sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: lukasenko

16 articole
Internațional

Afirmațiile lui Lukașenko stârnesc indignarea Rusiei

Afirmațiile lui Lukașenko stârnesc indignarea Rusiei. Președintele belarus Aleksandr Lukașenko a declarat joi că războiul dintre Rusia și Ucraina s-ar putea finaliza fără un câștigător clar, comparând situația cu un „meci nul” de fotbal. Afirmațiile lui Lukașenko stârnesc indignarea Rusiei „Ucraina nu va câștiga pe câmpul de luptă. Ucrainenii și Occidentul își dau seama de acest lucru. Așadar, trebuie să te miști, trebuie să ajungi la un acord,” a spus Lukașenko, subliniind necesitatea unei înțelegeri rapide între părți. Citește și: Ciucă sugerează că Ciolacu locuia cu Sorina Docuz într-o vilă de protocol: „Sunt sigur că nu vrea să meargă cu acest secret în turul 2” Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, nu a susținut ideea unui „meci nul” propusă de Lukașenko, în timp ce trupele ruse continuă să avanseze în estul Ucrainei. În luna iunie, președintele rus Vladimir Putin a cerut retragerea trupelor ucrainene din provinciile ocupate (Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson) și renunțarea la aderarea Ucrainei la NATO, propunere respinsă ferm de Kiev și aliații săi. Eșecul păcii din 2022 Belarusul, aliat al Rusiei, a permis desfășurarea de trupe rusești pe teritoriul său pentru invazia în Ucraina și a găzduit, în martie 2022, discuții între Rusia și Ucraina. Negocierile au continuat la Istanbul, dar acordul de pace nu a fost finalizat, conform Moscovei, la cererea Washingtonului. Planul de victorie al Ucrainei și reticența Occidentului Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a prezentat un „plan de victorie” aliaților occidentali, plan ce include cereri de armament avansat și sprijin NATO. Documentul pleacă de la premisa unei înfrângeri totale a Rusiei, dar a fost întâmpinat cu rezerve de unele capitale occidentale. Cererea Rusiei pentru o nouă arhitectură de securitate Conflictul ucrainean este strâns legat de propunerea Rusiei de a stabili o nouă arhitectură de securitate în Europa, inclusiv retragerea trupelor NATO din Est și garanții că Ucraina și Georgia nu vor adera la NATO, cereri respinse de Occident. Și Aleksandr Lukașenko a cerut retragerea armelor nucleare americane din spațiul euro-asiatic și a solicitat un mecanism de control global asupra noilor arme tehnologizate. Lukașenko a evidențiat pericolul armelor avansate precum cele bazate pe tehnologia laser, rachete hipersonice și sisteme cuantice, insistând pe necesitatea unui control comun pentru a preveni amenințările la adresa umanității.

Afirmațiile lui Lukașenko stârnesc indignarea Rusiei (sursa: kremlin.ru)
Lukașenko alimentează migraţia ilegală către UE (sursă: Facebook/Aleksandr Lukaşenko)
Internațional

Lukașenko alimentează migraţia ilegală către UE

Lukașenko alimentează migraţia ilegală către UE. Belarus nu intenţionează să-i împiedice pe migranţii din regiuni lovite de criză să-i tranziteze teritoriul în drum spre ţări europene, a declarat preşedintele acestui stat, Aleksandr Lukaşenko, într-un interviu acordat luni televiziunii ruse. Lukașenko alimentează migraţia ilegală către UE "Îmi pui un ştreang în jurul gâtului sub forma sancţiunilor şi apoi ceri ca eu să protejez UE de acest flux de migranţi? Asta nu se va întâmpla", a spus Lukaşenko. Autorităţile din UE şi Polonia în special i-au acuzat pe preşedintele rus Vladimir Putin şi pe Aleksandr Lukaşenko, aliatul său, că alimentează migraţia ilegală în UE din 2021, asigurându-le acestor oameni vize şi transport. Principala rută trece prin Belarus şi ajunge la frontiera poloneză. "Scopul este de a le arăta tuturor că frontierele externe ale UE nu sunt controlate şi de a cauza un efect politic: creşterea extremei drepte care promite să colapseze Europa din interior", a declarat ministrul de externe polonez Radoslaw Sikorski în luna iunie. Polonia şi-a fortificat mare parte din frontieră cu un gard de 5,5 metri înălţime şi sisteme de supraveghere electronice. Cu toate acestea, migranţii încearcă să trează frontiera ilegal zilnic, 201 de astfel de tentative înregistrându-se în ultimele trei zile, potrivit poliţiei de frontieră. Poliţia federală germană, care răspunde şi de frontierele ţării, a înregistrat 3.117 intrări ilegale pe ruta din Belarus în prima jumătate a anului. Anul trecut, 11.932 de persoane au ajuns în Germania pe această rută.

Lukașenko invocă spaima de armata urcaineană (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Lukașenko invocă spaima de armata urcaineană

Lukașenko invocă spaima de armata ucraineană. Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a declarat că Ucraina are staţionaţi peste 120.000 de soldaţi la frontiera ei cu Belarus şi din acest motiv Minskul a desfăşurat aproape o treime din forţele sale armate de-a lungul întregii frontiere. Lukașenko invocă spaima de armata ucraineană Lukaşenko nu a precizat câţi soldaţi belaruşi sunt desfăşuraţi la frontiera cu Ucraina. Armata profesionistă belarusă numără circa 48.000 de soldaţi şi circa 12.000 de grăniceri. Citește și: Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie: cea mai mare investiție din PNRR destinată sistemului medical, spitalul Gerota al ministerului de Interne "Dată fiind politica lor agresivă, noi am introdus şi am plasat în anumite puncte - în caz de război, acestea vor trebui apărate - militari ai noştri de-a lungul întregii frontiere", a declarat Lukaşenko într-un interviu pentru televiziunea rusă de stat, citat de Belta. Kievul nu a comentat deocamdată acest subiect. Sâmbătă, Kievul a declarat doar că nu sunt semne că forţele belaruse ar fi comasate la frontieră. Granițe minate masiv Aleksandr Lukaşenko, un aliat fidel al preşedintelui rus Vladimir Putin, a făcut aceste declaraţii în contextul incursiunii ucrainene pe teritoriul rus, care a început pe 6 august, când mii de soldaţi ai Kievului au străpuns frontiera vestică a Rusiei, în cea mai mare provocare la adresa conducerii armatei lui Putin. Ministrul belarus al apărării Viktor Hrenin a declarat vineri că există o mare probabilitate a unei provocări armate din partea Ucrainei vecine la adresa Republicii Belarus şi că situaţia de la frontiera comună între cele două state "rămâne tensionată". Lukaşenko a mai spus că frontiera belaruso-ucraineană este minată "mai mult ca niciodată" şi că trupele ucrainene vor suferi pierderi uriaşe dacă vor încerca să o treacă

Moment istoric cu Șoșoacă: l-a sunat pe Lukașenko și a salvat Moscova Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Moment istoric cu Șoșoacă

Moment istoric cu senatoarea Diana Șoșoacă: „Am vorbit cu Lukașenko să-l primească pe Prigojin. Bravo mie, am salvat Moscova”, a strigat ea la jurnaliști. Declarația a fost făcută acum câteva zile, după ce fusese votată noua lege a pensiilor speciale. Moment istoric cu Șoșoacă „Șoșoacă: Să ziceți mersi că am vorbit cu Lukașenko să-l primească pe Prigojin. Bravo mie! Jurnalist: Ați salvat Rusia, să înțelegem… Șoșoacă: Bravo mie că am salvat Moscova! Vreți să vă salvez și Washingtonul? Nu vedeți că n-aveți creier să gândiți? Niciunul nu ține cu România!”. În acceași zi, ea a făcut scandal în plenul Parlamentului, la legea pensiilor speciale, și s-a certat pe holuri cu premierul Ciolacu. Citește și: Șansa lui Halep în cazul unei suspendări pentru dopaj și de ce un precedent în materie o ajută. O eventuală suspendare poate fi redusă masiv în instanță Senatoarea Diana Șoșoacă a vizitat de mai multe ori Ambasada Rusiei la București, după ce această țară a invadat Ucraina. Recent, ea a dat un interviu la publicația rusă Eurasia Daily în care a mințit în repetate rânduri. „Trăim numai din împrumuturi și în curând vom ajunge, ca și Ucraina, o țară cumpărată la bursă de organizațiile sorosiste care colcăie in România”, a susținut ea, printre altele. Împrumuturile sunt tot mai mari, dar România nu este nici măcar țara cea mai îndatorată din UE. Grecia, Italia și Portugalia au datorii guvernamentale care depășesc 100% din PIB.

Lukaşenko, spitalizat „de urgenţă” la Moscova Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Lukaşenko, spitalizat „de urgenţă” la Moscova

Președintele Belarus, Aleksandr Lukaşenko, ar fi fost spitalizat ”de urgenţă” la Moscova, după o întâlnire cu omologul rus, Vladimir Putin, anunţă opozantul belarus Valeri Ţepkal, un fost amabsador în SUA. „Potrivit unor informaţii preliminare, sub rezerva unor confirmări suplimentare, Lukaşenko a fost transportat de urgenţă la Spitalul Clinic Central din Moscova, după o întâlnire cu uşile închise cu (preşedintele rus Vladimir) Putin”, scrie într-o postare pe Twitter fostul candidat la preşedinţie. According to preliminary information, subject to further confirmation, #Lukashenko was urgently transported to Moscow's Central Clinical Hospital after his closed-door meeting with #Putin. Currently, he remains under medical care there. Leading specialists have been mobilized to… pic.twitter.com/xTQ1O7Yp2W— Valery Tsepkalo (@ValeryTsepkalo) May 27, 2023 Lukaşenko, spitalizat „de urgenţă” la Moscova Ţepkalo susţine că Lukaşenko este supus unor proceduri de ”purificarea sângelui”. „În prezent, el se află în continuare sub îngrijire medicală acolo. Specialişti de prim-plan au fost mobilizaţi să se ocupe de starea critică în care se află. S-au efectuat proceduri de purificarea sângelui, iar Lukaşenko a fost considerat netransportabil”, susţine el. „Eforturile de salvare a dictatorului belarus vizează să disipeze speculaţii cu privire la o presupusă implicare a Kremlinului în otrăvirea acestuia”, susţine Ţepkalo. Ţepkalo a evocat ulterior o încercare de muşamalizare prin evocarea unor examene medicale, potrivit publicaţiei online ucrainene Ukrainska Pravda. „Apariţia unei astfel de versiuni este naturală, o încercare de ascundere a stării reale a pacientului, care este în continuare critică. Cazuri anterioare de slăbire a sănătăţii au trecut sub tăcere. Iar în acest caz, pentru a nu trezi bănuieli, avionul său a fost trimis la Minsk”, susţine el. Nu există informaţii despre locul unde se află Aleksandr Lukaşenko şi despre starea sănătăţii sale de mult timp, scrie Ukrainska Pravda, precizând că acesta nu a mai apărut în public şi nu a participat la evenimente de la 9 Mai, Ziua Victoriei împotriva nazimului în Rusia şi Belarus. Potrivit unor jurnalişti independenţi, convoiul lui Lukaşenko, escortat de o unitate specială a poliţiei rutiere, a fost, la 13 mai, la Centrul republican de medicină clinică al Adminsitraţiei prezidenţiale. Lukașenko, bolnav, acceptă arme nucleare rusești în Belarus Opozanta belarusă Svetlana Tihanovskaia a îndemnat opoziţia, atunci, în urma unor zvonuri despre starea sănătăţii lui Aleksandr Lukaşenko, să fie ”bine pregătită pentru orice scenariu”. Citește și: Judecătorul Danileț, atacat dur online pentru că a expus veniturile imense ale sindicaliștilor din învățământ: între 21.000 și 44.000 de lei lunar Marţi, Lukaşenko anunţa că a lipsit din viaţa publică din cauza unui ”adenovirus”, dar că nu va muri. Aleksandr Lukaşenko a participat miercuri la un Forum Economic Eurasiatic la Moscova, unde a anunţat că armamnt nuclear rusesc a început să fie transportat în Belarus în baza unui acord. Opozantul rus face aceste declaraţii după ce Rusia şi Belarusul au încheiat un acord în vederea desfăşurării de armament nuclear tactic rus pe teritoriul belarus, sub controlul Kremlinului, precizează news.ro.

Ministrul ungar de Externe, în vizită la aliatul lui Putin Foto: Twitter
Eveniment

Ministrul ungar de Externe, în vizită la aliatul lui Putin

Ministrul ungar de Externe, controversatul Peter Szijjarto, decorat de Rusia, este în vizită la aliatul cel mai apropait al lui Putin, Aleksandr Lukașenko. Însă pe rețelele sociale se arată că, din monitorizarea datelor publice de trafic aerian, la Minsk a sosit și un avion al guvernului Rusiei, în aceeași zi în care venea Szijjarto în vizită oficială. Picture one: Hungary’s MFA, Péter Szijjártó, landed in Belarus, a country assisting Russia in the war against Ukraine.Picture two: his flight to Belarus.Picture three: Russian delegation on the way to the same location.Question: wtf Hungary is doing in the EU and NATO? pic.twitter.com/iydS3stGZj— Mykhailo Lavrovskyi (@Lavrovskyi) February 13, 2023 Ministrul ungar de Externe, în vizită la aliatul lui Putin „Evident, mulți mă vor ataca pentru această vizită, dar poziția noastră este clară: canalele de comunicare trebuie să fie menținute deschise. Dacă nu am fi făcut acest lucru, nu aș fi putut transmite mesajul unui apel la pace”, a afirmat Szijjártó, într-o postare pe Facebook. ❗️Hungarian Foreign Minister Arrives in Belarus ?? Péter Szijjártó arrived in Minsk saying that he would present Budapest's position on the peace talks on Ukraine.This is the first visit of an ?? FM to ?? for many months. pic.twitter.com/ivpermCcgD— Enrico Farabollini (@EnricoFaraboll1) February 13, 2023 Și minsterul de Externe de la Minsk a anunțat vizita, spunând că Szijjarto va discuta cu Serghei Aleinik, șeful diplomației din Belarus. Până acum nu există date despre ce se va discuta sau dacă omul lui Viktor Obran va fi primit și de Aleksandr Lukașenko. Citește și: Ungaria cere imperativ ca UE să nu mai sancționeze Rusia. Șeful diplomației, Péter Szijjártó, reia tezele propagandei Kremlinului În ianuarie, premierul Ungariei, Viktor Orban, a anunțat că Ungaria va bloca prin veto eventuale sancţiuni UE privind energia nucleară rusă. Anunțul său vine în continuarea declarațiilor oficialilor maghiari care doresc să accelereze lucrările la centrala nucleară Paks 2, construită împreună cu Rosatom.

Haos și cozi uriașe la granița Rusiei cu Georgia Foto: Telegram VerhniyLars
Eveniment

Haos și cozi la granița Rusiei cu Georgia

Nenumărate filmări arată haos și cozi uriașe la granița Rusiei cu Georgia, pe unde bărbații ruși fug de recrutare. Scene asemănătoare au loc la mai toate punctele de frontieră, din Finlanda în Mongolia. Imaginile din dronă surprind foarte bine cozile nesfârșite. Drone footage by @the_ins_ru shows the length of the queue to exit Russia at one of its southern borders — thousands have been fleeing last week’s call-up decree pic.twitter.com/W5CTKtfkll— Polina Ivanova (@polinaivanovva) September 26, 2022 Haos și cozi uriașe la granița Rusiei cu Georgia Blocajele în apropierea graniței cu Georgia s-au format în primele ore după discursul președintelui Vladimir Putin din 21 septembrie, în care acesta a anunțat începutul mobilizării parțiale pentru războiul din Ucraina. Două zile mai târziu, vameșii au înregistrat o coadă record în acest an – 1,7 mii de mașini aliniate la punctul de control Verkhny Lars. A doua zi, recordul a fost doborât – coada a crescut la 2,3 mii de mașini. Blocajul s-a întins pe mai bine de 25 de kilometri și a ajuns la Vladikavkaz. Pe rețelele sociale circulă informația că poliția rutieră cere transportatorilor câte 5.000 de ruble de fiecare pasager, adică circa 85 de dolari. „Sentimentul fereastra în care se poate fugi se închide a dus la scene haotice la granițele terestre ale Rusiei cu Georgia, Kazahstan și Mongolia - țări care nu cer rușilor viză. În special la singura trecere a frontierei a Rusiei cu Georgia, la poalele munților Caucaz, s-au produs ambuteiaje. „Mulți oameni au decis să-și abandoneze mașinile, nu au apă, combustibil, nimic”, a declarat luni pentru Moscow Times un bărbat rus de la granița ruso-georgiană, care dorea să rămână anonim”, scrie Moscow Times. Sute de mașini s-au adunat și la punctul de control din districtul Pallasovsky din regiunea Volgograd și satul Karaozek, regiunea Astrakhan. Cei care doresc să ajungă în Kazahstan petrec până la 15 ore la coadă. Lukașenko s-a obrăznicit cu șeful Pe acest fond, Putin a ajuns să fie tutelat de aliatul său Aleksandr Lukașenko, dictatorul din Belarus. Putin's now getting lectured by Lukashenko what to do when tens of thousands of your people are fleeing the country:"Let them run ... I never worried about it. They're asking to come back ... You just have to decide what to do with them" pic.twitter.com/2jAqq0P5jD— Alec Luhn (@ASLuhn) September 26, 2022 „Bine, să zicem că au fugit 30.000, 50.000, dar, dacă ei ar fi rămas aici, i-am mai fi putut considera oamenii noștri? Lasă-i să fugă, eu nu știu cum vă raportați dumneavoastră la asta, dar eu nu prea mi-am făcut griji în 2020, când câteva mii au plecat. Acum aceștia se roagă să vină înapoi. Marea majoritate se roagă să-i luăm înapoi. Și aceștia vor veni, doar trebuie să ne gândim ce decizie să luăm în privința lor și ce să facem cu ei. Fie vin aici, fie se hrănesc acolo”, îi spune Lukașenko lui Putin, potrivit unei filmări. Citește și: Șoc la Kremlin: „bucătarul lui Putin”, Evgheni Prigojin, admite că a fondat grupul Wagner pentru a lupta în Ucraina începând cu 2014 Cei doi s-au întâlnit azi la Soci.

Lukașenko îi trolează pe europenii rămași fără gaze Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Lukașenko trolează europenii rămași fără gaze

Lukașenko, dictator peste Belarus cu ajutorul lui Putin, îi trolează pe europenii rămași fără gaze rusești: el s-a filmat tăind lemne de foc, ca să vină în ajutorul UE. Acum câteva zile, și Gazprom a difuzat un videoclip în care anunța că iarna vine peste Europa. Alături de Lukașenko se află omul de afaceri Serghei Teterin, un apropiat al dictatorului din Belarus, sancționat încă din 2021 de către Uniunea Europeană. Meanwhile in Belarus, Alexander Lukashenko has been chopping up logs for Europeans"You think about everyone, Alexander Grigoryevich," says his crony, businessman Sergei Teterin pic.twitter.com/lIUsxKxmfQ— Francis Scarr (@francis_scarr) September 14, 2022 Lukașenko îi trolează pe europenii rămași fără gaze „Nu o să-i lăsăm să înghețe în Europa, Semionovici. Ne vom ajuta frații. Poate ne vor ajuta și ei într-o zi”, începe Lukașenko dialogul din videoclip. El este în vestă, are mănuși și manevrează un topor mare. Potrivit unui comentator de pe Twitter, toporul este marca Fiskar, produs de Suedia. „Alexander Grigorivici, te gândești la Europa și la lumea întreagă”, vine replica partenerului său. „Ei bine, noi suntem în centrul Europei, până la urmă. Ne lăudăm cu asta”, răspunde Lukașenko, după care începe să taie butucii de lemn. „E lemn bun. Molidul este atât de firav. Ascultă-mă, Europa nu poate face nazuri acum. Molid, mesteacăn...important este să le fie cald”, spune, cu empatie, amicul lui Putin. Însă, pe Twitter, sceneta celor doi a fost primită cu ironie. „Într-o zi, capetele lor vor sta pe acei butuci”, spune un comentator. The ??state-owned energy corporation Gazprom has published a video that shows the ice age coming to Europe after Gazprom cuts off gas supply. The song Winter Will Be Long is chosen as a soundtrack for the video. These assholes really believe ??gas has no alternative.#Russia #gas pic.twitter.com/KPadLh2JVz— BREAKING NEWS: UKRAINE (@MrFukkew) September 5, 2022 La 5 septembrie, Gazprom a publicat un video în care arăta că Europa va îngheța fără gaze rusești: „Iarna va fi lungă”, se afirma în mesajul video. Fundalul sonor era asigurat de piesa Varvarei Vizbor, o cântăreață rusoaică, „Va fi o iarnă lungă”. Veniturile din energie ale Kremlinului se prăbușesc, iar surplusul bugetar se evaporează, arată o analiză Financial Times. Deteriorarea stării finanțelor publice vine pe fondul înfrângerilor catastrofale suferite în Ucraina. În plus, arată Financial Times, situația se va înrăutăți pe fondul opririi livrărilor de gaze prin Nord Stream 1, conductă care aprovizionează Germania, în principal. Citește și: Replica Maiei Sandu către liderii pro-ruși ai Găgăuziei: „În UE nu vreți, dar spital de la UE – vreți” În iulie, economia rusă se contractase cu 4,3%, comparativ cu luna iulie 2021.

Lukașenko vrea să pună mâna pe cerealele ucrainene(sursa: aktuality.sk)
Internațional

Lukașenko vrea să pună mâna pe cerealele ucrainene

Lukașenko vrea să pună mâna pe cerealele ucrainene. Liderul belarus Alexandr Lukașenko a declarat vineri că Minskul este pregătit să discute despre posibilul tranzit al cerealelor ucrainene prin Belarus, cu unele "compromisuri". Ucraina, un important exportator global de cereale, nu poate folosi porturile sale de la Marea Neagră pentru aprovizionare de când Rusia a trimis mii de trupe în țară, la 24 februarie. Lukașenko vrea să pună mâna pe cerealele ucrainene Exporturile din Ucraina prin Belarus au fost una dintre opțiunile din cadrul unor discuții ample conduse de Națiunile Unite, care au ca scop stimularea aprovizionării cu cereale la nivel mondial, în contextul în care se profilează o criză alimentară majoră. Deblocarea porturilor ucrainene de la Marea Neagră este o altă opțiune. "Acum toată lumea caută logistica … Bine, putem discuta. Nu ne deranjează: aduceți-o prin Belarus, dar trebuie să existe compromisuri", a declarat Lukașenko, citat de ziarul local Belarus Today. Citește și: EXCLUSIV Oamenii lui Dragnea din dosarul penal Teldrum, contract de trei milioane de euro de la Primăria Alexandria. Banii provin dintr-o finanțare europeană Lukașenko nu a precizat care ar fi, în opinia sa, compromisurile. Belarusul este foarte afectat de sancțiunile Occidentale Belarus, unul dintre principalii producători mondiali de potasă, a fost afectat de sancțiuni occidentale dure în 2021-2022, care au întrerupt exporturile sale de îngrășământ prin porturile din Marea Baltică, potrivit Reuters. Sancțiunile financiare impuse Moscovei începând cu 24 februarie au afectat și exportatorii de îngrășăminte rusești, iar lanțul de aprovizionare global deteriorat sporește riscul crizei alimentare. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat la începutul acestei săptămâni că orice acord pentru deblocarea transporturilor de mărfuri din regiune este încă departe, deoarece "faptul că totul este interconectat face ca negocierea să fie deosebit de complexă". Moscova și Minsk au acuzat sancțiunile occidentale că au perturbat exporturile atât de cereale, cât și de îngrășăminte și au provocat riscul crizei alimentare globale. Problema este cauzată de "politicile pe care Occidentul și țările bogate, în special Statele Unite, le urmăresc în prezent", a declarat Lukașenko.

Lukașenko nu vrea ca Belarusul să fie "înghițit" de Rusia (sursa: Aljazeera)
Eveniment

Lukașenko nu vrea ca Belarusul să fie "înghițit" de Rusia

Lukașenko nu vrea ca Belarusul să fie "înghițit" de Rusia. Liderul belarus Aleksandr Lukaşenko a exclus miercuri eventualitatea ca ţara sa să devină parte a Federaţiei Ruse, relatează dpa. "Nu suntem proşti în relaţia cu (preşedintele rus Vladimir) Putin încât să folosim vechile metode. Noi, spun eu, construim o asemenea unitate între două state independente încât oamenii vor învăţa de la noi", a declarat el miercuri în oraşul rus Vladivostok din Extremul Orient rus, potrivit agenţiei de ştiri belaruse de stat Belta. Lukașenko nu vrea ca Belarusul să fie "înghițit" de Rusia Putin a fost acuzat în mod repetat că vrea să reconstruiască Uniunea Sovietică, care s-a prăbuşit în urmă cu 30 de ani, intenţie pe care o neagă, potrivit Agerpres. Mulţi oameni din cele două ţări, care construiesc deja o uniune, se tem de asemenea că Rusia ar putea anexa Belarus, care este complet dependent de Moscova din punct de vedere economic. Citește și: Putin admite că nu a intenționat niciodată să negocieze serios cu Ucraina, dă semnalul unui război de uzură și acuză „înscenări” ale crimelor de război ruse Lukaşenko se află în prezent într-o vizită în Extremul Orient rus, pe coasta Pacificului, la invitaţia lui Putin. Belarus este un susţinător important al războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Spre deosebire de Lukaşenko, observatorii politici internaţionali consideră posibilitatea ca Belarus să fie anexat de Rusia destul de real. După alegerile prezidenţiale din 2020, în care Lukaşenko s-a declarat învingător, dar succesul său nu a fost recunoscut de Occident, Minskul a devenit tot mai dependent de Moscova. Belarus este acum aproape complet izolat internaţional şi este dependent atât financiar, cât şi militar, de Rusia, notează dpa.

Reuniunea dictatorilor în Extremul Orient rus (sursa: TASS)
Internațional

Reuniunea dictatorilor în Extremul Orient rus

Reuniunea dictatorilor în Extremul Orient rus. Preşedintele rus Vladimir Putin se întâlneşte marţi cu omologul său belarus Aleksandr Lukaşenko pentru a discuta despre situaţia din Ucraina şi sancţiunile occidentale, au relatat agenţiile de presă din Rusia şi Belarus, potrivit Reuters. Reuniunea dictatorilor în Extremul Orient rus Lukaşenko a sosit marţi la primele ore în regiunea Amur, din Extremul Orient rus, unde va discuta cu Putin la cosmodromul Vostocinîi, conform agenţiei de presă Belta. La 24 februarie, Rusia a trimis zeci de mii de soldaţi în Ucraina într-o agresiune lansată atât de pe teritoriul rus, cât şi de pe cel belarus, în ceea ce Moscova a numit o "misiune militară specială" pentru demilitarizarea şi "denazificarea" ţării vecine. Citește și: Putin caută cu disperare un succes militar în Ucraina înainte de parada de pe 9 mai, care marchează victoria împotriva nazismului. Ținta: estul separatist prorus Kievul şi guvernele occidentale consideră acest lucru un pretext fals pentru o invazie, soldată deja cu mii de morţi şi milioane de persoane refugiate sau strămutate. Lukaşenko a insistat că ţara sa trebuie să fie implicată în negocierile pentru soluţionarea conflictului din Ucraina, afirmând de asemenea că Belarusul a fost etichetat în mod incorect drept "complice al agresorului", potrivit Agerpres. Totuşi, Uniunea Europeană, SUA şi alte ţări sau organizaţii au inclus Belarusul în sancţiunile impuse Moscovei. Ziua de 12 aprilie este celebrată în Rusia şi alte foste republici sovietice drept Ziua Cosmonauticii, care îl celebrează pe primul om ajuns în spaţiu (în anul 1961), cosmonautul sovietic Iuri Gagarin.

Facebook și Instagram vor permite românilor, ucrainenilor și altor estici, să posteze apeluri la lichidarea lui Putin Foto: Sky News
Internațional

Facebook permite românilor să posteze apeluri la lichidarea

Cel mai influente rețele sociale, Facebook și Instagram, vor permite românilor, ucrainenilor și altor estici, să posteze apeluri la lichidarea lui Putin sau a lui Lukașenko, scrie Reuters. În plus, vor fi permise postările care fac apel la violență împotriva invadatorilor ruși din Ucraina. Nu se vor accepta postări care îndeamnă la violență împotriva întregului popor rus și nici îndemnuri la lichidarea lui Putin care să conțină metode specifice și locuri precise. Facebook permite românilor să posteze apeluri la lichidarea lui Putin „Apelurile pentru moartea liderilor politici ai Rusiei și Belarusului vor fi permise cu excepția cazului în care conțin alte ținte sau nu au indicatori de credibilitate, cum ar fi locația sau metoda, au transmis reprezentanții Meta, într-o modificare recentă a regulilor companiei privind violența și incitarea”, explică Reuters. Un e-mail intern al Meta, citat de Reuters, explică moderatorilor platformelor Facebook și Instagram noua politică: „Emitem o indicație în spiritul politicii pentru a permite discursurile violente T1, care altfel ar fi eliminate conform politicii privind discursul instigator la ură, atunci când: (a) vizează soldații ruși, CU EXCEPȚIA prizonierilor de război, sau (b) vizează rușii acolo unde este clar că contextul este invazia rusă a Ucrainei (de exemplu, conținutul menționează invazia, autoapărarea etc.)" Meta a arătat: în lumina invaziei în curs a Ucrainei, am făcut o excepție temporară pentru cei afectați de război pentru a-și exprima sentimentele față de invadarea forțelor armate, cum ar fi „moarte invadatorilor ruși”. „Acestea sunt măsuri temporare menite să păstreze vocea și expresia oamenilor care se confruntă cu invazia. Ca întotdeauna, interzicem apelurile la violență împotriva rușilor în afara contextului restrâns al invaziei actuale”. Această schimbare, temporară, de politică a Facebook și Instagram se aplică doar utilizatorilor din Armenia, Azerbaidjan, Estonia, Georgia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Rusia, Slovacia și Ucraina. Ambasada Rusiei în Statele Unite a cerut Washingtonului să oprească ”activitățile extremiste” ale Meta. ”Utilizatorii Facebook și Instagram nu le-au dat proprietarilor acestor platforme dreptul de a determina criteriile adevărului și de a pune națiunile una împotriva celeilalte”, a spus ambasada, într-un mesaj pe Twitter, care a fost distribuit și de biroul lor din India.

Lukașenko prezintă o hartă a direcțiilor de atac Foto: Newsmaker.md/ captură video
Eveniment

Lukașenko prezintă o hartă a direcțiilor de atac

Președintele Republicii Belarus, Alexandr Lukașenko, a prezentat consiliului de securitate de la Minsk o hartă a direcțiilor de atac rusești. Harta include Transnistria, iar săgețile roșii ajung în Republica Moldova, scrie newsmaker.md. Lukașenko prezintă o hartă a direcțiilor de atac Liderul de la Minsk nu a precizat despre ce fel de hartă este vorba. Jurnaliștii belaruși preuspun că este vorba despre direcția de atac a armatei ruse pe teritoriul Ucrainei. Pe hartă sunt observate săgeți care indică teritorii din Ucraina. Minimum două vin din direcția Belarusului, restul – din Rusia. De asemenea, una începe din Marea Neagră și ajunge pe teritoriul Republicii Moldova. Rusia a ocupat din primele zile ale conflictului Insula Șerpilor, aflată la 45 de kilometri de granița României. Pe măsură ce NATO face eforturi să răspundă cumva invaziei Ucrainei, indirect, Marea Neagră rămâne expusă, avertizează experți militari citați de Reuters, într-o analiză preluată de Libertatea. Deși a declarat că vrea să descurajeze Rusia, Alianța nu a reușit să o împiedice pe aceasta să își consolideze prezența militară în zonă. „(Rusia) e ca un șarpe boa constrictor în jurul gâtului Ucrainei, continuând să strângă”, a explicat James Foggo, amiral american în rezervă, care a condus flotele NATO din Europa timp de un deceniu, până în 2020. „NATO are nevoie de o strategie maritimă”, a spus acesta pentru Reuters. Citește și: VIDEO șocante: Războiul din Ucraina, ziua a șasea. Șase răniți, după ce rușii au bombardat centrul Harkovului. La Herson, civilii sunt luați prizonieri, anunță autoritățile (UPDATE)

Trupe din Belarus au invadat Ucraina, pe la Cernihiv. În imagine, orașul în flăcări. Sursă: Twitter @supra_anya
Internațional

Trupe din Belarus au invadat Ucraina

Trupe din Belarus au invadat Ucraina, a anunțat Parlamentul de la Kiev, citat de The Kyiv Independent. Trupe din Belarus au invadat Ucraina. Au intrat pe la Cernihiv Trupe din Belarus au intrat în Ucraina, a anunțat Parlamentul de la Kiev, pe canalul oficial. Trupele bieloruse au intrat pe la Cernihiv, în estul Ucrainei, ca să se alăture trupelor rusești. Anunțul Parlamentului de la Kiev, pe Telegram: Anterior, în această dimineață, dictatorul Aleksandr Lukașenko a susținut, într-o declarație pentru presa de stat, că nu va trimite trupe în Ucraina și că nici nu i s-a cerut acest lucru. Citește și: Lukașenko se delimitează de Putin într-o declarație oficială: Armata din Belarus nu ia parte la „operațiunea specială” din Ucraina Ucrainenii, la protest în Cenihivul ocupat de ruși, în video mai jos: Civilians in #Chernihiv region block the way for #Russian vehicles. They sing the #Ukrainian #anthem.And they thought to conquer this nation in a couple of days? pic.twitter.com/J5U8Z5wKqC— NEXTA (@nexta_tv) March 1, 2022 În curs de actualizare

Lukașenko se delimitează de Putin într-o declarație oficială. Sursă imagine: The New York Times Twitter
Internațional

Lukașenko se delimitează de PutinLukașenko se delimitează de Putin într-o declarație oficială: Armata din Belarus nu ia parte la „operațiunea specială” din Ucraina

Lukașenko se delimitează de Putin într-o declarație oficială. Dictatorul din Belarus a declarat, pentru presa de stat, că armata bielorusă nu se va alătura trupelor rusești în invadarea Ucrainei. UPDATE: Marți, în jurul prânzului, trupe din Belarus au intrat în Ucraina, prin orașul Cernihiv, controlat de trupele rusești. Citește și: Trupe din Belarus au invadat Ucraina, anunță Parlamentul de la Kiev. Cum a mințit dictatorul Lukașenko Lukașenko se delimitează de Putin într-o declarație oficială. Dictatorul din Belarus spune că armata sa nu va participa la invadarea Ucrainei Dictatorul din Belarus, Aleksandr Lukașenko, un apropiat al lui Vladimir Putin, a declarat că „armata din Belarus nu ia parte la acțiunile militare și nici nu a luat parte”, relatează BBC News. „Putem dovedi asta oricui. Conducerea Rusiei nu a ridicat această chestiune - implicarea noastră în conflictul armat. Și nu intenționăm să luăm parte în operațiunea specială din Ucraina nici pe viitor. Nu este necesar”, a declarat Lukașenko. Rusia a atacat Ucraina și de pe teritoriul Belarusului Luni, au fost temeri crescute că dictatorul din Belarus va trimite armata națională să se alăture trupelor rusești în războiul din Ucraina. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA a apreciat că Moscova „și-a bătut joc” de suveranitatea Belarusului, lansând invazia asupra Ucrainei de pe teritoriul Belarusului. Și Belarusul este în vizorul Tribunalului Penal Internațional, pentru crime de război. Citește și: Putin, vizat de Tribunalul Penal Internațional, pentru crime de război în Ucraina

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră