vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: klaus iohannis

69 articole
Eveniment

Zborurile lui Iohannis, escală la Sibiu

Zborurile lui Iohannis, escală la Sibiu. Președintele României a călătorit în 2022 și primele două luni ale anului 2023 de 26 de ori în țară și străinătate, iar majoritatea zborurilor au avut opriri în Sibiu. Zborurile lui Iohannis, escală la Sibiu Detaliile publicate în exclusivitate pe pagina de Facebook a BoardingPass despre vizita oficială a Președintelui României în Japonia și Singapore din martie 2023 au stârnit multe reacții. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Înainte de a zbura spre Tokyo (Japonia), avionul închiriat de Administrația Prezidențială de la Global Jet (Luxemburg) a zburat întâi din București spre Sibiu și abia apoi a zburat mai departe spre capitala Japoniei. Însă opririle pe aeroportul din Sibiu ale avioanelor închiriate de Administrația Prezidențială pentru călătoriile Președintelui nu sunt deloc o excepție, ci o regulă, după cum reiese din datele analizate de BoardinPass. Vizită în Japonia și Singapore Klaus Iohannis s-a întâlnit, miercuri, cu autorităţile locale din Kyoto, context în care a afirmat că România şi Japonia sunt mai apropiate decât oricând şi şi-a exprimat speranţa ca în curând Kyoto să se înfrăţească cu o localitate din România. La întrevedere a participat şi soţia preşedintelui, Carmen Iohannis. De asemenea, au fost prezenţi ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, consilierii prezidenţiali Luminiţa Odobescu, Daniela Bârsan şi Cosmin Marinescu, ambasadorul României în Japonia, Ovidiu Dranga. Citește și: EXCLUSIV Siguranța aeronavelor TAROM, în pericol după atacul cibernetic asupra unor servere ale companiei. Autoritatea Aeronautică Civilă nu mai primește date de la TAROM Şeful statului a fost primit alături de soţia sa în audienţă de împăratul Naruhito şi de împărăteasa Michiko. Iohannis a efectuat, de luni până miercuri, o vizită oficială în Japonia. Joi şi vineri, președintele face o vizită de stat în Republica Singapore, în cadrul căreia se va întâlni cu omologul singaporez, Halimah Yacob, şi cu prim-ministrul Lee Hsien Loong.

Zborurile lui Iohannis, escală la Sibiu (sursa: Facebook/BoardingPass)
Ministrul de Externe a explicat când a solicitat Ucraina întâlniri în chestiunea Bîstroe (sursa: presidency.ro)
Eveniment

Bîstroe: Aurescu îl contrazice pe Iohannis

Președintele României a condamnat declarațiile politicienilor români care au criticat Ucraina pentru lucrările de adâncire a Canalului Bîstroe. Mai mult, a transmis că șefii ministerelor Transporturilor, Mediului și Afacerilor Externe nu au dat curs solicitărilor venite din partea Ucrainei pentru a discuta la nivel de experți situația lucrărilor din Delta Dunării în trecutul recent. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ministerul Afacerilor Externe, condus de Bogdan Aurescu, într-un răspuns transmis la solicitarea Defapt.ro, arată că autoritățile din Ucraina au solicitat o singură dată organizarea unei întâlniri tehnice cu specialiștii români, după ce partea română a solicitat mai multe clarificări, în ultimele zile. Grindeanu a aprins fitilul Tensiunile diplomatice dintre România și Ucraina în legătură cu lucrările de dragare și adâncire ale Canalului Bîstroe au fost declanșate de Sorin Grindeanu, vicepremier al României și ministru al Transporturilor. Pe 15 februarie, ministrul Sorin Grindeanu a afirmat într-o conferință de presă că există semnale că Ucraina face lucrări de dragare a Canalului Bîstroe, acest lucru putând avea un impact semnificativ asupra mediului și a Deltei Dunării. Ulterior, lucările de dragare s-au transformat în lucrări de adâncire a canalului navigabil de la 3,9 metri la peste 6,5 metri, conform informațiilor făcute publice de Ministerul Comunităților, Teritoriilor și Dezvoltării Infrastructurii al Ucrainei. Cinci zile mai târziu, Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat la sediul ministerului pe ambasadorul Ucrainei la București, Ihor Prokopchuk, pentru discuții pe tema lucrărilor de adâncire a Canalului Bîstroe. Partea română a solicitat stoparea imediată a tuturor lucrărilor de dragaj „în cazul în care acestea nu au ca scop exclusiv întreținerea căii de navigație”. Mai mult, oficialii români i-au explicat ambasadorului Ihor Prokopchuk că nu există vreun acord cu privire la desfășurarea unor astfel de activități, în condițiile în care sunt în curs procedurile de evaluare a impactului de mediu al proiectelor de navigație ale părții ucrainene. AUR și PSD au criticat Ucraina în cazul Bîstroe Mai mulți politicieni români au condamnat public atitudinea Ucrainei. Cel mai vehement a fost George Simion, liderul partidului AUR, urmat reprezentanții Partidului Social Democrat, condus de Marcel Ciolacu. Necunoscutul deputat PSD Alin Chirilă a solicitat chiar oprirea ajutorului dat Ucrainei de către România în războiul contra invadatorilor ruși. Citește și: Surse: PSD a ajuns la 28% și cade pe măsură ce se apropie momentul preluării Guvernului. AUR – 20%. Ascensiunea AUR, explicația atacurilor PSD împotriva Ucrainei, pe tema Bâstroe Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a fost întrebat despre declarația subalternului său pe linie de partid, dar a spus că nu știe despre cine este vorba, dar că o astfel de opinie este greșită. Apoi a ținut să transmită că mărirea adâncimii Canalului Bîstroe de către Ucraina, pentru navigarea cu un pescaj de 7 metri, reprezintă un lucru nepermis de acordurile internaţionale. Iohannis condamnă politicienii inflamați În scandalul legat de Canalul Bîstroe a intervenit și președintele Klaus Iohannis, care a declarat de la Varșovia că a văzut o serie întreagă de politicieni care s-au inflamat fără să verifice ce se întâmplă în fapt acolo. El a pus aceste declarații în contextul alegerilor care vor avea loc anul viitor. „Ucrainenii au solicitat să existe discuții la nivel de experți și cu Ministerul Transporturilor, și cu Ministerul Mediului, și pe alte paliere, pe Externe, evident. Aceste discuții nu au avut loc, dar ai noștri, inflamați și hotărâți, fac afirmații care nu au încă un fundament dovedit. Ucrainenii afirmă că ei draghează pentru întreținere și nu pentru altceva. Dacă este așa sau nu, e bine să se verifice, dar cred că este legitim să se verifice împreună cu ei. Până la urmă, este teritoriu național ucrainean”, a declarat președintele Klaus Iohannis. Când au cerut ucrainenii întâlniri la nivel de expert Defapt.ro a solicitat Ministerului Transporturilor, Ministerului Mediului și Ministerului Afacerilor Externe să comunice câte cereri au primit din partea autorităților din Ucraina pentru discuții la nivel de experți pe tema lucrărilor de adâncire a Canalulu Bîstroe. Ministerul Afacerilor Externe a transmis că, în cadrul discuției din data de 20 februarie 2023 între secretarul de stat Iulian Fota și Ambasadorul Ucrainei la București, Ihor Prokopchuk, partea ucraineană a transmis disponibilitatea pentru organizarea unei întâlniri tehnice între autoritățile din cele două state care gestionează portofoliul transporturilor, fiind urmărită tocmai clarificarea aspectelor tehnice privind natura lucrărilor de dragare efectuate pe brațele Chilia și Bîstroe ale Dunării. „Ministerul Afacerilor Externe a transmis această propunere Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, încurajând MTI să dea curs propunerii. În același timp, Ministrul ucrainean al protecției mediului a propus organizarea unei întâlniri bilaterale la nivel de miniștri ai mediului pe tema lucrărilor de dragaj pe brațele menționate ale Dunării. MAE a transmis această propunere Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, încurajând MMAP să dea curs propunerii. MMAP a informat telefonic, urmând să transmită și în scris, disponibilitatea pentru organizarea acestei întâlniri la începutul săptămânii viitoare. Ministerul Afacerilor Externe nu a primit nicio propunere de la partea ucraineană pentru o întâlnire la nivel de experți din cadrul MAE pe subiectul dragajelor pe brațele Chilia și Bâstroe ale Dunării, nici în cursul anului 2022, nici în cursul acestui an”, a transmis Ministerul Afacerilor Externe. Totodată, Ministerul Afacerilor Externe a mai transmis că a sprijinit și sprijină toate autoritățile române în demersurile referitoare la proiectul ucrainean al canalului de mare adâncime Dunăre - Marea Neagră (proiectul Bîstroe), încă de la momentul inițial al sesizării acestei problematici, atât în plan bilateral, cât și în plan multilateral. „În mod constant, MAE a încurajat și a facilitat discuțiile și interacțiunile dintre experții români și experții ucraineni pentru identificarea soluțiilor durabile pentru asigurarea protecției pe termen lung a Deltei Dunării”, potrivit MAE.

Iohannis nu are soluție pentru Schengen (sursa: presidency.ro)
Eveniment

Iohannis nu are soluție pentru Schengen

Iohannis nu are soluție pentru Schengen. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, că va continua discuţiile privire la aderarea României la spaţiul Schengen, subliniind că decizia se ia în Consiliul Justiţie şi Afaceri Europene, nu în Consiliul European. Nu se discută la Consiliul din februarie El a precizat că tema Schengen nu se va afla pe ordinea de zi a Consiliului European extraordinar din februarie, urmând să aibă loc discuţii în marja reuniunii. "Consiliul European din 9 şi 10 februarie nu va avea pe ordinea de zi chestiunea Schengen. După părerea mea, este oricum prea devreme. Până în 15 ianuarie este greu de crezut că se va discuta ceva şi în două săptămâni nu mă aştept să se rezolve problema abordării austriece şi problema abordării olandeze faţă de Bulgaria. Trebuie să înţelegem cu toţii împreună că aceste chestiuni trebuie rezolvate înainte să se voteze încă o dată în Consiliul JAI. Voi continua toate discuţiile, însă nu mă aştept ca la Consiliul extraordinar din februarie această temă să fie dezbătută, va fi discutată în marja reuniunii între noi, dar fără să apară în concluzii şi sunt optimist că în continuare vom găsi soluţii şi pentru votul austriac şi pentru abordarea olandeză faţă de Bulgaria, fiindcă cea mai bună soluţie şi asta este clar pentru toată lumea este ca România şi Bulgaria să primească să primească un vot în acelaşi timp, deci să intre împreună în spaţiul Schengen", a afirmat şeful statului, la Palatul Cotroceni, după întâlnirea cu preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola. Iohannis nu are soluție pentru Schengen El a indicat că Suedia, care va prelua Preşedinţia Consiliului UE la 1 ianuarie, susţine rediscutarea aderării României la Schengen. "Am avut (la Consiliul European) o discuţie destul de lungă cu prim-ministrul Suediei, domnul Ulf Kristersson, şi este clar că domnia sa cunoaşte problema, este în temă cu solicitările noastre, cu problematica în general şi părerea domniei sale a fost că această chestiune trebuie repusă în discuţie", a spus Iohannis. Şeful statului a evidenţiat că în chestiunea Schengen lucrurile nu se tranşează la Consiliul European. "Daţi-mi voie să clarific nişte lucruri înainte ca unii formatori de opinie avizi de publicitate să creeze aşteptări care nu vor fi îndeplinite. Chestiunea Schengen nu se discută la Consiliul European, nu se tranşează acolo, ci la Consiliul JAI, este un format al miniştrilor de Interne din cadrul Consiliului Uniunii Europene. Imediat după ce cele două chestiuni în discuţie vor fi clarificate politic, prin discuţii bilaterale în diferite formate, sunt convins că va fi pusă problema în Consiliul JAI şi convingerea mea este că atunci când va pusă pe agendă va primi un răspuns pozitiv. Noi, UE nu putem să ne permitem încă un eşec", a transmis el. Metsola susține România Preşedintele Iohannis a mulţumit Parlamentului European pentru susţinerea României în speţa Schengen. "Am apreciat în mod deosebit implicarea doamnei preşedinte personal, dar şi a Parlamentului European în speţa Schengen. Parlamentul European şi doamna preşedinte Metsola au fost din capul locului de partea noastră şi au recomandat şi prin vot politic şi prin discuţii politice primirea României în spaţiul Schengen. Citește și: Singura șansă a României să fie acceptată în Schengen în 2023 este Consiliul European din februarie, transmite Guvernul României, pe surse. Dar trebuie să fie și Bulgaria pregătită Am rugat-o pe doamna preşedinte să păstreze această abordare şi acest optimism şi în continuare cu speranţa noastră legitimă ca în anul care vine curând, în 2023, România să devină parte din spaţiul Schengen", a mai afirmat şeful statului.

Iohannis, decorat de Austria: "mare prieten" (sursa: Facebook/Klaus Iohannis)
Eveniment

Iohannis, decorat de Austria: "mare prieten"

Iohannis, decorat de Austria: "mare prieten". Klaus Iohannis, actualul președinte al României, a fost decorat în anul 2009 de statul austriac cu Ordinul de Merit „Marea Cruce de Argint”. Distincția i-a fost conferită de președintele austriac al vremii, Dr. Heinz Fische, pentru serviciile aduse Austriei. După aproape 13 ani, austriecii au uitat de „marele prieten” al poporului austriac și au blocat aderarea României, țara condusă de Iohannis, la spațiul Schengen. Iohannis, decorat de Austria: "mare prieten" Klaus Iohannis câștigase în vara anului 2008 al treilea mandat de primar al Sibiului. Pe atunci, se afla în grațiile ambasadorului austriac în România, Martin Eichtinger, unul dintre cei mai influenți diplomați străini de la București. Un an ma târziu, mai exact pe 11 iunie 2009, ministerul de Externe al Austriei publica un comunicat de presă prin care anunța că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, a fost decorat cu Ordinul de Merit „Marea Cruce de Argint”. Distincția i-a fost oferită de preşedintele Republicii Austria, Dr. Heinz Fischer, la propunerea Ministrului de Externe, Dr. Michael Spindelegger, pentru servicii aduse Austriei. În elogiul său, ambasadorul Austriei în România, Martin Eichtinger, l-a considerat pe primarul Iohannis drept „un mare prieten al Austriei”. Ambasadorul Martin Eichtinger mai spunea că primarul Klaus Iohannis „a oferit și o vitrină unică pentru cultura și istoria austriece” în anul 2007, atunci când Sibiul a fost Capitala Europeană a Culturii. „În calitatea sa, el (Klaus Iohannis – n.r.) a susținut cu fermitate și interesele celor de origine austriacă în rândul populației de limbă germană a României”, spunea ambasadorul Martin Eichtinger. Din martie 2018, îl regăsim pe ambasadorul Martin Eichtinger în funcția de membru al guvernului provincial al Austriei de Jos, responsabil cu munca, locuirea și relațiile internaționale. Austria nu vrea România în Schengen Oficialii austrieci, în frunte cu cancelarul Karl Nehammer, au respins aderarea României la spațiul Schengen fără a mai ține cont de faptul că actualul președinte Klaus Iohannis a fost decorat și declarat „un mare prieten al Austriei” în urmă cu 13 ani. În urma eșecului răsunător de la Bruxelles, președintele Klaus Iohannis a menționat că „lipsa consensului de astăzi în ceea ce privește aderarea României la Schengen, pe fondul opoziției Austriei, este profund nedreaptă pentru țara noastră și cetățenii români”. Citește și: Putem înjura Austria, să ne răcorim, oricum îi doare la bască. Dar mai bine ne-am uita în oglindă, să vedem cum am dat-o în bară așa spectaculos și cum facem să nu repetăm greșelile Totodată, președintele Iohannis a precizat, pe contul său de Facebook, că „România merita să primească un vot favorabil. O confirmă datele solide, rezultatele misiunilor recente de evaluare ale statelor membre și instituțiilor europene. Un singur stat membru a ales să ignore aceste realități și să blocheze unanimitatea europeană, în mod inexplicabil și dificil de înțeles pentru întreaga Uniune Europeană. Atitudinea regretabilă și nejustificată a Austriei din cadrul reuniunii de astăzi riscă să afecteze unitatea și coeziunea europene, de care avem atât de multă nevoie mai ales în actualul context geopolitic”.

Cioloș aruncă pisica Schengen la Iohannis (sursa: Facebook/Dacian Cioloș)
Eveniment

Cioloș aruncă pisica Schengen la Iohannis

Cioloș aruncă pisica Schengen la Iohannis. Aderarea României la Spaţiul Schengen încă se joacă, a afirmat europarlamentarul Dacian Cioloş, care a amintit că mai sunt cinci zile până la întâlnirea miniştrilor de Interne din statele membre UE, unde trebuie luată o decizie în unanimitate asupra acestui subiect. Lobby din partea Renew Europe Cioloş a precizat, într-o postare pe Facebook, că după "lobby-ul intens din ultima perioadă, prin intermediul grupului politic Renew Europe", guvernul olandez a comunicat vineri primele semne de deschidere şi a afirmat că acum "problema Olandei este mai degrabă Bulgaria, şi nu România". "Având în vedere cele două evaluări pozitive recente ale Comisiei Europene privind Schengen şi progresele identificate în recentul raport MCV privind statul de drept în România, guvernul olandez este orientat spre viitor în ceea ce priveşte aderarea României la Schengen. Acesta va lua în considerare discuţiile parlamentare care vor urma în perioada premergătoare Consiliului JAI din 8 decembrie pentru a-şi stabili poziţia finală cu privire la această chestiune importantă", se arată în mesajul guvernului olandez citat de Cioloş. Foarte mulți "dacă" El a precizat că a fost informat de colegii suedezi din grupul Renew că şi guvernul de la Stockholm este "favorabil" aderării României la Spaţiul Schengen. "Colegii suedezi din grupul Renew m-au informat că Guvernul de la Stockholm, favorabil aderării noastre la Spaţiul Schengen, a consultat Comisia de afaceri europene din Riksdag, parlamentul suedez, unde există acum majoritate pentru primirea României şi Bulgariei în Schengen. După intervenţia comisarei europene pentru Afaceri interne, Ylva Johansson, social-democraţii suedezi şi-au schimbat poziţia, care iniţial fusese împotrivă. Textul adoptat este nuanţat, dar încă pozitiv: ", a precizat Dacian Cioloş. Cioloș aruncă pisica Schengen la Iohannis El a afirmat că "în acest moment, cheia spre Schengen se află la Viena, în mâna familiei politice a popularilor europeni, din care fac parte PNL, PMP şi UDMR". "Partidul cancelarului austriac, dar şi al ministrul de Interne este membru al familiei politice a popularilor europeni. Sper că preşedintele Iohannis a folosit oportunitatea oferită de reuniunea de ieri de la Atena a liderilor Partidului Popular European pentru a discuta acest subiect cu cancelarul Austriei, Karl Nehammer. Ştim bine că nu există motive întemeiate pentru ca Austria să ne refuze intrarea în Schengen", a menţionat Cioloş. Citește și: The Times: Armata germană are muniție pentru două zile de război. Toate statele NATO au probleme cu stocurile de proiectile, dar Berlinul este într-o situație specială Cioloş a mai spus că eforturile diplomatice făcute de Ministerul Afacerilor Externe sunt "admirabile", iar decizia intrării ţării noastre în Schengen "a devenit una pur politică şi trebuie tratată ca atare, la cel mai înalt nivel". N-ar fi rău să fie bine "Dincolo de eşecurile politice interne din ultimele decenii, e important să nu mai ajungem în situaţia în care suntem folosiţi pentru interesele politice ale unuia sau altuia. Am participat la prea multe negocieri ca să ştiu că nimic nu e câştigat până când toate elementele sunt fixate. Chiar dacă în privinţa Suediei şi Olandei am făcut progrese, nuanţele din poziţionările lor le lasă încă suficient spaţiu de manevră. Ştiu că se vorbeşte din ce în ce mai mult despre decuplarea României de Bulgaria în acest proces şi mai ştiu că există soluţii discutate şi negociate încă din vremea guvernului pe care l-am condus în 2016, pentru ca în nicio variantă să nu ratăm acest moment. Cel mai important acum e să rămânem angajaţi până la capăt, să folosim în continuare toate pârghiile politice şi să fim capabili să punem pe masă soluţii", a mai spus Dacian Cioloş pe pagina sa de socializare.

Petru Zoltan
Opinii

Licitație cu strigare pentru creșterea pensiilor

Principalele două partide din coaliția de guvernământ licitează public pentru creșterea pensiilor. Marcel Ciolacu, liderul PSD, și subalternii săi pe linie de partid susțin creșterea pensiilor cu 10% de la 1 ianuarie 2023, în timp ce președintele Klaus Iohannis a supralicitat la 15%, cât creșterea inflației. Ofertă preluată de liberali, în frunte cu premierul Nicolae Ciucă, care susțin la unison creșterea cu 15%. După ce a pierdut licitația pentru creșterea pensiilor, Marcel Ciolacu blamează creșterea pensiilor care ar avea un impact bugetar de 16,5 miliarde de lei. Scandalul dintre social democrați și liberali pe creșterea pensiilor a început în vara acestui an, după ce ministrul Muncii, Marius Budăi, a anunțat creșterea pensiilor cu rata inflației. „Rata inflației pentru anul 2022 o să o cunoaștem abia la sfârșitul primului trimestru din 2023, de aia în Legea 263, legea pensiilor, se spune că se merge pe o rată a inflației din anul 2021 care era mult mai mică decât ce este acum”, spunea ministrul Marius Budăi. Rata inflației aferentă anului 2021 a fost de aproape 8%. Subiectul legat de majorarea pensiilor a fost preluat de Marcel Ciolacu pentru a se lăuda în fața pensionarilor, obligați să ducă povara crizelor. El a supracilitat o creștere a pensiei cu 10%, cu un impact bugetar estimat la 11 miliarde de lei. La începutul lunii septembrie, liberalii s-au suit pe valul electoral creat de anunțul privind creșterea pensiilor. Europarlamentarul Rareș Bogdan, de la PNL, a vorbit despre o creștere de 16%. A urmat fostul premier Florin Cîțu, căruia liberalii lui Nicolae Ciucă i-au luat toate funcțiile politice, care a spus că pensiile pot crește cu până la 25%. Liberalii s-au calmat de abia după intervenția președintelui Klaus Iohannis. „Pensionarii nu trebuie să plătească prețul crizelor! În condițiile în care avem o inflație care trece de 15%, eu cred că ar fi corect și rezonabil ca majorarea pensiilor de la 1 ianuarie să țină cont de inflație”, a susținut președintele. Declarația lui Iohannis l-a bulversat complet pe Marcel Ciolacu, liderul PSD, care a simțit atunci că a pierdut victoria legată de anunțul privind majorarea pensiilor. Mai mult, premierul Nicolae Ciucă a preluat mesajul președintelui și a explicat că „inflaţia este la 15,9% şi cred că pensionarii din România nu merită să suporte pe umerii dumnealor această povară a inflaţiei, motiv pentru care trebuie să analizăm şi să facem în aşa fel încât pentru pensionari să asigurăm creşterea pensiei cu rata inflaţiei”. Astfel, Marcel Ciolacu a picat din nou în capcana legată de creșterea pensiilor. Licitația pentru majorarea pensiilor a generat un val de nemulțumiri în tabăra lui Marcel Ciolacu. Ministrul Marius Budăi a ieșit public într-o conferință de presă și a spus ironic că se bucură pentru că „domnul preşedinte (Klaus Iohannis – n.r.) a început să gândească social-democrat. Eu, personal, mă bucur că am văzut şi alţi membri din PNL că au început să gândească social-democrat”. El a mai menționat că anul trecut, deși nu erau crize profunde în România, „ni se explica cum nu pot fi mărite pensiile”. Dar problema lui Ciolacu rămâne: liderul PSD nu știe cum să le explice seniorilor României că nu prea vrea să le majoreze pensiile cu 15%, mai ales că povara bugetară ar suporta-o direct, ca premier, după ce-i va lua locul lui Ciucă.

Iohannis redescoperă plagiatul, după momentul Ponta (sursa: Facebook/Administrația Prezidențială a României)
Economie

Iohannis redescoperă plagiatul, după momentul Ponta

Iohannis redescoperă plagiatul, după momentul Ponta. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, că legile educaţiei trebuie să cuprindă prevederi explicite cu privire la prevenirea şi sancţionarea plagiatului, subliniind că acesta este un "fenomen toxic al mediului educaţional". Iohannis redescoperă plagiatul, după momentul Ponta "Dacă actul de creaţie este fructul libertăţii, educaţia este rădăcina din care aceasta creşte şi dă naştere unei societăţi cu oameni verticali, capabili să-şi pună în valoare talentul şi competenţele, atât pentru împlinirea personală, cât şi pentru binele comun. Din acest motiv, sunt convins că avem nevoie de o reformă profundă a sistemului educaţional, pentru a-l adapta nevoilor secolului XXI şi valorilor europene în care credem. Una dintre aceste valori este integritatea, motiv pentru care îmi doresc o paradigmă radicală, lipsită de echivoc în garantarea integrităţii şi eticii în viaţa academică. Pentru aceasta, avem nevoie de toleranţă zero în privinţa plagiatului, iar noile legi ale educaţiei trebuie să includă prevederi explicite cu privire la prevenirea şi sancţionarea acestui fenomen toxic al mediului educaţional", a spus şeful statului la deschiderea anului universitar de la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu". Care ar fi miza El a punctat că "miza în acest sens este însăşi credibilitatea sistemului de învăţământ superior şi a cercetării din România, dar şi viitorul nostru ca societate democratică". "Trebuie să devină clar că obţinerea unei diplome academice reprezintă o onoare şi este condiţionată exclusiv de un merit real. O Românie educată va trebui să fie o Românie corectă, fără nicio excepţie", a afirmat Iohannis. Citește și: Defensiva rusă la nord de Herson pare să se prăbușească rapid. Un blogger ucrainean susține că forțele Kremlinului au cerut sprijin aerian pe rețelele sociale Şeful statului a apreciat atitudinea Universităţii de Arhitectură faţă de orice încercări de fraudare. "Îmi doresc ca aceasta să constituie un exemplu de responsabilitate publică pentru comunitatea academică românească", a mai afirmat preşedintele Iohannis.

Automobile Bavaria, 220 milioane lei, datorii. Iohannis, la "Săptămâna Haferland" (sursa: Facebook/Klaus Iohannis)
Investigații

Automobile Bavaria, 220 milioane lei, datorii

Automobile Bavaria, 220 milioane lei, datorii. Afaceristul Michael Schmidt, cel care controlează Automobile Bavaria, va încasa în următorii doi ani nu mai puțin de 20 de milioane de euro de la Poliția Română în schimbul a 600 de mașini BMW 320 ix. Contractul a fost câștigat în urma unei licitații cu un singur ofertant. Sindicatul polițiștilor Europol a atras atenția asupra licitației, insistând că specificațiile tehnice din caietul de sarcini ar fi fost identice cu cele ale mașinilor BMW. Președintele Klaus Iohannis, prietenul lui Michael Schmidt, a anunțat de la New York că nu este implicat în această afacere controversată, motiv pentru care a cerut „autorităților competente” să verifice toate asepectele semnalate la sânge. Acuzațiile Europol Poliția Română a vrut să cumpere anul trecut 300 de mașini pentru dotarea Poliției Rutiere. Dar nicio companiei nu a participat la licitație, așa că procedura de achiziție a fost anulată la data de 26 noiembrie 2021. Ulterior, a fost modificat caietul de sarcini: cantitatea de mașini care urma să fie achiziționată a crescut la 600 de bucăți și prețul a fost mărit, de la 26.000 de euro la 32.000 de euro fără TVA pentru fiecare mașină. Sindicatul polițiștilor Europol susține că, în noul caiet de sarcini, specificațiile tehnice ar fi fost croite după cele ale autoturismelor BMW. „Nu mică ne-a fost mirarea când, dupa aproximativ 2 săptămâni de căutări și discuții cu reprezentanți ai marilor dealeri auto, am ajuns la concluzia că singura marcă ce pe aceste specificații este BMW. Iar tipul de BMW este 320ix. (…) În continuare nu se cere șasiu întărit, nu se cer accesorii specifice muncii din dotare (lumini suplimentare montate, compartimentare separată pentru persoanele conduse la sediu, compartimentare separată în portbagaj pt accesorii specifice etc.), ci pur și simplu un autoturism chior”, anunța sindicatul Europol. Automobile Bavaria, 220 milioane lei, datorii Licitația a fost reluată în acest an, la sfârșitul primăverii. Conform anunțului de atribuire a contractului, Poliția Română a semnat acordul cadru de aproape 20 de milioane de euro cu firma Automobile Bavaria, singurul participant la licitație. Automobile Bavaria este importatorul oficial al BMW în România. Reperezentanța este deținută de compania luxemburgheză MHS IMMO Sarl și MHS Holding Gmbh, înregistrată în Austria, controlate de la Michael Schmidt. De administrarea Automobile Bavaria se ocupă directorul general, Leonhard Georg Pfeffer. Michael Schmidt s-a retras din administrarea reprezentanței după ce și-a mutat reședința în Austria. Automobile Bavaria SRL a încheiat anul fiscal 2021 cu un profit, după plata taxelor, de 26,6 milioane de lei, dar și cu datorii de peste 219 milioane de lei, potrivit Ministerului de Finanțe. Situația financiară a Automobile Bavaria SRL pe 2021 (sursa: Ministerul de Finanțe) „Săptămâna Haferland” Acordul cadru a fost semnat pe 16 august 2022, la două săptămâni de la „Săptămâna Haferland”, eveniment organizat de afaceristul Michael Schmidt pentru președintele Klaus Iohannis. De pe site-ul evenimentului aflăm că festivalul „Săptămâna Haferland” a fost inițiat de Schmidt în anul 2012. Apoi a fost trecut sub „Înaltul Patronaj al Președintelui României” Klaus Iohannis. În plus, ediția din acest a fost cofinanțată de Consiliul Județean Brașov, condus de liberalul Adrian Veștea. Pe lista sponsorilor regăsim compania Automobile Bavaria, cea care a câștigat licitația. Klaus Iohannis a fost însoțit la eveniment un alai format din majoritatea liderilor influenți din PNL, în frunte cu premierul Nicolae Ciucă, șeful partidului. Nu a lipsit nici liberalul Lucian Bode, ministrul Afacerilor Interne, în subordinea căruia se află Poliția Română, instituția care a organizat licitația pentru cele 600 de mașini BMW. Iohannis: „Mă aştept la clarificări şi cam foarte repede” La scurt timp după ce a fost declanșat un scandal public în legătură cu achiziția mașinilor BMW de la firma afaceristului Michael Schmidt, președintele Klaus Iohannis a anunțat de la New York că nu are nici o implicare în această afacere. „Dacă există suspiciuni, atunci avem suficiente autorităţi competente să verifice aceste lucruri şi, dacă îmi permiteţi, mă aştept ca aceste autorităţi să verifice toate lucrurile la sânge. Este inadmisibil, din punctul meu de vedere, ca numele meu şi poziţia mea să fie trase într-o chestiune care poate să fie verificată tehnic. Cred că este evident pentru toată lumea că eu personal nu am nicio treabă cu această achiziţie, dar dacă există suspiciuni atunci mă aştept la clarificări şi cam foarte repede”, a spus şeful statului jurnaliştilor care îl însoţesc în SUA, potrivit Agepres. Șeful Poliției Române, "intimidat" de sindicatul Europol Prima instituție care a reacționat în urma declarației făcute de președintele Klaus Iohannis a fost chiar Poliția Română. Șeful instituției, inspectorul general Benone Matei, a declarat într-o conferință de presă că documentația pentru licitație a fost întocmită în urma cererilor Poliției Rutiere și Departamentul de Logistică. A mai menționat că specificațiile tehnice erau valabile pentru cel puțin trei modele. „Pentru stabilirea criteriilor de performanță pe care ar trebui să le întrunească autospecialele de poliție rutieră, s-a avut în vedere alegerea unor tehnologii cât mai avansate, cu emisii reduse, ținând cont, atât de eficiență și fiabilitate, sub toate aspectele, pe durata de exploatare, cât și de modul de utilizare operative”, potrivit unui comunicat de presă al Poliției Române. La finalul conferinței de presă, inspectorul general Benone Matei a acuzat sindicatul Europol de „tentative de intimidare și presiune asupra poliției”. Michael Schmidt, cumnatul lui Renato Usatîi Afaceristul Michael Schmidt are o relație aparte cu Klaus Iohannis, actualul președinte al României. În anul 2014, în timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale, Iohannis a locuit o vreme în București într-un imobil pus la dispoziție de prietenul său. Soția afaceristului, Veronica, este sora controversatului politician Renato Usatîi, președintele Partidului Nostru din Republica Moldova. Renato Usatîi s-a mutat în anul 2004 la Moscova. De acolo s-a reîntors după doi ani ca șef al companiei VPT-NN, principalul furnizor de utilaje de mentenanță pentru Căile Ferate Ruse. Citește și: Oligarhii ruși, sancționați cu blândețe de România după invadarea Ucrainei: ANAF nu a identificat toate companiile relevante iar unora le-a blocat conturile doar temporar Numele politicianului din Moldova apare în mai multe afaceri controversate în care sunt implicați ofițeri și asociați ai serviciilor de informații rusești, dar și politicieni de la Kremlin. În urmă cu aproape zece ani, Renato Usatîi a acordat un interviu revistei VIP Magazin, în care se autocaracteriza astfel: „un om sovietic şi sper că aşa voi rămâne toată viaţa mea”. Tot el mai spunea că eroul lui preferat din viaţa reală este Vladimir Putin. Drulă susține varianta "blatului" Liderul USR, Cătălin Drulă, argumentează că la mijloc este o afacere cu dedicație: "A ieșit astăzi Poliția lui Bode să mintă pentru el și Iohannis, despre licitația pentru 600 de BMW-uri. Cu un minim efort, am documentat cum au făcut băieții o licitație cu dedicație." Afaceristul Michael Schmidt, patronul MHS Holding, a fost în anul 2016 unul dintre sponsorii de bază ai Uniunii Salvați România, partid condus în prezent de Cătălin Drulă. De exemplu, firma MHS Truck Bus a donat suma de 50.000 de lei. Alte trei firme din grupul MHS: MHS Otopeni Truck Bus, MHS Leasing and Renting și MHS Truck Service au donat cumulat 65.000 de lei. O altă firmă controlată de Schmidt, Rhennania IMMO a donat 15.000 lei. În total, cele cinci firme ale lui Schmidt au donat 130.000 lei, echivalentul a peste 26.000 de euro.

Iohannis despre vizele SUA Ne străduim (sursa: Facebook/Administrația Prezidențială a României)
Eveniment

Iohannis despre vizele SUA: Ne străduim

Iohannis despre vizele SUA: Ne străduim. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, că deocamdată România nu îndeplineşte criteriile tehnice pentru intrarea în programul Visa Waiver şi a subliniat că trebuie să existe o campanie de conştientizare şi o informare mai bună a oamenilor care vor să aplice pentru vize pentru Statele Unite ale Americii. Iohannis despre vizele SUA: Ne străduim "Toată lumea se implică pentru aşa-numitul Visa Waiver, adică să se poată circula fără viză. Deocamdată, România nu îndeplineşte criteriile tehnice, însă, ca să le îndeplinească, trebuie să existe o campanie de conştientizare, trebuie să existe o informare mai bună a oamenilor care vor să aplice pentru vize şi cred că, în final, dacă toţi ne străduim, vom reuşi", a spus şeful statului, care s-a aflat în aceste zile în SUA. Ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, a declarat, joi, că românii stabiliţi în Statele Unite au sprijinit integrarea României în NATO prin trimiterea de scrisori către Congresul american, arătând că acest lucru ar putea să funcţioneze şi în cazul programului Visa Waiver. Muraru se face că lucrează "Credem că Visa Waiver este un moment în care (românii din SUA - n.r.) s-ar putea aduna. Ştim cu toţii că momentul care i-a făcut pe românii americani să se adune în jurul unui obiectiv a fost la sfârşitul anilor '90, la începutul anilor 2000 pentru integrarea în NATO şi vă dau un singur exemplu: au trimis peste 160.000 de scrisori Congresului american, prin care le-au spus congresmanilor de ce este important ca România să fie parte în NATO şi cât de util ar fi acest lucru. Citește și: Bărbați tineri din Rusia au luat cu asalt vămile către Kazahstan și Finlanda pentru a scăpa de mobilizare Credem că ar putea să funcţioneze acest lucru cu noile tehnologii - sigur că nu mai trimiţi astăzi scrisori, trimiţi e-mail-uri sau ai altfel de iniţiative, dar credem că putem face acest lucru", a spus Muraru, după întâlnirea preşedintelui Klaus Iohannis cu comunitatea de români de pe Coasta de Vest a Statelor Unite ale Americii.

România și Ungaria, întâlnire între președinți (sursa: presidency.ro)
Eveniment

România și Ungaria, întâlnire între președinți

România și Ungaria, întâlnire între președinți. Preşedintele Ungariei, Katalin Novak, va întreprinde o vizită la Bucureşti miercuri, la invitaţia omologului său român, Klaus Werner Iohannis, transmite MTI, citând ediţia de sâmbătă a cotidianului Magyar Nemzet. România și Ungaria, întâlnire între președinți Pe lângă întrevederea pe care o va avea cu omologul său rămân, preşedintele ungar va fi primit de premierul român Nicolae-Ionel Ciucă, de preşedintele interimar al Senatului, Alina-Ştefania Gorghiu, şi de preşedintele Camerei Deputaţilor, Ion-Marcel Ciolacu. Pe parcursul vizitei la Bucureşti, Katalin Novak se va întâlni de asemenea cu Kelemen Hunor, viceprim-ministru şi preşedintele Uniunii Democratice a Maghiarilor din România (UDMR), şi cu ceilalţi miniştri membri ai UDMR. Citește și: Iohannis punctează faptul că liderii UDMR au aplaudat discursul lui Viktor Orban și cere „clarificări publice” din partea Uniunii Ultima întâlnire oficială la Bucureşti între un preşedinte român şi unul ungar a avut loc în 2010, menţionează sursa citată. Totuși, președintele României a avut pe 10 iunie a.c. o întrevedere cu președinta Ungariei, Katalin Novák, în marja Summitului Formatului București 9 (B9), desfășurat la București.

Climate Change Summit, deschis de Iohannis (sursa: Climate Change Summit)
Eveniment

Climate Change Summit, deschis de Iohannis

Bucureștiul intră pe harta mondială a evenimentelor dedicate schimbărilor climatice cu Climate Change Summit, organizat în format fizic pe 4 și 5 octombrie, la Teatrul Odeon, dar care poate fi accesat și online. Peste 50 de lideri globali în inovație climatică și politici de mediu, experți, cercetători, antreprenori și factori de decizie la nivel global vor vorbi la Climate Change Summit despre ultimele soluții identificate la provocările climatice și cum pot fi acestea aplicate la realitatea din România. Climate Change Summit nu are doar rolul de a prezenta idei, ci și de a identifica scenarii pe baza cărora să fie luate decizii guvernamentale și de business până în 2030. Astfel, cu două săptămâni înainte de Summit, pe 21 și 22 septembrie, vor avea loc la Palatul Victoria opt sesiuni de lucru la care vor participa zeci de actori publici relevanți pentru politicile de climă (membri ai Guvernului, autorități locale, oameni de afaceri, membri ai societății civile și ai mediului academic, tineri). Sesiunile de foresight vor fi dezvoltate de echipa Social Innovation Solutions pentru opt domenii-cheie: energie, agricultură, biodiversitate, urbanism, finanțări, economie circulară, tehnologie, legi climatice și fonduri PNRR și de tranziție. În decembrie, va fi lansat un raport care va cuprinde peste 30 de scenarii de lucru plauzibile pentru orizontul anului 2030. Climate Change Summit, un eveniment în premieră pentru România Ce este, de fapt, Climate Change Summit? Este un forum de întâlnire pentru lideri naționali și europeni din domeniul politicilor climatice, sustenabilității și de business care se va desfășura cu public atât în format fizic, cât și online. Listele de participanți din partea publicului au fost deja deschise iar înscrierile se fac pe baza unui formular și mesaj de motivație. Cei interesați pot participa la eveniment, fizic, la Teatrul Odeon pe 4-5 octombrie 2022, în baza unui proces de selecție. Printre cele mai importante teme de pe agenda primei ediții ale Climate Change Summit se vor număra: tranziția către economie verde, energie regenerabilă și politici energetice, agricultură sustenabilă, protecția biodiversității, finanțare verde, producție sustenabilă, politici de mediu, economie circulară, reziliența climatică a orașelor, start-up-uri inovatoare sau tehnologii noi. Președintele Iohannis, mesaj de deschidere Din lista celor peste 50 de speakers Climate Change Summit, cele mai recente nume confirmate sunt: Klaus Iohannis, Președintele României (mesaj de deschidere eveniment), Alastair Marke, Director - General, Blockchain & Climate Institute; Chris Hines, Fondator, A Grain of Sand; Miriam Privarova, Climate Ambassador, Global Youth Climate Network; Audun Abelsnes, Managing Director, Techstars Energy; Andrii Zhupanyn, Deputat în Parlamentul Ucrainei & Președinte al Comitetului pentru Gaz; Sacha Ghiglione, CEO, Prime Computer, Daniel Huertas – Producător, ”David Attenborough: A Life on Our Planet”; Anna Akhalkatsi, Country Manager pentru România și Ungaria, Banca Mondială sau Emmanuel Martinez, Chief Environment Economist, Société Générale. Fondatori: SIS și BRD Climate Change Summit este organizat de Social Innovation Solutions, organizație activă în sustenabilitate, impact social și inovație, la inițiativa și cu susținerea BRD Groupe Société Générale, în calitate de partener fondator. Printre partenerii primei ediții a Climate Change Summit se numără Mastercard, în calitate de Partener de Sustenabilitate; Secretariatul General al Guvernului ca partener strategic; partenerii organizaționali Confederația Patronală Concordia, WWF România, Ashoka România, EPG, GEYC, EfdeN, Asociația Parcul Natural Văcărești, CONAF, Coaliția pentru Economie Circulară, Camera de Comerț Bilaterală Eleno-Română, Consiliul Tineretului din România, Institutul European din România, Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Ecologie Industriala (ECOIND), precum și partenerii de conținut InfoClima.ro și Solutions. “Climate Change Summit face parte din filosofia BRD Lumea9, o platformă care pune în centrul ei grija pentru oameni și pentru planetă, o platformă care aduce împreună, așadar, oameni, idei și resurse cu scopul de a promova cât mai mult din ce e nou și cu impact în cultură, societate, educație, știință și tehnologie, sport și mediu. Am pus bazele Climate Change Summit pentru că ne dorim să deschidem o amplă conversație recurentă și cu impact, prin care să identificăm împreună soluții aplicabile la nivel național în materie de subiecte precum tranziția către o economie verde, energie sustenabilă, agricultură sau finanțări și investiții sustenabile”, a spus Flavia Popa, Secretar General BRD Groupe Société Générale. Care este misiunea Social Innovations Solutions (SIS) „Crizele de mediu profunde în care trăim deja și pe care le resimțim și mai puternic în această vară vor continua și se vor accelera în anii următori. Căutăm atât în sesiunile publice din 4-5 octombrie, cât și în cele informale din 21-22 septembrie, de la Palatul Victoria, soluții pentru anul 2030 în baza unor metodologii SIS de foresight menite să ajute participanții să gândească sistemic despre oportunitățile viitorului. Printre temele principale ale acestor sesiuni informale menționăm: energie și agricultură sustenabile, economie circulară, legislație de climă, PNRR & fonduri de tranziție, protejarea biodiversității, reziliența climatică a orașelor și tehnologii pentru climă”, a adăugat Ciprian Stănescu, Președinte și CEO al Social Innovations Solutions (SIS). Misiunea Social Innovation Solutions (SIS) este de a susține indivizi și organizații să înțeleagă transformările viitorului și să dezvolte soluții sustenabile de tehnologie, politici publice și antreprenoriale. SIS organizează mai multe incubatoare și acceleratoare în România și Europa Centrală și de Est, lucrând cu peste 100 de start-ups în fiecare an. De asemenea, SIS dezvoltă mai multe plajorme de conversații despre sustenabilite, trenduri de viitor și economie circulară ca Future Summit, Sustainable Futures sau Climate Change Summit și oferă consultanță și programe de executive education în foresight, inovație și sustenabilitate.

Iohannis și Dodon, întâlnire în SUA (sursa: presidency.ro)
Eveniment

Iohannis și Dodon, întâlnire în SUA

Iohannis și Dodon, întâlnire în SUA. Președintele Klaus Iohannis este singurul șef român de stat care, în timpul mandatului, s-a întâlnit cu Igor Dodon, președintele Moldovei. Iohannis și Dodon, întâlnire în SUA Întâlnirea celor doi a avut loc la New York pe 25 septembrie 2019, "în marja participării la segmentul de nivel înalt a celei de-a 74-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite", potrivit Cotroceniului. "Președintele Klaus Iohannis a subliniat în cadrul întrevederii că, din perspectiva României, drumul european al Republicii Moldova, pe care Bucureștiul îl susține cu fermitate, este singura opțiune de natură să aducă prosperitate cetățenilor săi. Citește și: În Moldova se poate: fostul președinte Igor Dodon, reținut 72 de ore Totodată, Președintele României a evidențiat importanța menținerii și dezvoltării Parteneriatului Strategic bilateral pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, ca relație specială, strategică și care trebuie să aibă permanent substanță. În acest context, Președintele Klaus Iohannis a subliniat sprijinul extrem de consistent pe care România l-a acordat și îl acordă Republicii Moldova prin proiectele strategice de interconectare și prin proiectele cu impact social pozitiv și asupra nivelului de trai al cetățenilor, finanțate și derulate de țara noastră. Dodon i-a retras cetățenia moldovenească lui Băsescu În același timp, Președintele României a făcut apel la valorificarea în plan pozitiv a patrimoniului comun de istorie, cultură și limbă română, care nu pot și nu trebuie în niciun caz să fie negate sau instrumentate politic în Republica Moldova. Președintele Klaus Iohannis a abordat și tema conflictului transnistrean, făcând trimitere la unele inițiative recente. Președintele României a arătat că țara noastră este direct interesată de evoluțiile privind acest dosar, având în vedere interesele de securitate ale României. Astfel, Președintele Klaus Iohannis a subliniat că din perspectiva României, care sprijină soluționarea acestui conflict cu respectarea frontierelor internațional recunoscute ale Republicii Moldova, este important de evitat orice soluție care implică federalizarea Republicii Moldova sau altă formulă, care ar afecta vectorul său pro-european.", a mai arătat Administrația Prezidențială. În 2017, când era președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon i-a retras cetățenia moldovenească fostului șef de stat al României, Traian Băsescu.

Iohannis anunță primele măsuri ale României. Sursă imagine: presidency.ro
Politică

Iohannis anunță primele măsuri ale României

Iohannis anunță primele măsuri ale României, după invazia rusească în Ucraina. Citește și: Rusia a invadat Ucraina. Putin susține că vrea „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei. Explozii în mai multe orașe, inclusiv în Kiev. Legea marțială, decretată în Ucraina Iohannis anunță primele măsuri ale României: Se impune consolidarea flancului estic Redăm cele mai importante declarații ale președintelui Iohannis: Rusia a ales calea reprobabilă și complet ilegală a violenței masive în UcrainaRomânia condamnă ferm agresiunea complet nejustificată și neprovocată a armatei ruseSUA, NATO, UE și întreaga comunitate a statelor democratice au făcut tot posibilul ca democrația să prevaleze, a pledat pt continuarea dialogului, niciodată nu este prea tazriu ca rațiunea să învingăSingura soluție de a depăși cu bine este calea diplomaticăVă asigur, nici un român nu trebuie să se teamă pentru siguranța sa și a familiei, România beneficiază de cele mai bune garanții - parteneriatele solide cu NATO și SUA, niciodată în istoria noastră nu am fost mai bine protejați împotriva oricărei agresiuniRomânia nu va fi atrasă în conflictul militar în Ucraina, voi lua măsuri pentru ca securitatea României să nu fie sub nici o formă afectată Se impune consolidarea flancului estic . Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Rusia, amenințată cu noi sancțiuni, după anunțul lui Putin că a invadat Ucraina. Sursă imagine: Twitter Time
Internațional

Rusia amenințată cu noi sancțiuni

Rusia, amenințată cu noi sancțiuni, după invadarea Ucrainei. NATO a anunțat noi măsuri împotriva Moscovei, iar statele occidentale au condamnat decizia lui Vladimir Putin de a ataca Ucraina. Citește și: Rusia a invadat Ucraina. Putin susține că vrea „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei. Explozii în mai multe orașe, inclusiv în Kiev. Legea marțială, decretată în Ucraina Rusia, amenințată cu noi sancțiuni, după invadarea Ucrainei. Secretarul general al ONU i-a cerut lui Putin să oprească războiul Secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, i-a adresat miercuri un apel de ultim moment preşedintelui rus Vladimir Putin să oprească războiul 'în numele umanităţii', informează Reuters. „Domnule preşedinte Putin, în numele umanităţii, aduceţi-vă trupele înapoi în Rusia”, a declarat Guterres, vorbind după o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate privind Ucraina. NATO condamnă „atacul nesăbuit” al Rusiei asupra Ucrainei Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a denunțat „atacul nesăbuit” al Moscovei asupra Ucrainei. El a arătat că sunt „puse la risc nenumărate vieți civile”. Aliații se vor întâlni joi pentru a adopta noi sancțiuni împotriva Moscovei. SUA: Rusia singură este responsabilă pentru moartea și distrugerea provocate de acest atac „Președintele Putin a ales un război premeditat care se va solda cu pierderea de vieți omenești și catastrofe. Rusia singură va fi responsabilă de moartea și distrugerea pe care le va aduce acest atac, iar Statele Unite, aliații și partenerii săi vor răspunde într-o manieră unită și decisivă. Rusia va fi trasă la răspundere în fața lumii”, a transmis președintele american Joe Biden. Franța condamnă „în cei mai fermi termeni” invadarea Ucrainei Ambasadorul Franţei la ONU, Nicolas de Riviere, a denunţat miercuri seară „dispreţul" manifestat de Rusia faţă de ONU după decizia lui Vladimir Putin de a trimite trupe în Ucraina, informează joi France Presse, conform Agerpres. „Rusia a ales războiul. Franţa condamnă în cei mai fermi termeni declanşarea acestor operaţiuni", a adăugat el. Iohannis, Ciucă și Aurescu condamnă atacarea Ucrainei Premierul Nicolae Ciucă a condamnat „cu hotărâre” invadarea Ucrainei de către Rusia. „În numele Guvernului României, premierul Nicolae Ciucă exprimă solidaritatea cu Guvernul Ucrainei şi reiterează susţinerea pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale statului vecin”, arată Guvernul României, într-un comunicat de presă. Și președintele Iohannis a condamnat în termeni fermi invadarea Ucrainei. „Această conduită, care urmează recunoaşterii ilegale de către Federaţia Rusă a „independenţei" autoproclamatelor republici separatiste din Doneţk şi Lugansk, părţi componente ale Ucrainei, reprezintă o nouă încălcare flagrantă a principiilor de drept internaţional, în mod special a suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei, a inviolabilităţii frontierelor acestui stat, respectiv a principiului nerecurgerii la folosirea forţei în relaţiile internaţionale", a arătat șeful statului. „România este alături de Ucraina. Încălcarea gravă a dreptului internaţional de către Rusia va avea un preţ mare. Alături de aliaţii şi partenerii noştri, vom decide cele mai potrivite măsuri pentru securitatea şi siguranţa comunităţii euroatlantice”, a scris ministrul de Externe Bogdan Aurescu, pe Twitter. Marea Britanie: Putin a ales calea distrugerii Premierul Marii Britanii, Boris Johnson, a transmis joi că este „îngrozit de evenimentele înspăimântătoare din Ucraina" şi că a vorbit cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski despre următorii paşi, relatează Reuters. Preşedintele rus Vladimir Putin „a ales calea vărsării de sânge şi a distrugerii prin lansarea acestui atac neprovocat asupra Ucrainei", a scris Johnson pe Twitter. Germania: Zi îngrozitoare pentru Ucraina, zi neagră pentru Europa Cancelarul german Olaf Scholz a declarat joi dimineaţă că operaţiunea militară rusă lansată în Ucraina este „o încălcare flagrantă" a dreptului internaţional, relatează AFP şi Reuters. „Germania condamnă cât se poate de ferm acest act lipsit de scrupule al preşedintelui (Vladimir) Putin. Suntem solidari cu Ucraina şi cu locuitorii săi", a transmis el într-un comunicat. "Este o zi îngrozitoare pentru Ucraina şi o zi neagră pentru Europa", a adăugat Scholz, conform Agerpres. UE anunță că va trage la răspundere Rusia pentru atacul nejustificat asupra Ucrainei Uniunea Europeană va trage la răspundere Moscova pentru atacul "nejustificat" asupra Ucrainei, a declarat joi şefa executivului blocului comunitar, Ursula von der Leyen, potrivit Reuters. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

România răspunde Rusiei: Vrem NATO aici (sursa: presidency.ro)
Internațional

România răspunde Rusiei: Vrem NATO aici

România răspunde Rusiei: Vrem NATO aici. România este pregătită să găzduiască grupul de luptă al NATO, fiind cunoscut locul unde va fi poziţionat, a declarat, joi, preşedintele Klaus Iohannis. Citește și: Stoltenberg at Mihail Kogălniceanu: I welcome France’s offer to lead a NATO battlegroup here in Romania Acesta a precizat că detaliile vor fi făcute publice în momentul în care va fi aprobat formal la nivelul Alianţei Nord-Atlantice. România răspunde Rusiei: Vrem NATO aici "Am discutat cu preşedintele Macron în marja întâlnirii de aseară şi această chestiune. Rămânem implicaţi, Franţa îşi doreşte în continuare să fie naţiune cadru, noi ne dorim în continuare ca acest grup de luptă - , cum se numeşte în NATO - să fie poziţionat în România. Citește și: Romania joins NATO’s most successful munition cooperation framework Şi da, pot să vă spun că noi suntem pregătiţi, ştim unde va fi poziţionat acest , însă acest grup de luptă încă nu este aprobat formal la nivel NATO. Însă suntem optimişti că aliaţii vor agrea acest format. Citește și: Biden anunță un atac al Rusiei în Ucraina „în următoarele zile” Discuţiile se vor purta în această primăvară şi, în final, când totul va fi rezolvat şi clarificat, vom putea să facem şi declaraţii publice despre cine participă, unde vor fi poziţionaţi şi alte detalii interesante pentru publicul din România, dar chiar acum încă nu", a explicat şeful statului. Citește și: Rusia: Cererea noastră de retragere a trupelor NATO se referă la România Rusia a cerut, în ultimele săptămâni, ca NATO să-și retragă trupele din România. Reuniune informală a Consiliului European Preşedintele Klaus Iohannis a participat, miercuri, la Paris, la reuniunea informală organizată de preşedintele francez, Emmanuel Macron, privind situaţia de securitate din Sahel. Joi, şeful statului a luat parte, la Bruxelles, la reuniunea informală a Consiliului European pe tema ultimelor evoluţii privind situaţia de securitate de la graniţele Ucrainei şi la cel de-al VI-lea Summit Uniunea Europeană - Uniunea Africană, care va continua şi vineri. Tot vineri, şeful statului va avea, în marja participării la Summitul UE - Uniunea Africană, o întrevedere cu preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola, potrivit Agerpres.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră