luni 24 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: maia sandu

119 articole
Eveniment

Maia Sandul, răspunde amenințărilor lui Lavrov

Maia Sandul, răspunde amenințărilor lui Lavrov. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu răspunde amenințărilor venite din partea lui Serghei Lavrov cu privire la faptul că liderii de liderii de la Chișinău vor să transforme Moldova într-o nouă Ucraină prin dorința acerbă de a candida la UE. Maia Sandu a mai amintit, la TV8, că Republica Moldova a anunțat cu mulți ani în urmă intenția de aderare la Uniunea Europeană. Maia Sandul, răspunde amenințărilor lui Lavrov "Nu văd nicio legătură între livrările de gaze și intenția noastră de a obține statut de țară candidată. Ne dorim asta demult și am anunțat asta de mulți ani. Am făcut și niște angajamente să depunem cererea de aderare la UE. Da, nu ne-am imaginat că se v-a întâmpla în așa context. Dar sunt lucruri separate. Contractul cu Gazprom – noi achităm consumul și plătim sume foarte mari. Sunt și țări UE care au contracte. Moldova este țară independentă și suverană, iar cetățenii au spus că vor să trăiască într-o țară liberă, într-un stat care-i respectă, într-un stat în care se poate construi bunăstare", a spus șefa statului, Maia Sandu. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină Declarațiile acesteia vin după ce ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că Uniunea Europeană vrea să transforme Republica Moldova într-o "a doua Ucraină", spunând în același timp că Moldova încearcă să obțină cât mai multe avantaje de la Rusia, sub amenințarea că altfel se va alătura Uniunii Europene. "Bineînțeles, (Occidentul) e clar că încearcă să facă din (Republica) Moldova o a doua Ucraina. Și o astfel de abordare consumeristă din partea conducerii actuale a Moldovei este foarte, foarte grăitoare, când spun: "Hai să începem acum aderarea la Uniunea Europeană și apoi vom vedea ce promisiuni ne fac ei acolo, poate vom decide să rămânem în Comunitatea Statelor Independente". Și alte declarații: "Rușii ar trebui să ne facă reducere la gaz, față de contractul semnat, și să ne amâne plățile”, a declarat Serghei Lavrov într-un interviu pentru postul rusesc NTV, potrivit Digi24.

Maia Sandul răspunde amenințărilor lui LavrovFoto: Facebook: Maia Sandu
Maia Sandu a respins candidaturile a 13 magistrați Foto: Facebook Maia Sandu
Politică

Maia Sandu respins candidaturile 13 magistrați

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a respins candidaturile a 13 magistrați care urmau să fie numiți judecători până la atingerea plafonului de vârstă. Legea îi permite șefului statului să respingă o singură dată propunerile CSM pentru numirea în funcția de judecător. Potrivit legii din Republica Moldova, judecătorii „se numesc în funcţia de judecător iniţial pe un termen de 5 ani. După expirarea termenului de 5 ani, judecătorii sînt numiţi în funcţie pînă la atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani”. Maia Sandu a respins candidaturile a 13 magistrați „Se resping candidaturile doamnelor Hadîrca Victoria, Slobozean Silvia, Bagrin Lucia, Berdilo Rodica, Ciubotaru Lorina, Ionașcu Olga, sanduța Victoria, Vasilenco Angela și ale domnilor Crigan Dragoș, Gandrabur Marcel, Martînenco Veaceslav, Vasilache serafim și Movilă Iurie, propuși pentru a fi numiți în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă”, se arată în documentul semnat de către președinta țării Maia Sandu și citat de newsmaker.md. Una dintre candidatele respinse de Maia Sandu, Rodica Berdilo, este cea care a invalidat rezultatele alegerilor pentru primăria Chișinău, alegeri câștigate de Andrei Năstase. Berdilo a luat această decizie în urma unui recurs al Partidului Socialiștilor, care l-a acuzat pe Năstase că a făcut agitație electorală în ziua alegerilor. Decizia judecătoarei Berdilo a fost apoi menținută de Curtea de Apel și Curtea Supremă de Justiție. Citește și: Va accepta Putin ca ONU să supervizeze o operațiune de deblocare a portului Odesa pentru a permite exportul cerealelor din Ucraina? Marele risc: un atac rusesc de pe mare Însă legea Republicii Moldova prevede că șeful statului nu se poate opune pentru a doua oară propunerilor CSM: „La propunerea repetată a Consiliului Superior al Magistraturii, Preşedintele Republicii Moldova emite un decret privind numirea în funcţia de judecător pe 5 ani sau pînă la atingerea plafonului de vîrstă în termen de 30 de zile de la data parvenirii propunerii repetate”.

Cine este Ion Ceban, primarul pro-Kremlin care a blocat Radio Chișinău Foto: Facebook Ion Ceban
Politică

Cine este Ceban primarul blocat Radio Chișinău

Cine este Ion Ceban, primarul socialist care a blocat Radio Chișinău, o flială a Societății Române de Radiodifuziune (SRR): el a stabilit relații puternice cu primarul PSD al Sectorului IV, Daniel Băluță, cu care s-a văzut de mai multe ori. Acum câteva luni s-a văzut, la București, cu conducerea PSD, reprezentată de Marcel Ciolacu și Paul Stănescu. Ceban este considerat viitorul lider al taberei pro-Kremlin din Republica Moldova și potențial contracandidat al Maiei Sandu, la alegerile prezidențiale din 2024. Ion Ceban a făcut parte din partidul comunist, apoi din cel socialist - condus de Igor Dodon - iar în 2021 și-a înființat propriul partid, denumit Mișcarea de Alternativă Națională (MAN). Cine este Ceban, primarul care a blocat Radio Chișinău Zilele trecute, el a interzis postului Radio Chișinău să folosească numele orașului. Radio Chișinău este deținut de Radio România Actualități, postul public din România. Decizia sa pare a fi o replică la decizia guvernului de la Chișinău de a bloca propaganda unor structuri de presă controlate de Kremlin. În 2019, Ceban trebuia să se întâlnească cu Gabriela Firea, dar întâlnirea nu a mai avut loc, după ce a izbucnit un scandal public. În schimb, el s-a văzut cu omul lui Firea, Aurelian Bădulescu, la acel moment viceprimar al Bucureștiului. În schimb, Ceban s-a văzut cel puțin de trei ori cu Daniel Băluță, primarul PSD al Sectorului 4. Știrile din presă arată că aceștia s-au întâlnit în: Foto: Facebook Ion Ceban martie 2021, când Ceban a venit la Bucureștimai 2021, când Băluță s-a dus la Chișinăufebruarie 2022, când a avut un adevărat turneu de forță, având programate inclusiv discuții cu primari USR, PNL și UDMR. Tot în februarie 2022, el a discutat cu președintele PSD, Marcel Ciolacu. „Una dintre principalele întâlniri ale lui Ceban a fost cu Marcel Ciolacu și Paul Stănescu. Ceban a scris pe Facebook după întâlnirea cu liderii PSD că printre subiectele discutate s-au numarat ”lansarea și perspectivele Mișcării Alternativa Națională (MAN – noul său partid)”, dar și despre potențialul de colaborare cu partea română”, relata G4Media. Citește și: Ucraina, foarte aproape de a lovi ținte din Rusia: Pentagonul a confirmat că poate livra Kievului lansatoare multiple de rachete cu rază de acțiune de minimum 300 de kilometri Însă, în paralel cu discuțiile cu liderii români, Ion Ceban a făcut constant vizite la Moscova. Viitoarele alegeri pentru primăria Chișinău vor avea loc în 2023.

Speranțe europene pentru Moldova Foto: Presedintia Republicii Moldova
Eveniment

Maia Sandu discurs Harvard corupția educație

Maia Sandu, discurs la Harvard despre corupția din educație: „Realizările educaționale trebuie câștigate, nu cumpărate! Altfel, predăm corupția în școli”. Președintele Republicii Moldova a fost invitat să vorbească la Harvard Kennedy School întrucât a studiat aici în perioada 2009-2010, obținând titlul de Master în administrație publică. Discursul ei a abordat mai multe probleme, de la înființarea PAS la criza din Ucraina. Însă ea a vorbit și despre problemele cu care s-a confruntat când a fost ministru al Educației, între 24 iulie 2012 și 30 iulie 2015. Maia Sandu, discurs la Harvard despre corupția din educație „Trișarea la examenele de absolvire a liceului era aproape un sport național. Oamenii plăteau pentru note bune. O rețea de corupție a implicat părinți, profesori, elevi și chiar oameni de la minister. Am oprit-o brusc și a funcționat. Am oprit orice înșelăciune, uneori într-un mod aspru. Rezultate? Dramă națională, o furtună politică și un parlament care complotează ca să te dea afară. De ce? Rata studenților care au promovat examenele de absolvire la nivel național a scăzut de la 95% la 59%. A fost foarte dureros, dar știam că este ceea ce trebuie de făcut. Fără o bună educație, o țară nu are viitor; iar realizările educaționale trebuie câștigate, nu cumpărate! Altfel, predăm corupția în școli”, a spus Maia Sandu. https://youtu.be/59mzpDVgZjA Ea a susținut că în doi ani de mandat a redus la jumătate mita și plățile informale plătite în sectorul educației. Maia Sandu la Harvard Foto: presedinte.md „Oricât de departe veți ajunge, fiți umili. Amintiți-vă că șansa și circumstanțele joacă un rol în viața noastră, oricât de buni ați fi. Lumea nu se învârte și nu ar trebui să se învârtă în jurul vostru”, a fost unul din sfaturile date de Maia Sandu la finalul discursului ei.

Ce armată are Republica Moldova Foto: Facebook Maia Sandu
Politică

Ce armată are Republica Moldova

Ce armată are Republica Moldova: potrivit datelor Băncii Mondiale, care folosește informațiile colectate de Stockholm International Peace Research Institute (SIPRI), această țară are una din cele mai mici alocări pentru apărare. „Trebuie să depunem eforturi financiare şi logistice serioase pentru a construi o armata profesionistă, modernă şi dotată”, a declarat președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, la 27 aprilie, cu prilejul celei de-a 30-a aniversări de la fondarea Marelui Stat Major al armatei naţionale. În 2021, România a cheltuit circa 2% din PIB pentru apărare, respectiv aproximativ 5,5 miliarde de dolari. Ce armată are Republica Moldova Potrivit datelor Băncii Mondiale, în 2020, Republica Moldova a cheltuit cu forțele sale armate doar 44,5 milioane de dolari. Pentru comparație, statul Fiji, care are sub un milion de locuitori, a alocat armatei 73 de milioane de dolari. Georgia: 292 de milioane de dolari. Botswana: 545 de milioane de dolari. Ca procent din PIB, Moldova a alocat 0,4%, fiind pe ultimele zece locuri din lume. Elveția, țară neutră și înconjurată de state cu care are relații amicale, alocă 0,8% din PIB. Botswana: 3,5%. Georgia: 1,8%. SIPRI estima că, în 2019, personalul forțelor armate din Republica Moldova ajunsese la circa 6.000 de persoane. În 2.000, avea peste 12.000 de persoane, dar an de an numărul a scăzut. Pentru comparație, Fiji avea, în 2019, 4.000 de militari, iar insulele Maldive - 5.000. Georgia: 26.000. Datele SIPRI/ Banca Mondială arată că în 2019, Ucraina avea 311.000 de militari. Forțele terestre ale Republicii Moldova nu au nici un tanc. Ele sunt dotate cu mai multe transportoare blindate din vremea URSS, câteva din România, plus 55 de mașini HMVV donate în 2014/ 2015 de armata SUA. Pe de altă parte, Transnistria are propria armată, de circa 5.000 de militari. Aceștia sunt dotați cu echipament sovietic, dar ar avea în dotare și între 12 și 18 tancuri T-64. Rusia are în Transnistria circa 1.500 de militari, însă cea mai mare parte sunt cetățeni transnistreni care au primit și cetățenie rusă. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară

Ucraina ceartă regimul Maia Sandu pentru că ar sta „pe două scaune” Foto: Facebook Maia Sandu
Politică

Ucraina ceartă regimul Maia Sandu

Autoritățile din Ucraina ceartă regimul Maia Sandu pentru că ar sta „pe două scaune”. Conflictul se pare că s-a deschis după ce Chișinăul a refuzat să transfere Ucrainei șase Mig-uri 29, care sunt nefolosite de ani întregi, dar pe care Kievul le-ar putea dezmembra și folosi pentru piesele de schimb. Ucraina ceartă regimul Maia Sandu „Dacă oamenii care reprezintă conducerea în Moldova au putere și spirit, atunci ar trebui să spună lucrurilor pe nume. Nu să caute expresii care să permită așezarea pe două scaune. Gazul rusesc este diluat cu sângele copiilor noștri. El nu este doar cu miros, ci cu sânge. Și aici trebuie să iei o decizie”, a spus vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk în cadrul unui interviu pentru Jurnal TV. În plus, vicepremierul ucrainean a declarat că Moldova „a profitat” de situația din Ucraina pentru a solicita aderarea la UE. „Moldova se află în spatele ucrainenilor, în spatele femeilor care au fost victimele ale violenței, în spatele copiilor care au devenit cu nevoi speciale. Acum, Moldova a solicitat aderarea la UE încercând să obțină încă mai multe beneficii economice. Acest lucru mă surprinde, pentru că eu am susținut-o mereu pe doamna președinte, care a evoluat întotdeauna atât de frumos. Am crezut că sprijinul ei este important, că ea este noua față a Moldovei democratice”, a mai spus Vereșciuk în cadrul interviului, potrivit traducerii newsmaker.md. Serviciul de presă al președintelui Maia Sandu a comentat acuzațiile oficialului ucrainean. Moldova cere mai puțină emoție „Moldova a condamnat încă din prima zi agresiunea rusă. Autoritățile republicii au numit evenimentele din Bucea și alte orașe ucrainene crime de război. Moldova a fost coautor a rezoluției ONU, care a condamnat agresiunea rusă. În plus, țara respectă sancțiunile financiare internaționale”, au spus reprezentanții serviciului de presă a președintei Maia Sandu. În plus, ambasadorul Republicii Moldova în Ucraina, Valeriu Chiveri, consideră că „declarațiile bazate pe emoții și rupte de realitate” vor dezbina relațiile dintre Moldova și Ucraina. „Republica Moldova a fost alături de Ucraina din primele zile de război – prin acțiuni concrete, nu prin vorbe frumoase. O pot spune și zecile de miii de refugiați care mai sunt încă găzduiți de țara noastră. Declarațiile bazate pe emoții și rupte de realitate nu vor ajuta, ci dimpotrivă – doar vor dezbina. Doar împreună suntem puternici”, a afirmat Chiveri. Șase avioane Mig-29, inutile Moldovei Problema pare să fi plecat de la cele șase avioane Mig-29 pe care le deține Moldova, de care Ucraina se pare că ar avea nevoie. Avioanele nu mai au capacitatea de a zbura și nu se știe de când nu s-au mai ridicat de la sol. „În ceea ce privește asistența pe plan militar, sunt țări mult mai bine dotate, care au reziliența internă, economică, energetică, care să ofere acest ajutor”, a declarat premierul Natalia Gavrilița, la întrebările jurnaliștilor. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea La insistența jurnaliștilor de a răspunde dacă a existat sau nu o astfel de solicitare din partea Kievului, premierul a refuzat să ofere detalii. În ceea ce privește starea celor 6 aparate de zbor, Gavrilița a adăugat: „Cred că vă puteți adresa Agenției Proprietății Publice pentru detalii”.

Iohannis: România va primi atâţia refugiaţi câţi vin. Nu am de gând să refuz nicio ucraineancă şi niciun ucrainean Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

România va primi atâţia refugiaţi câţi vin

Președintele Klaus Iohannis a declarat, la Chișinău, că România va primi atâția refugiați câți vin. ”Nu am de gând să refuz nicio ucraineancă şi niciun ucrainean”, a declarat preşedintele, precizând că nu încurajează pe nimeni să-şi părăsească ţara, dar cei care se simt ameninţaţi de război vot primi ajutor în România. România va primi atâţia refugiaţi câţi vin ”România va primi atâţia refugiaţi câţi vin. Nu am de gând să refuz nicio ucraineancă şi niciun ucrainean. Nu intenţionăm să aducem în discuţie un număr sau o cotă, este vorba despre valori în care credem. Refugiaţii trebuie ajutaţi. Câţi vin, atâţia vor fi primiţi. Este minim minimorum cât putem să facem pentru ucraineni în această perioadă extrem de dificilă şi în această situaţie catastrofală în care au ajuns ei prin agresiunea Rusiei”, a declarat, miercuri, la Chişinău, preşedintele Klaus Iohannis, citat de news.ro. Acesta a precizat că Româna a deschis HUB-ul de la Suceava, iar dacă va fi nevoie vor fi deschise şi altele. ”Nu încurajez pe nimeni din Ucraina să-şi părăsească casa şi să vină încoace, dar toţi cei care se simt ameninţaţi de război şi vor să vină la noi vor fi primiţi”, a adăugat preşedintele. Președinta Maia Sandu a anunțat la rândul său că în țara sa au rămas circa 100.000 de refugiați ucraineni și a mulțumit României pentru sprijinul acordat. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei

GALERIE FOTO Maia Sandu, la granița cu Ucraina, îmbrățișând refugiații Foto: Facebook Maia sandu
Eveniment

Maia Sandu, la graniță, îmbrățișând refugiații

Maia Sandu, la granița cu Ucraina, îmbrățișând refugiații: președintele Republicii Moldova a vizitat, azi, punctele de frontieră prin care sosesc cetățenii din Ucraina care fug de agresiunea rusă. „În primele zile ale războiului din Ucraina Republica Moldova a primit mai mult de 30000 de oameni din Ucraina”, a scris, azi, pe Fcebook, europarlamentarul Siegfied Mureșan. Tot azi, guvernul de la Chișinău a creat un centru unic de gestionare a fluxului de refugiați. Citește și: Kiev rezistă, dar răbdarea lui Putin a ajuns la capăt. Există indicii că se pregătește un carnagiu: Kremlinul poate folosi focoase termobarice Maia Sandu, la graniță, îmbrățișând refugiații Maia Sandu a discutat, azi, la frontieră, cu ucrainenii care au trecut granița. „Astăzi am vizitat punctul de trecere a frontierei Otaci-Mohyliv-Podilsk din raionul Ocnița pentru a vedea cum se descurcă autoritățile cu fluxul în creștere al persoanelor care se refugiază în țara noastră din Ucraina, fugind de război. Am discutat la frontieră, pe partea ucraineană, cu cetățenii țării vecine care vor să intre în Republica Moldova, i-am asigurat că le suntem alături. Le-am mulțumit angajaților de la Poliția de frontieră și Vamă, precum și asistenților sociali și autorităților locale din raion, pentru dăruirea și profesionalismul de care dau dovadă în aceste zile, în condiții dificile, cu regim intens și fără odihnă. Mi-am exprimat recunoștința și față de voluntarii care sprijină cu resurse proprii de timp, bunuri sau bani eforturile autorităților de a găzdui în Moldova cetățenii țării vecine care ne cer ajutorul. Am discutat și cu localnicii din Otaci, adunați la punctul vamal pentru a da o mână de ajutor. Le-am mulțumit pentru implicare în această perioadă grea și i-am asigurat că vom face tot ce ne stă în puteri pentru a păstra pacea. După Otaci, am mers la Călărășeuca, unde este amplasat Centrul de triere pentru refugiații sosiți din Ucraina, și am discutat și cu cele câteva femei cu copii cazate temporar acolo, în timp ce soții lor au rămas în Ucraina, mobilizați la luptă. Femeile sunt speriate, nu știu ce va fi mai departe. Mi-au spus că ar vrea să se întoarcă la casele lor. Le-am asigurat că Republica Moldova le va oferi adăpost atât timp cât va fi necesar. Chiar astăzi, ele vor pleca în casa unei localnice, care a fost de acord să le primească. La finalul vizitei, am mers și la punctul de trecere a frontierei Unguri-Bronnițya. Am discutat cu polițiștii de frontieră și am salutat mobilizarea exemplară a primăriei și a sătenilor din Unguri pentru a-i ajuta pe oamenii care caută refugiu în țara noastră”, a scris, pe Facebook, președintele Republicii Moldova. Primire caldă a ucrainenilor sosiți în Moldova Maia Sandu a descris și reacția bună a localnicilor, în fața valului de refugiați. „Am vizitat și o familie din localitate, care găzduiește câteva refugiate ucrainene împreună cu copiii lor. Femeile au sosit în Moldova pe 25 februarie de la Odesa și sunt recunoscătoare pentru primirea caldă de care au avut parte aici. Suntem alături de oamenii Ucrainei. Mărturiile lor ne amintesc de importanța păcii și a restabilirii securității în regiunea noastră. Republica Moldova este o țară neutră, o țară pașnică și îndemnul nostru pentru toți este să restabilim pacea. În aceste zile grele, sunt mândră de cetățenii țării noastre, care au dovedit solidaritate și omenie și au oferit vecinilor noștri o mână de ajutor la nevoie. Vă îndemn să rămânem în continuare uniți, calmi și vigilenți. Acum siguranța cetățenilor este prioritatea noastră”, a arătat Maia Sandu. Foto: Facbook Maia Sandu

Principalul adversar al Maiei Sandu la București, alături de Ciolacu și Paul Stănescu Foto: Facebook
Eveniment

Principalul adversar al Maiei Sandu la București

Principalul adversar al Maiei Sandu, primarul Chișinăului, Ion Ceban, s-a întâlnit, la București cu mai mulți demnitari. Printre aceștia se află președintele PSD Marcel Ciolacu, primarul penal al Sectorului 4, Popescu Piedone sau Hubert Thuma, președintele CJ Ilfov, care are o condamnare penală defintivă. Însă Ceban a fost primit și de primarul USR al Sectorului 2, Radu Mihaiu. Ciolacu nu a făcut publică această întâlnire, dar ea apare pe pagina de Facebook a lui Ceban. Ceban, favoritul Moscovei Acesta a fost, înainte de a fi ales primar al Chișinăului, deputat socialist, partidul lui Igor Dodon, și este considerat a fi personajul pe care Moscova mizează pentru alegerile din 2024. El a luat distanță de fostul său partid și a pus bazele unei „mișcări”, Mișcarea Alternativa Națională (MAN). În 2020, el a semnat un acord de înfrățire cu Moscova. Ceban își face un doctorat la Moscova în management administrativ și are conexiuni bune în Rusia. Acesta l-a vizitat de mai multe ori pe primarul Moscovei, Serghei Sobianin. În ultima vreme, Ceban a devenit foarte vocal la adresa guvernării proeuropene și s-a autovictimizat că ar fi filat de către Serviciul de Informații și Securitate (SIS). El a mai precizat că se pregătește arestarea sa în mai multe dosare ”fabricate politic de actuala guvernare. Ceban a fost și purtătorul de cuvânt al fostului președinte Igor Dodon, pentru o scurtă perioadă între 2017-2018. Citește și: Guvernele PNL l-au uitat pe Zaharescu la Cape Town. Consul, cu 6.500 USD/ lună Principalul adversar al Maiei Sandu, primit la București Potrivit postărilor de pe pagina de Facebook a primarului Chișinău, el a discutat cu Ciolacu și despre viitorul mișcării sale politice, MAN. La întrevedere a participat și Paul Stănescu, principaul aliat al lui Ciolacu. „În sectorul 5 din București am trecut pentru a discuta cu primarul Cristian Popescu Piedone , dar și a-i adresa felicitări, astăzi fiind omagiat”, a mai relatat Ceban. Ceban și Piedone Foto: Facebook În ceea ce privește colaborarea cu Sectorul 2, condus de primarul USR Radu Mihaiu, Ceban precizează că acesta îl ajută cu 250.000 de euro pentru reabilitarea unui centru de tineret. Mihaiu va vizita Chișinăul, la finalul lunii martie, și va semna un acord cu primăria capitalei Moldovei. Ceban și Mihaiu (USR) Foto: Facebook Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Dodon se plânge că i se pune sechestru Foto: Facebook Igor Dodon
Internațional

Dodon se plânge că i se pune sechestruDodon se plânge că regimul Maia Sandu îi pune sechestru pe avere

Fostul președinte socialist al Republicii Moldova, Igor Dodon, se plânge că regimul Maia Sandu vrea să-i pună sechestru pe avere. Dodon are statut de „bănuit” în dosarul Energocom. Dodon se plânge că i se pune sechestru „Cu cât e mai mare dezastrul economic în țară, cu cât e mai mare disperarea guvernării că pierde susținerea oamenilor, cu atât mai mult această guvernare are nevoie să distragă atenția cetățenilor cu show-uri și alte acțiuni politice. Ce pot inventa ei de această dată? Să intenteze alte dosare penale pe deputații și liderii din opoziție, să pună sechestru pe bunurile familiei mele, ale soției, mamei și ale copiilor? Să arunce în media o nouă doză de minciuni și de mizerie? Asta n-o să vă ajute, doamnelor și domnilor de la guvernare. Revolta cetățenilor crește de la o zi la alta și totul azi atârnă pe un fir de ață, care se poate rupe oricând”, a scris Dodon, pe Facebook. Potrivit site-ului realitatea.md, fostul șef al statului este suspectat că „ar fi facilitat intermedierea procurării energiei electrice din Ucraina în perioada 2008-2009, când exercita funcția de ministru al Economiei. Potrivit expertului în domeniul energetic, Sergiu Tofilat, suma prejudiciului adus statului ar fi de peste 14,5 milioane de dolari. Igor Dodon se declară nevinovat și califică acuzațiile ce i se aduc drept o tentativă a guvernării de a distrage atenția societății de la criza energetică și socială în care se află Republica Moldova”. Citește și: Bode: „Granițele noastre sunt sigure”. În 2021, avioane cu țigări de contrabandă au aterizat în România fără să fie oprite Igor Dodon a fost deja audiat de două ori în acest caz de către procurorul de caz, unde i s-a adus la cunoștință că are statut de bănuit.

Averile dobândite prin corupție ar putea fi confiscate (sursă: Facebook)
Internațional

Averile dobândite prin corupție ar putea fi confiscate

Averile dobândite prin corupție ar putea fi confiscate, potrivit unui proiect la Chișinău. Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a trimis în Parlament un proiect de lege care va face posibilă punerea în practică a mecanismului de confiscare extinsă a averilor acumulate prin acte de corupţie, informează IPN şi Radio Europa Liberă."Legea actuală conţine un obstacol care îngreunează procedura de confiscare a bunurilor celor care s-au îmbogăţit ilicit şi le dă posibilitate să-şi păstreze averile. De facto, aceştia rămân în posesia averilor prin transferul lor către persoane terţe. Proiectul de lege propus Parlamentului vine să elimine această lacună", a scris Maia Sandu marţi pe pagina sa de Facebook. Citește și: Antena 3, în campanie pentru liderii AUR. George Simion și Călin Georgescu, mediatizați favorabilPotrivit preşedintei Republicii Moldova, eforturile de îmbunătăţire a normelor legislative pentru a combate corupţia vor continua. "Vor continua şi eforturile de reformare a justiţiei, pentru ca normele legale să fie aplicate în raport cu toţi, fără excepţie", a mai spus Maia Sandu, citată de agenţia IPN. Averile dobândite prin corupție ar putea fi confiscate, cere Maia Sandu În altă ordine de idei, Radio Chişinău a anunţat miercuri dimineaţa că procurori din cadrul Procuraturii Anticorupţie a Republicii Moldova, în colaborare cu ofiţeri ai Serviciului de Informaţii şi Securitate şi ai Agenţiei de Recuperare a Bunurilor Infracţionale, au descins la mai multe adrese ale unor foşti parlamentari.Percheziţiile sunt efectuate în cadrul investigării faptelor de îmbogăţire ilicită a 13 foşti deputaţi ai Parlamentului Republicii Moldova, fiind vizate 47 de bunuri imobile şi 13 autoturisme. Citește și: Vladimir Putin: România și Polonia sunt o amenințare pentru RusiaCazurile de îmbogăţire ilicită sunt investigate în conexiune cu anchetele penale efectuate de către procurorii anticorupţie în dosarul privind coruperea unor deputaţi din Parlamentul Republicii Moldova pentru părăsirea fracţiunii parlamentare din care aceştia făceau parte.Conform rezultatelor preliminare ale investigaţiilor, cheltuielile foştilor deputaţi cercetaţi depăşesc veniturile legale ale acestora, în unele cazuri cu 350.000 lei (circa 17.500 de euro), iar în alte cazuri această diferenţă atinge valoarea de circa 4,6 milioane de lei (circa 230.000 de euro).

Moscova refuză reatragerea trupelor din Transnistria (sursă: Facebook)
Internațional

Moscova refuză reatragerea trupelor din Transnistria

Moscova refuză reatragerea trupelor din Transnistria, într-un mesaj sec al unui reprezentant al Ministerului de Externe. Moscova îndeamnă conducerea Republicii Moldova să se concentreze pe soluţionarea problemelor din relaţiile bilaterale şi pe conferirea unei dinamici pozitive procesului de reglementare în Transnistria, în loc să critice prezenţa forţelor de menţinere a păcii în regiune, a declarat joi directorul-adjunct al Departamentului pentru informaţie şi presă al Ministerului de Externe rus, Aleksei Zaiţev, informează TASS. Citește și: EXCLUSIV Sume ridicole compensate consumatorilor casnici pentru electricitate și gaz în noiembrie și decembrie. Total: 185 milioane leiÎntr-un interviu acordat săptămâna trecută postului român de televiziune PRO TV, preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că Rusia a trimis în 1992 "oamenii săi" în Transnistria pentru a împiedica Republica Moldova să devină independentă faţă de Uniunea Sovietică. Maia Sandu a adăugat că Republica Moldova pledează pentru retragerea militarilor ruşi din Transnistria. Moscova refuză reatragerea trupelor din Transnistria "O îndemnăm pe dna Sandu şi pe alţi parteneri moldoveni să renunţe la asemenea afirmaţii departe de realitatea istorică şi să se concentreze pe soluţionarea problemelor din relaţiile ruso-moldoveneşti, inclusiv pe cele create artificial de Chişinău, precum şi pe conferirea unei dinamici pozitive procesului de reglementare din Transnistria, care să includă reluarea dialogului cu Tiraspolul asupra tuturor aspectelor procesului de reglementare", a subliniat Zaiţev. Citește și: EXCLUSIV Boloș confirmă că e dispus să preia portofoliul Digitalizării: „Găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv”Potrivit acestuia, aprecierile făcute de Maia Sandu cu privire la rolul Rusiei în acest conflict "nu rezistă criticilor". "Nu este tocmai pertinent să se afirme că cheia pentru soluţionarea problemei transnistrene o constituie problema prezenţei trupelor ruse în regiune", a subliniat diplomatul rus.Totodată, Zaiţev a dat asigurări că Moscova este deschisă unei colaborări constructive şi pragmatice cu Republica Moldova.

Încrederea românilor în bazele SUA a crescut Foto: Facebook US Army
Eveniment

Încrederea românilor în bazele SUA din țara noastră a crescut (sondaj)

Încrederea românilor în bazele SUA a crescut, arată un sondaj realizat de INSCOP Research. Potrivit acestui sondaj, 74,7% dintre cei intervievați sunt de acord că ”Existența unor baze militare americane în România ar ajuta la apărarea țării în cazul unei agresiuni externe”. Puțin peste 20% nu sunt de acord cu această afirmație. Încrederea românilor în bazele SUA a crescut Încrederea în capacitatea bazelor SUA de a apăra România a evoluat astfel: 68,1% în septembrie 2021, 73,8% în iunie 2021 75,4% în martie 2021 În plus, 76,2% dintre respondenți consideră că România nu trebuie să iasă din NATO. Doar 18,7% dintre cei chestionați sunt de acord cu ieșirea din NATO. Românii nu vor spre Est În opinia a 77% dintre respondenți, VEST (adică UE, SUA, NATO) este direcția înspre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianțelor politice și militare. 10,4% consideră că România ar trebui să se îndrepte către EST (adică Rusia, China). Ponderea non-răspunsurilor este de 12,6%. Citește și: Ministrul Apărării e îngrijorat de războiul cu facturile la energie Dintre țările și organizațiile enumerate, românii au cel mai ridicat nivel de încredere în NATO (60,6% față de 47,1% în septembrie 2021, 59,3% în iunie 2021 și 49,4% în martie 2021). 55,9% dintre români au încredere multă și foarte multă în Uniunea Europeană (față de 42,5% în septembrie 2021, 55% în iunie 2021 și 51,6% în martie 2021) 51,8% au încredere multă și foarte multă în Germania (față de 45,8% în septembrie 2021, 49,2% în iunie 2021 și 57,6% în martie 2021)50% declară că au încredere multă și foarte în Statele Unite ale Americii (față de 40,3% în septembrie 2021, 47,8% în iunie 2021 și 47,2% în martie 2021). Franța beneficiază de încredere multă și foarte multă din partea a 38,5% dintre respondenți.Încrederea în Rusia și China se situează sub 20 de procente. 18% declară că au încredere în Rusia (față de 16,2% în septembrie 2021, 17,9% în iunie 2021 și 16% în martie 2021) și 17,2% în China (față de 13,5% în septembrie 2021, 16,8% în iunie 2021 și 19% în martie 2021). Biden și Maia Sandu, cei mai populari Joe Biden este liderul politic în care românii au cea mai mare încredere, dar Maia Sandu, cu o cotă de 33,1%, vine imediat după el. Încrederea în Viktor Orban, premierul Ungariei, este la 19,3%, în creștere cu 3% față de septembrie 2021. Sondaj CATI, eroare de 2,9% Sondajul de opinie ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a IV-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group. Studiul este parte a unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States. El este finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project. Ancheta sociologică s-a derulat în perioada 11-18 ianuarie 2022, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1162 de persoane. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9 %, la un grad de încredere de 95%.

Maia Sandu a declanșat furia Rusiei. (sursă: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Maia Sandu a declanșat furia Rusiei

Maia Sandu a declanșat furia Rusiei după ce a cerut retragerea trupelor Kremlinului din Transnistria. Internetul este plin în Rusia de comentarii și declarații agresive ale analiștilor pro-Putin la adresa Republicii Moldova ca reacție a unui răspuns dat de Maia Sandu într-un interviu acordat jurnalistului Vitalie Cojocari. Acesta a întrebat-o de la ce a pornit conflictul de pe Nistru. ”Forțele care nu și-au dorit ca noi să devenim independenți de Uniunea Sovietică au încercat să oprească acest proces.” Întrebată la ce forțe se referă, aceasta a detaliat: ”este foarte clar pentru toți că Federația Rusă a trimis oameni în această acțiune împotriva Republicii Moldova.” Ultimele cuvinte au turnat gaz pe focul relațiilor ruso-moldovenești, scrie într-o postare pe Facebook Vitalie Cojocari: "De ce i-au supărat pe ruși declarațiile Maiei Sandu din interviul meu? Maia Sandu a declanșat furia Rusiei Politicieni, jurnaliști, analiști din Rusia au umplut runetul (internetul rusesc) de comentarii și declarații belicoase la adresa Republicii Moldova după interviul pe care l-am făcut cu președintele Republicii Moldova. Ceea ce i-a scos de-a dreptul din sărite pe unii a fost declarația liderului de la Chișinău despre Războiul din Transnistria. Am vrut să aflu de la ce a pornit conflictul de pe Nistru și am întrebat-o asta pe doamna Președinte? Maia Sandu mi-a spus: ”forțele care nu și-au dorit ca noi să devenim independenți de Uniunea Sovietică au încercat să oprească acest proces.” Am insistat să ne spună despre ce forțe vorbește, așa că a continuat: ”este foarte clar pentru toți că Federația Rusă a trimis oameni în această acțiune împotriva Republicii Moldova.” Ultimele cuvinte au turnat gaz pe focul relațiilor ruso-moldovenești.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră