sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: klaus iohannis

61 articole
Eveniment

Iohannis consideră închis politic cazul azilelor

Iohannis consideră închis politic cazul azilelor. Demisiile politice "au fost suficiente pentru moment" în cazul neregulilor descoperite în azile, a afirmat, luni, preşedintele Klaus Iohannis. Iohannis consideră închis politic cazul azilelor "Demisiile politice au fost suficiente pentru moment. Este important să se găsească toate persoanele care efectiv s-au făcut vinovate de grozăviile care au fost descoperite. Pe de altă parte, sigur că acele două portofolii aşteaptă noi titulari. Premierul m-a informat despre intenţia de a propune două persoane şi probabil miercuri deja vor depune jurământul", a afirmat Iohannis. Citește și: Firea și-a dat demisia din Guvern. Admite că Godei a însoțit-o peste tot, dar dă vina pe „sora” Ligia: Pe unde a venit Ligia cu mine, a venit și acel bărbat acuzat, să o ajute pe ea Consiliul Politic Naţional al PSD a decis luni, prin vot, să o propună pentru funcţia de ministru al Muncii pe Simona Bucura-Oprescu, iar pentru funcţia de ministru al Familiei pe Natalia Intotero, după demisiile lui Marius Budăi şi Gabriela Firea. Citește și: VIDEO Minora gravidă umilită de Piedone într-o postare video pe Facebook a născut prematur, a doua zi după interacțiunea cu primarul Şeful statului participă, luni şi marţi, la al treilea Summit Uniunea Europeană - Comunitatea Statelor Latino-Americane şi Caraibiene (UE - CELAC). Citește și: PSD încearcă să o tragă pe Turcan în scandalul azilelor groazei. Când s-au acreditat, centrele erau în regulă, susține penelista

Iohannis consideră închis politic cazul azilelor (sursa: Facebook/Klaus Iohannis)
Firea, oficial afară din Ministerul Familiei (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Firea, oficial afară din Ministerul Familiei

Firea, oficial afară din Ministerul Familiei. Decretele prin care se ia act de demisia Gabrielei Firea din funcţia de ministru al Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse şi prin care ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Bogdan-Gruia Ivan, este desemnat interimar în această calitate au fost publicate, vineri, în Monitorul Oficial. Firea, oficial afară din Ministerul Familiei Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, vineri, cele două decrete. Gabriela Firea şi-a dat, vineri, demisia din funcţia de ministru al Familiei. Ea şi-a motivat demisia într-o postare pe Facebook. "Plătesc pentru vina de a fi avut încredere în oameni!", a scris, printre altele, Gabriela Firea. Prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat că apreciază "gestul voluntar" pe care l-a făcut Gabriela Firea prin demisia din funcţia de ministru al Familiei până la clarificarea tuturor aspectelor legate de cazul "azilelor groazei", subliniind că în urma discuţiei pe care au avut-o, vineri, la Guvern, a înţeles "foarte clar" că aceasta, în calitate de ministru, nu are nicio legătură directă cu acest caz. Citește și: Firea și-a dat demisia din Guvern. Admite că Godei a însoțit-o peste tot, dar dă vina pe „sora” Ligia: Pe unde a venit Ligia cu mine, a venit și acel bărbat acuzat, să o ajute pe ea Joi, Marius Budăi a demisionat din funcţia de ministru al Muncii, în urma neregulilor găsite în sistemul de protecţie a bătrânilor şi persoanelor cu dizabilităţi.

Iohannis vrea demisii pentru Budăi, Firea (sursa: Facebook/Administrația Prezidențială a României)
Eveniment

Iohannis vrea demisii pentru Budăi, Firea

Iohannis vrea demisii pentru Budăi, Firea. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, cu privire la problemele din azile, că situaţia este o "ruşine naţională" şi a subliniat că măsurile care vor fi luate trebuie să taie răul de la rădăcină. "O rușine națională" "Chestiunea cu aşa cum s-au numit este una foarte complicată şi, dacă îmi permiteţi să fac o afirmaţie, cred că este o ruşine naţională şi măsurile care vor fi luate trebuie să taie răul de la rădăcină. Este evident că aici sunt mulţi vinovaţi, dar nu toţi pot fi încadraţi la fel, sunt unii vinovaţi direct, cei care au supus la rele tratamente pe bătrânii care acolo şi-au căutat liniştea şi un tratament uman. Este foarte problematic şi aceste persoane trebuie identificate şi sancţionate conform legii, dar mai sunt şi alţii", a afirmat preşedintele Iohannis. Citește și: Demisii și demiteri inutile la vârful instituțiilor care puteau opri ororile din azile: nimeni nu explică „orbirea” celor care au controlat centrele unde bătrânii erau torturați El a mai spus că "cine a ştiut şi nu a acţionat trebuie tras la răspundere". Iohannis vrea demisii pentru Budăi, Firea "Cum putem să ne imaginăm că funcţionează aceste azile fără ca autorităţile de verificare şi control să ştie? Trebuie văzut: cine a ştiut şi nu a acţionat trebuie tras la răspundere. Şi cred că lucrurile vor merge mai departe, fiindcă vinovaţi sunt toţi cei care au ştiut şi nu au făcut nimic, n-au sesizat, n-au intervenit. Şi atunci cred că trebuie să fie găsiţi toţi vinovaţii, indiferent dacă vorbim despre o vinovăţie în exerciţiul funcţiei sau o vinovăţie politică sau morală. Citește și: DOCUMENT Pandele a mințit: Direcția de Asistență Socială Voluntari a făcut anchetă socială la unul din azilurile groazei. Direcția e în subordinea primarului, care știa de centre Şi până când nu vor fi traşi la răspundere toţi cei care au permis o astfel de grozăvie în România lucrurile nu vor putea fi îmbunătăţite. Deci eu sunt adeptul unei intervenţii clare, ferme şi hotărâte", a punctat şeful statului. Întrebat dacă ministrul Muncii ar trebui să demisioneze, el a răspuns: "Nu ştiu cine se face vinovat politic, asta se va vedea şi eu sper foarte mult ca cei care sunt în poziţii să ia măsuri politice să aibă curajul să o facă". "Vorbesc de măsuri politice" Pe de altă parte, preşedintele Iohannis nu crede că sistemul este în colaps, motivând că există exemple de azile care funcţionează impecabil. Citește și: EXCLUSIV Ștefan Godei, administratorul arestat al unui azil în care bătrânii erau abuzați, era șoferul mașinii Audi B 01 PMB în mandatul Gabrielei Firea. Circula pe linia de tramvai separată cu garduri "Cine trebuie să facă, cel care este plătit ca să facă treaba şi să aibă grijă de bătrâni şi de persoanele cu dizabilităţi, acela trebuie să facă. Deci, este foarte simplu. Un pic mai complicat este când ne întrebăm cine trebuie să verifice aceste lucruri. Avem o puzderie de agenţii şi instituţii care ar trebui să verifice, doar că ne întrebăm ce au verificat, că sesizări au fost, măsuri se pare că nu prea, în cazurile acestea concrete, care au revoltat pe bună dreptate toată România. (...) Citește și: EXCLUSIV Azilul fără canalizare din Voluntari funcționa în casa unuia dintre fondatorii Scorseze Security, companie de pază care a primit zeci de contracte publice Repet (...) toţi cei vinovaţi trebuie să răspundă, fiindcă aici sunt oameni vinovaţi, cu nume şi prenume, cei care au lucrat în azil sau au condus azile şi nu şi-au făcut treaba, cei care au fost sesizaţi şi n-au verificat şi inclusiv cei care au ştiut şi nu au luat măsuri. Şi aici vorbesc de măsuri politice, fiindcă un politician într-o poziţie înaltă nu trebuie nici să meargă să verifice dacă se dau medicamentele cum trebuie sau mâncare, trebuie să verifice ca sistemul de care răspunde să dea rezultatele aşteptate de cetăţeni", a adăugat el. Şeful statului a subliniat că este "revoltător ca persoane în vârstă care vor să meargă undeva să stea liniştite sunt tratate cu dispreţ sau chiar mai rău". Klaus Iohannis participă, marţi şi miercuri, la Summitul NATO de la Vilnius.

Ciolacu, Iohannis nu vor șef SRI (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Ciolacu, Iohannis nu vor șef SRI

Ciolacu, Iohannis nu vor șef SRI. Prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat miercuri că Serviciul Român de Informaţii nu se va implica în viaţa politică din România, fiind întrebat pe tema demisiei lui Eduard Hellvig de la şefia Serviciului şi despre faptul că, în prezent, conducerea instituţiei este asigurată de prim-adjunctul SRI, generalul Răzvan Ionescu. Premierul nu știe ce va face Hellvig Şeful Executivului a fost întrebat într-o conferinţă de presă la sediul Ambasadei României de la Berlin, în cadrul vizitei de lucru de două zile pe care o efectuează în Republica Federală Germania, dacă Eduard Hellvig va intra în politică după demisia de la şefia SRI. "Cred că domnul Hellvig este cel mai în măsură să vă răspundă", a afirmat Marcel Ciolacu. Cu privire la momentul când vor începe "negocierile" pentru numirea unui nou şef al Serviciului Român de Informaţii, premierul a precizat: "Momentan a făcut, am înţeles, preşedintele României, a informat Parlamentul, aşa e procedura constituţională". Ciolacu, Iohannis nu vor șef SRI Despre ipoteza în care prim-adjunctul SRI, generalul Răzvan Ionescu, ar trebuie să rămână la şefia Serviciului până la alegerile din 2024, Ciolacu a spus: "E o hotărâre care se va lua în primul rând în CSAT, nu este prima oară când se întâmplă acest lucru". Citește și: Sora unei foste Miss Buzău primește funcții grase de la miniștrii PSD subordonați lui Marcel Ciolacu În context, prim-ministrul a subliniat că nu crede că SRI se va implica în vreun fel în viaţa politică din România, fiind întrebat, în perspectiva alegerilor de anul viitor, cum este mai sănătos pentru democraţia din România: ca la conducerea SRI să se afle un general sau un civil. "Nu cred că Serviciul Român de Informaţii, mai ales după transformările din ultimii ani, se va implica în vreun fel în viaţa politică din România", a mai declarat Marcel Ciolacu.

Iohannis nu știe de greva magistraților (sursa: presidency.ro)
Eveniment

Iohannis nu știe de greva magistraților

Iohannis nu știe de greva magistraților. Preşedintele Klaus Iohannis a avut, miercuri, o întrevedere cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene acreditaţi la Bucureşti, context în care abordat şi subiectul Schengen, exprimând speranţa că în cursul acestui an va fi adoptată o decizie pozitivă pentru aderarea României la spaţiul de liberă circulaţie. Iohannis nu știe de greva magistraților "Preşedintele Klaus Iohannis a abordat şi subiectul aderării României la spaţiul Schengen, care continuă să fie un obiectiv prioritar pentru ţara noastră, reafirmând că România este un partener principial şi de încredere al Uniunii Europene, care acţionează constant şi dedicat pentru protejarea şi consolidarea frontierelor externe ale UE, inclusiv pentru gestionarea eficientă a migraţiei ilegale. Mulţumind partenerilor europeni pentru sprijinul larg pentru aderarea ţării noastre la Schengen, preşedintele României a exprimat speranţa că în cursul acestui an va putea fi adoptată o decizie pozitivă în acest sens, cu sprijinul viitoarei Preşedinţii spaniole a Consiliului", informează Administraţia Prezidenţială. În cadrul întâlnirii au fost abordate teme de actualitate de pe agenda europeană, inclusiv în perspectiva Consiliului European din 29 - 30 iunie. Mulțumiri de protocol Şeful statului a adresat mulţumiri Preşedinţiei suedeze a Consiliului UE pentru eforturile întreprinse în avansarea agendei europene într-un context dificil, marcat de continuarea războiului Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi de consecinţele complexe ale acestuia la nivel regional şi global. El a subliniat că România va acţiona în continuare pentru o Uniune Europeană puternică şi rezilientă şi pentru protejarea valorilor şi a intereselor europene comune. Iohannis a evidenţiat şi necesitatea menţinerii capacităţii UE de a oferi răspunsuri pragmatice şi unitare provocărilor actuale, arătând că unitatea europeană reprezintă un semnal extrem de puternic atât pentru parteneri, cât şi pentru cei interesaţi să dezbine Uniunea, a precizat Administraţia Prezidenţială. În acest context, preşedintele s-a referit la recentul Summit al Comunităţii Politice Europene organizat cu succes de Republica Moldova la 1 iunie, evocând mesajul unitar de sprijin pentru Chişinău, precum şi pentru Ucraina transmis cu acest prilej, dar şi reconfirmarea relevanţei strategice a Vecinătăţii Estice şi a regiunii Mării Negre. Sancțiuni anti-Rusia, Moldova, Ucraina În perspectiva discuţiilor care vor avea loc în cadrul reuniunii Consiliului European referitoare la Ucraina, şeful statului a evidenţiat necesitatea menţinerii unui sprijin puternic din partea UE pentru această ţară, cât timp va fi necesar. Preşedintele Iohannis a reamintit că ţara noastră a condamnat ferm atacul forţelor ruse asupra barajului Nova Kahovka. Şeful statului a mai subliniat importanţa celui de-al 11-lea pachet de sancţiuni împotriva Federaţiei Ruse, salutând acordul asupra acestuia intervenit, miercuri, la Bruxelles, la nivelul ambasadorilor statelor membre. Citește și: Mineriada magistraților: Ce facem cu nesimțiții din Justiție, viitori pensionari speciali, care-și bat joc de o țară întreagă? Klaus Iohannis s-a referit şi la importanţa continuării procesului de extindere a Uniunii Europene, pledând, în acest sens, pentru deschiderea anul acesta a negocierilor de aderare cu Republica Moldova şi Ucraina. "Având în vedere crizele multiple din ultimii ani şi efectele acestora, preşedintele României a susţinut revitalizarea discuţiilor la nivel european pe tema protecţiei civile, arătând că va ridica acest subiect la Consiliul European de la finele acestei luni, întrucât este necesar un răspuns european unitar şi coordonat în cazul dezastrelor la scară largă, bazat pe un angajament pe termen lung, o mai bună utilizare a resurselor financiare şi o abordare extinsă la nivelul întregii societăţi", arată Administraţia Prezidenţială.

Iohannis, declarații amenințătoare față de profesori (sursa: Facebook/Klaus Iohannis)
Eveniment

Iohannis, declarații amenințătoare față de profesori

Iohannis, declarații amenințătoare față de profesori. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că greva a durat "un pic mult" şi speră ca dascălii să se întoarcă de marţi la şcoală, menţionând că Guvernul le-a dat tot ce au cerut. "Greva a durat un pic mult" "Greva a durat un pic mult şi se pune întrebarea cine negociază pentru dascăli, fiindcă liderii de sindicat tot vin şi tot pleacă. Dar ei sunt doar un fel de interfaţă, cum sunteţi voi, media, Guvernul le spune ceva, ei se duc şi consultă oamenii. Este extrem de greu de imaginat cum poate să funcţioneze o negociere pe această bază. De aceea, premierul a hotărât foarte corect să dea această ordonanţă indiferent cum se negociază. De ce? Fiindcă noi toţi şi eu, şi Guvernul, şi coaliţia, fiindcă a fost premierul împreună şi cu preşedintele Camerei în discuţie, au înţeles că sunt solicitări legitime şi le garantează indiferent de ce se negociază cu aceşti reprezentanţi ai sindicatelor", a afirmat Iohannis, într-o declaraţie de presă susţinută în Republica Moldova, unde a participat la summitul Comunităţii Politice Europene. Iohannis, declarații amenințătoare față de profesori Şeful statului a exprimat speranţa că angajaţii din sistemul de educaţie se vor întoarce de marţi la şcoală, pentru că "nu mai au de ce să facă grevă". "Eu sper să se înţeleagă bine această chestiune la nivelul sistemului şi oamenii să se întoarcă de marţi la şcoală, fiindcă nu mai au pentru ce să facă greva. Pe termen mediu şi lung s-a garantat, pe termen scurt s-au dat creşteri, iar pentru anul 2024 s-au dat în scris, prin ordonanţă, garanţii că Guvernul se va ţine de ce a promis. Şi atunci eu cred că foarte mulţi dascăli, care oricum au considerat că este prea mult ce a fost, se vor întoarce pur şi simplu la şcoală şi bine fac. În afară de asta, cum îndrăzneşte cineva să pună dificultate examenele naţionale? Este o generaţie întreagă care trebuie să dea Bacalaureatul şi să meargă la universităţi, deci îi punem un dificultate? E o generaţie întreagă care dă examenul de capacitate. După ce Guvernul le-a dat tot ce au cerut - încă o dată, le-a dat tot ce au cerut - acum în ce temei să mai continue greva? Şi dacă liderii de sindicat naţionalI şi judeţeni nu se înţeleg între ei, dascălii vor înţelege foarte bine acest semnal", a adăugat Iohannis. "Oamenii s-au simţit jigniţi" Şeful statului a susţinut că "întreaga clasă politică a neglijat educaţia timp de 30 de ani aproape", iar proiectul său, "România educată", a fost cadrul în care acest domeniu a fost pentru prima dată pus "la nivelul care i se cuvine". Klaus Iohannis a menţionat că atunci când, în Parlament, din legile educaţiei a fost scoasă partea de salarizare în învăţământ, "oamenii au fost supăraţi", iar greva a arătat politicienilor şi românilor că şi profesorii ştiu să-şi ceară drepturile. "Acum, sigur, ştim cu toţii că educaţia se face cu mult entuziasm, cu multă dăruire. Este foarte valoroasă, dar nu vine pe gratis. Şi dascălii trebuie să primească ce li se cuvine. De asta oamenii au fost foarte supăraţi când, în Parlament, din proiectul legii a fost scoasă exact partea cu salarizarea, fiindcă acolo iniţial a fost prevăzut într-un articol că salarizarea în învăţământ la nivel de debutant începe de la salariul mediu pe economie. Cred că este de foarte mult bun simţ să nu începi de sus, să începi din medie. Când a fost scos acest articol, oamenii s-au simţit jigniţi şi de aceea am spus din capul locului că solicitările lor sunt legitime. Deci, odată şi odată trebuie să vedem că li se cuvine mai mult decât au primit până acum. Asta este partea de bază, principială. Greva a arătat politicienilor şi românilor că şi dascălii ştiu să-şi ceară drepturile", a adăugat Iohannis. "Guvernul a avut grijă să rezolve" Preşedintele a punctat că, după negocieri şi după întâlnirea sa cu sindicatele, s-a schimbat abordarea. "După ce s-a negociat în repetate rânduri şi după ce au fost la mine şi am discutat cu Guvernul, cred că s-a văzut cu ochiul liber că s-a schimbat un pic abordarea", a menţionat Klaus Iohannis. Potrivit şefului statului, Executivul a decis să acorde, în principiu, două lucruri importante: recunoaşterea prin act normativ a dreptului de a avea o grilă de salarizare care porneşte de la salariul mediu pe economie şi creşterile salariale statuate prin ordonanţă de urgenţă. Citește și: Semne că liderii sindicali au scăpat greva de sub control, fiind presați de profesori să ceară cât mai mult. Simion Hăncescu le cere să oprească greva cât mai au sprijinul populației "Deci Guvernul a avut grijă să rezolve pe termen mediu şi lung grila de salarizare, care va fi în noua legea salarizării unice, dar a avut grijă şi, pe termen scurt, să existe această compensaţie în plus, fiindcă oamenii, pe bună dreptate, au spus: când va apare noua lege? Şi Guvernul a introdus în această ordonanţă că legea, chiar dacă apare poate mai târziu şi poate se acordă aceste creşteri doar în tranşe, totuşi se garantează că la nivelul anului 2024 cel puţin 40% din această creştere pe noua grilă va fi realizată efectiv", a mai spus Iohannis.

Cum arată noile BMW-uri ale Poliției (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Cum arată noile BMW-uri ale Poliției

Cum arată noile BMW-uri ale Poliției. Câteva din noile autoturisme BMW cumpărate de Poliția Română de la Automobile Bavaria au fost expuse, sâmbătă, la evenimentul organizat de ziua Poliției în București. Cum arată noile BMW-uri ale Poliției La eveniment a luat parte și ministrul de Interne, Lucian Bode, care a admirat autoturismele. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Parchetul Uniunii Europene și DNA investighează contractul de achiziție pentru cumpărarea celor 600 de mașini BMW, conform Europa Liberă. Noile BMW-uri ale Poliției Române (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea) Poliția Română a spus, într-un răspuns oficial pentru sursa citată, că "a pus la dispoziția Parchetului European toate documentele relevante cu privire la această achiziție". Noile BMW-uri ale Poliției Române (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea) Contractul este în valoare de 98 de milioane de lei, respectiv aproape 20 de milioane de euro, iar potrivit competențelor, Parchetul European condus de Laura Codruța Kovesi poate cerceta achiziții din fonduri europene, dacă acestea sunt mai mari de 10 mii de euro. Noile BMW-uri ale Poliției Române (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea) Și Direcția Națională Anticorupție (DNA) verifică achiziția din 2021 a Poliției, procedură de cumpărare la care s-a prezentat un singur ofertant, după o primă etapă eșuată. Citește și: EXCLUSIV Automobile Bavaria avea mare nevoie de contractul de 20 de milioane de euro cu Poliția: firma are datorii de 220 de milioane de lei Noile BMW-uri ale Poliției Române (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea) Surse judiciare au precizat pentru Europa Liberă că DNA a deschis dosarul penal în toamna lui 2022, după ce s-a autosesizat. Aceleași surse au adăugat că dosarul este încâ în faza de cercetare in rem (nu există nicio persoană suspectă, este investigată fapta).

Zborurile lui Iohannis, escală la Sibiu (sursa: Facebook/BoardingPass)
Eveniment

Zborurile lui Iohannis, escală la Sibiu

Zborurile lui Iohannis, escală la Sibiu. Președintele României a călătorit în 2022 și primele două luni ale anului 2023 de 26 de ori în țară și străinătate, iar majoritatea zborurilor au avut opriri în Sibiu. Zborurile lui Iohannis, escală la Sibiu Detaliile publicate în exclusivitate pe pagina de Facebook a BoardingPass despre vizita oficială a Președintelui României în Japonia și Singapore din martie 2023 au stârnit multe reacții. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Înainte de a zbura spre Tokyo (Japonia), avionul închiriat de Administrația Prezidențială de la Global Jet (Luxemburg) a zburat întâi din București spre Sibiu și abia apoi a zburat mai departe spre capitala Japoniei. Însă opririle pe aeroportul din Sibiu ale avioanelor închiriate de Administrația Prezidențială pentru călătoriile Președintelui nu sunt deloc o excepție, ci o regulă, după cum reiese din datele analizate de BoardinPass. Vizită în Japonia și Singapore Klaus Iohannis s-a întâlnit, miercuri, cu autorităţile locale din Kyoto, context în care a afirmat că România şi Japonia sunt mai apropiate decât oricând şi şi-a exprimat speranţa ca în curând Kyoto să se înfrăţească cu o localitate din România. La întrevedere a participat şi soţia preşedintelui, Carmen Iohannis. De asemenea, au fost prezenţi ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, consilierii prezidenţiali Luminiţa Odobescu, Daniela Bârsan şi Cosmin Marinescu, ambasadorul României în Japonia, Ovidiu Dranga. Citește și: EXCLUSIV Siguranța aeronavelor TAROM, în pericol după atacul cibernetic asupra unor servere ale companiei. Autoritatea Aeronautică Civilă nu mai primește date de la TAROM Şeful statului a fost primit alături de soţia sa în audienţă de împăratul Naruhito şi de împărăteasa Michiko. Iohannis a efectuat, de luni până miercuri, o vizită oficială în Japonia. Joi şi vineri, președintele face o vizită de stat în Republica Singapore, în cadrul căreia se va întâlni cu omologul singaporez, Halimah Yacob, şi cu prim-ministrul Lee Hsien Loong.

Ministrul de Externe a explicat când a solicitat Ucraina întâlniri în chestiunea Bîstroe (sursa: presidency.ro)
Eveniment

Bîstroe: Aurescu îl contrazice pe Iohannis

Președintele României a condamnat declarațiile politicienilor români care au criticat Ucraina pentru lucrările de adâncire a Canalului Bîstroe. Mai mult, a transmis că șefii ministerelor Transporturilor, Mediului și Afacerilor Externe nu au dat curs solicitărilor venite din partea Ucrainei pentru a discuta la nivel de experți situația lucrărilor din Delta Dunării în trecutul recent. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ministerul Afacerilor Externe, condus de Bogdan Aurescu, într-un răspuns transmis la solicitarea Defapt.ro, arată că autoritățile din Ucraina au solicitat o singură dată organizarea unei întâlniri tehnice cu specialiștii români, după ce partea română a solicitat mai multe clarificări, în ultimele zile. Grindeanu a aprins fitilul Tensiunile diplomatice dintre România și Ucraina în legătură cu lucrările de dragare și adâncire ale Canalului Bîstroe au fost declanșate de Sorin Grindeanu, vicepremier al României și ministru al Transporturilor. Pe 15 februarie, ministrul Sorin Grindeanu a afirmat într-o conferință de presă că există semnale că Ucraina face lucrări de dragare a Canalului Bîstroe, acest lucru putând avea un impact semnificativ asupra mediului și a Deltei Dunării. Ulterior, lucările de dragare s-au transformat în lucrări de adâncire a canalului navigabil de la 3,9 metri la peste 6,5 metri, conform informațiilor făcute publice de Ministerul Comunităților, Teritoriilor și Dezvoltării Infrastructurii al Ucrainei. Cinci zile mai târziu, Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat la sediul ministerului pe ambasadorul Ucrainei la București, Ihor Prokopchuk, pentru discuții pe tema lucrărilor de adâncire a Canalului Bîstroe. Partea română a solicitat stoparea imediată a tuturor lucrărilor de dragaj „în cazul în care acestea nu au ca scop exclusiv întreținerea căii de navigație”. Mai mult, oficialii români i-au explicat ambasadorului Ihor Prokopchuk că nu există vreun acord cu privire la desfășurarea unor astfel de activități, în condițiile în care sunt în curs procedurile de evaluare a impactului de mediu al proiectelor de navigație ale părții ucrainene. AUR și PSD au criticat Ucraina în cazul Bîstroe Mai mulți politicieni români au condamnat public atitudinea Ucrainei. Cel mai vehement a fost George Simion, liderul partidului AUR, urmat reprezentanții Partidului Social Democrat, condus de Marcel Ciolacu. Necunoscutul deputat PSD Alin Chirilă a solicitat chiar oprirea ajutorului dat Ucrainei de către România în războiul contra invadatorilor ruși. Citește și: Surse: PSD a ajuns la 28% și cade pe măsură ce se apropie momentul preluării Guvernului. AUR – 20%. Ascensiunea AUR, explicația atacurilor PSD împotriva Ucrainei, pe tema Bâstroe Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a fost întrebat despre declarația subalternului său pe linie de partid, dar a spus că nu știe despre cine este vorba, dar că o astfel de opinie este greșită. Apoi a ținut să transmită că mărirea adâncimii Canalului Bîstroe de către Ucraina, pentru navigarea cu un pescaj de 7 metri, reprezintă un lucru nepermis de acordurile internaţionale. Iohannis condamnă politicienii inflamați În scandalul legat de Canalul Bîstroe a intervenit și președintele Klaus Iohannis, care a declarat de la Varșovia că a văzut o serie întreagă de politicieni care s-au inflamat fără să verifice ce se întâmplă în fapt acolo. El a pus aceste declarații în contextul alegerilor care vor avea loc anul viitor. „Ucrainenii au solicitat să existe discuții la nivel de experți și cu Ministerul Transporturilor, și cu Ministerul Mediului, și pe alte paliere, pe Externe, evident. Aceste discuții nu au avut loc, dar ai noștri, inflamați și hotărâți, fac afirmații care nu au încă un fundament dovedit. Ucrainenii afirmă că ei draghează pentru întreținere și nu pentru altceva. Dacă este așa sau nu, e bine să se verifice, dar cred că este legitim să se verifice împreună cu ei. Până la urmă, este teritoriu național ucrainean”, a declarat președintele Klaus Iohannis. Când au cerut ucrainenii întâlniri la nivel de expert Defapt.ro a solicitat Ministerului Transporturilor, Ministerului Mediului și Ministerului Afacerilor Externe să comunice câte cereri au primit din partea autorităților din Ucraina pentru discuții la nivel de experți pe tema lucrărilor de adâncire a Canalulu Bîstroe. Ministerul Afacerilor Externe a transmis că, în cadrul discuției din data de 20 februarie 2023 între secretarul de stat Iulian Fota și Ambasadorul Ucrainei la București, Ihor Prokopchuk, partea ucraineană a transmis disponibilitatea pentru organizarea unei întâlniri tehnice între autoritățile din cele două state care gestionează portofoliul transporturilor, fiind urmărită tocmai clarificarea aspectelor tehnice privind natura lucrărilor de dragare efectuate pe brațele Chilia și Bîstroe ale Dunării. „Ministerul Afacerilor Externe a transmis această propunere Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, încurajând MTI să dea curs propunerii. În același timp, Ministrul ucrainean al protecției mediului a propus organizarea unei întâlniri bilaterale la nivel de miniștri ai mediului pe tema lucrărilor de dragaj pe brațele menționate ale Dunării. MAE a transmis această propunere Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, încurajând MMAP să dea curs propunerii. MMAP a informat telefonic, urmând să transmită și în scris, disponibilitatea pentru organizarea acestei întâlniri la începutul săptămânii viitoare. Ministerul Afacerilor Externe nu a primit nicio propunere de la partea ucraineană pentru o întâlnire la nivel de experți din cadrul MAE pe subiectul dragajelor pe brațele Chilia și Bâstroe ale Dunării, nici în cursul anului 2022, nici în cursul acestui an”, a transmis Ministerul Afacerilor Externe. Totodată, Ministerul Afacerilor Externe a mai transmis că a sprijinit și sprijină toate autoritățile române în demersurile referitoare la proiectul ucrainean al canalului de mare adâncime Dunăre - Marea Neagră (proiectul Bîstroe), încă de la momentul inițial al sesizării acestei problematici, atât în plan bilateral, cât și în plan multilateral. „În mod constant, MAE a încurajat și a facilitat discuțiile și interacțiunile dintre experții români și experții ucraineni pentru identificarea soluțiilor durabile pentru asigurarea protecției pe termen lung a Deltei Dunării”, potrivit MAE.

Iohannis nu are soluție pentru Schengen (sursa: presidency.ro)
Eveniment

Iohannis nu are soluție pentru Schengen

Iohannis nu are soluție pentru Schengen. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, că va continua discuţiile privire la aderarea României la spaţiul Schengen, subliniind că decizia se ia în Consiliul Justiţie şi Afaceri Europene, nu în Consiliul European. Nu se discută la Consiliul din februarie El a precizat că tema Schengen nu se va afla pe ordinea de zi a Consiliului European extraordinar din februarie, urmând să aibă loc discuţii în marja reuniunii. "Consiliul European din 9 şi 10 februarie nu va avea pe ordinea de zi chestiunea Schengen. După părerea mea, este oricum prea devreme. Până în 15 ianuarie este greu de crezut că se va discuta ceva şi în două săptămâni nu mă aştept să se rezolve problema abordării austriece şi problema abordării olandeze faţă de Bulgaria. Trebuie să înţelegem cu toţii împreună că aceste chestiuni trebuie rezolvate înainte să se voteze încă o dată în Consiliul JAI. Voi continua toate discuţiile, însă nu mă aştept ca la Consiliul extraordinar din februarie această temă să fie dezbătută, va fi discutată în marja reuniunii între noi, dar fără să apară în concluzii şi sunt optimist că în continuare vom găsi soluţii şi pentru votul austriac şi pentru abordarea olandeză faţă de Bulgaria, fiindcă cea mai bună soluţie şi asta este clar pentru toată lumea este ca România şi Bulgaria să primească să primească un vot în acelaşi timp, deci să intre împreună în spaţiul Schengen", a afirmat şeful statului, la Palatul Cotroceni, după întâlnirea cu preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola. Iohannis nu are soluție pentru Schengen El a indicat că Suedia, care va prelua Preşedinţia Consiliului UE la 1 ianuarie, susţine rediscutarea aderării României la Schengen. "Am avut (la Consiliul European) o discuţie destul de lungă cu prim-ministrul Suediei, domnul Ulf Kristersson, şi este clar că domnia sa cunoaşte problema, este în temă cu solicitările noastre, cu problematica în general şi părerea domniei sale a fost că această chestiune trebuie repusă în discuţie", a spus Iohannis. Şeful statului a evidenţiat că în chestiunea Schengen lucrurile nu se tranşează la Consiliul European. "Daţi-mi voie să clarific nişte lucruri înainte ca unii formatori de opinie avizi de publicitate să creeze aşteptări care nu vor fi îndeplinite. Chestiunea Schengen nu se discută la Consiliul European, nu se tranşează acolo, ci la Consiliul JAI, este un format al miniştrilor de Interne din cadrul Consiliului Uniunii Europene. Imediat după ce cele două chestiuni în discuţie vor fi clarificate politic, prin discuţii bilaterale în diferite formate, sunt convins că va fi pusă problema în Consiliul JAI şi convingerea mea este că atunci când va pusă pe agendă va primi un răspuns pozitiv. Noi, UE nu putem să ne permitem încă un eşec", a transmis el. Metsola susține România Preşedintele Iohannis a mulţumit Parlamentului European pentru susţinerea României în speţa Schengen. "Am apreciat în mod deosebit implicarea doamnei preşedinte personal, dar şi a Parlamentului European în speţa Schengen. Parlamentul European şi doamna preşedinte Metsola au fost din capul locului de partea noastră şi au recomandat şi prin vot politic şi prin discuţii politice primirea României în spaţiul Schengen. Citește și: Singura șansă a României să fie acceptată în Schengen în 2023 este Consiliul European din februarie, transmite Guvernul României, pe surse. Dar trebuie să fie și Bulgaria pregătită Am rugat-o pe doamna preşedinte să păstreze această abordare şi acest optimism şi în continuare cu speranţa noastră legitimă ca în anul care vine curând, în 2023, România să devină parte din spaţiul Schengen", a mai afirmat şeful statului.

Iohannis, decorat de Austria: "mare prieten" (sursa: Facebook/Klaus Iohannis)
Eveniment

Iohannis, decorat de Austria: "mare prieten"

Iohannis, decorat de Austria: "mare prieten". Klaus Iohannis, actualul președinte al României, a fost decorat în anul 2009 de statul austriac cu Ordinul de Merit „Marea Cruce de Argint”. Distincția i-a fost conferită de președintele austriac al vremii, Dr. Heinz Fische, pentru serviciile aduse Austriei. După aproape 13 ani, austriecii au uitat de „marele prieten” al poporului austriac și au blocat aderarea României, țara condusă de Iohannis, la spațiul Schengen. Iohannis, decorat de Austria: "mare prieten" Klaus Iohannis câștigase în vara anului 2008 al treilea mandat de primar al Sibiului. Pe atunci, se afla în grațiile ambasadorului austriac în România, Martin Eichtinger, unul dintre cei mai influenți diplomați străini de la București. Un an ma târziu, mai exact pe 11 iunie 2009, ministerul de Externe al Austriei publica un comunicat de presă prin care anunța că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, a fost decorat cu Ordinul de Merit „Marea Cruce de Argint”. Distincția i-a fost oferită de preşedintele Republicii Austria, Dr. Heinz Fischer, la propunerea Ministrului de Externe, Dr. Michael Spindelegger, pentru servicii aduse Austriei. În elogiul său, ambasadorul Austriei în România, Martin Eichtinger, l-a considerat pe primarul Iohannis drept „un mare prieten al Austriei”. Ambasadorul Martin Eichtinger mai spunea că primarul Klaus Iohannis „a oferit și o vitrină unică pentru cultura și istoria austriece” în anul 2007, atunci când Sibiul a fost Capitala Europeană a Culturii. „În calitatea sa, el (Klaus Iohannis – n.r.) a susținut cu fermitate și interesele celor de origine austriacă în rândul populației de limbă germană a României”, spunea ambasadorul Martin Eichtinger. Din martie 2018, îl regăsim pe ambasadorul Martin Eichtinger în funcția de membru al guvernului provincial al Austriei de Jos, responsabil cu munca, locuirea și relațiile internaționale. Austria nu vrea România în Schengen Oficialii austrieci, în frunte cu cancelarul Karl Nehammer, au respins aderarea României la spațiul Schengen fără a mai ține cont de faptul că actualul președinte Klaus Iohannis a fost decorat și declarat „un mare prieten al Austriei” în urmă cu 13 ani. În urma eșecului răsunător de la Bruxelles, președintele Klaus Iohannis a menționat că „lipsa consensului de astăzi în ceea ce privește aderarea României la Schengen, pe fondul opoziției Austriei, este profund nedreaptă pentru țara noastră și cetățenii români”. Citește și: Putem înjura Austria, să ne răcorim, oricum îi doare la bască. Dar mai bine ne-am uita în oglindă, să vedem cum am dat-o în bară așa spectaculos și cum facem să nu repetăm greșelile Totodată, președintele Iohannis a precizat, pe contul său de Facebook, că „România merita să primească un vot favorabil. O confirmă datele solide, rezultatele misiunilor recente de evaluare ale statelor membre și instituțiilor europene. Un singur stat membru a ales să ignore aceste realități și să blocheze unanimitatea europeană, în mod inexplicabil și dificil de înțeles pentru întreaga Uniune Europeană. Atitudinea regretabilă și nejustificată a Austriei din cadrul reuniunii de astăzi riscă să afecteze unitatea și coeziunea europene, de care avem atât de multă nevoie mai ales în actualul context geopolitic”.

Cioloș aruncă pisica Schengen la Iohannis (sursa: Facebook/Dacian Cioloș)
Eveniment

Cioloș aruncă pisica Schengen la Iohannis

Cioloș aruncă pisica Schengen la Iohannis. Aderarea României la Spaţiul Schengen încă se joacă, a afirmat europarlamentarul Dacian Cioloş, care a amintit că mai sunt cinci zile până la întâlnirea miniştrilor de Interne din statele membre UE, unde trebuie luată o decizie în unanimitate asupra acestui subiect. Lobby din partea Renew Europe Cioloş a precizat, într-o postare pe Facebook, că după "lobby-ul intens din ultima perioadă, prin intermediul grupului politic Renew Europe", guvernul olandez a comunicat vineri primele semne de deschidere şi a afirmat că acum "problema Olandei este mai degrabă Bulgaria, şi nu România". "Având în vedere cele două evaluări pozitive recente ale Comisiei Europene privind Schengen şi progresele identificate în recentul raport MCV privind statul de drept în România, guvernul olandez este orientat spre viitor în ceea ce priveşte aderarea României la Schengen. Acesta va lua în considerare discuţiile parlamentare care vor urma în perioada premergătoare Consiliului JAI din 8 decembrie pentru a-şi stabili poziţia finală cu privire la această chestiune importantă", se arată în mesajul guvernului olandez citat de Cioloş. Foarte mulți "dacă" El a precizat că a fost informat de colegii suedezi din grupul Renew că şi guvernul de la Stockholm este "favorabil" aderării României la Spaţiul Schengen. "Colegii suedezi din grupul Renew m-au informat că Guvernul de la Stockholm, favorabil aderării noastre la Spaţiul Schengen, a consultat Comisia de afaceri europene din Riksdag, parlamentul suedez, unde există acum majoritate pentru primirea României şi Bulgariei în Schengen. După intervenţia comisarei europene pentru Afaceri interne, Ylva Johansson, social-democraţii suedezi şi-au schimbat poziţia, care iniţial fusese împotrivă. Textul adoptat este nuanţat, dar încă pozitiv: ", a precizat Dacian Cioloş. Cioloș aruncă pisica Schengen la Iohannis El a afirmat că "în acest moment, cheia spre Schengen se află la Viena, în mâna familiei politice a popularilor europeni, din care fac parte PNL, PMP şi UDMR". "Partidul cancelarului austriac, dar şi al ministrul de Interne este membru al familiei politice a popularilor europeni. Sper că preşedintele Iohannis a folosit oportunitatea oferită de reuniunea de ieri de la Atena a liderilor Partidului Popular European pentru a discuta acest subiect cu cancelarul Austriei, Karl Nehammer. Ştim bine că nu există motive întemeiate pentru ca Austria să ne refuze intrarea în Schengen", a menţionat Cioloş. Citește și: The Times: Armata germană are muniție pentru două zile de război. Toate statele NATO au probleme cu stocurile de proiectile, dar Berlinul este într-o situație specială Cioloş a mai spus că eforturile diplomatice făcute de Ministerul Afacerilor Externe sunt "admirabile", iar decizia intrării ţării noastre în Schengen "a devenit una pur politică şi trebuie tratată ca atare, la cel mai înalt nivel". N-ar fi rău să fie bine "Dincolo de eşecurile politice interne din ultimele decenii, e important să nu mai ajungem în situaţia în care suntem folosiţi pentru interesele politice ale unuia sau altuia. Am participat la prea multe negocieri ca să ştiu că nimic nu e câştigat până când toate elementele sunt fixate. Chiar dacă în privinţa Suediei şi Olandei am făcut progrese, nuanţele din poziţionările lor le lasă încă suficient spaţiu de manevră. Ştiu că se vorbeşte din ce în ce mai mult despre decuplarea României de Bulgaria în acest proces şi mai ştiu că există soluţii discutate şi negociate încă din vremea guvernului pe care l-am condus în 2016, pentru ca în nicio variantă să nu ratăm acest moment. Cel mai important acum e să rămânem angajaţi până la capăt, să folosim în continuare toate pârghiile politice şi să fim capabili să punem pe masă soluţii", a mai spus Dacian Cioloş pe pagina sa de socializare.

Petru Zoltan
Opinii

Licitație cu strigare pentru creșterea pensiilor

Principalele două partide din coaliția de guvernământ licitează public pentru creșterea pensiilor. Marcel Ciolacu, liderul PSD, și subalternii săi pe linie de partid susțin creșterea pensiilor cu 10% de la 1 ianuarie 2023, în timp ce președintele Klaus Iohannis a supralicitat la 15%, cât creșterea inflației. Ofertă preluată de liberali, în frunte cu premierul Nicolae Ciucă, care susțin la unison creșterea cu 15%. După ce a pierdut licitația pentru creșterea pensiilor, Marcel Ciolacu blamează creșterea pensiilor care ar avea un impact bugetar de 16,5 miliarde de lei. Scandalul dintre social democrați și liberali pe creșterea pensiilor a început în vara acestui an, după ce ministrul Muncii, Marius Budăi, a anunțat creșterea pensiilor cu rata inflației. „Rata inflației pentru anul 2022 o să o cunoaștem abia la sfârșitul primului trimestru din 2023, de aia în Legea 263, legea pensiilor, se spune că se merge pe o rată a inflației din anul 2021 care era mult mai mică decât ce este acum”, spunea ministrul Marius Budăi. Rata inflației aferentă anului 2021 a fost de aproape 8%. Subiectul legat de majorarea pensiilor a fost preluat de Marcel Ciolacu pentru a se lăuda în fața pensionarilor, obligați să ducă povara crizelor. El a supracilitat o creștere a pensiei cu 10%, cu un impact bugetar estimat la 11 miliarde de lei. La începutul lunii septembrie, liberalii s-au suit pe valul electoral creat de anunțul privind creșterea pensiilor. Europarlamentarul Rareș Bogdan, de la PNL, a vorbit despre o creștere de 16%. A urmat fostul premier Florin Cîțu, căruia liberalii lui Nicolae Ciucă i-au luat toate funcțiile politice, care a spus că pensiile pot crește cu până la 25%. Liberalii s-au calmat de abia după intervenția președintelui Klaus Iohannis. „Pensionarii nu trebuie să plătească prețul crizelor! În condițiile în care avem o inflație care trece de 15%, eu cred că ar fi corect și rezonabil ca majorarea pensiilor de la 1 ianuarie să țină cont de inflație”, a susținut președintele. Declarația lui Iohannis l-a bulversat complet pe Marcel Ciolacu, liderul PSD, care a simțit atunci că a pierdut victoria legată de anunțul privind majorarea pensiilor. Mai mult, premierul Nicolae Ciucă a preluat mesajul președintelui și a explicat că „inflaţia este la 15,9% şi cred că pensionarii din România nu merită să suporte pe umerii dumnealor această povară a inflaţiei, motiv pentru care trebuie să analizăm şi să facem în aşa fel încât pentru pensionari să asigurăm creşterea pensiei cu rata inflaţiei”. Astfel, Marcel Ciolacu a picat din nou în capcana legată de creșterea pensiilor. Licitația pentru majorarea pensiilor a generat un val de nemulțumiri în tabăra lui Marcel Ciolacu. Ministrul Marius Budăi a ieșit public într-o conferință de presă și a spus ironic că se bucură pentru că „domnul preşedinte (Klaus Iohannis – n.r.) a început să gândească social-democrat. Eu, personal, mă bucur că am văzut şi alţi membri din PNL că au început să gândească social-democrat”. El a mai menționat că anul trecut, deși nu erau crize profunde în România, „ni se explica cum nu pot fi mărite pensiile”. Dar problema lui Ciolacu rămâne: liderul PSD nu știe cum să le explice seniorilor României că nu prea vrea să le majoreze pensiile cu 15%, mai ales că povara bugetară ar suporta-o direct, ca premier, după ce-i va lua locul lui Ciucă.

Iohannis redescoperă plagiatul, după momentul Ponta (sursa: Facebook/Administrația Prezidențială a României)
Economie

Iohannis redescoperă plagiatul, după momentul Ponta

Iohannis redescoperă plagiatul, după momentul Ponta. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, că legile educaţiei trebuie să cuprindă prevederi explicite cu privire la prevenirea şi sancţionarea plagiatului, subliniind că acesta este un "fenomen toxic al mediului educaţional". Iohannis redescoperă plagiatul, după momentul Ponta "Dacă actul de creaţie este fructul libertăţii, educaţia este rădăcina din care aceasta creşte şi dă naştere unei societăţi cu oameni verticali, capabili să-şi pună în valoare talentul şi competenţele, atât pentru împlinirea personală, cât şi pentru binele comun. Din acest motiv, sunt convins că avem nevoie de o reformă profundă a sistemului educaţional, pentru a-l adapta nevoilor secolului XXI şi valorilor europene în care credem. Una dintre aceste valori este integritatea, motiv pentru care îmi doresc o paradigmă radicală, lipsită de echivoc în garantarea integrităţii şi eticii în viaţa academică. Pentru aceasta, avem nevoie de toleranţă zero în privinţa plagiatului, iar noile legi ale educaţiei trebuie să includă prevederi explicite cu privire la prevenirea şi sancţionarea acestui fenomen toxic al mediului educaţional", a spus şeful statului la deschiderea anului universitar de la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu". Care ar fi miza El a punctat că "miza în acest sens este însăşi credibilitatea sistemului de învăţământ superior şi a cercetării din România, dar şi viitorul nostru ca societate democratică". "Trebuie să devină clar că obţinerea unei diplome academice reprezintă o onoare şi este condiţionată exclusiv de un merit real. O Românie educată va trebui să fie o Românie corectă, fără nicio excepţie", a afirmat Iohannis. Citește și: Defensiva rusă la nord de Herson pare să se prăbușească rapid. Un blogger ucrainean susține că forțele Kremlinului au cerut sprijin aerian pe rețelele sociale Şeful statului a apreciat atitudinea Universităţii de Arhitectură faţă de orice încercări de fraudare. "Îmi doresc ca aceasta să constituie un exemplu de responsabilitate publică pentru comunitatea academică românească", a mai afirmat preşedintele Iohannis.

Automobile Bavaria, 220 milioane lei, datorii. Iohannis, la "Săptămâna Haferland" (sursa: Facebook/Klaus Iohannis)
Investigații

Automobile Bavaria, 220 milioane lei, datorii

Automobile Bavaria, 220 milioane lei, datorii. Afaceristul Michael Schmidt, cel care controlează Automobile Bavaria, va încasa în următorii doi ani nu mai puțin de 20 de milioane de euro de la Poliția Română în schimbul a 600 de mașini BMW 320 ix. Contractul a fost câștigat în urma unei licitații cu un singur ofertant. Sindicatul polițiștilor Europol a atras atenția asupra licitației, insistând că specificațiile tehnice din caietul de sarcini ar fi fost identice cu cele ale mașinilor BMW. Președintele Klaus Iohannis, prietenul lui Michael Schmidt, a anunțat de la New York că nu este implicat în această afacere controversată, motiv pentru care a cerut „autorităților competente” să verifice toate asepectele semnalate la sânge. Acuzațiile Europol Poliția Română a vrut să cumpere anul trecut 300 de mașini pentru dotarea Poliției Rutiere. Dar nicio companiei nu a participat la licitație, așa că procedura de achiziție a fost anulată la data de 26 noiembrie 2021. Ulterior, a fost modificat caietul de sarcini: cantitatea de mașini care urma să fie achiziționată a crescut la 600 de bucăți și prețul a fost mărit, de la 26.000 de euro la 32.000 de euro fără TVA pentru fiecare mașină. Sindicatul polițiștilor Europol susține că, în noul caiet de sarcini, specificațiile tehnice ar fi fost croite după cele ale autoturismelor BMW. „Nu mică ne-a fost mirarea când, dupa aproximativ 2 săptămâni de căutări și discuții cu reprezentanți ai marilor dealeri auto, am ajuns la concluzia că singura marcă ce pe aceste specificații este BMW. Iar tipul de BMW este 320ix. (…) În continuare nu se cere șasiu întărit, nu se cer accesorii specifice muncii din dotare (lumini suplimentare montate, compartimentare separată pentru persoanele conduse la sediu, compartimentare separată în portbagaj pt accesorii specifice etc.), ci pur și simplu un autoturism chior”, anunța sindicatul Europol. Automobile Bavaria, 220 milioane lei, datorii Licitația a fost reluată în acest an, la sfârșitul primăverii. Conform anunțului de atribuire a contractului, Poliția Română a semnat acordul cadru de aproape 20 de milioane de euro cu firma Automobile Bavaria, singurul participant la licitație. Automobile Bavaria este importatorul oficial al BMW în România. Reperezentanța este deținută de compania luxemburgheză MHS IMMO Sarl și MHS Holding Gmbh, înregistrată în Austria, controlate de la Michael Schmidt. De administrarea Automobile Bavaria se ocupă directorul general, Leonhard Georg Pfeffer. Michael Schmidt s-a retras din administrarea reprezentanței după ce și-a mutat reședința în Austria. Automobile Bavaria SRL a încheiat anul fiscal 2021 cu un profit, după plata taxelor, de 26,6 milioane de lei, dar și cu datorii de peste 219 milioane de lei, potrivit Ministerului de Finanțe. Situația financiară a Automobile Bavaria SRL pe 2021 (sursa: Ministerul de Finanțe) „Săptămâna Haferland” Acordul cadru a fost semnat pe 16 august 2022, la două săptămâni de la „Săptămâna Haferland”, eveniment organizat de afaceristul Michael Schmidt pentru președintele Klaus Iohannis. De pe site-ul evenimentului aflăm că festivalul „Săptămâna Haferland” a fost inițiat de Schmidt în anul 2012. Apoi a fost trecut sub „Înaltul Patronaj al Președintelui României” Klaus Iohannis. În plus, ediția din acest a fost cofinanțată de Consiliul Județean Brașov, condus de liberalul Adrian Veștea. Pe lista sponsorilor regăsim compania Automobile Bavaria, cea care a câștigat licitația. Klaus Iohannis a fost însoțit la eveniment un alai format din majoritatea liderilor influenți din PNL, în frunte cu premierul Nicolae Ciucă, șeful partidului. Nu a lipsit nici liberalul Lucian Bode, ministrul Afacerilor Interne, în subordinea căruia se află Poliția Română, instituția care a organizat licitația pentru cele 600 de mașini BMW. Iohannis: „Mă aştept la clarificări şi cam foarte repede” La scurt timp după ce a fost declanșat un scandal public în legătură cu achiziția mașinilor BMW de la firma afaceristului Michael Schmidt, președintele Klaus Iohannis a anunțat de la New York că nu are nici o implicare în această afacere. „Dacă există suspiciuni, atunci avem suficiente autorităţi competente să verifice aceste lucruri şi, dacă îmi permiteţi, mă aştept ca aceste autorităţi să verifice toate lucrurile la sânge. Este inadmisibil, din punctul meu de vedere, ca numele meu şi poziţia mea să fie trase într-o chestiune care poate să fie verificată tehnic. Cred că este evident pentru toată lumea că eu personal nu am nicio treabă cu această achiziţie, dar dacă există suspiciuni atunci mă aştept la clarificări şi cam foarte repede”, a spus şeful statului jurnaliştilor care îl însoţesc în SUA, potrivit Agepres. Șeful Poliției Române, "intimidat" de sindicatul Europol Prima instituție care a reacționat în urma declarației făcute de președintele Klaus Iohannis a fost chiar Poliția Română. Șeful instituției, inspectorul general Benone Matei, a declarat într-o conferință de presă că documentația pentru licitație a fost întocmită în urma cererilor Poliției Rutiere și Departamentul de Logistică. A mai menționat că specificațiile tehnice erau valabile pentru cel puțin trei modele. „Pentru stabilirea criteriilor de performanță pe care ar trebui să le întrunească autospecialele de poliție rutieră, s-a avut în vedere alegerea unor tehnologii cât mai avansate, cu emisii reduse, ținând cont, atât de eficiență și fiabilitate, sub toate aspectele, pe durata de exploatare, cât și de modul de utilizare operative”, potrivit unui comunicat de presă al Poliției Române. La finalul conferinței de presă, inspectorul general Benone Matei a acuzat sindicatul Europol de „tentative de intimidare și presiune asupra poliției”. Michael Schmidt, cumnatul lui Renato Usatîi Afaceristul Michael Schmidt are o relație aparte cu Klaus Iohannis, actualul președinte al României. În anul 2014, în timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale, Iohannis a locuit o vreme în București într-un imobil pus la dispoziție de prietenul său. Soția afaceristului, Veronica, este sora controversatului politician Renato Usatîi, președintele Partidului Nostru din Republica Moldova. Renato Usatîi s-a mutat în anul 2004 la Moscova. De acolo s-a reîntors după doi ani ca șef al companiei VPT-NN, principalul furnizor de utilaje de mentenanță pentru Căile Ferate Ruse. Citește și: Oligarhii ruși, sancționați cu blândețe de România după invadarea Ucrainei: ANAF nu a identificat toate companiile relevante iar unora le-a blocat conturile doar temporar Numele politicianului din Moldova apare în mai multe afaceri controversate în care sunt implicați ofițeri și asociați ai serviciilor de informații rusești, dar și politicieni de la Kremlin. În urmă cu aproape zece ani, Renato Usatîi a acordat un interviu revistei VIP Magazin, în care se autocaracteriza astfel: „un om sovietic şi sper că aşa voi rămâne toată viaţa mea”. Tot el mai spunea că eroul lui preferat din viaţa reală este Vladimir Putin. Drulă susține varianta "blatului" Liderul USR, Cătălin Drulă, argumentează că la mijloc este o afacere cu dedicație: "A ieșit astăzi Poliția lui Bode să mintă pentru el și Iohannis, despre licitația pentru 600 de BMW-uri. Cu un minim efort, am documentat cum au făcut băieții o licitație cu dedicație." Afaceristul Michael Schmidt, patronul MHS Holding, a fost în anul 2016 unul dintre sponsorii de bază ai Uniunii Salvați România, partid condus în prezent de Cătălin Drulă. De exemplu, firma MHS Truck Bus a donat suma de 50.000 de lei. Alte trei firme din grupul MHS: MHS Otopeni Truck Bus, MHS Leasing and Renting și MHS Truck Service au donat cumulat 65.000 de lei. O altă firmă controlată de Schmidt, Rhennania IMMO a donat 15.000 lei. În total, cele cinci firme ale lui Schmidt au donat 130.000 lei, echivalentul a peste 26.000 de euro.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră