vineri 21 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: klaus iohannis

61 articole
Politică

Consultări la Cotroceni, pentru desemnarea premierului

Consultări la Cotroceni, pentru desemnarea premierului. Președintele României, Klaus Iohannis, a invitat liderii partidelor și formațiunilor politice reprezentate în Parlament la consultări pentru desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru. Evenimentul va avea loc duminică, la Palatul Cotroceni, conform anunțului Administrației Prezidențiale. Consultări la Cotroceni, pentru desemnarea premierului Administrația Prezidențială a subliniat că demersul se desfășoară în conformitate cu prevederile articolelor 85 și 103 din Constituția României. Citește și: Un banal inspector vamal, care a lucrat la frontiera cu Ucraina, prins de agenția de integritate cu o avere nejustificată de peste 160.000 de euro Președintele Klaus Iohannis va discuta cu reprezentanții fiecărei formațiuni politice pentru a evalua propunerile și a desemna un candidat pentru funcția de prim-ministru. Programul consultărilor politice Consultările se vor desfășura în intervale orare bine stabilite, astfel: Ora 12:00 – Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL), Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) și Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale; Ora 12:30 – Alianța pentru Unirea Românilor (AUR); Ora 13:00 – Uniunea Salvați România (USR); Ora 13:30 – Partidul S.O.S. România; Ora 14:00 – Partidul Oamenilor Tineri (POT). Stabilirea unui guvern funcțional Președintele Klaus Iohannis are ca principal obiectiv identificarea unei soluții politice care să conducă la formarea unui guvern stabil și funcțional. Aceste consultări vin într-un moment esențial pentru clarificarea configurației politice și pentru consolidarea unui executiv capabil să răspundă provocărilor actuale.

Consultări la Cotroceni, pentru desemnarea premierului (sursa: Facebook/Klaus Iohannis)
Klaus Iohannis invocă legalitatea prelungirii mandatului (sursa: Facebook/Klaus Iohannis)
Politică

Klaus Iohannis invocă legalitatea prelungirii mandatului

Klaus Iohannis invocă legalitatea prelungirii mandatului. Președintele Klaus Iohannis a subliniat miercuri, înainte de Summitul UE - Balcanii de Vest de la Bruxelles, că prelungirea mandatului său la Cotroceni, în contextul anulării scrutinului prezidențial, este reglementată clar de Constituție. Klaus Iohannis invocă legalitatea prelungirii mandatului „Cum să plec dacă Constituția îmi spune trebuie să stau? Nu este o alegere. Dacă aș pleca, ar trebui să plec prin demisie”, a explicat președintele. Citește și: Afacerile consultantului Andrei Caramitru, catastrofale: pierderi de milioane, datorii de milioane, firme suspendate, SRL-uri fără activitate Iohannis a adăugat că o eventuală demisie ar necesita o justificare „extrem, extrem de solidă pentru un interes public”, subliniind că nu ar lua această decizie pentru avantajul unui politician sau al altuia. Aplicarea articolului 82 din Constituție Klaus Iohannis a evidențiat că situația mandatului său este reglementată expres de articolul 82 din Constituție, care stabilește că mandatul unui președinte se încheie numai în momentul în care noul președinte depune jurământul. „Curtea Constituțională nu mi-a prelungit mie mandatul, cum eronat vehiculează unii politicieni, care probabil nu au avut timp să citească articolul din lege, chit că este numai un rând. Curtea Constituțională a subliniat că există acest articol și acesta se aplică, atât”, a explicat președintele. Iohannis a adăugat că respectarea legii nu este o alegere personală: „Curtea Constituțională de fapt a spus: atenție, este lege și legea se aplică! Asta a spus Curtea Constituțională și asta fac eu. Eu nici nu pot să plec. (...) Lucrurile sunt constituțional clare, legal clare.” Apel pentru organizarea alegerilor prezidențiale În contextul dezbaterilor publice, Klaus Iohannis a făcut un apel la organizarea alegerilor prezidențiale cât mai curând posibil: „Nu cred că o tergiversare ar ajuta la ceva”, a subliniat acesta. Președintele a criticat politicienii care contestă aplicarea legii, susținând că aceștia doresc să pară „salvatorii națiunii”. Legalitatea, în centrul discuției Declarațiile lui Klaus Iohannis consolidează poziția sa conform legii și Constituției, clarificând situația mandatului prezidențial în absența unui nou scrutin. Președintele își reafirmă angajamentul de a respecta prevederile legale și solicită urgentarea procesului electoral pentru a evita prelungirea incertitudinii politice.

Convocarea noului Parlament, Iohannis semnează decretul (sursa: Facebook/Parlamentul Romaniei - Camera Deputatilor)
Politică

Convocarea noului Parlament, Iohannis semnează decretul

Convocarea noului Parlament, Iohannis semnează decretul. Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat miercuri decretul privind convocarea noului Parlament, potrivit unui anunț al Administrației Prezidențiale. Convocarea noului Parlament, Iohannis semnează decretul Conform decretului, noul Legislativ al României se va reuni pentru prima dată miercuri, 20 decembrie, la ora 14:00. Citește și: Ciolacu a cheltuit, din pixul său, fără nici un fel de control al Parlamentului, aproape 18 miliarde de lei, doar în primele opt luni din 2024 Românii și-au exprimat opțiunile la urne pe 1 decembrie, alegându-și reprezentanții pentru noul Parlament al României. Acesta urmează să-și înceapă oficial activitatea în cadrul ședinței convocate de președintele Iohannis. Noul parlament, majoritar masculin Potrivit datelor furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), viitorul Parlament al României va fi format din 465 de membri, dintre care 364 sunt bărbați și 101 sunt femei. Deși bărbații continuă să domine componența Legislativului, procentul femeilor parlamentare a înregistrat o creștere comparativ cu legislaturile anterioare.

Ponta explică apocalipsa moștenită de la Ciolacu Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Ponta explică apocalipsa moștenită de la Ciolacu

Victor Ponta explică, punctual, apocalipsa moștenită de la Ciolacu: posibilă recesiune în semestrul II din 2024, combaterea evaziunii - niciun efect „cuantificabil” și nu există un buget pe 2025 care să prevadă fie creșteri de taxe, fie reduceri de cheltuieli. Fostul premier PSD, acum consilier al premierului Ciolacu și viitor deputat PSD, arată că „o companie internațională (mare investitor în România)” i-a cerut o analiză a anului 2025. Citește și: George Simion dă semnalul că îl abandonează pe Călin Georgescu: „Nici noi nu ne dorim haos. România trebuie să fie în UE și NATO” Materialul a fost publicat de site-ul stiripesurse.ro. Ponta explică apocalipsa moștenită de la Ciolacu Ce arată Ponta în această analiză este că anul 2024 se încheie cu un deficit bugetar de aproximativ 25 de miliarde de euro și „este rezonabil să apreciem că acest deficit se va repeta în anul 2025 din următoarele motive”: Lipsa unui proiect de buget aprobat de Parlament care să prevadă creșteri de taxe sau reduceri de cheltuieli. Creșterea economică este foarte mică, sub rata inflației (există posibilitatea unei recesiuni tehnice în semestrul al doilea). Măsurile anunțate pentru combaterea evaziunii fiscale nu au avut niciun efect cuantificabil. Fostul premier arată și ce cheltuieli suplimentare vor adânci deficitul din 2025: Legea pensiilor va aduce cheltuieli suplimentare în 2025, față de cele din 2024, de șase miliarde de euro Drepturile salariale câștigate în instanță (în special de magistrați) reprezintă aproximativ un miliard de euro. Lipsa încasărilor din suprataxa pe energie, declarată neconstituțională de CCR, adaugă un deficit minim de trei miliarde de euro. Cheltuieli militare, în baza unor contracte deja semnate și aprobate, dar nebugetate în 2024, aproximativ trei miliarde de euro. Lucrările publice efectuate deja de contractori privați, în valoare de minim 2 miliarde de euro, probabil nu vor fi decontate în 2024 și vor fi transferate pentru anul 2025. Ponta amintește de pensiile militare, care încarcă bugetul cu circa două miliarde de euro, dar acestea nu vor crește semnificativ în 2025, potrivit previziunilor de până acum, ele vor fi puțin peste ceea ce s-a plătit și în 2024. Iohannis ar vrea candidat unic al coaliției de guvernare El arată că doar ratele scadente care trebuie refinanțate și dobânzile vor adăuga un minim de trei miliarde de euro la deficit. Această proiecție este valabilă dacă situația actuală rămâne stabilă și România nu este retrogradată la nivelul junk — situație în care băncile private și fondurile de pensii nu mai pot cumpăra titluri de stat. „Adunând datele prezentate mai sus, România are nevoie, în 2025, de o finanțare minimă de 55 de miliarde de euro. În condiții de stabilitate, aceasta poate fi obținută cu o dobândă anuală suplimentară și costuri de finanțare de aproximativ 4 miliarde de euro. În acest context, este rezonabil să apreciem că, în 2025, România își va crește datoria publică cu minim 25% — o situație fără precedent istoric!”, avertizează fostul premier PSD. Analizând situația politică, Ponta afirmă că „Klaus Iohannis (care și-a prelungit mandatul printr-o decizie a Curții Constituționale), dorește impunerea unui candidat comun al celor patru partide — o premieră absolută în politica românească, cu efecte imposibil de prevăzut în acest moment”.

Iohannis nu poate fi executat silit (sursa: Facebook/Administrația Prezidențială a României)
Eveniment

Iohannis nu poate fi executat silit

Iohannis nu poate fi executat silit. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins definitiv recursul declarat de Rodica Baştea, cea de la care familia Iohannis a cumpărat o parte dintr-un imobil din Sibiu, dosarul vizând dreptul de proprietate al casei. Proces pentru moștenirea statului Cauza a fost strămutată în luna aprilie 2017 de la Tribunalul Sibiu, printr-o hotărâre a Curţii de Apel Alba Iulia, la solicitarea formulată într-un dosar de succesiune de către Rodica Baştea, soţia lui Ioan Baştea, de la care familia Iohannis a cumpărat o parte din locuinţa din Sibiu, şi care a deschis în anul 2016 o acţiune contra statului român. Citește și: Șeful investițiilor de la Metrou este un fost muncitor necalificat și „meseriaș tunel”, dar nepot de lider sindical "Este vorba despre o acţiune civilă în care se urmăreşte recunoaşterea calităţii de succesor a reclamantei asupra unei cote din două imobile situate în Sibiu, pentru unul dintre ele statul român având certificat de moştenitor, aşa cum rezultă din actele existente în acest moment la dosar. Este vorba de dezbaterea a patru succesiuni subsecvente", au precizau, în anul 2016, pentru Agerpres, surse judiciare. Soții Iohannis au cumpărat de la soții Baștea Practic, Rodica Baştea solicita să se constate că familia sa are drept de succesiune asupra unor părţi din casele deţinute de soţii Maria şi Eliseu Ghenea în Sibiu, pe străzile Bălcescu şi Magheru. Procesul a debutat în toamna anului 2016 la Tribunalul Sibiu, iar Rodica Baştea a formulat cerere de strămutare la o altă instanţă. Casa din centrul Sibiului, unde Klaus şi Carmen Iohannis au cumpărat o parte, la parter, a făcut parte din averea soţilor Maria şi Eliseu Ghenea. După decesul acestora, în anii '70, imobilul a trecut în proprietatea unei surori a lui Eliseu Ghenea, care însă a decedat fără a avea copii. Baștea a pierdut procesul Ulterior, această casă din Sibiu a trecut în proprietatea statului român, iar în anul 1997 imobilul a fost cumpărat de chiriaşi. În anul 1999, contractele prin care chiriaşii au cumpărat casa au fost anulate în instanţă, la cererea fiului lui Nicolae Baştea, acesta din urmă fiind nepot al soţilor Ghenea. Foştii chiriaşi au deschis însă procese în instanţe, contestând calitatea de urmaş de drept al lui Nicolae Baştea. CA Alba Iulia a respins, ca nefondat, recursul declarat de Rodica Baştea în procesul deschis de locatarii a două apartamente din imobilul ce s-a aflat în proprietatea familiilor Iohannis şi Baştea. Prin această decizie, care este irevocabilă, practic locatarii celor două apartamente şi-au redobândit şi consolidat dreptul de proprietate asupra imobilelor în cauză. Și Iohannis a pierdut procesul După mai multe cicluri procesuale, în mai 2014, Tribunalul Braşov, printre alte măsuri dispuse în acest dosar, a anulat contractul de vânzare-cumpărare în cazul imobilului din Sibiu "încheiat între pârâţii Baştea Ioan - decedat, moştenitor fiind Baştea Rodica, în calitate de vânzător, şi Iohannis Carmen Georgeta şi Iohannis Klaus Werner, în calitate de cumpărători", potrivit informaţiilor postate pe portalul instanţei. Familia preşedintelui a pierdut definitiv procesul la CA Braşov, unde a fost respins recursul declarat de soţii Iohannis şi menţinută decizia Tribunalului, prin care a fost anulat contractul de vânzare-cumpărare. Contestaţia în anulare formulată de familia Iohannis împotriva deciziei prin care cei doi soţi au pierdut imobilul aflat în centrul Sibiului s-a judecat la CA Piteşti, unde s-a solicitat de către aceştia strămutarea procesului. În februarie 2017, CA Piteşti a respins contestaţia în anulare formulată de familia preşedintelui Iohannis. Iohannis nu poate fi executat silit ANAF explica în aprilie a.c., într-un răspuns pentru G4Media, că, din cauza litigiilor privind moștenirea, nu poate recupera un alt imobil care a aparținut președintelui, spațiul comercial din Sibiu, strada Nicolae Bălcescu 29. Și nici cei 260.000 de euro obținuți din chirie de familia prezidențială. Practic, statul român pierde de două ori, cu fiecare zi în care recuperarea este tergiversată: spațiul comercial stă nefolosit din 2016 și nici nu poate recupera banii de la familia Iohannis. Recuperarea banilor de la familia Iohannis, însă, se anunță a fi un proces de durată. Potrivit unei postări pe Facebook a avocatei Elenina Nicuț, ANAF nu le poate lua direct banii soților Iohannis întrucât nu are un titlu executoriu iar suma nici nu este creanță fiscală. Prin urmare, este probabil să urmeze un nou proces, prin care Fiscul să recupereze banii de la familia președintelui.

PSD respinge proiectul legii pentru Iohannis (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

PSD respinge proiectul legii pentru Iohannis

PSD respinge proiectul legii pentru Iohannis. Parlamentarii PSD vor vota împotriva proiectului PNL care permite preşedintelui în funcţie să candideze la alegerile parlamentare, dacă se va merge înainte cu procedura pe acest act normativ, a afirmat, luni, preşedintele Camerei Deputaţilor, social-democratul Daniel Suciu, adăugând că nimeni nu îl împiedică pe Klaus Iohannis să candideze la orice funcţie doreşte. PSD respinge proiectul legii pentru Iohannis "Pentru că sunt preşedintele Camerei, uneia dintre camerele Parlamentului, n-aş vrea să-mi exprim părerea personală", a spus Daniel Suciu, întrebat în legătură cu demersul Partidului Naţional Liberal de a depune proiectul care permite candidatura preşedintelui în funcţie la alegerile parlamentare. Citește și: EXCLUSIV Acuzat de hărțuire sexuală când era șef la Ape Minerale, actualul deputat PNL Alin Udriște a devenit și proprietar peste apele Piscicola SA Neamț printr-o escrocherie, acuză ANPA "Reprezint Partidul Social Democrat, iar răspunsul nostru a fost foarte clar astăzi în şedinţa de Birou Permanent Naţional. Nu este nici momentul, nici prioritatea absolută pentru Partidul Social Democrat să votăm un asemenea proiect. Cred că în anul 2024 nu mai putem face modificări legislative pentru o singură persoană. Şi noi ne-am exprimat. Aşteptăm să vedem ce decid cei de la Partidul Naţional Liberal. Cert este că parlamentarii Partidului Social Democrat, în eventualitatea în care acest proiect de modificare va merge înainte, vor vota împotrivă", a adăugat acesta. Iohannis poate candida, dacă demisionează Suciu a arătat că nimeni nu îl împiedică pe Iohannis să candideze, menţionând că acesta poate să-şi dea demisia din funcţia de şef al statului. "Nimeni nu îl împiedică pe domnul Klaus Iohannis, preşedintele României până în decembrie, să candideze la orice funcţie doreşte domnia sa. Înţeleg că a mai dorit să candideze şi a mai şi candidat la alte funcţii, n-a ieşit, dar dacă domnul preşedinte vrea să candideze la alegerile parlamentare are foarte simplu la îndemână demisia din funcţia de preşedinte, înscrierea în Partidul Naţional Liberal şi prezenţa domniei sale pe o listă electorală", a explicat Daniel Suciu. Exemplul prefecților Suciu a dat exemplul prefecţilor care trebuie să-şi dea demisia din funcţie pentru a candida la alegeri. "Vă aduc aminte că astăzi, de exemplu, prefecţii, care vor să candideze la alegerile parlamentare sau cei care au dorit să candideze la alegerile locale, au trebuit să-şi dea demisia din funcţiile respective. Acelaşi lucru i se aplică şi domnului Klaus Iohannis. Nimeni nu-l împiedică să candideze, doar că trebuie să facă acel gest", a adăugat Daniel Suciu. Întrebat dacă ar putea să existe o discuţie anul viitor pe tema candidaturilor independente pe listele partidelor, acesta a spus: "N-avem absolut nimic împotrivă să discutăm şi acest lucru". Ce prevede Comisia de la Veneția El a explicat, însă, că în ghidul de bune practici al Comisiei de la Veneţia se arată că nu se poate modifica legislaţia electorală cu mai puţin de un an de zile de la data alegerilor. "Vă aduc aminte că nu doar noi, dar chiar şi cei de la Partidul Naţional Liberal au spus - şi nu o dată - că trebuie, totuşi, să ne uităm, având în vedere apartenenţa noastră la Uniunea Europeană, că avem o instituţie care ne dă un ghid de bune practici şi acea instituţie se numeşte Comisia de la Veneţia şi nu putem modifica legislaţia electorală - aceasta este modificare a legislaţiei electorale - cu mai puţin de un an de zile de la data alegerilor. Evident că din luna ianuarie încolo, dar, repet, nu este neapărat această prioritate să modificăm legi pentru o persoană sau alta, putem discuta, dar vă spun priorităţile acestei ţări sunt cu totul şi cu totul altele", a mai spus Daniel Suciu. Membrii Biroului Permanent Naţional al PSD s-au pronunţat, luni, în unanimitate, împotriva votării proiectului de modificare a Legii 208/2015, care ar permite candidatura preşedintelui Klaus Iohannis la alegerile parlamentare, a anunţat purtătorul de cuvânt al social-democraţilor, Lucian Romaşcanu. PNL a sesizat Biroul Electoral Central pentru a se pronunţa în legătură cu acest proiect. Proiectul PNL va intra în Comisia juridică peste o săptămână, pentru a da posibilitatea Biroului Electoral Central (BEC) şi Autorităţii Electorale Permanente (AEP) să clarifice dacă este necesară modificarea legii în scopul menţionat, a anunţat, luni, liderul grupului parlamentar liberal din Senat, Daniel Fenechiu. Propunerea PNL Miercurea trecută, parlamentarii PNL Daniel Fenechiu şi Gabriel Andronache au depus, la Parlament, o propunere legislativă care prevede că preşedintele României poate candida, în ultimele 3 luni ale mandatului, ca independent pe listele unui partid sau alianţe la alegerile parlamentare. Proiectul modifică, în acest sens, articolul 52 din legea privind alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor. Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul PNL, cu mai multe observaţii. ''Apreciem că preşedintele României are dreptul de a candida pentru funcţia de senator sau deputat pe lista unui partid politic, unei alianţe politice sau electorale, chiar şi în lipsa normei preconizate'', se arată în avizul dat de Consiliul Legislativ.

PNL vrea schimbarea legii pentru Iohannis (sursa: Facebook/Daniel Fenechiu)
Eveniment

PNL vrea schimbarea legii pentru Iohannis

PNL vrea schimbarea legii pentru Iohannis. PNL consideră că orice persoană care nu are interzis dreptul constituţional de a candida la alegerile parlamentare trebuie să poată să se înscrie în cursa electorală, a declarat, miercuri, liderul senatorilor liberali, Daniel Fenechiu. PNL vrea schimbarea legii pentru Iohannis "Grupul PNL pregăteşte ceva şi va anunţa în mod transparent în scurtă vreme, are legătură cu posibilitatea oricărei persoane care nu are interzis dreptul de a candida (...) să poată candida", a precizat Fenechiu, la Senat. Citește și: Salarii uriașe la Apele Române, instituția direct responsabilă de inundații: până și șoferii iau spor de absorbție a fondurilor europene "Constituţia României interzice în mod expres unor categorii, bine indicate, să candideze - magistraţi, judecătorii CCR, Avocatul Poporului. Persoanele care nu se încadrează în această categorie, în opinia PNL, trebuie să poată candida. Şi atunci (...) ce facem noi vizează acest aspect", a adăugat acesta. Amendamentul folosit de Iliescu Întrebat dacă este acelaşi amendament care i-a permis fostului preşedinte Ion Iliescu să candideze în urmă cu 20 de ani, Daniel Fenechiu a răspuns: "Cu siguranţă, nu. Noi nu vrem să-l facem preşedinte pe Ion Iliescu". În ceea ce priveşte opinia potrivit căreia candidatura preşedintelui Klaus Iohannis la alegerile parlamentare ar defavoriza PNL, senatorul PNL a afirmat: "Fac parte dintre cei care l-au susţinut pe Klaus Iohannis şi la prima candidatură şi la a doua. Niciodată nu m-am dezis de Klaus Iohannis şi cred că experienţa unui preşedinte într-o zonă politică este deosebită. După ce ai fost cinci sau 10 ani la Cotroceni, cred că anvergura ta, experienţa ta este extrem de importantă. (...) Să îţi serveşti patria din orice poziţie este o chestiune onorantă". Iohannis ar putea candida la parlamentare Parlamentarii PNL Daniel Fenechiu şi Gabriel Andronache au depus, miercuri, la Parlament, propunerea legislativă prin care preşedintele României poate candida, în ultimele 3 luni ale mandatului, ca independent pe listele unui partid sau alianţă la alegerile parlamentare. Proiectul modifică, în acest sens, articolul 52 din legea privind alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor. "Preşedintele României, în funcţie de data alegerii Camerei Deputaţilor şi Senatului, dacă se află în ultimele 3 luni ale mandatului, poate candida ca independent pe listele unui partid politic, a unei alianţe politice sau a unei alianţe electorale pentru obţinerea unui mandat de senator sau de deputat. În cazul în care este ales senator sau deputat, preşedintele României este obligat, după validare, să opteze între calitatea de senator sau deputat şi cea de preşedinte", prevede proiectul. Iniţiatorii arată, în expunerea de motive a proiectului, că articolul 52 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente este reglementată interdicţia expresă pentru un independent de a candida pe listele unui partid sau alianţe politice ori electorale. "Dispoziţia legală instituie la modul absolut această interdicţie, deşi există cel puţin o situaţie care, nereglementată, constituie o veritabilă încălcare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, respectiv a dreptului constituţional de a fi ales prevăzut de art.37 din Constituţie. Situaţia care este necesară a fi reglementată în procedură de urgenţă este situaţia Preşedintelui României, aflat în exercitarea mandatului, care nu are dreptul de a candida la alegerile generale în cazul în care alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor se desfăşoară în acelaşi an cu data la care ajunge la termen mandatul de preşedinte pe care îl exercită", arată aceştia. De asemenea, iniţiatorii mai menţionează că necesitatea modificării legislative rezultă şi din "jurisprudenţa Curţii Constituţionale care a consacrat obligaţia reglementării situaţiei care constituie obiectul de reglementare al prezentei propuneri legislative". Soluție legislativă "justificată", în opinia PNL Potrivit acestora, "soluţia legislativă nu este o noutate în dreptul pozitiv românesc, fiind normă în vigoare în perioada 2004 - 2008 ( art.5 alin.7 din Legea nr.373/2004)". "Soluţia legislativă îşi justifică urgenţa deoarece suntem în situaţia în care unor cetăţeni le este interzis dreptul de a fi aleşi, deşi îndeplinesc toate condiţiile constituţionale şi legale de a exercita acest drept. Soluţia legislativă respectă recomandările Comisiei de la Veneţia, deoarece este în favoarea lărgirii conţinutului dreptului de a fi ales, ci nu restrânge acest drept electoral fundamental. Precizăm că măsurile propuse prin prezentul act normativ nu sunt de natură a afecta drepturile electorale, în înţelesul stabilit de jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României (de exemplu Deciziile Curţii Constituţionale a României nr. 1189/2008, nr. 1248/2008, nr. 1221/2008 şi nr. 47/2018), respectiv Codul de bune practici în materie electorală, şi nici nu îngreunează organizarea şi desfăşurarea alegerilor. Prezenta iniţiativă legislativă nu are un impact asupra bugetului de stat", mai precizează cei doi iniţiatori în expunerea de motive. Iniţiatorii au solicitat procedură de urgenţă în dezbaterea şi adoptarea actului normativ. Proiectul va intra mai întâi în dezbaterea Senatului şi apoi a Camerei Deputaţilor, care este for decizional.

Sandu a vorbit despre rolul României (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Eveniment

Sandu a vorbit despre rolul României

Sandu a vorbit despre rolul României. Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat, sâmbătă, că "România joacă un rol esenţial în sprijinirea eforturilor de consolidare a independenţei energetice a Republicii Moldova". Sandu a vorbit despre rolul României Liderul de la Chişinău a precizat, într-o conferinţă de presă susţinută alături de preşedintele României, Klaus Iohannis, că ţara sa este "recunoscătoare României pentru sprijinul acordat în consolidarea rezilienţei Republicii Moldova". Citește și: Mănăstire o întreabă pe Lasconi dacă a lucrat cu șeful SRI Radu Timofte după ce șefa USR a spus că vrea să știe dacă secretarul general adjunct al PNL a fost „colaborator al serviciilor”"România joacă un rol esenţial în sprijinirea eforturilor noastre de consolidare a independenţei energetice a Republicii Moldova. Construcţia liniei electrice aeriene Isaccea - Vulcăneşti - Chişinău este în plină desfăşurare, iar lucrările pe linia Suceava - Bălţi vor începe în curând. Aceste linii vor conecta reţeaua electrică a Republicii Moldova la cea românească şi la piaţa europeană. Din 2021, când a fost dat în exploatare gazoductul Iaşi-Ungheni, Moldova nu mai depinde de un singur furnizor de gaze naturale şi poate asigura necesarul de consum cetăţenilor săi de pe malul drept al Nistrului cumpărând gaze pe piaţa europeană", a afirmat Maia Sandu. Infrastructură și educație De asemenea, preşedintele moldovean şi-a manifestat aprecierea faţă de contribuţia României la construirea a cinci poduri rutiere noi peste Prut: cele de la Ungheni, Costeşti - Stânca, Leova - Bumbăta, Leca - Fălciu şi Bărboieni - Răducăneni, adăugând că aceste investiţii vor conecta şi mai mult cele două state. Totodată, Maia Sandu şi-a arătat recunoştinţa faţă de sprijinul oferit de România în domeniul educaţiei. "În domeniul educaţiei, suntem recunoscători pentru bursele oferite de România tinerilor din Republica Moldova şi pentru contribuţia României la studierea limbii române în comunităţile etnice şi în diasporă. Chiar ieri, a avut loc evenimentul de repartizare a primelor 40 de autobuze şcolare din cele 69 procurate cu sprijinul României. Peste 2.000 de elevi din toate regiunile ţării vor beneficia de ele începând cu ziua de luni (...) În decursul anilor, România a investit mult în dezvoltarea locală a Republicii Moldova, reparând peste 1.000 de grădiniţe din toată ţara şi finanţând peste 30 de proiecte în cadrul programului 'Satul European'", a subliniat preşedintele ţării vecine. România, „cel mai puternic susținător” Maia Sandu a menţionat şi că "România continuă să fie cel mai puternic susţinător al Republicii Moldova pe plan internaţional, sprijinind cu fermitate parcursul nostru european". "Lansarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, în iunie curent, nu ar fi fost posibilă fără sprijinul constant şi deplin al României. România a reuşit să intre în valul precedent al extinderii Uniunii Europene, devenind membră a UE în anul 2007. Mi-aş fi dorit să fim încă de atunci împreună în familia europeană. Acum avem o şansă istorică şi a venit rândul Moldovei să parcurgă această cale, iar experienţa României ne va fi foarte utilă în acest parcurs", a mai afirmat preşedintele Maia Sandu. Preşedintele Iohannis efectuează sâmbătă, o vizită oficială la Chişinău, la invitaţia preşedintei Maia Sandu, care are loc inclusiv în contextul în care, la această dată, România şi Republica Moldova sărbătoresc Ziua Limbii Române. Programul vizitei include semnarea de către cei doi şefi de stat a unei Declaraţii comune cu privire la cooperarea bilaterală pentru consolidarea rezilienţei Republicii Moldova, care "defineşte şi întăreşte cooperarea bilaterală în acest domeniu vital pentru consolidarea şi protejarea democraţiei şi a stabilităţii" ţării vecine.

Armata obligatorie în România, măsură urgentă (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Armata obligatorie în România, măsură urgentă

Armata obligatorie în România, măsură urgentă. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri că România trebuie să intensifice eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar, pentru a revitaliza industria naţională de apărare şi pentru a moderniza infrastructura de transport. Armata obligatorie în România, măsură urgentă "Apărarea cetăţenilor noştri este una dintre obligaţiile fundamentale ale statului român. Citește și: Gabriela Firea și-a găsit stilul, în sfârșit: leită Caytlin Jenner, nu știi care-i mai naturală Nu poate fi însă garantată siguranţa oamenilor, în lipsa unei armate dotate cu tehnologie modernă. Citește și: Armata obligatorie: MApN spune că legea care a suspendat serviciul militar obligatoriu a avut „impact asupra structurii sistemului național de apărare” și cere reglementări noi Începând cu anul 2023, România a crescut de la 2% la 2,5% alocarea din PIB pentru Apărare, adică pentru înzestrarea Armatei României, pentru motivarea, instruirea şi perfecţionarea militarilor noştri şi pentru a creşte nivelul de interoperabilitate cu forţele aliate. Citește și: Armata obligatorie sau angajarea soldaților și gradaților profesioniști: Ministerul Apărării oferă salarii foarte mici, care încep de la 2.439 de lei și nu trec de 4.126 de lei În paralel, trebuie să intensificăm eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar, pentru a revitaliza industria naţională de apărare şi pentru a moderniza infrastructura de transport", a spus preşedintele, în cadrul evenimentului "ROMÂNIA - NATO, 20 de ani", desfăşurat la Palatul Cercului Militar Naţional. România, în NATO de 20 de ani Iohannis a menţionat că România, împreună cu aliaţii NATO, va continua să ofere "sprijin politic şi practic multidimensional" Kievului. Citește și: De ce armata obligatorie în România este un scenariu luat în calcul: în fiecare lună, 500 de angajați ai MApN se pensionează sau demisionează. Deficit mare de personal"O dimensiune importantă a acestui sprijin va fi instruirea militarilor ucraineni, inclusiv a viitorilor piloţi de F-16, la centrul pe care îl găzduim la Feteşti. Ne vom coordona în cadrul Uniunii Europene, pentru a sprijini parcursul european al Kievului şi al Chişinăului şi vom pleda pentru acordarea de asistenţă substanţială Ucrainei, pe toate palierele. Citește și: Armată obligatorie în UE, presiuni din ce în ce mai mari. Germania ia în calcul mai multe scenarii, țările nordice și baltice au impus deja sistemul. În România, proiect de lege neclar De asemenea, România rămâne un ferm susţinător al legăturii transatlantice şi colaborării intensificate dintre NATO şi UE, în spiritul sinergiei eforturilor şi complementarităţii, reciproc benefice", a precizat Iohannis. La evenimentul "ROMÂNIA - NATO, 20 de ani", organizat de Ministerul Apărării Naţionale, au mai participat preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, premierul Marcel Ciolacu, ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, personalităţi politice şi militare din ţară şi din state membre ale Alianţei Nord-Atlantice.

Iohannis la NATO, neinteresant pentru Occident (sursa: Facebook/Klaus Iohannis)
Internațional

Iohannis la NATO, neinteresant pentru Occident

Iohannis la NATO, neinteresant pentru Occident. Candidatura președintelui Klaus Iohannis la conducerea NATO nu a stârnit dezbateri în presa occidentală. Mass media importante, precum BBC, WELT sau Le Point, au ignorat cu totul anunțul candidaturii. Citește și: Furie împotriva României la Moscova în legătură cu returnarea tezaurului. „Românii nu sunt o națiune”, spune Medvedev. Zaharova (MAE) susține că Bucureștiul datorează bani Rusiei Celelalte doar au consemnat. S-a amintit, printre altele, că preșdintele Iohannis a pierdut de multă vreme simpatia românilor, fiind un președinte mai degrabă "absent". Presa germană vorbește de un președinte "distant" În Germania, Der Spiegel publică un articol informativ despre anunțul candidaturii lui Klaus Iohannis. Publicația face numai un scurt comentariu despre ambițiile președintelui României; acesta nu mai poate candida la funcția de șef al statului, însă în competiția la vârful NATO este doar un "outsider". Tagesschau alocă un spațiu mai generos, argumentând că Iohannis ar fi primul est-european care ar conduce alianța transatlantică. Unul dintre atuurile lui Iohannis: investițiile masiv ale României în apărare, cauzate de războiul din Ucraina. Suddeutsche etichetează anunțul președintelui Iohannis drept unul "surprinzător", de vreme ce președintele în exercițiu și-a pierdut de multă vreme simpatia publică: "Este văzut ca fiind un mare absent, un președinte din ce în ce mai distant". Suddeutsche mai comentează că, deși NATO nu organizează alegeri publice pentru postul de secretar general, președintele Iohannis și-a planificat pașii bine: după două mandate, nu mai are voie să candideze la funcția de șef al statului. Iohannis la NATO, neinteresant pentru Occident Dintre marile cotidiene din Franța, doar Le Figaro consemnează, pe scurt, anunțul candidaturii lui Klaus Iohannis. Jurnaliștii francezi amintesc însă că, în ciuda ambițiilor, președintele Iohannis are un concurent foarte puternic. Mark Rutte are de partea sa marile puteri ale alianței: SUA, Marea Britanie, Germania și Franța. Singura țară care se opune este Ungaria. Articol de trei paragrafe în Spania Nici presa din Spania nu a fost mai interesată. El Mundo alocă un articol de trei paragrafe candidaturii lui Klaus Iohannis. Articolul consemnează anunțul și citează puțin din discursul președintelui României. El Pais este mai generos și citează mai mult din discursul lui Iohannis. Jurnaliștii mai amintesc că România este țară membră NATO din 2004 și că a jucat un rol important în alianță pe parcursul invaziei pe scară largă a Rusiei. În noiembrie anul trecut, scrie El Pais, România a inaugurat un centru internațional de formare pentru piloții de avioane F-16 din țările aliate și alți parteneri, inclusiv Ucraina. Presa maghiară, ceva mai generoasă Articole mai multe au apărut în presa maghiară, însă majoritatea se limitează doar să anunțe candidatura. Singurele care au alocat un spațiu mai generos au fost Index, 444 și Magyar Nemzet. Index a lansat întrebarea dacă președintele României ar putea fi următorul șef al NATO. După o trecere în revistă a discursului președintelui, Index amintește de vizita delegației române în Estonia, la Tallinn, pentru a câștiga sprijinul estonienilor. Jurnaliștii maghiari insinuează că președintele Iohannis ar avea o șansă, de vreme ce statele baltice, Turcia și Suedia, recent aderată, nu au indicat încă public că îl vor sprijini pe Mark Rutte. Și este amintită Ungaria: ministrul Afacerilor Externe și Comerțului, Péter Szijjártó, a declarat oficial că nu îl va sprijini în nici un fel pe Rutte. Potrivit site-ului 444, dacă Mark Rutte a fost până acum singurul politician care a aplicat pentru postul de secretar general al NATO, Klaus Iohannis este de acum un "challenger". Alegerea unui secretar general al NATO va fi interesantă, susțin jurnaliștii, având în vedere poziția Ungariei, care nu îl sprijină în nici un fel pe Rutte, iar pentru o decizie este necesar votul unanim. Pe de altă parte, Magyar Nemzet amintește de declarația lui Kelemen Hunor, potrivit căruia "negocierile sunt în derulare, și ar putea apărea un al treilea candidat".

Iohannis negociază o poziție la UE (sursa: Facebook/Klaus Iohannis)
Politică

Iohannis negociază o poziție la UE

Iohannis negociază o poziție la UE. Cursa pentru posturile de top din Uniunea Europeană a început, odată cu decizia fără precedent a preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, de a părăsi funcţia prematur în iulie, ceea ce a dat peste cap calendarul şi a ridicat întrebări spinoase cu privire la succesiunea sa. Alegerile pentru PE, în iunie Fostul premier belgian, în vârstă de 48 de ani, care a condus reuniunile şefilor de stat sau de guvern din cele 27 de ţări ale UE în ultimii patru ani, urma să-şi încheie mandatul actual în noiembrie. Citește și: VIDEO George Simion, filmat în timp ce primește un teanc care pare a fi de bani și, în fix patru secunde, îi ia și îi strecoară în buzunar El a decis să-şi pregătească viitorul candidând la alegerile pentru Parlamentul European. Programate pentru 6-9 iunie, acestea vor conduce la o reînnoire a şefilor principalelor instituţii ale UE, care ar trebui să reflecte echilibrul politic rezultat în urma scrutinului. Anunţul sporeşte aşteptările cu privire la intenţiile celeilalte figuri importante din UE, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre care mulţi observatori cred că va încerca să obţină un nou mandat. Campania, suprapusă peste funcție Charles Michel, care va conduce lista Mişcării Reformatoare (MR, partidul liberal francofon) la alegerile europene, intenţionează să-şi exercite "funcţia de preşedinte al Consiliului European până la depunerea jurământului ca membru al Parlamentului European, care va avea loc la 16 iulie". El a dat asigurări că îndatoririle sale sunt compatibile cu desfăşurarea unei campanii pentru a fi ales în Parlamentul European. "Este exact aceeaşi situaţie ca a unui prim-ministru sau a unui preşedinte (al unei ţări membre) în campanie electorală", a spus el într-un briefing de presă prin videoconferinţă. Comentând consecinţele plecării sale premature, care a atras critici, el a reamintit că succesorul său urma să fie numit de Consiliul European în iunie şi că liderii ar putea foarte bine "să decidă să devanseze preluarea funcţiei" de către noul titular al postului pentru a evita orice risc de vacantare. Pericolul Orban Viktor "Dacă totul merge bine, numirile în posturile de top pot fi decise la Consiliul European de la sfârşitul lunii iunie", a declarat un oficial european, care a pus totuşi la îndoială capacitatea lui Charles Michel de a "face campanie şi, în special, de a prezida Consiliul European după alegerile de la începutul lunii iunie". Dacă nu se găseşte un succesor, procedurile UE prevăd că, în cazul încheierii mandatului din cauza unui "impediment", preşedintele Consiliului European este înlocuit temporar de liderul european a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE. Dar, în iulie, în această poziţie se va afla premierul naţionalist ungar Viktor Orban, recunoscut pentru diatribele anti-UE şi singurul lider dintre cei 27 care au menţinut legături cu Kremlinul după ofensiva Rusiei împotriva Ucrainei. Cu toate acestea, Charles Michel a indicat că este posibil să se "modifice (aceste dispoziţii) cu majoritate simplă". "Dacă există dorinţa de a-l evita pe Viktor Orban, există diferite opţiuni posibile", a spus el. Critici din aceeași familie politică Eurodeputata olandeză Sophie in't Veld, de la Renew Europe (centrişti şi liberali), aceeaşi familie politică precum cea a lui Charles Michel, a criticat această plecare anunţată. "Căpitanul părăseşte nava în mijlocul unei furtuni. Dacă aceasta este lipsa dvs. de interes pentru soarta Uniunii Europene, care este credibilitatea dvs. în calitate de candidat?", a scris ea pe X (ex-Twitter). Charles Michel şi-a apărat opţiunea de a se prezenta la alegeri ca un "exemplu" şi "o asumare personală de riscuri". "Ar fi foarte confortabil pentru mine să aştept până în decembrie, să nu candidez, să nu fiu responsabil (...) şi să încerc să negociez în culise un rol pentru viitor", a afirmat el, fără a spune dacă vizează o altă "funcţie de vârf" dincolo de alegerea sa ca europarlamentar, cum ar fi preşedinţia Comisiei Europene. El a precizat că i-a informat sâmbătă pe liderii din UE despre decizia sa, adăugând că "majoritatea au reacţionat pozitiv". Belgianul a fost ales în iulie 2019 pentru a-i succeda polonezului Donald Tusk în funcţia de preşedinte al Consiliului European, o instituţie care reuneşte şefii de stat sau de guvern ai statelor membre, în timpul distribuirii "posturilor de vârf". În această calitate, a fost responsabil de conducerea lucrărilor summit-urilor UE în ultimii patru ani. Iohannis negociază o poziție la UE Potrivit unor surse politice, Klaus Iohannis își dorește funcția care va fi lăsată liberă de Charles Michel. "Dacă Iohannis mai vrea postul și, de data asta, ar fi ales, fotoliul de la Cotroceni ar rămâne vacant peste șase luni. L-ar ocupa, ca interimar, conform Constituției, președintele Senatului, N. Ciucă. Alegerile prezidențiale ar trebui să se țină în termen de trei luni, adică simultan cu scrutinul local. PNL zicea ceva despre asta acum câteva zile, nu?", a scris ieri Cristian Preda pe Facebook. Deputaţii europeni, care vor fi în număr de 720 după scrutinul din iunie, sunt aleşi prin vot universal direct pentru un mandat de cinci ani.

Iohannis, în Dubai la luxosul COP28
Eveniment

Iohannis, în Dubai la luxosul COP28

Iohannis, în Dubai la luxosul COP28. Statul petrolier Dubai găzduiește cea mai mare conferință climatică din toate timpurile: peste 70.000 de invitați. Considerată cea mai importantă conferință privind clima de la reuniunea de la Paris din 2015, este și cea mai controversată. Liderul summit-ului, sultanul Ahmed al-Jaber, nu este doar ministrul industriei Emiratelor Arabe Unite, ci și șeful Companiei Naționale de Petrol Abu Dhabi. Citește și: VIDEO Imagini penibile cu Iohannis în Tanzania: șefa de protocol îi culege scamele la primirea oficială, figura președintelui flutură pe un banner în aer liber, niște păuni țipă la poza oficială Pe 27 noiembrie, o scurgere de informații a ajuns în presă: Emiratele Arabe Unite au plănuit să încheie, în cadrul COP28, acorduri privind afacerile cu petrol și gaze. În aceeași zi, Casa Albă a anunțat că președintele Joe Biden nu va participa la summit. Pe 28 noiembrie, Papa Francisc și-a anulat participarea. Temele COP28 trimit la angajamentele de la Paris Temele principale ale COP28: rezultatele angajamentelor luate la Paris în 2015, combustibilii fosili, și promovarea tehnologiilor ecologice. Primul obiectiv al COP28: bilanțul angajamentelor de reducere a emisiilor de CO2 luate în 2015 la Paris, când s-a fixat obiectivul de a limita încălzirea globală la 1,5°C. Al doilea punct major al COP28: consumul de petrol și afacerile cu combustibilii fosili. Mizele sunt însă enorme: 80% din energia lumii este furnizată astăzi de combustibili fosili precum cărbunele, petrolul sau gazele, care generează o mare parte din emisiile de CO2. Delegații vor trebui, de asemenea, să discute și despre reducerea emisiilor de metan, un gaz cu efect de seră. La Glasgow în 2021, statele s-au angajat să-și reducă emisiile cu 30%: Statele Unite și Uniunea Europeană au adoptat deja reglementări în acest sens, fără a fi urmate până în prezent de alți poluatori majori. Citește și: Modelul de turism prezidențial al lui Iohannis este președintele german Frank-Walter Steinmeier, proaspăt întors dintr-un turneu african. Steinmeier, însă, are un rol decorativ Un alt aspect, pe care președinția COP28 dorește în mod deosebit să-l evidențieze: folosirea tehnologiilor împotriva schimbărilor climatice. Președintele, sultanul Ahmed al-Jaber, este și co-fondator al companiei de stat Masdar, care vrea să ajungă „cea mai mare companie de energie regenerabilă din lume până în 2030”. Masdar e activ deja în peste 40 de țări și construiește parcuri solare uriașe. Compania dorește să aibă 100 de gigawați de energie regenerabilă, la nivel global, până în 2030, o cifră de două ori mai mare decât planurile de expansiune globală ale celui mai mare eco-investitor din Germania, RWE. Sultanului Ahmed al-Jaber i s-a cerut demisia Decizia Națiunilor Unite de a alege Dubai ca gazdă pentru Conferința Mondială privind Clima din acest an a provocat critici vehemente. În primul rînd a fost vizat sultanul Ahmed al-Jaber, liderul conferinței. Acesta nu este doar ministrul industriei al Emiratelor Arabe Unite, ci și șeful Companiei Naționale de Petrol, ADNOC. Tasneem Essop, directoarea executivă a Climate Action Network, cea mai mare rețea globală de organizații ale societății civile care luptă împotriva crizei climatice, a cerut imediat demisia acestuia din funcția de CEO al Companiei Naționale de Petrol Abu Dhabi. Essop a invocat conflictul de interese. Pe de altă parte, sultanul al-Jaber a avut susținători puternici, datorită faptului că e și un promotor al tehnologiilor care combat schimbările climatice. Olandezul Yvo de Boer, fost secretar general al Secretariatului Națiunilor Unite pentru Schimbările Climatice (UNFCCC), a afirmat că al-Jaber a fost forța motrice din spatele înființării Agenției Internaționale pentru Energii Regenerabile (IRENA) la Abu Dhabi. „Acest lucru îi conferă înțelegerea, experiența și responsabilitatea de a face COP28 ambițioasă, inovatoare și axată pe viitor”, a declarat acesta. Apelurile publice pentru demisia sultanului din funcția de CEO al ADNOC nu au avut nici o urmare. Între timp, ADNOC a continuat cu planurile de a-și dubla capacitatea de producție de petrol de la 2,7 milioane de barili de petrol pe zi în 2021, la 5 milioane până în 2027. Criticile s-au îndreptat și către numărul record de participanți: 70.000. Un festival șic, mai degrabă decât un summit, au comentat jurnaliștii germani care au observat că doar o mică parte dintre cei care participă la summit negociază cu adevărat măsuri concrete împotriva încălzirii globale. Cei mai mulți participanți sunt acolo pentru a se bucura de luxul cu care sunt primiți, ignorând că avioanele pe care le-au folosit contribuie la încălzirea globală. Agenda secretă de vânzare de petrol Ca parte a pregătirilor pentru conferință, echipa COP28 a Emiratelor Arabe Unite a organizat o serie de întâlniri cu reprezentanți ai guvernelor din întreaga lume. În urma unei scurgeri de informații, briefing-urile acestor întâlniri au ajuns în posesia BBC. Potrivit documentelor, Emiratele Arabe Unite au plănuit să-și folosească rolul de gazdă al COP28 ca oportunitate de a încheia noi acorduri cu petrol și gaze. Documentele, obținute de jurnaliști independenți de la Centre for Climate Reporting au fost verificate de BBC. Briefieng-urile au fost pregătite pentru Dr. Jaber, CEO atât al ADNOC, cît și al Masdar. Potrivit acestora, la întâlnirile programate urma să fie discutate interese comerciale cu reprezentanți ai aproape 30 de țări. Peste o duzină dintre aceștia, contactați de BBC, nu au vrut să comenteze. Ații au negat că au discutat despre interese comerciale, în ciuda temelor de discuție programate în briefing-urile întâlnirilor; alți cinci au spus că nu au avut loc întâlnirile. Printre temele de discuții au existat propuneri de acorduri privind combustibilii fosili cu 15 națiuni. În briefing-ul întâlnirii cu China se menționa că ADNOC e „dispusă să evalueze, în comun, oportunitățile internaționale de gaz natural lichefiat în Mozambic, Canada și Australia”. Într-un alt briefing se sugerează să i se spună unui ministru columbian că ADNOC „e pregătită” să ajute Columbia să-și dezvolte resursele de combustibili fosili. Există asemenea „teme de abordat”, prin care ADNOC își exprimă dorința de a colabora cu guvernele pentru a dezvolta proiecte pentru combustibili fosili, pentru alte 13 țări, inclusiv Germania și Egipt. Interese comerciale și pentru Masdar Briefing-urile arată, de asemenea, că Emiratele Arabe Unite au pregătit abordări privind oportunități comerciale și pentru compania sa de stat de energie regenerabilă, Masdar. Acestă temă urma să fie abordată inclusiv cu Regatul Unit, Statele Unite, Franța, Germania, Țările de Jos, Brazilia, China, Arabia Saudită, Egipt. și Kenya. În briefing-ul întâlnirii cu ministrul brazilian al Mediului era menționată solicitarea unui ajutor pentru „asigurarea alinierii și a aprobării” ofertei făcute de ADNOC celei mai mari companii de procesare a petrolului și gazelor din America Latină, Braskem. La începutul lunii noiembrie, ADNOC făcuse o ofertă de 2,1 miliarde de dolari (1,7 miliarde de lire sterline) pentru a cumpăra un pachet cheie. În briefing-ul întâlnirii cu Germania era pregătită asigurarea ADNOC către guvern: „Suntem pregătiți să continuăm aprovizionarea cu GNL”. De asemenea, ADNOC urma să sugereze națiunilor producătoare de petrol din Arabia Saudită și Venezuela că „nu există nici un conflict între dezvoltarea durabilă a resurselor naturale ale oricărei țări și angajamentul acesteia față de schimbările climatice”. Echipa din Emiratele Arabe Unite nu a negat folosirea întâlnirilor COP28 pentru discuții de afaceri, însă a spus că „întâlnirile private sunt private”, refuzând să comenteze ce s-a discutat în cadrul reuniunilor. Încercarea de a face afaceri în timpul procesului COP este însă o încălcare gravă a standardelor de conduită, stabilite de ONU. Potrivit lui Manuel Pulgar-Vidal, șeful summitului COP20 din Peru din 2014, „Dacă orice președinte al COP încearcă să obțină un anumit interes, inclusiv comercial, asta ar putea însemna eșecul COP”. Biden și Papa Francisc nu mai merg la COP28 Pe 27 noiembrie, Casa Albă a anunțat că președintele Joe Biden nu va participa la COP28, declarând însă că va trimite o echipă de specialiști: emisarul John Kerry, consilierul pentru climă Ali Zaidi și consilierul pentru energie curată John Podesta. „Deși nu avem actualizări de călătorie pentru președinte în acest moment, administrația așteaptă cu nerăbdare o COP28 robustă și productivă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Angelo Fernández Hernández. Papa Francisc, un cunoscut avocat al protecției mediului, urma să fie primul pontif care a participat la un COP al ONU de la începutul procesului în 1995. Pe 28 septembrie, în urma recomandărilor medicilor săi, Papa Francisc și-a anulat călătoria planificată la Dubai. Pe 30 noiembrie, acesta a ieșit în public, surâzător și glumeț. „După cum bine vedeți, sunt în viață”, a declarat acesta, motivându-și încă o dată absența de la COP28: „Motivul este că acolo este foarte cald și trecem de la căldură la aer condiționat. Și asta în starea bronhiilor mele (nu este recomandat). Slavă Domnului că nu a fost pneumonie”. Iohannis, în Dubai la luxosul COP28 Recepția oficială organizată la Cotroceni de Ziua Națională a României începe la ora 14.00, mai devreme cu câteva ore față de alți ani. Klaus Iohannis, care în 23 noiembrie s-a întors din turneul de zece zile în Africa, unde a fost cu Carmen Iohannis, va pleca apoi în Dubai, pentru patru zile. Administrația prezidențială a anunțat că Iohannis se va afla în Dubai în perioada 2-4 decembrie, pentru a pareticipa la cea de-a 28-a Conferință a Statelor parte la Convenția Cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP28). Potrivit comunicatului prezidențial, Iohannis va susține un discurs de trei minute și va participa la un forum despre inovație sustenabilă.

Iohannis în Tanzania, curățat de scame (sursa: Facebook/Klaus Iohannis)
Eveniment

Iohannis în Tanzania, curățat de scame

Iohannis în Tanzania, curățat de scame. Turneul african al președintelui Klaus Iohannis produce momente vesele în fecare zi. Iohannis în Tanzania, curățat de scame Într-un video postat chiar de Administrația Prezidențială de la București pe Facebook se poate urmări primirea oficială în Tanzania, la Dar es Salaam. Citește și: Nevinovatul reținut abuziv în cazul crimei de la Sibiu spune că a fost bătut de polițiști cu pumnii și picioarele, în fața soției. Va da statul în judecată "Primirea Președintelui României, Klaus Iohannis, de către Președintele Republicii Unite a Tanzaniei, Samia Suluhu Hassan, la State House, Dar es Salaam", notează contul de Facebook al Administrației Prezidențiale. În video-ul care are sub trei minute, Iohannis face diverse activități de protocol: strânge mâini, semnează o carte de onoare, stă la poze. Citește și: Modelul de turism prezidențial al lui Iohannis este președintele german Frank-Walter Steinmeier, proaspăt întors dintr-un turneu african. Steinmeier, însă, are un rol decorativ Printre aceste activități, însă, se poate vedea și cum șefa de protocol a Cotroceniului îi culege scamele de pe sacou președintelui (de la secunda 58). Sau cum în fața clădirii numite State House flutură în vânt niște banner-e cu figura lui Iohannis. Momentul fotografiei oficiale a fost, de asemenea, interesant: a fost acompaniat de țipetele unor păuni, care s-au sincronizat perfect cu momentul foto (VIDEO).

Modelul turistului Iohannis, președintele german Steinmeier (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Modelul turistului Iohannis, președintele german Steinmeier

Modelul turistului Iohannis, președintele german Steinmeier. Vizitele oficiale ale președinților europeni durează, în medie, două-trei zile. Deși întâlnirile la nivel înalt sunt menite să stabilească contacte diplomatice și economice, unele stârnesc controverse naționale și chiar internaționale. Motivele: schimbarea climatului politic sau costurile exagerate. Care sunt cei mai călători președinți europeni, cei mai sedentari, cei mai eficienți, ce locuri exotice au vizitat, cât de mult au cheltuit și ce nemulțumiri au iscat? Macron, cel mai plimbat președinte european Emmanuel Macron este un președinte care adoră călătoriile. De la preluarea mandatului a efectuat peste 200 de vizite oficiale în 86 de state. Anul acesta, până în luna noiembrie, a efectuat deja 40 de vizite oficiale și de stat. În 2021, Clément Beaune, secretar de stat pentru Afaceri Europene, remarca această particularitate a președintelui francez, afirmând că e singurul dintre președinții Hexagonului care a vizitat toate țările Uniunii Europene în primul mandat. Citește și: DOCUMENT EXCLUSIV Facturile lui Umbrărescu pentru Autostrada Moldovei, neplătite: nu mai sunt bani la buget. Șeful CNAIR: Nu am avut toată suma Statele Uniunii Europene, cel mai des vizitate în mod oficial de Macron, au fost Belgia (40 de vizite) și Germania (24). În ceea ce privește statele Europei de Est, Emmanuel Macron a preferat vizitele fulger: câteva ore petrecute în fiecare stat. Între 24 și 25 august 2017, de exemplu, a vizitat România și Bulgaria. Pe 26 octombrie 2018, Macron a vizitat Cehia, apoi Slovacia. Pe 29 și 30 septembrie 2020 președintele a vizitat, din nou, fulgerător, Lituania, apoi Letonia. Una dintre cele mai exotice vizite ale președintelui francez a fost Irakul, în 2020. Vizita a fost comentată îndelung de presa franceză, care a etichetat destinația ca fiind una "neobișnuită" pentru președinții Hexagonului. La vremea respectivă, Macron era primul lider occidental care ajungea în Irak de când Kadhimi preluase mandatul ca al treilea șef al guvernului. Săptămâna și vizita externă cu A330 Desele deplasări externe ale președintelui Macron au declanșat și întrebări în chestiunea costurilor pe care acestea le implică. În 2021, șeful statului francez a efectuat 54 de călătorii la bordul A330, generând cheltuieli de peste zece milioane de euro. În 2022, Emmanuel Macron a fost criticat pentru două călătorii dus-întors în Qatar, când a participat la semifinala Franței împotriva Marocului, apoi la finala împotriva Argentinei. Doar aceste două călătorii au costat contribuabilii francezi peste 500.000 de euro. Împăcarea cu Elveția Recenta vizită a președintelui Macron în Elveția, din 15 noiembrie, a stârnit, pe de o parte, controverse, pe de alta, ironii. Vizita a fost o premieră, de la vizita lui François Hollande din 2015. În noiembrie, 2021, existase o tentativă, însă președintele francez anulase vizita, programată cu șase luni în urmă. Motivul: refuzul Elveției de a cumpăra avioanele de luptă Rafale din Franța. Elvețienii au preferat atunci să semneze un contract cu Statele Unite. Această decizie l-a determinat pe Emmanuel Macron să interzică și derularea și inițierea oricărui contact bilateral la nivel înalt cu Elveția, până în vara anului 2022, înghețând relațiile de prietenie. Actuala vizită a fost percepută ca un soi de împăcare și o dorință a președintelui Macron de a împăca Elveția cu Europa. Însă presa elvețiană a ironizat evenimentul, suținând că Elveția așterne covorul roșu înaintea "Regelui Soare", uitând că Franța este cea care are nevoie de Elveția. Potrivit jurnaliștilor elvețieni Confederația este una dintre țările în care Franța realizează excedente comerciale în creștere bruscă de la sfârșitul pandemiei: 3 miliarde de euro în 2022 și 2,8 miliarde de euro în prima jumătate a anului 2023. Legat de bani, jurnaliștii elvețieni au comentat și chestiunea costurilor suportate de Confederație, criticând suma protocolului pentru o vizită atât de scurtă: 200.000 de euro. Modelul turistului Iohannis, președintele german Steinmeier Potrivit datelor oficiale, de la preluarea mandatului până în prezent, Frank-Walter Steinmeier, președintele Germaniei, a efectuat 134 de vizite externe. În 2023, până în luna noiembrie, Frank-Walter Steinmeier a efectuat 22 vizite oficiale. Printre țările vizitate s-au numărat atât state europene, precum Franța, Belgia, Italia, Polonia sau România, cât și țări mai îndepărtate, precum Brazilia, Cambodgia sau Malaezia. Cel mai recent, președintele Germaniei a vizitat câteva țări din Africa. În luna octombrie, Steinmeier a efectuat prima vizită a unui președinte federal în Republica Capului Verde, urmând ca în noiembrie să aibă întâlniri cu președinții din Tanzania și Zambia. Fiecare dintre aceste vizite a durat între două și trei zile. Scholz stă acasă și primește critici Nu vizitele externe ale președintelui Germaniei au provocat controverse, ci întâlnirile interne ale cancelarului. Pe 17 noiembrie, la Berlin a avut loc întâlnirea dintre președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, și cancelarul Germaniei, Olaf Scholz. O vizită pe muchie de cuțit – după cum a comentat presa prima vizită oficială a președintelui turc în Germania, din ultimii cinci ani. Vizita a fost criticată din cauza recentei poziții a președintelui Turcie asupra Hamas. După atacul terorist asupra Israelului, Recep Tayyip Erdoğan a descris Hamas ca o organizație de eliberare, un reprezentant legitim al palestinienilor. De asemenea, Erdoğan a catalogat reacțiile israeliene la atacul terorist drept "crimă împotriva umanității". În ciuda acestor declarații, Olaf Scholz nu a anulat întâlnirea. Presa germană vorbește despre dependența Germaniei față de Turcia, nu doar economic, dar și în ceea ce privește refugiații. Potrivit ONU, Turcia este țara care primește cei mai mulți refugiați din lume. Presa germană nu a uitat nici de extravaganțele cupului Erdoğan din timpul vizitelor oficiale, criticând gusturile primei doame: Emine Erdoğan bea doar un ceai alb special, care costă în jur de 1.800 de euro kilogramul. De asemenea, este amintită și vizita oficială din 2015 din Belgia, când soția președintelui a solicitat ca mai multe magazine să fie închise vizitatorilor pentru a nu fi tulburată când face cumpărături. Președintele austriac, vizite riscante: mușcat de câine la Chișinău De la preluarea mandatului, în 2017, președintele Austriei, Alexander Van der Bellen, a efectuat, până în prezent, 70 de vizite externe. Anul acesta, pînă în noiembrie, a efectuat 11 vizite oficiale. Printre statele vizitate se numără Slovacia, Ucraina, Cehia, Albania, Macedonia de Nord, Marea Britanie, Islanda, Belgia, USA, România. Cea mai recentă vizită a președintelui austriac a fost în Republica Moldova. Vizita a avut ca scop sprijinirea eforturilor de aderare a Republicii Moldova la UE. Vizita oficială s-a încheiat însă cu un incident: câinele Maiei Sandu a deranjat protocolul, mușcându-l de mână pe președintele Van der Bellen. Maia Sandu și-a cerut imediat scuze, însă Van de Bellen a reacționat relaxat, afirmând că e doar un incident minor. Maia Sandu și Zelenski, doar cu treabă în străinătate Din 2021, în calitate de președinte al Republicii Moldova, Maia Sandu a efectuat până în prezent 56 de vizite externe. Cele mai multe vizite au fost în țări europene, România (7), Franța (5), Germania și Ucraina (4) și Austria (3). În afara Europei, Maia Sandu a mai efectuat câteva vizite oficiale în Statele Unite, Tunisia și Japonia. În 2023, de la începutul anului până în prezent, președinta Republicii Moldova a efectuat 20 de vizite oficiale, cele mai multe în Europa. De la preluarea mandatului în 2019 și până în prezent Volodimir Zelenski a vizitat, în calitate de președinte, 32 de țări, efectuând 68 de vizite oficiale. Cele mai multe vizite efectuate au fost în Europa, mai ales în Polonia, Germania, Franța, Marea Britanie și Belgia. În afara Europei, Zelenski a călătorit și în Emiratele Arabe Unite, în Arabia Saudită sau Japonia. În 2023, a efectuat cele mai multe vizite oficiale: 29. Țările europene cel mai des vizitate au fost Marea Britanie, Polonia, Franța și Belgia, dar au existat și vizite scurte în Turcia, Canada sau Vatican.

Iohannis ar vrea șefia Externelor UE (sursa: Facebook/Klaus Iohannis)
Politică

Iohannis ar vrea șefia "Externelor" UE

Iohannis ar vrea șefia "Externelor" UE. Președintele Klaus Iohannis vizează numirea în funcția de Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă și politici europene în viitoarea Comisie Europeană care se va forma după alegerile europarlamenare din vara anului viitor, au declarat pentru G4Media.ro multiple surse politice europene. Iohannis ar vrea șefia "Externelor" UE Potrivit acestora, dorința președintelui a fost deja comunicată liderilor coaliției. După alegerile europarlamentare programate în iunie 2024, numirile în viitoarea Comisie se vor face în funcție de ponderea politică a marilor grupuri politice: populari (PPE), socialiști (PES) și liberali (Renew Europe). Citește și: EXCLUSIV România și alte state din UE alimentează mașina de război rusească din Transnistria cu motorină, în ciuda sancțiunilor internaționale "Dacă președinția viitoarei comisii europene va fi deținută tot de către PPE, ca și până acum, atunci sunt puține șanse ca a doua funcție ca importanță din Comisie, cum este cea de înalt reprezentant, să fie deținută tot de către un reprezentant al popularilor, cum este cazul domnului Iohannnis", au mai declarat pentru G4Media.ro sursele citate. Totuși, dacă se va ajunge aici, președintele Klaus Iohannis va avea nevoie de susținerea premierului Ciolacu. Numirea în Comisie se face tehnic de către Guvern, după ce în prealabil este negociată în Consiliu European și între marile grupuri politice. Președintele Iohannis își încheie oficial mandatul în decembrie 2024. Procedurile pentru formarea viitoarei Comisii Europene s-ar putea prelungi până în toamna anului viitor.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră