sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: legislație

11 articole
Eveniment

MApN: Doborârea dronelor necesită „clarificări legislative”

MApN: Doborârea dronelor necesită „clarificări legislative”. Purtătorul de cuvânt al MApN, general de brigadă Constantin Spînu, a declarat miercuri că se poate interveni în cazul un atac ostil împotriva României cu legislaţia în vigoare, dar sunt necesare "adaptări legislative" pentru a clarifica "situaţiile particulare" pe care Legea 257/2001 nu le putea prevede, pentru că în acea perioadă nu exista pericolul dronelor. MApN: Doborârea dronelor necesită „clarificări legislative” "Vreau să transmit un mesaj de siguranţă. Spaţiul aerian al României este bine apărat. Faptul că nu s-a doborât drona, că nu s-a doborât nici în Polonia, nici în Letonia, reprezintă un risc, dar o vulnerabilitate nu a fost", a explicat Spînu după întâlnirea reprezentanţilor MApN cu membrii Comisiei de Apărare din Senat. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum "La acel moment în aer au fost două avioane F16 care au supravegheat în permanenţă situaţia. Procedurile de acţiune sunt aceleaşi în tot spaţiul aerian al NATO. Nu putem spune că am fost spectatori. Se intervine după un set de măsuri care se iau gradual în mod unitar în tot spaţiul aerian al NATO. În acel moment am fost în legătură permanentă şi cu autorităţile NATO. Spaţiul aerian al României este gestionat, în mod integrat, la nivel aliat. Cele două avioane F16 ale forţelor aeriene române erau în serviciu de luptă, sub autoritate NATO. Au fost în aer aproape două ore, astfel că ar fi putut să intervină în situaţia în care drona ar fi reprezentat un pericol pentru teritoriul naţional", a adăugat acesta. El a precizat că legislaţia României, ca şi legislaţia celorlalte state NATO, "are prevăzuţi paşi procedurali prin care se poate acţiona împotriva aeronavelor care utilizează spaţiul aerian al României în mod ilegal". "Este adevărat însă că legislaţia a fost emisă cam în anul 2001, perioadă în care nu exista pericolul dronelor, şi în toate ţările NATO este cam aceeaşi situaţie. De asta este nevoie şi de adaptări legislative. Armata română acţionează după aceleaşi procedee şi principii după care acţionează toate armatele NATO", a adăugat Spînu. Legea, din 2001 Purtătorul de cuvânt al MApN a admis că drona, care poate fi considerată "şi o provocare", ar fi putut fi doborâtă dacă era "un act ostil îndreptat împotriva teritoriului NATO". "Legea a fost emisă în anul 2001 (Legea 257/2001). Avem nevoie de clarificări legislative astfel încât procedurile noastre să fie cât mai simple, iar lanţul de autoritate să fie cât mai scurt în astfel de situaţii. Noile proiectele de lege sunt în avizare la diferite instituţii pentru a fi aprobate în şedinţa de Guvern. (...) Deocamdată, operăm cu această legislaţie. Putem să acţionăm când poate fi estimat un atac intenţionat, un act ostil împotriva teritoriului României sau al NATO. (...) Avem nevoie să clarificăm situaţiile particulare pe care Legea din 2001 nu le putea prevede (...) În situaţia în care avem un atac ostil deliberat împotriva României, sigur că nu e nevoie de nici o modificare legislativă, putem să intervenim cu legislaţia pe care o avem acum. Ceea ce ne dorim este să fim bine acoperiţi cu toate celelalte situaţii care nu puteau să fie prevăzute în 2001, când nu existau drone folosite militar", a detaliat Spînu. El a garantat că spaţiul aerian al României "este apărat la fel ca în toate ţările NATO" şi că există mijloacele necesare de supraveghere, monitorizare şi intervenţie în cazul unei situaţii ostile.

MApN: Doborârea dronelor necesită „clarificări legislative (sursa: Facebook/MApN)
Analiza modificării legislaţiei privind anihilarea dronelor (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Analiza modificării legislaţiei privind anihilarea dronelor

Analiza modificării legislaţiei privind anihilarea dronelor. Comisia de apărare a Senatului se va reuni, miercuri, de la ora 12,00, într-o şedinţă cu reprezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale, informează site-ul Senatului. Analiza modificării legislaţiei privind anihilarea dronelor Potrivit unor surse parlamentare, printre temele întâlnirii se află analiza modificării legislaţiei prin care s-ar permite militarilor anihilarea dronelor care intră pe teritoriul României. Citește și: Dan Voiculescu i-a aliniat la postul său pe toți candidații importanți la președinție. Lasconi a beneficiat deja de o emisiune publicitară cu Gâdea Preşedintele Senatului, liderul PNL, Nicolae Ciucă, a opinat, luni, la Sebeş, că România trebuie să încheie un protocol cu Ucraina. Potrivit acestui acord, dronele ruseşti care pătrund în spaţiul aerian românesc "să poată fi angajate de către sistemele de apărare antiaeriană".

Guvernul și CSAT, vinovate că dronele rusești se plimbă prin România Foto: Twitter
Politică

Guvernul CSAT, vinovate dronele rusești se plimbă prin România

Kelemen Hunor confirmă că Guvernul și CSAT sunt vinovate că dronele rusești se plimbă prin România: „Se face în câteva zile”, a arătat el. Liderul UDMR a arătat că legislația trebuia schimbată de acum un an, dar cei responsabili - Guvernul și CSAT - ar trebui întrebați de ce nu au făcut-o. Citește și: Dan Voiculescu i-a aliniat la postul său pe toți candidații importanți la președinție. Lasconi a beneficiat deja de o emisiune publicitară cu Gâdea Guvernul și CSAT, vinovate că dronele rusești se plimbă prin România „Nu e prima dată când intră în spaţiul aerian românesc o dronă dinspre Ucraina, Marea Neagră, dinspre acest spaţiu care este în conflict şi nu s-a modificat legea, trebuie o bază legislativă. Eu nu ştiu de ce nu au venit, fiindcă de un an de zile este o chestiune care se ştie, doar Guvernul, CSAT-ul puteau să vină cu un proiect de lege, altcineva, în acest caz, chiar dacă are drept de iniţiativă, nu are informaţiile necesare. De ce nu au făcut-o, trebuie să îi întrebaţi pe ei, dar e necesar aşa ceva”, a spus Kelemen Hunor la Digi 24, citat de news.ro. „Dacă e un accident, fiindcă s-ar putea să fie un accident, atunci te comporţi altfel. Dar cel mai important lucru pentru un preşedinte sau un om politic la vârful statului, premier, şef al Apărării, dar vorbim aici de preşedinte, pentru că el este şeful Forţelor Armate, să aibă posibilitatea, dorinţa, capacitatea de a asigura siguranţa cetăţenilor. Nu există o sarcină mai importantă decât securitatea oamenilor şi acest lucru trebuie făcut. Dacă trebuie dobărâtă drona, după analiza foarte rapidă a specialiştilor, trebuie dat ordinul de a doborî o astfel de dronă”, a completat Kelemen Hunor. Liderul UDMR a subliniat că e nevoie şi de o înţelegere cu Ucraina, pentru că şi pentru ei şi pentru noi este important. ”Aceste chestiuni trebuiau rezolvate de mult timp, nu e ceva complicat. Într-o astfel de situaţie, când ai război lângă tine, se face în câteva zile. Aranjamentul cu Ucraina, modificarea legislaţiei. S-a făcut sesiune extraordinară în vară, se poate convoca comisia, oamenii vin, deputaţii vin, dar iniţiativa trebuie să vină dinspre Executiv şi în primul rând dinspre preşedinte, prin Executiv. Eu nu am auzit de o astfel de iniţiativă, deşi nu e primul caz”, a mai spus Kelemen Hunor.

România n-are lege pentru a doborî drone rusești Foto: Twitter
Politică

N-are lege pentru a doborî drone rusești

În februarie 2024, șeful Statului Major al Armatei, generalul Gheorghiță Vlad, spunea că n-are lege pentru a doborî drone rusești. După șapte luni, nu s-a schimbat nimic și, duminică, o dronă rusească s-a plimbat nederanjată timp de circa 50 de minute, pe o distanță de circa 75 de kilometri de deasupra teritoriului României. Ce spunea, pentru Europa Libera, generalul Gheorghiță Vlad despre blocajul legislativ, care nu permite României să doboare drone: N-are lege pentru a doborî drone rusești „Legislația trebuie adaptată corespunzător. În momentul de față, Armata României nu poate să ducă operații de luptă pe timp de pace. Trebuie dată o stare excepțională, stare de asediu sau stare de război. Armata României nu poate să opereze sistemele de armament în afara obiectivelor militare sau a terenurilor de instrucție pe care le avem în momentul de față. Trebuie modificate Legea Apărării, Legea de organizare și funcționare a Ministerului Apărării Naționale, trebuie aduse ajustări la Legea 122 privind regimul armelor și munițiilor. Avem în vedere o nouă inițiativă legislativă care să ne permită să operăm și pe timp de pace sub auspiciile unei operații militare. Legea 257 privind Combaterea Mijloacelor Aeriene care pătrund neautorizat în spațiul aerian trebuie adaptată noilor provocări, respectiv drone. În această lege, la articolul opt, de exemplu, pentru că drona este încadrată la aeronavă fără pilot, trebuie să respecte aceleași reguli dacă este combătută, adică: să se ridice serviciul de poliție aeriană, avionul, să dea semnale că s-au încălcat teritoriul sau spațiul aerian național. Și sunt patru, cinci etape. Știu că sună foarte tehnic...(...) Drona respectivă bineînțeles că n-o să răspundă la toate alea, că nu e un pilot care să vadă. Deci nu trebuie, din punctul meu de vedere, drona sau rămășița de dronă nu trebuie echivalată cu o aeronavă și să răspundă bazei legale pe care o avem în momentul de față, ea trebuie asimilată la muniție, la loitering (n.r. muniție teleghidată), la alt mijloc, astfel încât să-i dea posibilitatea celui care utilizează sistemul de armament să ia o decizie în momentul respectiv. Pentru că timpul de acțiune este foarte scurt din momentul în care a trecut din spațiul aerian al Ucrainei în spațiul aerian al României”. Activistul Radu Hossu a arătat că drona rusească a violat spațiul aerian al României de la aproximativ 02:40 până la 03:30 și a parcurs circa 75 de kilometri. Citește și: Eurostat: România, una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE și una din cele mai dure prăbușiri ale serviciilor

Prosumatorii, consultați pentru elaborarea de legislație (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Economie

Prosumatorii, consultați pentru elaborarea de legislație

Prosumatorii, consultați pentru elaborarea de legislație. Asociaţia Prosumatorilor şi a Comunităţilor de Energie din România (APCE) va participa săptămâna viitoare la prima întâlnire de lucru organizată de Ministerului Energiei pentru elaborarea legislaţiei privind Comunităţile de Energie în Romania, a anunţat duminică asociaţia. Prosumatorii, consultați pentru elaborarea de legislație La aceasta prima întâlnire au fost invitaţi ONG-uri, specialişti şi entităţi care pot ajuta la elaborarea unei legislaţii coerente în acest domeniu. Citește și: Catastrofă: România a atras zero euro din fondurile de coeziune din bugetul 2021-2027. Suma alocată: 29 de miliarde euro, din care 2,7 miliarde euro trebuie absorbiți în 2024 "Iniţiativa este lăudabilă şi, aşa cum spunea şi domnul ministru Sebastian Burduja, ministerul are nevoie de toţi specialiştii din societatea civilă, iar formarea unui grup de lucru cu oameni implicaţi în acest domeniu nu poate duce decât la un rezultat bun", a transmis preşedintele asociaţiei, Dan Pîrşan, într-un comunicat. Potrivit sursei citate, Asociaţia Prosumatorilor şi a Comunităţilor de Energie din România va colabora activ pentru elaborarea unei legislaţii bazate pe experienţele altor state europene în această direcţie. "Susţinem cu tărie ca o lege pentru Comunităţile de Energie să fie elaborată de la început cu prevederi clare şi concise, astfel încât ANRE să aibă doar misiunea de a aplica legea şi nu de a reglementa. Experienţa cu legislaţia prosumatorilor instabilă şi favorizantă elaborata de ANRE până acum, ar trebui să fie "inspiraţională" în acest caz", a adăugat preşedintele APCE, Dan Pîrşan.

Jocurile de noroc, TVA în România (sursa: Facebook/Asociația Organizatorilor și Producătorilor de Jocuri de Noroc din România)
Economie

Jocurile de noroc, TVA în România

Jocurile de noroc, TVA în România. Scandal și acuzații fără precedent de șantaj între premierul Marcel Ciolacu și reprezentanții industriei jocurilor de noroc. Pe de-o parte, premierul Marcel Ciolacu susține că șefii din industria jocurilor de noroc au început șantajul la adresa sa și a altor demnitari români. De cealaltă parte, unii dintre reprezentanții industriei, Odeta Nestor și Sorin Constantinescu, resping acuzațiile. Citește și: EXCLUSIV Acuzat de premier că-l șantajează pentru a nu scoate jocurile de noroc în afara localităților, consultantul Sorin Constantinescu răspunde: Ciolacu vrea bani pentru campania electorală La solicitarea DeFapt.ro, Cristian Pascu, președintele executiv al Asociației Organizatorilor și Producătorilor de Jocuri de Noroc din România (AOPJNR), a declarat că miza scandalului din industria jocurilor de noroc este TVA-ul de 19%. Multinaționalele, avantajate Cristian Pascu critică măsurile fiscale, susținând că acestea ar avantaja companiile multinaționale din industria jocurilor de noroc, dar ar dezavantaja firmele mici și mijlocii pe care acesta le reprezintă. Citește și: EXCLUSIV Afacerea lui Pescobar, care a dat țeapă ANAF, a primit ajutor de stat: credite garantate 90% de Finanțe. Firma controlată de Pescobar plătește leasing la Ferrari, Lamborghini și BMW X6 De exemplu, spune Cristian Pascu, sub justificarea nevoii de a identifica noi resurse financiare pentru buget sau, unde este convenabil, sub cea a combaterii dependenței de jocurile de noroc, Ministerul Finanțelor vizează să impună mai multe măsuri cel puțin contestabile, dacă nu „cu dedicație”. Una dintre aceste măsuri prevede mărirea la un milion de euro a garanției pentru acoperirea riscului de neplată a taxelor, pe care organizatorul licențiat pentru jocuri de noroc tradiționale trebuie să o constituie în avans pentru a avea dreptul să deruleze această afacere. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, țeapă ordinară dată ANAF și partenerilor de afaceri: a trecut activele firmei cu datorii de peste un milion de lei Premium Raci SRL pe altă firmă, „curată”. Obligat să plătească din propriul buzunar datoriile, se ascunde „O astfel de reglementare va funcționa în mod clar ca instrument de suprimare din piață a companiilor mici și mijlocii, autohtone în marea lor majoritate. Fie și doar această reglementare va determina rămânerea pe piață a doar maximum 15 companii multinaționale mari, pentru care dimensiunea afacerii și a veniturilor realizate face ca un astfel de nivel al garanției să fie permisiv, dintre cele circa 300 de companii cu licențe active în acest moment”, a spus Cristian Pascu. Să fie taxată toată lumea Ministerul de Finanțe mai vrea ca toate companiile de jocuri de noroc online care activează pe piața românească să își mute serverele și sediul social în România. În plus, la Camera Deputaților mai există o inițiativă legislativă adoptată tacit de Senatul României prin care jocurile de noroc fizice să fie mutate în afara localităților. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, bogat pe credit: Ferrari Roma, Lamborghini Urus și BMW X6, în leasing pe firma la care e angajat pe salariul minim pe economie și care administrează „Taverna Racilor” Cristian Pascu consideră că această campanie împotriva jocurilor de noroc se duce pe mai multe fronturi, dar recunoaște și că industria jocurilor de noroc trebuie să îndrepte foarte multe lucruri, inclusiv cele legate de publicitate. „Una din campanii este cea cu Ordonanța de Guvern, acolo unde sunt aceste bariere discriminatorii pe care le-am prezentat în comunicatul de presă. Dacă dânsul (Marcel Ciolacu - n.r.) se referea la legea cu scoaterea jocurilor în afara localităților, aici este o problemă. Guvernul cere, pe de-o parte, bani în plus de la o industrie, dar cere după un mod greșit. Cere mai mult de la puțini, puținii fiind multinaționalele, în loc să ceară puțin de la mulți. Ăia mulți ar fi toți românii care sunt în piață”, a spus Cristian Pascu. "Discriminarea este maximă" În spatele ușilor închise se duce o luptă acerbă pentru supremația pe piața jocurilor de noroc și a profiturilor uriașe. „Discuțiile aprige au fost pe această Ordonanță, unde discriminarea este maximă. În acest moment, singura încordare pe care a avut-o este de la asociația online care susține că aducerea pe teritoriul românesc a serverelor lor și a sediilor sociale nu ar fi decât un cost în plus și Uniunea Europeană nu ar prevedea așa ceva”, potrivit lui Cristian Pascu. Citește și: EXCLUSIV Pescobar nu vrea să plătească nici măcar 500 de lei lunar dintr-o datorie bancară de 102.000 de lei, a fost dat în judecată de un executor judecătoresc În realitate, spune Cristian Pascu, companiile cu jocuri de noroc online insită ca această clauză de aducere în România a sediului lor să nu fie implementată în lege. Jocurile de noroc, TVA în România „A menționat și niște nume, nu ne-am băgat în lupta asta. Trebuie aduse în România aceste firme. Dacă se referă la niște intervenții ale online-ului pe care le-a spus cu nume și prenume, este adevărat. Vă spun direct, e vorba de un 19% TVA, acolo e costul mare, nu la faptul că ar plăti impozit în România sau în Malta. Imediat cum aduce sediul în țară, TVA-ul care până acum nu l-au plătit intracomunitar, este mare pentru ei”, a mai declarat Cristian Pascu. Asociația Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță, adică a jocurilor de noroc online, este condusă de Odeta Nestor, fosta președintă a Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc.

Premierul răspunde de problema câinilor comunitari (sursa: gov.ro)
Mediu

Premierul răspunde de problema câinilor comunitari

Premierul răspunde de problema câinilor comunitari. Organizația civică APADOR-CH a analizat legislația care reglementează gestionarea câinilor fără stăpân și a ajuns la concluzia că cel puțin o instituție națională are atribuții care nu se achită de sarcini pentru a preveni tragedii precum cea din zona lacului Morii. Premierul răspunde de problema câinilor comunitari Potrivit analizei APADOR-CH, "ANSVSA (Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor - n.r.) este mandatată de lege să facă planuri de acțiune și să verifice dacă autoritățile locale își îndeplinesc obligațiile legale pentru gestionarea animalelor de pe teritoriul lor. Constatăm, însă, că în scandalul ultimelor zile lipsește cu desăvârșire ANSVSA, această autoritate centrală cu rol determinant în gestionarea fenomenului. Nu este luată la întrebări și se mulțumește să tacă comod, așteptând să treacă furia populară." "APADOR-CH îi solicită prim ministrului României, domnul Nicolae Ciucă, să trimită Corpul de control la ANSVSA pentru a afla dacă și în ce mod și-a îndeplinit instituția obligațiile prevăzute în art. 1 al. 4 din OUG 155/2001, de a verifica modul de aplicare a acestei ordonanțe de către consiliile locale, adică verificarea faptului dacă, consiliile locale și-au îndeplinit sau nu obligația legală de înființare a serviciilor specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân și de înființare a Registrului de evidenţă a câinilor fără stăpân capturaţi.", arată organizația într-un apel publicat pe propriul site. Ce a făcut poliția națională? APADOR-CH adaugă că un rol determinant îl au și autoritățile locale, dar și poliția națională, nu cea locală. Juriștii organizației argumentează că poliția națională "îi amendează pe posesorii de animale care încalcă legile (nicăieri în aceste legi nu apare cu atribuții și poliția locală. Deși instituția a tot fost vehiculată în recentul scandal, ea nu are, totuși, vreo atribuție în acest caz)". Citește și: VIDEO Acuzații foarte grave: zona în care o femeie a murit sfâșiată de câini, intenționat nesupravegheată de autorități – în zonă se aduc ilegal deșeuri Tocmai de aceea, organizația i-a cerut date și ministrului de Interne, Lucian Bode, în legătură cu amenzile aplicate din 2015 încoace de poliție celor care încalcă legea în chestiunea câinilor fără stăpân. "Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (A.N.S.V.S.A.) funcţionează ca autoritate de reglementare în domeniul sanitar-veterinar și pentru siguranţa alimentelor, organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului și în coordonarea prim-ministrului.", se menționează pe site-ul ANSVSA.

Iohannis redescoperă plagiatul, după momentul Ponta (sursa: Facebook/Administrația Prezidențială a României)
Economie

Iohannis redescoperă plagiatul, după momentul Ponta

Iohannis redescoperă plagiatul, după momentul Ponta. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, că legile educaţiei trebuie să cuprindă prevederi explicite cu privire la prevenirea şi sancţionarea plagiatului, subliniind că acesta este un "fenomen toxic al mediului educaţional". Iohannis redescoperă plagiatul, după momentul Ponta "Dacă actul de creaţie este fructul libertăţii, educaţia este rădăcina din care aceasta creşte şi dă naştere unei societăţi cu oameni verticali, capabili să-şi pună în valoare talentul şi competenţele, atât pentru împlinirea personală, cât şi pentru binele comun. Din acest motiv, sunt convins că avem nevoie de o reformă profundă a sistemului educaţional, pentru a-l adapta nevoilor secolului XXI şi valorilor europene în care credem. Una dintre aceste valori este integritatea, motiv pentru care îmi doresc o paradigmă radicală, lipsită de echivoc în garantarea integrităţii şi eticii în viaţa academică. Pentru aceasta, avem nevoie de toleranţă zero în privinţa plagiatului, iar noile legi ale educaţiei trebuie să includă prevederi explicite cu privire la prevenirea şi sancţionarea acestui fenomen toxic al mediului educaţional", a spus şeful statului la deschiderea anului universitar de la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu". Care ar fi miza El a punctat că "miza în acest sens este însăşi credibilitatea sistemului de învăţământ superior şi a cercetării din România, dar şi viitorul nostru ca societate democratică". "Trebuie să devină clar că obţinerea unei diplome academice reprezintă o onoare şi este condiţionată exclusiv de un merit real. O Românie educată va trebui să fie o Românie corectă, fără nicio excepţie", a afirmat Iohannis. Citește și: Defensiva rusă la nord de Herson pare să se prăbușească rapid. Un blogger ucrainean susține că forțele Kremlinului au cerut sprijin aerian pe rețelele sociale Şeful statului a apreciat atitudinea Universităţii de Arhitectură faţă de orice încercări de fraudare. "Îmi doresc ca aceasta să constituie un exemplu de responsabilitate publică pentru comunitatea academică românească", a mai afirmat preşedintele Iohannis.

România se aliniază la legislația europeană (sursa: Facebook/NicolaeCiuca)
Politică

România se aliniază la legislația europeană

Premierul Nicolae Ciucă a declarat, joi, că Guvernul va lua măsuri de adaptare a legislaţiei naţionale cu cea europeană pentru siguranţa sporită a consumatorilor, menţionând că autorităţile cu responsabilităţi de control vor putea lua toate măsurile necesare pentru asigurarea protecţiei şi, în mod deosebit, a drepturilor consumatorilor. România se aliniază la legislația europeană "Foarte important este să continuăm să îndeplinim obiectivele asumate prin programul de guvernare şi astăzi, pe ordinea de zi, un alt punct foarte important este cel legat de adaptarea legislaţiei naţionale la nivel european, în conformitate cu prevederile Directivei Omnibus pentru a putea să asigurăm acele elemente de siguranţă sporită a consumatorilor, potrivit Agerpres. Citește și: Putin a dat ordinul de atac asupra căilor de transport care leagă Ucraina de România și de celelalte țări vecine prin care ajung armele și ajutoarele umanitare occidentale Este foarte important ca prin aceste demersuri să asigurăm ca autorităţile cu responsabilităţi de control, cum sunt Autoritatea Naţională de Protecţie a Consumatorului, Consiliul Concurenţei, Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor să poată să îşi desfăşoare activitatea şi să asigure toate măsurile necesare astfel încât să fie asigurată protecţia şi, în mod deosebit, drepturile consumatorilor. Ca atare, cetăţeanul rămâne în continuare în centrul preocupării Guvernului României", a afirmat Ciucă, la începutul şedinţei Executivului. Pe ordinea de zi a Guvernului se află un proiect de ordonanţă privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul protecţiei consumatorilor. Conform notei de fundamentare, actul normativ vizează transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor Directivei (UE) 2019/2161 a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 noiembrie 2019 de modificare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului şi a Directivelor 98/6/CE, 2005/29/CE şi 2011/83/UE ale Parlamentului European şi ale Consiliului în ceea ce priveşte o mai bună asigurare a respectării normelor Uniunii în materie de protecţie a consumatorilor şi modernizarea acestor norme.

Oficial: România va dona armament Ucrainei (sursa: Faceboo/Ministerul Apărării Naționale)
Eveniment

Oficial: România va dona armament Ucrainei

Oficial: România va dona armament Ucrainei. Ministerul Apărării Naționale a inițiat un proiect de Ordonanță de Urgență pentru modificarea legislației astfel încât statul român să poată dona direct armament Ucrainei. România a donat până în prezent combustibil, veste antiglonț, căști și alte echipamente militare evaluate la trei milioane de euro. Oficial: România va dona armament Ucrainei Pe site-ul Ministerului Apărării Naționale a fost postat un proiect de Ordonanță de Urgență "pentru completarea art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 122/1998 privind acumularea, scoaterea și împrospătarea produselor din rezervele proprii ale forțelor destinate apărării naționale". Prin proiectul legislativ se introduc trei noi alineate care creează cadrul legal prin care Ministerul Apărării poate dona direct armament Ucrainei. Citește și: Ucraina lasă să se înțeleagă, prin ministrul de Externe Kuleba, că a fost ajutată militar în mod „inteligent” de România: Ne deranjează doar ipocrizia, dar nu e cazul României De exemplu, unul dintre alineatele care urmează să fie introduse în legislație prevede că "forțele destinate apărării naționale pot face donații de produse din rezervele proprii, în starea în care se află, către statele aliate sau partenere, în baza solicitărilor primite, în scopul acordării sprijinului cu titlu de ajutor, în situațiile temeinic justificare de evoluția mediului de securitate și când sunt afectate interesele României. (…) donația se aprobă prin hotărâre a Guvernului, iar bunurile se predau donatarului de către forțele destinate apărării naționale din rezervele cărora sunt scoase". Nota de fundamentare invocă politica NATO Din Nota de Fundamentare a proiectului de Ordonanță de Urgență aflăm că "actualul context de securitate este grav afectat de invazia militară executată de Federația Rusă împotriva Ucrainei". În aceste condiții, la nivelul Alianței Nord-Atlantice (NATO) au fost stabilite măsuri de întărire și consolidare a capacităților de apărare. "În acest context s-a evidențiat necesitatea realizării unor fluxuri de aprovizionare cu produse utile susținerii efortului concertat de apărare și consolidării rezilienței statelor membre NATO. În cadrul Summitului extraordinar al NATO și al reuniunii Consiliului Uniunii Europene din 24 martie 2022 a fost decisă de către membrii NATO și UE continuarea eforturilor necesare pentru asigurarea securității și apărării tuturor aliaților, în toate domeniile, într-o abordare de tip 360 de grade", se menționează în Nota de Fundamentare. Ministrul de Interne și șefii de servicii secrete, de acord Tot din documentul citat mai aflăm că transferul unor produse din rezervele proprii ale forțelor destinate apărării naționale, adică armament, nu se poate realiza în prezent. Motivul: cadrul normativ incident domeniului nu cuprinde prevederi referitoare la posibilitatea scoaterii acestora din rezervele proprii ale forțelor destinate apărării naționale, în scopul donării către alte state. Nota de fundamentare este contrasemnată de ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, și de toți șefii serviciilor secrete din România. Ciolacu, strateg militar Cu câteva zile în urmă, liderul PSD Marcel Ciolacu a spus că România ar putea dona Ucrainei celebrele avioane rusești MiG 21 LanceR, aflate în dotarea Forțelor Aeriene Române. „Haideţi să fim corecţi, avem o frontieră de 650 de kilometri cu Ucraina. Nimeni nu ştie cum va evolua situaţia din Ucraina, e normal să ne pregătim pentru aşa ceva. Dar asta nu înseamnă că România va intra direct în acest conflict cu Rusia. Este posibil, în funcţie de evoluţia lucrurilor din Ucraina, România să facă acest lucru (să doneze Ucrainei avioanele MiG 21 - n.r.), dar efortul împotriva Rusiei al tuturor ţărilor civilizate şi din Uniunea Europeană, dar şi din afara Uniunii Europene, şi aici mă refer în mod direct la partenerul strategic al României, Statele Unite ale Americii, trebuie să fie asumat de către toate statele", a spus Marcel Ciolacu la România TV.

Drumurile de acces, mult prea înguste (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Drumurile de acces, mult prea înguste

Drumurile de acces, mult prea înguste. Pentru mulţi conducători auto, intrarea pe unele drumuri de acces a devenit probă de îndemânare. Nu doar fundăturile la care au acces mai multe proprietăţi se află în această situaţie, dar şi străzi din România. Drumurile de acces, mult prea înguste O neînţelegere a câtorva vecini care locuiesc pe o stradă din Holboca ne-a atras atenţia asupra unei situaţii care se regăseşte peste tot într-un fel sau altul: lăţimea drumului de acces la proprietate. Citește și: Bode: „Granițele noastre sunt sigure”. În 2021, avioane cu țigări de contrabandă au aterizat în România fără să fie oprite Maricel Butnaru, care locuieşte în capătul străzii Oborului, cale de acces închisă la un capăt, ne-a spus că administraţia comunei a eliberat autorizaţii de construire pentru ultimele imobile fără să ţină cont de normativele în vigoare. Altfel spus, strada nu depăşeşte patru metri dintr-un gard în altul, lăţime afectată şi mai mult de stâlpii reţelelor electrice aflaţi în afara curţilor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră