vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: klaus iohannis

69 articole
Eveniment

Sandu a vorbit despre rolul României

Sandu a vorbit despre rolul României. Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat, sâmbătă, că "România joacă un rol esenţial în sprijinirea eforturilor de consolidare a independenţei energetice a Republicii Moldova". Sandu a vorbit despre rolul României Liderul de la Chişinău a precizat, într-o conferinţă de presă susţinută alături de preşedintele României, Klaus Iohannis, că ţara sa este "recunoscătoare României pentru sprijinul acordat în consolidarea rezilienţei Republicii Moldova". Citește și: Mănăstire o întreabă pe Lasconi dacă a lucrat cu șeful SRI Radu Timofte după ce șefa USR a spus că vrea să știe dacă secretarul general adjunct al PNL a fost „colaborator al serviciilor”"România joacă un rol esenţial în sprijinirea eforturilor noastre de consolidare a independenţei energetice a Republicii Moldova. Construcţia liniei electrice aeriene Isaccea - Vulcăneşti - Chişinău este în plină desfăşurare, iar lucrările pe linia Suceava - Bălţi vor începe în curând. Aceste linii vor conecta reţeaua electrică a Republicii Moldova la cea românească şi la piaţa europeană. Din 2021, când a fost dat în exploatare gazoductul Iaşi-Ungheni, Moldova nu mai depinde de un singur furnizor de gaze naturale şi poate asigura necesarul de consum cetăţenilor săi de pe malul drept al Nistrului cumpărând gaze pe piaţa europeană", a afirmat Maia Sandu. Infrastructură și educație De asemenea, preşedintele moldovean şi-a manifestat aprecierea faţă de contribuţia României la construirea a cinci poduri rutiere noi peste Prut: cele de la Ungheni, Costeşti - Stânca, Leova - Bumbăta, Leca - Fălciu şi Bărboieni - Răducăneni, adăugând că aceste investiţii vor conecta şi mai mult cele două state. Totodată, Maia Sandu şi-a arătat recunoştinţa faţă de sprijinul oferit de România în domeniul educaţiei. "În domeniul educaţiei, suntem recunoscători pentru bursele oferite de România tinerilor din Republica Moldova şi pentru contribuţia României la studierea limbii române în comunităţile etnice şi în diasporă. Chiar ieri, a avut loc evenimentul de repartizare a primelor 40 de autobuze şcolare din cele 69 procurate cu sprijinul României. Peste 2.000 de elevi din toate regiunile ţării vor beneficia de ele începând cu ziua de luni (...) În decursul anilor, România a investit mult în dezvoltarea locală a Republicii Moldova, reparând peste 1.000 de grădiniţe din toată ţara şi finanţând peste 30 de proiecte în cadrul programului 'Satul European'", a subliniat preşedintele ţării vecine. România, „cel mai puternic susținător” Maia Sandu a menţionat şi că "România continuă să fie cel mai puternic susţinător al Republicii Moldova pe plan internaţional, sprijinind cu fermitate parcursul nostru european". "Lansarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, în iunie curent, nu ar fi fost posibilă fără sprijinul constant şi deplin al României. România a reuşit să intre în valul precedent al extinderii Uniunii Europene, devenind membră a UE în anul 2007. Mi-aş fi dorit să fim încă de atunci împreună în familia europeană. Acum avem o şansă istorică şi a venit rândul Moldovei să parcurgă această cale, iar experienţa României ne va fi foarte utilă în acest parcurs", a mai afirmat preşedintele Maia Sandu. Preşedintele Iohannis efectuează sâmbătă, o vizită oficială la Chişinău, la invitaţia preşedintei Maia Sandu, care are loc inclusiv în contextul în care, la această dată, România şi Republica Moldova sărbătoresc Ziua Limbii Române. Programul vizitei include semnarea de către cei doi şefi de stat a unei Declaraţii comune cu privire la cooperarea bilaterală pentru consolidarea rezilienţei Republicii Moldova, care "defineşte şi întăreşte cooperarea bilaterală în acest domeniu vital pentru consolidarea şi protejarea democraţiei şi a stabilităţii" ţării vecine.

Sandu a vorbit despre rolul României (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Armata obligatorie în România, măsură urgentă (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Armata obligatorie în România, măsură urgentă

Armata obligatorie în România, măsură urgentă. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri că România trebuie să intensifice eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar, pentru a revitaliza industria naţională de apărare şi pentru a moderniza infrastructura de transport. Armata obligatorie în România, măsură urgentă "Apărarea cetăţenilor noştri este una dintre obligaţiile fundamentale ale statului român. Citește și: Gabriela Firea și-a găsit stilul, în sfârșit: leită Caytlin Jenner, nu știi care-i mai naturală Nu poate fi însă garantată siguranţa oamenilor, în lipsa unei armate dotate cu tehnologie modernă. Citește și: Armata obligatorie: MApN spune că legea care a suspendat serviciul militar obligatoriu a avut „impact asupra structurii sistemului național de apărare” și cere reglementări noi Începând cu anul 2023, România a crescut de la 2% la 2,5% alocarea din PIB pentru Apărare, adică pentru înzestrarea Armatei României, pentru motivarea, instruirea şi perfecţionarea militarilor noştri şi pentru a creşte nivelul de interoperabilitate cu forţele aliate. Citește și: Armata obligatorie sau angajarea soldaților și gradaților profesioniști: Ministerul Apărării oferă salarii foarte mici, care încep de la 2.439 de lei și nu trec de 4.126 de lei În paralel, trebuie să intensificăm eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar, pentru a revitaliza industria naţională de apărare şi pentru a moderniza infrastructura de transport", a spus preşedintele, în cadrul evenimentului "ROMÂNIA - NATO, 20 de ani", desfăşurat la Palatul Cercului Militar Naţional. România, în NATO de 20 de ani Iohannis a menţionat că România, împreună cu aliaţii NATO, va continua să ofere "sprijin politic şi practic multidimensional" Kievului. Citește și: De ce armata obligatorie în România este un scenariu luat în calcul: în fiecare lună, 500 de angajați ai MApN se pensionează sau demisionează. Deficit mare de personal"O dimensiune importantă a acestui sprijin va fi instruirea militarilor ucraineni, inclusiv a viitorilor piloţi de F-16, la centrul pe care îl găzduim la Feteşti. Ne vom coordona în cadrul Uniunii Europene, pentru a sprijini parcursul european al Kievului şi al Chişinăului şi vom pleda pentru acordarea de asistenţă substanţială Ucrainei, pe toate palierele. Citește și: Armată obligatorie în UE, presiuni din ce în ce mai mari. Germania ia în calcul mai multe scenarii, țările nordice și baltice au impus deja sistemul. În România, proiect de lege neclar De asemenea, România rămâne un ferm susţinător al legăturii transatlantice şi colaborării intensificate dintre NATO şi UE, în spiritul sinergiei eforturilor şi complementarităţii, reciproc benefice", a precizat Iohannis. La evenimentul "ROMÂNIA - NATO, 20 de ani", organizat de Ministerul Apărării Naţionale, au mai participat preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, premierul Marcel Ciolacu, ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, personalităţi politice şi militare din ţară şi din state membre ale Alianţei Nord-Atlantice.

Iohannis la NATO, neinteresant pentru Occident (sursa: Facebook/Klaus Iohannis)
Internațional

Iohannis la NATO, neinteresant pentru Occident

Iohannis la NATO, neinteresant pentru Occident. Candidatura președintelui Klaus Iohannis la conducerea NATO nu a stârnit dezbateri în presa occidentală. Mass media importante, precum BBC, WELT sau Le Point, au ignorat cu totul anunțul candidaturii. Citește și: Furie împotriva României la Moscova în legătură cu returnarea tezaurului. „Românii nu sunt o națiune”, spune Medvedev. Zaharova (MAE) susține că Bucureștiul datorează bani Rusiei Celelalte doar au consemnat. S-a amintit, printre altele, că preșdintele Iohannis a pierdut de multă vreme simpatia românilor, fiind un președinte mai degrabă "absent". Presa germană vorbește de un președinte "distant" În Germania, Der Spiegel publică un articol informativ despre anunțul candidaturii lui Klaus Iohannis. Publicația face numai un scurt comentariu despre ambițiile președintelui României; acesta nu mai poate candida la funcția de șef al statului, însă în competiția la vârful NATO este doar un "outsider". Tagesschau alocă un spațiu mai generos, argumentând că Iohannis ar fi primul est-european care ar conduce alianța transatlantică. Unul dintre atuurile lui Iohannis: investițiile masiv ale României în apărare, cauzate de războiul din Ucraina. Suddeutsche etichetează anunțul președintelui Iohannis drept unul "surprinzător", de vreme ce președintele în exercițiu și-a pierdut de multă vreme simpatia publică: "Este văzut ca fiind un mare absent, un președinte din ce în ce mai distant". Suddeutsche mai comentează că, deși NATO nu organizează alegeri publice pentru postul de secretar general, președintele Iohannis și-a planificat pașii bine: după două mandate, nu mai are voie să candideze la funcția de șef al statului. Iohannis la NATO, neinteresant pentru Occident Dintre marile cotidiene din Franța, doar Le Figaro consemnează, pe scurt, anunțul candidaturii lui Klaus Iohannis. Jurnaliștii francezi amintesc însă că, în ciuda ambițiilor, președintele Iohannis are un concurent foarte puternic. Mark Rutte are de partea sa marile puteri ale alianței: SUA, Marea Britanie, Germania și Franța. Singura țară care se opune este Ungaria. Articol de trei paragrafe în Spania Nici presa din Spania nu a fost mai interesată. El Mundo alocă un articol de trei paragrafe candidaturii lui Klaus Iohannis. Articolul consemnează anunțul și citează puțin din discursul președintelui României. El Pais este mai generos și citează mai mult din discursul lui Iohannis. Jurnaliștii mai amintesc că România este țară membră NATO din 2004 și că a jucat un rol important în alianță pe parcursul invaziei pe scară largă a Rusiei. În noiembrie anul trecut, scrie El Pais, România a inaugurat un centru internațional de formare pentru piloții de avioane F-16 din țările aliate și alți parteneri, inclusiv Ucraina. Presa maghiară, ceva mai generoasă Articole mai multe au apărut în presa maghiară, însă majoritatea se limitează doar să anunțe candidatura. Singurele care au alocat un spațiu mai generos au fost Index, 444 și Magyar Nemzet. Index a lansat întrebarea dacă președintele României ar putea fi următorul șef al NATO. După o trecere în revistă a discursului președintelui, Index amintește de vizita delegației române în Estonia, la Tallinn, pentru a câștiga sprijinul estonienilor. Jurnaliștii maghiari insinuează că președintele Iohannis ar avea o șansă, de vreme ce statele baltice, Turcia și Suedia, recent aderată, nu au indicat încă public că îl vor sprijini pe Mark Rutte. Și este amintită Ungaria: ministrul Afacerilor Externe și Comerțului, Péter Szijjártó, a declarat oficial că nu îl va sprijini în nici un fel pe Rutte. Potrivit site-ului 444, dacă Mark Rutte a fost până acum singurul politician care a aplicat pentru postul de secretar general al NATO, Klaus Iohannis este de acum un "challenger". Alegerea unui secretar general al NATO va fi interesantă, susțin jurnaliștii, având în vedere poziția Ungariei, care nu îl sprijină în nici un fel pe Rutte, iar pentru o decizie este necesar votul unanim. Pe de altă parte, Magyar Nemzet amintește de declarația lui Kelemen Hunor, potrivit căruia "negocierile sunt în derulare, și ar putea apărea un al treilea candidat".

Iohannis negociază o poziție la UE (sursa: Facebook/Klaus Iohannis)
Politică

Iohannis negociază o poziție la UE

Iohannis negociază o poziție la UE. Cursa pentru posturile de top din Uniunea Europeană a început, odată cu decizia fără precedent a preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, de a părăsi funcţia prematur în iulie, ceea ce a dat peste cap calendarul şi a ridicat întrebări spinoase cu privire la succesiunea sa. Alegerile pentru PE, în iunie Fostul premier belgian, în vârstă de 48 de ani, care a condus reuniunile şefilor de stat sau de guvern din cele 27 de ţări ale UE în ultimii patru ani, urma să-şi încheie mandatul actual în noiembrie. Citește și: VIDEO George Simion, filmat în timp ce primește un teanc care pare a fi de bani și, în fix patru secunde, îi ia și îi strecoară în buzunar El a decis să-şi pregătească viitorul candidând la alegerile pentru Parlamentul European. Programate pentru 6-9 iunie, acestea vor conduce la o reînnoire a şefilor principalelor instituţii ale UE, care ar trebui să reflecte echilibrul politic rezultat în urma scrutinului. Anunţul sporeşte aşteptările cu privire la intenţiile celeilalte figuri importante din UE, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre care mulţi observatori cred că va încerca să obţină un nou mandat. Campania, suprapusă peste funcție Charles Michel, care va conduce lista Mişcării Reformatoare (MR, partidul liberal francofon) la alegerile europene, intenţionează să-şi exercite "funcţia de preşedinte al Consiliului European până la depunerea jurământului ca membru al Parlamentului European, care va avea loc la 16 iulie". El a dat asigurări că îndatoririle sale sunt compatibile cu desfăşurarea unei campanii pentru a fi ales în Parlamentul European. "Este exact aceeaşi situaţie ca a unui prim-ministru sau a unui preşedinte (al unei ţări membre) în campanie electorală", a spus el într-un briefing de presă prin videoconferinţă. Comentând consecinţele plecării sale premature, care a atras critici, el a reamintit că succesorul său urma să fie numit de Consiliul European în iunie şi că liderii ar putea foarte bine "să decidă să devanseze preluarea funcţiei" de către noul titular al postului pentru a evita orice risc de vacantare. Pericolul Orban Viktor "Dacă totul merge bine, numirile în posturile de top pot fi decise la Consiliul European de la sfârşitul lunii iunie", a declarat un oficial european, care a pus totuşi la îndoială capacitatea lui Charles Michel de a "face campanie şi, în special, de a prezida Consiliul European după alegerile de la începutul lunii iunie". Dacă nu se găseşte un succesor, procedurile UE prevăd că, în cazul încheierii mandatului din cauza unui "impediment", preşedintele Consiliului European este înlocuit temporar de liderul european a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE. Dar, în iulie, în această poziţie se va afla premierul naţionalist ungar Viktor Orban, recunoscut pentru diatribele anti-UE şi singurul lider dintre cei 27 care au menţinut legături cu Kremlinul după ofensiva Rusiei împotriva Ucrainei. Cu toate acestea, Charles Michel a indicat că este posibil să se "modifice (aceste dispoziţii) cu majoritate simplă". "Dacă există dorinţa de a-l evita pe Viktor Orban, există diferite opţiuni posibile", a spus el. Critici din aceeași familie politică Eurodeputata olandeză Sophie in't Veld, de la Renew Europe (centrişti şi liberali), aceeaşi familie politică precum cea a lui Charles Michel, a criticat această plecare anunţată. "Căpitanul părăseşte nava în mijlocul unei furtuni. Dacă aceasta este lipsa dvs. de interes pentru soarta Uniunii Europene, care este credibilitatea dvs. în calitate de candidat?", a scris ea pe X (ex-Twitter). Charles Michel şi-a apărat opţiunea de a se prezenta la alegeri ca un "exemplu" şi "o asumare personală de riscuri". "Ar fi foarte confortabil pentru mine să aştept până în decembrie, să nu candidez, să nu fiu responsabil (...) şi să încerc să negociez în culise un rol pentru viitor", a afirmat el, fără a spune dacă vizează o altă "funcţie de vârf" dincolo de alegerea sa ca europarlamentar, cum ar fi preşedinţia Comisiei Europene. El a precizat că i-a informat sâmbătă pe liderii din UE despre decizia sa, adăugând că "majoritatea au reacţionat pozitiv". Belgianul a fost ales în iulie 2019 pentru a-i succeda polonezului Donald Tusk în funcţia de preşedinte al Consiliului European, o instituţie care reuneşte şefii de stat sau de guvern ai statelor membre, în timpul distribuirii "posturilor de vârf". În această calitate, a fost responsabil de conducerea lucrărilor summit-urilor UE în ultimii patru ani. Iohannis negociază o poziție la UE Potrivit unor surse politice, Klaus Iohannis își dorește funcția care va fi lăsată liberă de Charles Michel. "Dacă Iohannis mai vrea postul și, de data asta, ar fi ales, fotoliul de la Cotroceni ar rămâne vacant peste șase luni. L-ar ocupa, ca interimar, conform Constituției, președintele Senatului, N. Ciucă. Alegerile prezidențiale ar trebui să se țină în termen de trei luni, adică simultan cu scrutinul local. PNL zicea ceva despre asta acum câteva zile, nu?", a scris ieri Cristian Preda pe Facebook. Deputaţii europeni, care vor fi în număr de 720 după scrutinul din iunie, sunt aleşi prin vot universal direct pentru un mandat de cinci ani.

Iohannis, în Dubai la luxosul COP28
Eveniment

Iohannis, în Dubai la luxosul COP28

Iohannis, în Dubai la luxosul COP28. Statul petrolier Dubai găzduiește cea mai mare conferință climatică din toate timpurile: peste 70.000 de invitați. Considerată cea mai importantă conferință privind clima de la reuniunea de la Paris din 2015, este și cea mai controversată. Liderul summit-ului, sultanul Ahmed al-Jaber, nu este doar ministrul industriei Emiratelor Arabe Unite, ci și șeful Companiei Naționale de Petrol Abu Dhabi. Citește și: VIDEO Imagini penibile cu Iohannis în Tanzania: șefa de protocol îi culege scamele la primirea oficială, figura președintelui flutură pe un banner în aer liber, niște păuni țipă la poza oficială Pe 27 noiembrie, o scurgere de informații a ajuns în presă: Emiratele Arabe Unite au plănuit să încheie, în cadrul COP28, acorduri privind afacerile cu petrol și gaze. În aceeași zi, Casa Albă a anunțat că președintele Joe Biden nu va participa la summit. Pe 28 noiembrie, Papa Francisc și-a anulat participarea. Temele COP28 trimit la angajamentele de la Paris Temele principale ale COP28: rezultatele angajamentelor luate la Paris în 2015, combustibilii fosili, și promovarea tehnologiilor ecologice. Primul obiectiv al COP28: bilanțul angajamentelor de reducere a emisiilor de CO2 luate în 2015 la Paris, când s-a fixat obiectivul de a limita încălzirea globală la 1,5°C. Al doilea punct major al COP28: consumul de petrol și afacerile cu combustibilii fosili. Mizele sunt însă enorme: 80% din energia lumii este furnizată astăzi de combustibili fosili precum cărbunele, petrolul sau gazele, care generează o mare parte din emisiile de CO2. Delegații vor trebui, de asemenea, să discute și despre reducerea emisiilor de metan, un gaz cu efect de seră. La Glasgow în 2021, statele s-au angajat să-și reducă emisiile cu 30%: Statele Unite și Uniunea Europeană au adoptat deja reglementări în acest sens, fără a fi urmate până în prezent de alți poluatori majori. Citește și: Modelul de turism prezidențial al lui Iohannis este președintele german Frank-Walter Steinmeier, proaspăt întors dintr-un turneu african. Steinmeier, însă, are un rol decorativ Un alt aspect, pe care președinția COP28 dorește în mod deosebit să-l evidențieze: folosirea tehnologiilor împotriva schimbărilor climatice. Președintele, sultanul Ahmed al-Jaber, este și co-fondator al companiei de stat Masdar, care vrea să ajungă „cea mai mare companie de energie regenerabilă din lume până în 2030”. Masdar e activ deja în peste 40 de țări și construiește parcuri solare uriașe. Compania dorește să aibă 100 de gigawați de energie regenerabilă, la nivel global, până în 2030, o cifră de două ori mai mare decât planurile de expansiune globală ale celui mai mare eco-investitor din Germania, RWE. Sultanului Ahmed al-Jaber i s-a cerut demisia Decizia Națiunilor Unite de a alege Dubai ca gazdă pentru Conferința Mondială privind Clima din acest an a provocat critici vehemente. În primul rînd a fost vizat sultanul Ahmed al-Jaber, liderul conferinței. Acesta nu este doar ministrul industriei al Emiratelor Arabe Unite, ci și șeful Companiei Naționale de Petrol, ADNOC. Tasneem Essop, directoarea executivă a Climate Action Network, cea mai mare rețea globală de organizații ale societății civile care luptă împotriva crizei climatice, a cerut imediat demisia acestuia din funcția de CEO al Companiei Naționale de Petrol Abu Dhabi. Essop a invocat conflictul de interese. Pe de altă parte, sultanul al-Jaber a avut susținători puternici, datorită faptului că e și un promotor al tehnologiilor care combat schimbările climatice. Olandezul Yvo de Boer, fost secretar general al Secretariatului Națiunilor Unite pentru Schimbările Climatice (UNFCCC), a afirmat că al-Jaber a fost forța motrice din spatele înființării Agenției Internaționale pentru Energii Regenerabile (IRENA) la Abu Dhabi. „Acest lucru îi conferă înțelegerea, experiența și responsabilitatea de a face COP28 ambițioasă, inovatoare și axată pe viitor”, a declarat acesta. Apelurile publice pentru demisia sultanului din funcția de CEO al ADNOC nu au avut nici o urmare. Între timp, ADNOC a continuat cu planurile de a-și dubla capacitatea de producție de petrol de la 2,7 milioane de barili de petrol pe zi în 2021, la 5 milioane până în 2027. Criticile s-au îndreptat și către numărul record de participanți: 70.000. Un festival șic, mai degrabă decât un summit, au comentat jurnaliștii germani care au observat că doar o mică parte dintre cei care participă la summit negociază cu adevărat măsuri concrete împotriva încălzirii globale. Cei mai mulți participanți sunt acolo pentru a se bucura de luxul cu care sunt primiți, ignorând că avioanele pe care le-au folosit contribuie la încălzirea globală. Agenda secretă de vânzare de petrol Ca parte a pregătirilor pentru conferință, echipa COP28 a Emiratelor Arabe Unite a organizat o serie de întâlniri cu reprezentanți ai guvernelor din întreaga lume. În urma unei scurgeri de informații, briefing-urile acestor întâlniri au ajuns în posesia BBC. Potrivit documentelor, Emiratele Arabe Unite au plănuit să-și folosească rolul de gazdă al COP28 ca oportunitate de a încheia noi acorduri cu petrol și gaze. Documentele, obținute de jurnaliști independenți de la Centre for Climate Reporting au fost verificate de BBC. Briefieng-urile au fost pregătite pentru Dr. Jaber, CEO atât al ADNOC, cît și al Masdar. Potrivit acestora, la întâlnirile programate urma să fie discutate interese comerciale cu reprezentanți ai aproape 30 de țări. Peste o duzină dintre aceștia, contactați de BBC, nu au vrut să comenteze. Ații au negat că au discutat despre interese comerciale, în ciuda temelor de discuție programate în briefing-urile întâlnirilor; alți cinci au spus că nu au avut loc întâlnirile. Printre temele de discuții au existat propuneri de acorduri privind combustibilii fosili cu 15 națiuni. În briefing-ul întâlnirii cu China se menționa că ADNOC e „dispusă să evalueze, în comun, oportunitățile internaționale de gaz natural lichefiat în Mozambic, Canada și Australia”. Într-un alt briefing se sugerează să i se spună unui ministru columbian că ADNOC „e pregătită” să ajute Columbia să-și dezvolte resursele de combustibili fosili. Există asemenea „teme de abordat”, prin care ADNOC își exprimă dorința de a colabora cu guvernele pentru a dezvolta proiecte pentru combustibili fosili, pentru alte 13 țări, inclusiv Germania și Egipt. Interese comerciale și pentru Masdar Briefing-urile arată, de asemenea, că Emiratele Arabe Unite au pregătit abordări privind oportunități comerciale și pentru compania sa de stat de energie regenerabilă, Masdar. Acestă temă urma să fie abordată inclusiv cu Regatul Unit, Statele Unite, Franța, Germania, Țările de Jos, Brazilia, China, Arabia Saudită, Egipt. și Kenya. În briefing-ul întâlnirii cu ministrul brazilian al Mediului era menționată solicitarea unui ajutor pentru „asigurarea alinierii și a aprobării” ofertei făcute de ADNOC celei mai mari companii de procesare a petrolului și gazelor din America Latină, Braskem. La începutul lunii noiembrie, ADNOC făcuse o ofertă de 2,1 miliarde de dolari (1,7 miliarde de lire sterline) pentru a cumpăra un pachet cheie. În briefing-ul întâlnirii cu Germania era pregătită asigurarea ADNOC către guvern: „Suntem pregătiți să continuăm aprovizionarea cu GNL”. De asemenea, ADNOC urma să sugereze națiunilor producătoare de petrol din Arabia Saudită și Venezuela că „nu există nici un conflict între dezvoltarea durabilă a resurselor naturale ale oricărei țări și angajamentul acesteia față de schimbările climatice”. Echipa din Emiratele Arabe Unite nu a negat folosirea întâlnirilor COP28 pentru discuții de afaceri, însă a spus că „întâlnirile private sunt private”, refuzând să comenteze ce s-a discutat în cadrul reuniunilor. Încercarea de a face afaceri în timpul procesului COP este însă o încălcare gravă a standardelor de conduită, stabilite de ONU. Potrivit lui Manuel Pulgar-Vidal, șeful summitului COP20 din Peru din 2014, „Dacă orice președinte al COP încearcă să obțină un anumit interes, inclusiv comercial, asta ar putea însemna eșecul COP”. Biden și Papa Francisc nu mai merg la COP28 Pe 27 noiembrie, Casa Albă a anunțat că președintele Joe Biden nu va participa la COP28, declarând însă că va trimite o echipă de specialiști: emisarul John Kerry, consilierul pentru climă Ali Zaidi și consilierul pentru energie curată John Podesta. „Deși nu avem actualizări de călătorie pentru președinte în acest moment, administrația așteaptă cu nerăbdare o COP28 robustă și productivă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Angelo Fernández Hernández. Papa Francisc, un cunoscut avocat al protecției mediului, urma să fie primul pontif care a participat la un COP al ONU de la începutul procesului în 1995. Pe 28 septembrie, în urma recomandărilor medicilor săi, Papa Francisc și-a anulat călătoria planificată la Dubai. Pe 30 noiembrie, acesta a ieșit în public, surâzător și glumeț. „După cum bine vedeți, sunt în viață”, a declarat acesta, motivându-și încă o dată absența de la COP28: „Motivul este că acolo este foarte cald și trecem de la căldură la aer condiționat. Și asta în starea bronhiilor mele (nu este recomandat). Slavă Domnului că nu a fost pneumonie”. Iohannis, în Dubai la luxosul COP28 Recepția oficială organizată la Cotroceni de Ziua Națională a României începe la ora 14.00, mai devreme cu câteva ore față de alți ani. Klaus Iohannis, care în 23 noiembrie s-a întors din turneul de zece zile în Africa, unde a fost cu Carmen Iohannis, va pleca apoi în Dubai, pentru patru zile. Administrația prezidențială a anunțat că Iohannis se va afla în Dubai în perioada 2-4 decembrie, pentru a pareticipa la cea de-a 28-a Conferință a Statelor parte la Convenția Cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP28). Potrivit comunicatului prezidențial, Iohannis va susține un discurs de trei minute și va participa la un forum despre inovație sustenabilă.

Iohannis în Tanzania, curățat de scame (sursa: Facebook/Klaus Iohannis)
Eveniment

Iohannis în Tanzania, curățat de scame

Iohannis în Tanzania, curățat de scame. Turneul african al președintelui Klaus Iohannis produce momente vesele în fecare zi. Iohannis în Tanzania, curățat de scame Într-un video postat chiar de Administrația Prezidențială de la București pe Facebook se poate urmări primirea oficială în Tanzania, la Dar es Salaam. Citește și: Nevinovatul reținut abuziv în cazul crimei de la Sibiu spune că a fost bătut de polițiști cu pumnii și picioarele, în fața soției. Va da statul în judecată "Primirea Președintelui României, Klaus Iohannis, de către Președintele Republicii Unite a Tanzaniei, Samia Suluhu Hassan, la State House, Dar es Salaam", notează contul de Facebook al Administrației Prezidențiale. În video-ul care are sub trei minute, Iohannis face diverse activități de protocol: strânge mâini, semnează o carte de onoare, stă la poze. Citește și: Modelul de turism prezidențial al lui Iohannis este președintele german Frank-Walter Steinmeier, proaspăt întors dintr-un turneu african. Steinmeier, însă, are un rol decorativ Printre aceste activități, însă, se poate vedea și cum șefa de protocol a Cotroceniului îi culege scamele de pe sacou președintelui (de la secunda 58). Sau cum în fața clădirii numite State House flutură în vânt niște banner-e cu figura lui Iohannis. Momentul fotografiei oficiale a fost, de asemenea, interesant: a fost acompaniat de țipetele unor păuni, care s-au sincronizat perfect cu momentul foto (VIDEO).

Modelul turistului Iohannis, președintele german Steinmeier (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Modelul turistului Iohannis, președintele german Steinmeier

Modelul turistului Iohannis, președintele german Steinmeier. Vizitele oficiale ale președinților europeni durează, în medie, două-trei zile. Deși întâlnirile la nivel înalt sunt menite să stabilească contacte diplomatice și economice, unele stârnesc controverse naționale și chiar internaționale. Motivele: schimbarea climatului politic sau costurile exagerate. Care sunt cei mai călători președinți europeni, cei mai sedentari, cei mai eficienți, ce locuri exotice au vizitat, cât de mult au cheltuit și ce nemulțumiri au iscat? Macron, cel mai plimbat președinte european Emmanuel Macron este un președinte care adoră călătoriile. De la preluarea mandatului a efectuat peste 200 de vizite oficiale în 86 de state. Anul acesta, până în luna noiembrie, a efectuat deja 40 de vizite oficiale și de stat. În 2021, Clément Beaune, secretar de stat pentru Afaceri Europene, remarca această particularitate a președintelui francez, afirmând că e singurul dintre președinții Hexagonului care a vizitat toate țările Uniunii Europene în primul mandat. Citește și: DOCUMENT EXCLUSIV Facturile lui Umbrărescu pentru Autostrada Moldovei, neplătite: nu mai sunt bani la buget. Șeful CNAIR: Nu am avut toată suma Statele Uniunii Europene, cel mai des vizitate în mod oficial de Macron, au fost Belgia (40 de vizite) și Germania (24). În ceea ce privește statele Europei de Est, Emmanuel Macron a preferat vizitele fulger: câteva ore petrecute în fiecare stat. Între 24 și 25 august 2017, de exemplu, a vizitat România și Bulgaria. Pe 26 octombrie 2018, Macron a vizitat Cehia, apoi Slovacia. Pe 29 și 30 septembrie 2020 președintele a vizitat, din nou, fulgerător, Lituania, apoi Letonia. Una dintre cele mai exotice vizite ale președintelui francez a fost Irakul, în 2020. Vizita a fost comentată îndelung de presa franceză, care a etichetat destinația ca fiind una "neobișnuită" pentru președinții Hexagonului. La vremea respectivă, Macron era primul lider occidental care ajungea în Irak de când Kadhimi preluase mandatul ca al treilea șef al guvernului. Săptămâna și vizita externă cu A330 Desele deplasări externe ale președintelui Macron au declanșat și întrebări în chestiunea costurilor pe care acestea le implică. În 2021, șeful statului francez a efectuat 54 de călătorii la bordul A330, generând cheltuieli de peste zece milioane de euro. În 2022, Emmanuel Macron a fost criticat pentru două călătorii dus-întors în Qatar, când a participat la semifinala Franței împotriva Marocului, apoi la finala împotriva Argentinei. Doar aceste două călătorii au costat contribuabilii francezi peste 500.000 de euro. Împăcarea cu Elveția Recenta vizită a președintelui Macron în Elveția, din 15 noiembrie, a stârnit, pe de o parte, controverse, pe de alta, ironii. Vizita a fost o premieră, de la vizita lui François Hollande din 2015. În noiembrie, 2021, existase o tentativă, însă președintele francez anulase vizita, programată cu șase luni în urmă. Motivul: refuzul Elveției de a cumpăra avioanele de luptă Rafale din Franța. Elvețienii au preferat atunci să semneze un contract cu Statele Unite. Această decizie l-a determinat pe Emmanuel Macron să interzică și derularea și inițierea oricărui contact bilateral la nivel înalt cu Elveția, până în vara anului 2022, înghețând relațiile de prietenie. Actuala vizită a fost percepută ca un soi de împăcare și o dorință a președintelui Macron de a împăca Elveția cu Europa. Însă presa elvețiană a ironizat evenimentul, suținând că Elveția așterne covorul roșu înaintea "Regelui Soare", uitând că Franța este cea care are nevoie de Elveția. Potrivit jurnaliștilor elvețieni Confederația este una dintre țările în care Franța realizează excedente comerciale în creștere bruscă de la sfârșitul pandemiei: 3 miliarde de euro în 2022 și 2,8 miliarde de euro în prima jumătate a anului 2023. Legat de bani, jurnaliștii elvețieni au comentat și chestiunea costurilor suportate de Confederație, criticând suma protocolului pentru o vizită atât de scurtă: 200.000 de euro. Modelul turistului Iohannis, președintele german Steinmeier Potrivit datelor oficiale, de la preluarea mandatului până în prezent, Frank-Walter Steinmeier, președintele Germaniei, a efectuat 134 de vizite externe. În 2023, până în luna noiembrie, Frank-Walter Steinmeier a efectuat 22 vizite oficiale. Printre țările vizitate s-au numărat atât state europene, precum Franța, Belgia, Italia, Polonia sau România, cât și țări mai îndepărtate, precum Brazilia, Cambodgia sau Malaezia. Cel mai recent, președintele Germaniei a vizitat câteva țări din Africa. În luna octombrie, Steinmeier a efectuat prima vizită a unui președinte federal în Republica Capului Verde, urmând ca în noiembrie să aibă întâlniri cu președinții din Tanzania și Zambia. Fiecare dintre aceste vizite a durat între două și trei zile. Scholz stă acasă și primește critici Nu vizitele externe ale președintelui Germaniei au provocat controverse, ci întâlnirile interne ale cancelarului. Pe 17 noiembrie, la Berlin a avut loc întâlnirea dintre președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, și cancelarul Germaniei, Olaf Scholz. O vizită pe muchie de cuțit – după cum a comentat presa prima vizită oficială a președintelui turc în Germania, din ultimii cinci ani. Vizita a fost criticată din cauza recentei poziții a președintelui Turcie asupra Hamas. După atacul terorist asupra Israelului, Recep Tayyip Erdoğan a descris Hamas ca o organizație de eliberare, un reprezentant legitim al palestinienilor. De asemenea, Erdoğan a catalogat reacțiile israeliene la atacul terorist drept "crimă împotriva umanității". În ciuda acestor declarații, Olaf Scholz nu a anulat întâlnirea. Presa germană vorbește despre dependența Germaniei față de Turcia, nu doar economic, dar și în ceea ce privește refugiații. Potrivit ONU, Turcia este țara care primește cei mai mulți refugiați din lume. Presa germană nu a uitat nici de extravaganțele cupului Erdoğan din timpul vizitelor oficiale, criticând gusturile primei doame: Emine Erdoğan bea doar un ceai alb special, care costă în jur de 1.800 de euro kilogramul. De asemenea, este amintită și vizita oficială din 2015 din Belgia, când soția președintelui a solicitat ca mai multe magazine să fie închise vizitatorilor pentru a nu fi tulburată când face cumpărături. Președintele austriac, vizite riscante: mușcat de câine la Chișinău De la preluarea mandatului, în 2017, președintele Austriei, Alexander Van der Bellen, a efectuat, până în prezent, 70 de vizite externe. Anul acesta, pînă în noiembrie, a efectuat 11 vizite oficiale. Printre statele vizitate se numără Slovacia, Ucraina, Cehia, Albania, Macedonia de Nord, Marea Britanie, Islanda, Belgia, USA, România. Cea mai recentă vizită a președintelui austriac a fost în Republica Moldova. Vizita a avut ca scop sprijinirea eforturilor de aderare a Republicii Moldova la UE. Vizita oficială s-a încheiat însă cu un incident: câinele Maiei Sandu a deranjat protocolul, mușcându-l de mână pe președintele Van der Bellen. Maia Sandu și-a cerut imediat scuze, însă Van de Bellen a reacționat relaxat, afirmând că e doar un incident minor. Maia Sandu și Zelenski, doar cu treabă în străinătate Din 2021, în calitate de președinte al Republicii Moldova, Maia Sandu a efectuat până în prezent 56 de vizite externe. Cele mai multe vizite au fost în țări europene, România (7), Franța (5), Germania și Ucraina (4) și Austria (3). În afara Europei, Maia Sandu a mai efectuat câteva vizite oficiale în Statele Unite, Tunisia și Japonia. În 2023, de la începutul anului până în prezent, președinta Republicii Moldova a efectuat 20 de vizite oficiale, cele mai multe în Europa. De la preluarea mandatului în 2019 și până în prezent Volodimir Zelenski a vizitat, în calitate de președinte, 32 de țări, efectuând 68 de vizite oficiale. Cele mai multe vizite efectuate au fost în Europa, mai ales în Polonia, Germania, Franța, Marea Britanie și Belgia. În afara Europei, Zelenski a călătorit și în Emiratele Arabe Unite, în Arabia Saudită sau Japonia. În 2023, a efectuat cele mai multe vizite oficiale: 29. Țările europene cel mai des vizitate au fost Marea Britanie, Polonia, Franța și Belgia, dar au existat și vizite scurte în Turcia, Canada sau Vatican.

Iohannis ar vrea șefia Externelor UE (sursa: Facebook/Klaus Iohannis)
Politică

Iohannis ar vrea șefia "Externelor" UE

Iohannis ar vrea șefia "Externelor" UE. Președintele Klaus Iohannis vizează numirea în funcția de Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă și politici europene în viitoarea Comisie Europeană care se va forma după alegerile europarlamenare din vara anului viitor, au declarat pentru G4Media.ro multiple surse politice europene. Iohannis ar vrea șefia "Externelor" UE Potrivit acestora, dorința președintelui a fost deja comunicată liderilor coaliției. După alegerile europarlamentare programate în iunie 2024, numirile în viitoarea Comisie se vor face în funcție de ponderea politică a marilor grupuri politice: populari (PPE), socialiști (PES) și liberali (Renew Europe). Citește și: EXCLUSIV România și alte state din UE alimentează mașina de război rusească din Transnistria cu motorină, în ciuda sancțiunilor internaționale "Dacă președinția viitoarei comisii europene va fi deținută tot de către PPE, ca și până acum, atunci sunt puține șanse ca a doua funcție ca importanță din Comisie, cum este cea de înalt reprezentant, să fie deținută tot de către un reprezentant al popularilor, cum este cazul domnului Iohannnis", au mai declarat pentru G4Media.ro sursele citate. Totuși, dacă se va ajunge aici, președintele Klaus Iohannis va avea nevoie de susținerea premierului Ciolacu. Numirea în Comisie se face tehnic de către Guvern, după ce în prealabil este negociată în Consiliu European și între marile grupuri politice. Președintele Iohannis își încheie oficial mandatul în decembrie 2024. Procedurile pentru formarea viitoarei Comisii Europene s-ar putea prelungi până în toamna anului viitor.

Iohannis consideră închis politic cazul azilelor (sursa: Facebook/Klaus Iohannis)
Eveniment

Iohannis consideră închis politic cazul azilelor

Iohannis consideră închis politic cazul azilelor. Demisiile politice "au fost suficiente pentru moment" în cazul neregulilor descoperite în azile, a afirmat, luni, preşedintele Klaus Iohannis. Iohannis consideră închis politic cazul azilelor "Demisiile politice au fost suficiente pentru moment. Este important să se găsească toate persoanele care efectiv s-au făcut vinovate de grozăviile care au fost descoperite. Pe de altă parte, sigur că acele două portofolii aşteaptă noi titulari. Premierul m-a informat despre intenţia de a propune două persoane şi probabil miercuri deja vor depune jurământul", a afirmat Iohannis. Citește și: Firea și-a dat demisia din Guvern. Admite că Godei a însoțit-o peste tot, dar dă vina pe „sora” Ligia: Pe unde a venit Ligia cu mine, a venit și acel bărbat acuzat, să o ajute pe ea Consiliul Politic Naţional al PSD a decis luni, prin vot, să o propună pentru funcţia de ministru al Muncii pe Simona Bucura-Oprescu, iar pentru funcţia de ministru al Familiei pe Natalia Intotero, după demisiile lui Marius Budăi şi Gabriela Firea. Citește și: VIDEO Minora gravidă umilită de Piedone într-o postare video pe Facebook a născut prematur, a doua zi după interacțiunea cu primarul Şeful statului participă, luni şi marţi, la al treilea Summit Uniunea Europeană - Comunitatea Statelor Latino-Americane şi Caraibiene (UE - CELAC). Citește și: PSD încearcă să o tragă pe Turcan în scandalul azilelor groazei. Când s-au acreditat, centrele erau în regulă, susține penelista

Firea, oficial afară din Ministerul Familiei (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Firea, oficial afară din Ministerul Familiei

Firea, oficial afară din Ministerul Familiei. Decretele prin care se ia act de demisia Gabrielei Firea din funcţia de ministru al Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse şi prin care ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Bogdan-Gruia Ivan, este desemnat interimar în această calitate au fost publicate, vineri, în Monitorul Oficial. Firea, oficial afară din Ministerul Familiei Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, vineri, cele două decrete. Gabriela Firea şi-a dat, vineri, demisia din funcţia de ministru al Familiei. Ea şi-a motivat demisia într-o postare pe Facebook. "Plătesc pentru vina de a fi avut încredere în oameni!", a scris, printre altele, Gabriela Firea. Prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat că apreciază "gestul voluntar" pe care l-a făcut Gabriela Firea prin demisia din funcţia de ministru al Familiei până la clarificarea tuturor aspectelor legate de cazul "azilelor groazei", subliniind că în urma discuţiei pe care au avut-o, vineri, la Guvern, a înţeles "foarte clar" că aceasta, în calitate de ministru, nu are nicio legătură directă cu acest caz. Citește și: Firea și-a dat demisia din Guvern. Admite că Godei a însoțit-o peste tot, dar dă vina pe „sora” Ligia: Pe unde a venit Ligia cu mine, a venit și acel bărbat acuzat, să o ajute pe ea Joi, Marius Budăi a demisionat din funcţia de ministru al Muncii, în urma neregulilor găsite în sistemul de protecţie a bătrânilor şi persoanelor cu dizabilităţi.

Iohannis vrea demisii pentru Budăi, Firea (sursa: Facebook/Administrația Prezidențială a României)
Eveniment

Iohannis vrea demisii pentru Budăi, Firea

Iohannis vrea demisii pentru Budăi, Firea. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, cu privire la problemele din azile, că situaţia este o "ruşine naţională" şi a subliniat că măsurile care vor fi luate trebuie să taie răul de la rădăcină. "O rușine națională" "Chestiunea cu aşa cum s-au numit este una foarte complicată şi, dacă îmi permiteţi să fac o afirmaţie, cred că este o ruşine naţională şi măsurile care vor fi luate trebuie să taie răul de la rădăcină. Este evident că aici sunt mulţi vinovaţi, dar nu toţi pot fi încadraţi la fel, sunt unii vinovaţi direct, cei care au supus la rele tratamente pe bătrânii care acolo şi-au căutat liniştea şi un tratament uman. Este foarte problematic şi aceste persoane trebuie identificate şi sancţionate conform legii, dar mai sunt şi alţii", a afirmat preşedintele Iohannis. Citește și: Demisii și demiteri inutile la vârful instituțiilor care puteau opri ororile din azile: nimeni nu explică „orbirea” celor care au controlat centrele unde bătrânii erau torturați El a mai spus că "cine a ştiut şi nu a acţionat trebuie tras la răspundere". Iohannis vrea demisii pentru Budăi, Firea "Cum putem să ne imaginăm că funcţionează aceste azile fără ca autorităţile de verificare şi control să ştie? Trebuie văzut: cine a ştiut şi nu a acţionat trebuie tras la răspundere. Şi cred că lucrurile vor merge mai departe, fiindcă vinovaţi sunt toţi cei care au ştiut şi nu au făcut nimic, n-au sesizat, n-au intervenit. Şi atunci cred că trebuie să fie găsiţi toţi vinovaţii, indiferent dacă vorbim despre o vinovăţie în exerciţiul funcţiei sau o vinovăţie politică sau morală. Citește și: DOCUMENT Pandele a mințit: Direcția de Asistență Socială Voluntari a făcut anchetă socială la unul din azilurile groazei. Direcția e în subordinea primarului, care știa de centre Şi până când nu vor fi traşi la răspundere toţi cei care au permis o astfel de grozăvie în România lucrurile nu vor putea fi îmbunătăţite. Deci eu sunt adeptul unei intervenţii clare, ferme şi hotărâte", a punctat şeful statului. Întrebat dacă ministrul Muncii ar trebui să demisioneze, el a răspuns: "Nu ştiu cine se face vinovat politic, asta se va vedea şi eu sper foarte mult ca cei care sunt în poziţii să ia măsuri politice să aibă curajul să o facă". "Vorbesc de măsuri politice" Pe de altă parte, preşedintele Iohannis nu crede că sistemul este în colaps, motivând că există exemple de azile care funcţionează impecabil. Citește și: EXCLUSIV Ștefan Godei, administratorul arestat al unui azil în care bătrânii erau abuzați, era șoferul mașinii Audi B 01 PMB în mandatul Gabrielei Firea. Circula pe linia de tramvai separată cu garduri "Cine trebuie să facă, cel care este plătit ca să facă treaba şi să aibă grijă de bătrâni şi de persoanele cu dizabilităţi, acela trebuie să facă. Deci, este foarte simplu. Un pic mai complicat este când ne întrebăm cine trebuie să verifice aceste lucruri. Avem o puzderie de agenţii şi instituţii care ar trebui să verifice, doar că ne întrebăm ce au verificat, că sesizări au fost, măsuri se pare că nu prea, în cazurile acestea concrete, care au revoltat pe bună dreptate toată România. (...) Citește și: EXCLUSIV Azilul fără canalizare din Voluntari funcționa în casa unuia dintre fondatorii Scorseze Security, companie de pază care a primit zeci de contracte publice Repet (...) toţi cei vinovaţi trebuie să răspundă, fiindcă aici sunt oameni vinovaţi, cu nume şi prenume, cei care au lucrat în azil sau au condus azile şi nu şi-au făcut treaba, cei care au fost sesizaţi şi n-au verificat şi inclusiv cei care au ştiut şi nu au luat măsuri. Şi aici vorbesc de măsuri politice, fiindcă un politician într-o poziţie înaltă nu trebuie nici să meargă să verifice dacă se dau medicamentele cum trebuie sau mâncare, trebuie să verifice ca sistemul de care răspunde să dea rezultatele aşteptate de cetăţeni", a adăugat el. Şeful statului a subliniat că este "revoltător ca persoane în vârstă care vor să meargă undeva să stea liniştite sunt tratate cu dispreţ sau chiar mai rău". Klaus Iohannis participă, marţi şi miercuri, la Summitul NATO de la Vilnius.

Ciolacu, Iohannis nu vor șef SRI (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Ciolacu, Iohannis nu vor șef SRI

Ciolacu, Iohannis nu vor șef SRI. Prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat miercuri că Serviciul Român de Informaţii nu se va implica în viaţa politică din România, fiind întrebat pe tema demisiei lui Eduard Hellvig de la şefia Serviciului şi despre faptul că, în prezent, conducerea instituţiei este asigurată de prim-adjunctul SRI, generalul Răzvan Ionescu. Premierul nu știe ce va face Hellvig Şeful Executivului a fost întrebat într-o conferinţă de presă la sediul Ambasadei României de la Berlin, în cadrul vizitei de lucru de două zile pe care o efectuează în Republica Federală Germania, dacă Eduard Hellvig va intra în politică după demisia de la şefia SRI. "Cred că domnul Hellvig este cel mai în măsură să vă răspundă", a afirmat Marcel Ciolacu. Cu privire la momentul când vor începe "negocierile" pentru numirea unui nou şef al Serviciului Român de Informaţii, premierul a precizat: "Momentan a făcut, am înţeles, preşedintele României, a informat Parlamentul, aşa e procedura constituţională". Ciolacu, Iohannis nu vor șef SRI Despre ipoteza în care prim-adjunctul SRI, generalul Răzvan Ionescu, ar trebuie să rămână la şefia Serviciului până la alegerile din 2024, Ciolacu a spus: "E o hotărâre care se va lua în primul rând în CSAT, nu este prima oară când se întâmplă acest lucru". Citește și: Sora unei foste Miss Buzău primește funcții grase de la miniștrii PSD subordonați lui Marcel Ciolacu În context, prim-ministrul a subliniat că nu crede că SRI se va implica în vreun fel în viaţa politică din România, fiind întrebat, în perspectiva alegerilor de anul viitor, cum este mai sănătos pentru democraţia din România: ca la conducerea SRI să se afle un general sau un civil. "Nu cred că Serviciul Român de Informaţii, mai ales după transformările din ultimii ani, se va implica în vreun fel în viaţa politică din România", a mai declarat Marcel Ciolacu.

Iohannis nu știe de greva magistraților (sursa: presidency.ro)
Eveniment

Iohannis nu știe de greva magistraților

Iohannis nu știe de greva magistraților. Preşedintele Klaus Iohannis a avut, miercuri, o întrevedere cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene acreditaţi la Bucureşti, context în care abordat şi subiectul Schengen, exprimând speranţa că în cursul acestui an va fi adoptată o decizie pozitivă pentru aderarea României la spaţiul de liberă circulaţie. Iohannis nu știe de greva magistraților "Preşedintele Klaus Iohannis a abordat şi subiectul aderării României la spaţiul Schengen, care continuă să fie un obiectiv prioritar pentru ţara noastră, reafirmând că România este un partener principial şi de încredere al Uniunii Europene, care acţionează constant şi dedicat pentru protejarea şi consolidarea frontierelor externe ale UE, inclusiv pentru gestionarea eficientă a migraţiei ilegale. Mulţumind partenerilor europeni pentru sprijinul larg pentru aderarea ţării noastre la Schengen, preşedintele României a exprimat speranţa că în cursul acestui an va putea fi adoptată o decizie pozitivă în acest sens, cu sprijinul viitoarei Preşedinţii spaniole a Consiliului", informează Administraţia Prezidenţială. În cadrul întâlnirii au fost abordate teme de actualitate de pe agenda europeană, inclusiv în perspectiva Consiliului European din 29 - 30 iunie. Mulțumiri de protocol Şeful statului a adresat mulţumiri Preşedinţiei suedeze a Consiliului UE pentru eforturile întreprinse în avansarea agendei europene într-un context dificil, marcat de continuarea războiului Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi de consecinţele complexe ale acestuia la nivel regional şi global. El a subliniat că România va acţiona în continuare pentru o Uniune Europeană puternică şi rezilientă şi pentru protejarea valorilor şi a intereselor europene comune. Iohannis a evidenţiat şi necesitatea menţinerii capacităţii UE de a oferi răspunsuri pragmatice şi unitare provocărilor actuale, arătând că unitatea europeană reprezintă un semnal extrem de puternic atât pentru parteneri, cât şi pentru cei interesaţi să dezbine Uniunea, a precizat Administraţia Prezidenţială. În acest context, preşedintele s-a referit la recentul Summit al Comunităţii Politice Europene organizat cu succes de Republica Moldova la 1 iunie, evocând mesajul unitar de sprijin pentru Chişinău, precum şi pentru Ucraina transmis cu acest prilej, dar şi reconfirmarea relevanţei strategice a Vecinătăţii Estice şi a regiunii Mării Negre. Sancțiuni anti-Rusia, Moldova, Ucraina În perspectiva discuţiilor care vor avea loc în cadrul reuniunii Consiliului European referitoare la Ucraina, şeful statului a evidenţiat necesitatea menţinerii unui sprijin puternic din partea UE pentru această ţară, cât timp va fi necesar. Preşedintele Iohannis a reamintit că ţara noastră a condamnat ferm atacul forţelor ruse asupra barajului Nova Kahovka. Şeful statului a mai subliniat importanţa celui de-al 11-lea pachet de sancţiuni împotriva Federaţiei Ruse, salutând acordul asupra acestuia intervenit, miercuri, la Bruxelles, la nivelul ambasadorilor statelor membre. Citește și: Mineriada magistraților: Ce facem cu nesimțiții din Justiție, viitori pensionari speciali, care-și bat joc de o țară întreagă? Klaus Iohannis s-a referit şi la importanţa continuării procesului de extindere a Uniunii Europene, pledând, în acest sens, pentru deschiderea anul acesta a negocierilor de aderare cu Republica Moldova şi Ucraina. "Având în vedere crizele multiple din ultimii ani şi efectele acestora, preşedintele României a susţinut revitalizarea discuţiilor la nivel european pe tema protecţiei civile, arătând că va ridica acest subiect la Consiliul European de la finele acestei luni, întrucât este necesar un răspuns european unitar şi coordonat în cazul dezastrelor la scară largă, bazat pe un angajament pe termen lung, o mai bună utilizare a resurselor financiare şi o abordare extinsă la nivelul întregii societăţi", arată Administraţia Prezidenţială.

Iohannis, declarații amenințătoare față de profesori (sursa: Facebook/Klaus Iohannis)
Eveniment

Iohannis, declarații amenințătoare față de profesori

Iohannis, declarații amenințătoare față de profesori. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că greva a durat "un pic mult" şi speră ca dascălii să se întoarcă de marţi la şcoală, menţionând că Guvernul le-a dat tot ce au cerut. "Greva a durat un pic mult" "Greva a durat un pic mult şi se pune întrebarea cine negociază pentru dascăli, fiindcă liderii de sindicat tot vin şi tot pleacă. Dar ei sunt doar un fel de interfaţă, cum sunteţi voi, media, Guvernul le spune ceva, ei se duc şi consultă oamenii. Este extrem de greu de imaginat cum poate să funcţioneze o negociere pe această bază. De aceea, premierul a hotărât foarte corect să dea această ordonanţă indiferent cum se negociază. De ce? Fiindcă noi toţi şi eu, şi Guvernul, şi coaliţia, fiindcă a fost premierul împreună şi cu preşedintele Camerei în discuţie, au înţeles că sunt solicitări legitime şi le garantează indiferent de ce se negociază cu aceşti reprezentanţi ai sindicatelor", a afirmat Iohannis, într-o declaraţie de presă susţinută în Republica Moldova, unde a participat la summitul Comunităţii Politice Europene. Iohannis, declarații amenințătoare față de profesori Şeful statului a exprimat speranţa că angajaţii din sistemul de educaţie se vor întoarce de marţi la şcoală, pentru că "nu mai au de ce să facă grevă". "Eu sper să se înţeleagă bine această chestiune la nivelul sistemului şi oamenii să se întoarcă de marţi la şcoală, fiindcă nu mai au pentru ce să facă greva. Pe termen mediu şi lung s-a garantat, pe termen scurt s-au dat creşteri, iar pentru anul 2024 s-au dat în scris, prin ordonanţă, garanţii că Guvernul se va ţine de ce a promis. Şi atunci eu cred că foarte mulţi dascăli, care oricum au considerat că este prea mult ce a fost, se vor întoarce pur şi simplu la şcoală şi bine fac. În afară de asta, cum îndrăzneşte cineva să pună dificultate examenele naţionale? Este o generaţie întreagă care trebuie să dea Bacalaureatul şi să meargă la universităţi, deci îi punem un dificultate? E o generaţie întreagă care dă examenul de capacitate. După ce Guvernul le-a dat tot ce au cerut - încă o dată, le-a dat tot ce au cerut - acum în ce temei să mai continue greva? Şi dacă liderii de sindicat naţionalI şi judeţeni nu se înţeleg între ei, dascălii vor înţelege foarte bine acest semnal", a adăugat Iohannis. "Oamenii s-au simţit jigniţi" Şeful statului a susţinut că "întreaga clasă politică a neglijat educaţia timp de 30 de ani aproape", iar proiectul său, "România educată", a fost cadrul în care acest domeniu a fost pentru prima dată pus "la nivelul care i se cuvine". Klaus Iohannis a menţionat că atunci când, în Parlament, din legile educaţiei a fost scoasă partea de salarizare în învăţământ, "oamenii au fost supăraţi", iar greva a arătat politicienilor şi românilor că şi profesorii ştiu să-şi ceară drepturile. "Acum, sigur, ştim cu toţii că educaţia se face cu mult entuziasm, cu multă dăruire. Este foarte valoroasă, dar nu vine pe gratis. Şi dascălii trebuie să primească ce li se cuvine. De asta oamenii au fost foarte supăraţi când, în Parlament, din proiectul legii a fost scoasă exact partea cu salarizarea, fiindcă acolo iniţial a fost prevăzut într-un articol că salarizarea în învăţământ la nivel de debutant începe de la salariul mediu pe economie. Cred că este de foarte mult bun simţ să nu începi de sus, să începi din medie. Când a fost scos acest articol, oamenii s-au simţit jigniţi şi de aceea am spus din capul locului că solicitările lor sunt legitime. Deci, odată şi odată trebuie să vedem că li se cuvine mai mult decât au primit până acum. Asta este partea de bază, principială. Greva a arătat politicienilor şi românilor că şi dascălii ştiu să-şi ceară drepturile", a adăugat Iohannis. "Guvernul a avut grijă să rezolve" Preşedintele a punctat că, după negocieri şi după întâlnirea sa cu sindicatele, s-a schimbat abordarea. "După ce s-a negociat în repetate rânduri şi după ce au fost la mine şi am discutat cu Guvernul, cred că s-a văzut cu ochiul liber că s-a schimbat un pic abordarea", a menţionat Klaus Iohannis. Potrivit şefului statului, Executivul a decis să acorde, în principiu, două lucruri importante: recunoaşterea prin act normativ a dreptului de a avea o grilă de salarizare care porneşte de la salariul mediu pe economie şi creşterile salariale statuate prin ordonanţă de urgenţă. Citește și: Semne că liderii sindicali au scăpat greva de sub control, fiind presați de profesori să ceară cât mai mult. Simion Hăncescu le cere să oprească greva cât mai au sprijinul populației "Deci Guvernul a avut grijă să rezolve pe termen mediu şi lung grila de salarizare, care va fi în noua legea salarizării unice, dar a avut grijă şi, pe termen scurt, să existe această compensaţie în plus, fiindcă oamenii, pe bună dreptate, au spus: când va apare noua lege? Şi Guvernul a introdus în această ordonanţă că legea, chiar dacă apare poate mai târziu şi poate se acordă aceste creşteri doar în tranşe, totuşi se garantează că la nivelul anului 2024 cel puţin 40% din această creştere pe noua grilă va fi realizată efectiv", a mai spus Iohannis.

Cum arată noile BMW-uri ale Poliției (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Cum arată noile BMW-uri ale Poliției

Cum arată noile BMW-uri ale Poliției. Câteva din noile autoturisme BMW cumpărate de Poliția Română de la Automobile Bavaria au fost expuse, sâmbătă, la evenimentul organizat de ziua Poliției în București. Cum arată noile BMW-uri ale Poliției La eveniment a luat parte și ministrul de Interne, Lucian Bode, care a admirat autoturismele. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Parchetul Uniunii Europene și DNA investighează contractul de achiziție pentru cumpărarea celor 600 de mașini BMW, conform Europa Liberă. Noile BMW-uri ale Poliției Române (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea) Poliția Română a spus, într-un răspuns oficial pentru sursa citată, că "a pus la dispoziția Parchetului European toate documentele relevante cu privire la această achiziție". Noile BMW-uri ale Poliției Române (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea) Contractul este în valoare de 98 de milioane de lei, respectiv aproape 20 de milioane de euro, iar potrivit competențelor, Parchetul European condus de Laura Codruța Kovesi poate cerceta achiziții din fonduri europene, dacă acestea sunt mai mari de 10 mii de euro. Noile BMW-uri ale Poliției Române (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea) Și Direcția Națională Anticorupție (DNA) verifică achiziția din 2021 a Poliției, procedură de cumpărare la care s-a prezentat un singur ofertant, după o primă etapă eșuată. Citește și: EXCLUSIV Automobile Bavaria avea mare nevoie de contractul de 20 de milioane de euro cu Poliția: firma are datorii de 220 de milioane de lei Noile BMW-uri ale Poliției Române (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea) Surse judiciare au precizat pentru Europa Liberă că DNA a deschis dosarul penal în toamna lui 2022, după ce s-a autosesizat. Aceleași surse au adăugat că dosarul este încâ în faza de cercetare in rem (nu există nicio persoană suspectă, este investigată fapta).

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră