al Academiei Române și Fundația pentru Libertate Friedrich Naumann for Freedom. Citește și: VIDEO Preotul Calistrat ar fi agresat și un călugăr, acesta a depus deja plângere la Mitropolie

Efectele atacului terorist rusesc asupra rețelelor electrice Foto: Twitter
Eveniment

Efectele atacului terorist rusesc asupra rețelelor electrice

Efectele atacului terorist rusesc asupra rețelelor electrice din Ucraina: Kievul a rămas fără apă și toate centralele nucleare au fost dezafectate. Și o mare parte din Republica Moldova a fost din nou afectată, la fel ca acum circa o săptămână, la 15 noiembrie. Chișinăul a rămas în întuneric și zeci de oameni au fost blocați în lifturi, arată presa locală. Rusia a lansat circa 70 de rachete de croazieră asupra Ucrainei în raidul de miercuri, dar 51 au fost doborâte, potrivit Kievului. To western countries: when is it enough? What is the 'red line' for you? How much longer does Ukraine have to be the victim of needless terrorism? In the #Kyiv region, one of the rockets hit a residential building, one person is known to have died. pic.twitter.com/owNGasbO3X— NOËL ?? ?? (@NOELreports) November 23, 2022 Efectele atacului terorist rusesc asupra rețelelor electrice Iată efectele bombardamentelor de azi ale Rusiei: Întreruperea de energie din trei regiuni din Ucraina - Kiev, Odesa și Cernigău - ar putea dura chiar și o zi, a anunțat Ukrenergo. Trei centrale nucleare ucrainene au fost ”deconectate” miercuri de la reţeaua electrică Lyovul a rămas complet fără electricitate, încălzire și apă. În regiunea Lyov, potrivit administrației locale, două rachete au lovit o substație electrică și, urmare a căderii curentului, s-a oprit și alimentarea cu apă și energie termică. La 18.20, se refăcuse 50% din aprovizionarea cu curent și 70% din cea cu apă. Kievul a rămas fără curent și fără apă, temporar. Rachetele rusești au lovit clădiri rezidențiale, un civil a fost ucis și 20 răniți. Capitala Ucrainei reușise, după câteva ore, să restabilească rețeaua electrică, dar zonele limitrofe erau încă în întuneric, la ora redactării acestei știri. Din cauza gerului şi ploii îngheţate din unele regiuni, lucrări de reparaţii de urgenţă la instalaţiile avariate ar putea dura mai mult decât de obicei. Parlamentul European (PE) şi o coaliţie a unor mari oraşe ale ţărilor europene îşi vor uni forţele pentru a dona generatoare electrice şi transformatoare Ucrainei. Generatoarele vor fi destinate menţinerii în stare de funcţionare a facilităţilor esenţiale, respectiv spitale, şcoli, instalaţii de furnizare a apei, centre de îngrijire, adăposturi sau telefonia mobilă. Linia care aducea curent din România spre Moldova, afectată Republica Moldova a fost și ea grav afectată, deși primește curent din România. „Bombardamentele rusești în Ucraina au dus la întreruperi în țara noastră pentru că sistemele energetice ale Moldovei și Ucrainei sunt conectate între ele. Situația critică din Ucraina a dus la întreruperea automată a unei linii de tranzit care aducea electricitate din România”, a explicat un deputat PAS, Radu Marian. Guvernul Republicii Moldova a început construcția unei linii electrice de mare tensiune dintre Republica Moldova și România (Vulcănești-Chișinău), cu o lungime de 158 km, dar aceasta urmează a fi dată în exploatare în doi ani. În consecință, în Republica Moldova: Serviciile operatorilor de telefonie Moldcell, Orange și Moldtelecom au fost parțial sau total indisponibile. Pene de curent masive în toată țara, inclusiv Chișinău și în clădiri ale ministerelor. Doisprezece oameni, dintre care doi minori, au fost scoşi de salvatori din ascensoarele blocate după ce Moldova a fost deconectată de la energie electrică. Totodată, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) anunţă că pentru a nu-și întrerupe activitatea a trecut la surse alternative de curent. „Nu vă grăbiți să conectați consumatori puternici de energie. Astfel, nu utilizați reșouri electrice, plite electrice cu inducție, mașini de spălat, cuptoare electrice, etc. Acest lucru ne va permite reconectarea unui număr mai mare de consumatori”, a cerut Moldelectrica. Chiar și după restabilirea curentului, în capitala Moldovei era haos, datorită căderii semafoarelor și a blocării troleibuzelor. ‼️?? Chisinau, Moldova. After the blackout, a transport collapse began in the city: traffic lights do not work, cars crowd at gas stations #Moldova pic.twitter.com/Ts9FCjOlXM— Maimunka News (@MaimunkaNews) November 23, 2022 Ambasadorul Rusiei, convocat la Externe Ambasadorul Federației Ruse la Chișinău, Oleg Vasnețov, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova pentru a i se cere explicații cu privire la atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice din Ucraina, care au lăsat Republica Moldova fără curent electric. „Rusia a lăsat Moldova pe întuneric. Războiul Rusiei în Ucraina omoară oameni, distruge cu rachete blocurile de locuit și infrastructura energetică. Atacurile continuă și acum în Ucraina. Oamenii își scot răniții de sub dărâmături. Și își plâng apropiații decedați. Viața oamenilor nu poate fi întoarsă înapoi (...) Nu putem avea încredere într-un regim care ne lasă pe întuneric și frig, care ucide intenționat oameni, din simpla dorință de a ține alte popoare în sărăcie și în umilință. Oricât de greu ar fi acum, singurul nostru drum, calea de viitor a Republicii Moldova, trebuie să rămână spre lumea liberă”, a scris Maia Sandu. Foto: Twitter

Maia Sandu: România, vecinul nostru bun
Politică

Maia Sandu: România, vecinul nostru bun

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a publicat un editorial în Politico în care arată că România, „vecinul nostru bun și puternic susținător”, asigură acum 80% din energia Moldovei. Ea arată că moldovenii cheltuie 65% din venituri pentru plata facturilor la energie. Maia Sandu: România, vecinul nostru bun „Moldova caută să-și finanțeze achizițiile de gaz și electricitate din noi surse și să sprijine schemele sociale pentru cei mai vulnerabili, ceea ce va ajuta la amortizarea creșterii prețurilor. În ultimele 12 luni, prețul gazelor în țara noastră a crescut de șapte ori, în timp ce prețul energiei electrice a crescut de patru ori. În această iarnă, moldovenii vor cheltui probabil până la 65% din veniturile lor pe facturile la energie. Dacă putem lumina și încălzi casele din țara noastră, ne asigurăm că școlile și spitalele pot funcționa în continuare și roțile economiei continuă să se învârtă, aceasta ar însemna că moldovenii – alături de ucraineni – nu trebuie să caute refugiu în altă parte în Europa în sezonul rece care urmează”, a scris ea. Șeful statului moldovean explică și care sunt consecințele acestor prețuri uriașe: „Apropiații Rusiei și grupurile criminale și-au unit forțele pentru a exploata criza energetică și a alimenta nemulțumirea. Ei speră să stimuleze tulburările politice. Folosind întregul spectru de amenințări hibride – inclusiv alerte false cu bombe, atacuri cibernetice, dezinformare, apeluri la tulburări sociale și mită neascunsă – aceștia lucrează pentru a destabiliza guvernul, eroda democrația noastră și pune în pericol contribuția Moldovei la securitatea mai largă a Europei”. Maia Sandu a mai menționat că vulnerabilitatea Moldovei slăbește și rezistența Ucrainei, dar și stabilitatea pe întregul continent european. Moldova se vrea un hub regional pentru reconstrucția Ucrainei „Suntem cel mai vulnerabil vecin al Ucrainei și asigurăm securitatea celei de-a doua frontiere, ca lungime, după cea pe care o împarte cu Rusia. De-a lungul acestor 1.222 km, Moldova este în prima linie în lupta cu traficul de arme, droguri și oameni. (…) Europa și Ucraina au nevoie de o Moldovă puternică. Suficient de puternică ca să susțină Ucraina pe durata războiului. Să mențină pace și stabilitatea în regiune, să găzduiască refugiați și să devină un hub natural pentru reconstrucția sudului Ucrainei după război”, a explicat șeful statului moldovean. Șefa statului a făcut un apel la solidaritatea europenilor, arătând că Moldova este victima unei agresiuni hibride. Citește și: Șeful Pentagonului, cel mai dur mesaj la adresa Rusiei: Prietenii autocraţi ai lui Putin aşteaptă, vor un permis nuclear de vânătoare, vor o lume a forței, fără reguli. De aceea, Ucraina contează „La fel cum Rusia nu poate fi lăsată să câștige în Ucraina, tehnicile sale hibride nu trebuie lăsate să învingă în Moldova. Noi ne vom face partea de angajamente în apărarea valorilor europene în pofida privărilor la care suntem supuși. Prețul este mare și noi suntem pregătiți să ducem greutatea. Însă nu o putem face singuri”, a conchis Sandu.

Maia Sandu a mers la Naslavcea (sursa: presedinte.md)
Eveniment

Maia Sandu a mers la Naslavcea

Maia Sandu a mers la Naslavcea. Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a deplasat joi la Naslavcea, satul din nordul republicii unde au căzut fragmentele unei rachete ruse. Maia Sandu a discutat cu localnicii, în mare parte persoane în etate, şi, după cum precizează un comunicat al preşedinţiei, s-a arătat întristată de faptul că nu toată lumea înţelege ce se întâmplă în Ucraina şi că Rusia se face vinovată de aceste nenorociri. Maia Sandu a mers la Naslavcea Maia Sandu a subliniat că cetăţenii trebuie să fie uniţi în aceste vremuri, iar lupta cu dezinformarea trebuie să fie mai eficientă. Potrivit preşedintei Republicii Moldova, 21 de gospodării din Naslavcea au avut de suferit de pe urma incidentului cu racheta rusă, iar suma pagubelor se ridică la aproape 68.000 de lei moldoveneşti. Autorităţile locale au asigurat-o pe şefa statului că în scurt timp vor acoperi cheltuielile necesare pentru reparaţia locuinţelor. "Noi ne dorim ca toţi oamenii să se simtă în siguranţă în propriile case, pe străzi, în ţările lor. Cu toţii merităm să trăim în pace", a declarat Maia Sandu. Moscova: "Act neprietenos" În dimineaţa zilei de 31 octombrie, Federaţia Rusă a lansat mai multe zeci de rachete asupra Ucrainei. Una dintre rachetele lansate de armata rusă şi doborâte de sistemul antiaerian ucrainean a căzut pe teritoriul localităţii Naslavcea din Republica Moldova. Citește și: Frustrarea generalilor ruși poate duce la folosirea unei arme nucleare tactice în Ucraina, potrivit informațiilor deținute de Washington. Alertă la Casa Albă În aceeaşi zi, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că incidentul de la Naslavcea reaminteşte importanţa luptei împotriva Federaţiei Ruse. Ca răspuns la incident, autorităţile moldovene au declarat persona non grata un diplomat al Ambasadei Rusiei la Chişinău. Moscova a calificat acest gest ca fiind un "act neprietenos", care "demontează colaborarea moldo-rusă".

Maia Sandu, în Parlament: „Dacă ucrainenii nu țineau piept invaziei ruse, unde mergea Federația Rusă? Spre Nistru? Spre Prut?” Foto: Facebook
Politică

Unde mergea Federația Rusă? Spre Nistru?

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a ținut, azi, în Parlament, un discurs în care spus: „Dacă ucrainenii nu țineau piept invaziei ruse, unde mergea Federația Rusă? Spre Nistru? Spre Prut?”. Ea a vorbit și despre racheta doborâtă de sistemul antiaerian ucrainean, care a căzut lângă Naslavcea, la granița cu Ucraina. „Războiul este tot mai aproape. Rachetele rusești care țintesc infrastructura ucraineană cad și pe pământul nostru”, a declarat șefa statului moldovean. Citește și: NATO se așteaptă în orice moment la o mișcare disperată a lui Putin: Norvegia, cel mai important furnizor actual de gaze al UE, și-a ridicat nivelul de alertă militară Discursul dramatic al șefului statului moldovean a fost aplaudat în picioare de toți cei prezenți. „Unde mergea Federația Rusă? Spre Nistru? Spre Prut?” Iată principalele puncte ale declarației făcute de Maia Sandu: „Din cauza războiului, trecem printr-o criză energetică majoră și riscăm să rămânem fără gaze și electricitate în această iarnă. Pentru consumatorii moldoveni tariful la gaze a crescut de 6 ori în ultimul an și este de două ori mai mare decât în România. La fel de gravă este situația în ce privește electricitatea. După ce Federația Rusă a bombardat rețelele ucrainene, Gazprom a redus în jumătate volumul de gaze livrat Moldovei, iar furnizarea de electricitate din stânga Nistrului pentru luna viitoare a devenit incertă, asigurarea țării cu energie electrică este o provocare zilnică. Chiar dacă întreprindem eforturi serioase să economisim și Guvernul de la Chișinău încearcă să ajute oamenii cu venituri mici, cheltuielile pentru facturi ale unei familii s-au ridicat la 70-75% din veniturile ei.Corupții s-au înfrățit între ei și exploatează cinic necazul oamenilor și nemulțumirea față de creșterea prețurilor. Ei încearcă să creeze haos și să ne întoarcă din drumul european.Am enumerat aceste provocări nu pentru a ne plânge și nu pentru că nu le-ați cunoaște. Ci pentru ca toată lumea să știe că Republica Moldova alege să fie liberă și să continue parcursul european indiferent de circumstanțe. Și că noi ne asumăm prețul libertății. Și atunci când cerem ajutor, nu o facem pentru un confort mai mare. Avem nevoie de ajutor să supraviețuim ca parte a lumii libere. Pentru șansa unei vieți demne și în pace acasă. Aceasta este miza. Un stat european la hotar cu România, care contribuie la pace și securitate în regiune. Și nu o societate în haos, violență, implicată în război”Rusia a pornit un război nedrept și nejustificat în secolul 21 într-o țară europeană, într-un stat democratic. A făcut acest lucru pentru că a crezut că i se permite orice. Dacă prin curajul și dragostea lor de neam, ucrainenii nu țineau piept invaziei ruse, unde mergea Federația Rusă? Spre Nistru? Spre Prut? Mai departe? Aceste acțiuni arată că suntem cu toții în pericol, iar pentru Rusia nu există nici reguli, nici limite.Am deschis casele pentru toți refugiații ucraineni și am făcut față unor provocări de care statul nostru nu era pregătit. Însă ne-am solidarizat, pentru pace și pentru omenie Președintele Republicii Moldova se află, azi, în vizită în România și va avea discuții cu președintele Iohannis și cu premierul Ciucă.

Prima lovitură a procurorilor anticorupție din Moldova Foto: Facebook
Politică

Prima lovitură procurorilor anticorupție Moldova

Prima lovitură a procurorilor anticorupție din Moldova sub conducerea Veronicăi Dragalin: au confiscat circa 185.000 de euro (3,5 milioane lei moldovenești), plata săptămânală pentru protestatarii lui Șor, anti-Maia Sandu. În plus, 25 de persoane au fost reținute în urma a 55 de percheziții efectuate la activiștii Partidului ȘOR. Prima lovitură a procurorilor anticorupție din Moldova Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a spus cea care a arătat că au fost ridicate 3,5 milioane de lei moldovenești (circa 185.000 de euro), bani prevăzuți pentru finanțarea protestatarilor. Dragalin a arătat că trei procurori și mai multi ofițeri CNA și SIS au urmărit o persoană cu o geantă, în timp ce părăsea Chișinăul și se deplasa spre nordul țării. Persoana urmărită a fost reținută în timp ce transmitea bani unui lider al organizației teritoriale raionale a Partidului ȘOR. În urma perchezițiilor din mai multe locații au fost ridicate aproximativ 20 pungi negre cu bani. Acestea aveau câte o eticheta albă cu nume de raioane. „S-au ridicat 3,5 milioane de lei în aceste pungi”, a precizat Dragalin. Într-o pungă neagră cu cuvântul Călărași au fost găsite peste 25 mii lei. Suma de 3,5 milioane de lei reprezintă cheltuielile săptămânale, a menționat Dragalin, citată de newsmaker.md. Deputatul Ilan Șor, cercetat penal și dat în urmărire internațională, a recunoscut că protestatarii care stau în corturi în centrul capitalei primesc bani din partea sa. Citește și: Putin pierde teren accelerat în Ucraina și apelează la metode disperate: legea marțială, creșterea rolului mercenarilor Wagner. Biden: I-a mai rămas brutalizarea civililor ucraineni „Zilnic, Procuratura Anticorupție recepționează diferite sesizări şi informații cu privire la finanțarea din surse obscure a protestului organizat de Partidul Politic „ȘOR” în fața sediului Parlamentului şi a Președinției. Toate aceste sesizări sunt examinate şi verificate în conformitate cu legislația procesual penală. Potrivit informațiilor investigate, unii protestatari sunt plătiți cu sume de bani ce variază între 400 lei şi 100 dolari SUA”, afirmat, la TVR Moldova, Procuratura Anticorupție.

Maia Sandu vrea să-i lase fără cetățenie pe moldovenii care luptă pentru Putin Foto: Facebook
Politică

Maia Sandu vrea lase fără cetățenie

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, vrea să-i lase fără cetățenie pe moldovenii care luptă pentru Vladimir Putin în Ucraina. Ea a spus însă și că autoritățile de la Chișinău vor să discute cu cele de la Moscova pentru a se evita înrolarea moldovenilor care dețin și cetățenie rusă. Maia Sandu vrea să-i lase fără cetățenie „Pentru a descuraja asemenea acțiuni analizăm oportunitatea revocării cetățeniei Republicii Moldova pentru cei cu cetățenia Republicii Moldova și a Federației Ruse care vor lupta de partea agresorului. La fel, examinăm posibilitatea înăspririi pedepselor pentru cei care au doar cetățenia Republicii Moldova fără cetățenia Federației Ruse și se înrolează de partea agresorilor”, a spus ea după o ședință a Consiliului Suprem de Securitate, citată de newsmaker.md. In her press briefing following the Supreme Security Council meeting, Moldovan president Maia Sandu said any Moldovan citizens choosing to fight on the side of the Russian aggressor will have their Moldovan citizenship removed. Many people esp in Transnistria have both passports pic.twitter.com/sbK3VubiPc— Paula Erizanu (@paulaerizanu) September 26, 2022 CSS a solicitat Ministerului de Externe să inițieze consultări bilaterale cu Rusia în vederea excluderii cazurilor de recurtare a cetățenilor moldoveni rezidenți în Rusia în cadrul activităților de mobilizare. Între timp, ministerul de Extern dar și alte instituții vor întreprinde măsuri de susținere a cetățenilor Republicii Moldova care vor să revină acasă din Federația Rusă. Moldovenii aflați în Rusia încearcă disperați să fugă din țară, după ce președintele rus Vladimir Putin a anunțat mobilizare parțială, relatează digi24.ro, conform deschide.md. Citește și: Șoc la Kremlin: „bucătarul lui Putin”, Evgheni Prigojin, admite că a fondat grupul Wagner pentru a lupta în Ucraina începând cu 2014 Între 2016 și 2020, circa 70.000 de cetățeni moldoveni au primit și cetățenie rusă. La finele lunii aprilie 2020, președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a promulgat Legea care prevede simplificarea procedurii de acordare a cetățeniei, care nu mai conține obligația de a renunța la cetățeniile altor state, dacă cineva vrea și cetățenia rusă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră