miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: justitie

91 articole
Justiție

Încă o mărturie publică din sistemul corupt al Liei Savonea, făcută de o fostă judecătoare

„Nu știu dacă funcționează ceva în România mai bine decât corupția din justiție.” Declarația aparține judecătoarei Daniela Panioglu, pensionată forțat, care a povestit în direct la Euronews cum ajung dosarele de corupție să se prescrie pe bandă rulantă. Savonea sugerează o bătălie pentru influență Daniela Panioglu a făcut afirmații similare și în urmă cu două săptămâni, tot la Euronews, iar documentarul realizat de Recorder a confirmat în întregime acuzațiile sale. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect Fosta judecătoare susține că responsabilitatea principală ar aparține chiar șefei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, despre care afirmă că ar controla majoritatea deciziilor din sistem. Într-un răspuns transmis Euronews, Lia Savonea respinge toate acuzațiile și concluziile din documentarul „Justiție capturată”: „Mărturiile invocate nu sunt susținute de fapte verificabile și conțin afirmații necorespunzătoare realității. Ele construiesc artificial percepția unei justiții «capturate», deși, în mod obiectiv, indică mai degrabă tentative de repoziționare a influenței asupra justiției din alte zone decât cele enunțate selectiv în discursul public”. Justiția în dosarele de mare corupție, nefuncțională Fosta judecătoare Daniela Panioglu avertizează că mecanismele interne ale sistemului permit tergiversarea dosarelor sensibile: „Situația e foarte gravă, a fost trecută sub tăcere, s-a suferit sub tăcere atâta timp, dar cred că așa nu se mai poate în societatea română. Justiția este nefuncțională, mă refer la justiția penală și la dosarele de mare corupție.” Structură piramidală cu Savonea în vârf Panioglu descrie o structură piramidală în fruntea căreia s-ar afla Lia Savonea: „Este o structură piramidală în vârful căreia se află un lider care, extrem de meticulos și în timp, a reușit să acapareze tot sistemul judiciar. Se numește Savonea Lia. A fost liderul în fapt al acelei grupări despre care se vorbea și în material. Acest lider și-a plasat, creat și țesut atent și meticulos toată rețeaua, a plasat anumiți șefi de instanțe. În mandatul lor, acești șefi de instanțe au intervenit ca o presiune asupra judecătorilor.”

Fosta judecătoare Daniela Panioglu acuză sistemul corupt al Liei Savonea (sursa: euronews.ro)
Ministrul Justiției reacționează la documentarul Recorder (sursa: Facebook/Radu Marinescu)
Justiție

Ministrul Justiției, după documentarul Recorder: România, succese importante pe anticorupție

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat miercuri că orice interferență politică în actul de justiție este „absolut inacceptabilă” și a subliniat că nu va cere niciodată autorităților judiciare să soluționeze cauze în funcție de opinii sau interese politice. Reacția vine după apariția documentarului Recorder despre problemele din sistemul judiciar. Ministrul Justiției reacționează la documentarul Recorder Marinescu afirmă că a urmărit materialul în pofida unor deplasări oficiale și recunoaște rolul critic al presei într-o societate democratică. Citește și: Reacție extrem de nervoasă a Curții de Apel București la documentarul Recorder, se cere intervenția CSAT Potrivit ministrului, documentarul ridică acuzații privind manipularea unor dosare prin practici abuzive sau decizii controversate. Marinescu precizează însă că responsabilitatea aplicării corecte a legislației revine exclusiv magistraților. Eventualele abateri disciplinare sau penale trebuie investigate de Inspecția Judiciară și CSM, iar Ministerul Justiției nu are dreptul să intervină în soluționarea cauzelor. Reforma din 2022: legile justiției și prescripția penală Ministrul amintește că România a adoptat în 2022 OUG 71 privind prescripția penală, după deciziile CCR, și a adoptat noile legi ale justiției, evaluate pozitiv în rapoartele privind statul de drept. Aceste legi reprezintă jaloane asumate în PNRR, pentru care urmează să fie depusă cererea de plată numărul 4, ceea ce confirmă îndeplinirea obligațiilor din domeniul justiției. Ministerul Justiției nu poate interveni în alegerea CSM Radu Marinescu subliniază că ministerul nu are competențe în alegerea membrilor CSM sau în procedurile disciplinare din interiorul sistemului. Aprecierea unor afirmații legate de „capturarea instituțiilor” nu intră în mandatul său. Ministrul reiterează că principiul independenței justiției impune lipsa totală a ingerinței politice, iar CSM este, prin Constituție, garantul acesteia. Abuzurile trebuie investigate, iar justiția modernizată Marinescu afirmă că orice caz concret de abuz, neglijență, corupție sau favorizare trebuie investigat prompt. Ministerul susține ferm combaterea oricărei forme de pervertire a actului de justiție. El adaugă că instituția pe care o conduce implementează strategia națională pentru justiție, contribuie la evaluările internaționale anticorupție, este în grafic cu proiectele PNRR—precum digitalizarea prin ECRIS V—și lucrează la simplificarea și eficientizarea procedurilor judiciare. „Interferența politică este inacceptabilă” Ministrul Justiției reafirmă că nu va solicita neaplicarea legii sau intervenția politică în dosare. Ministerul este deschis reformelor care respectă independența justiției, constituționalitatea și eficiența sistemului. Marinescu admite că există încă probleme de corectat în sistem, dar subliniază că acestea trebuie rezolvate profesionist și responsabil.

Proteste la București și Cluj după documentarul Recorder (sursa: Inquam Photos/Tudor Pană)
Eveniment

Proteste la București și Cluj după documentarul Recorder despre procese trucate

Proteste ample au avut loc miercuri seară atât în București, cât și la Cluj-Napoca, după publicarea documentarului Recorder care expune nereguli grave din sistemul judiciar. Sute de oameni au ieșit în stradă cerând independența justiției, demisii la vârful instituțiilor și încetarea influențelor politice asupra magistraturii. Protest în Capitală Câteva sute de persoane au protestat miercuri seară în fața sediului Consiliului Superior al Magistraturii din București, ca reacție la dezvăluirile din documentarul Recorder privind nereguli din sistemul judiciar. Citește și: Reacție extrem de nervoasă a Curții de Apel București la documentarul Recorder, se cere intervenția CSAT Participanții au afișat pancarte cu mesaje precum „Corupția sufocă magistratura”, „Schimbarea vine prin implicare” și „Cât ne mai chinuim să fim stat european”. Printre scandări s-au auzit „Justiție, nu mafie”, „Noi vrem dreptate, nu imunitate”, „Jos Predoiu” și „Integritate, nu complicitate”. Protestatarii au cerut demisia președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, precum și a ministrului Justiției, Radu Marinescu. Mobilizarea online: „Independența justiției este în pericol” Evenimentul „Protest pentru independența justiției” a fost anunțat pe Facebook în aceeași zi, după publicarea documentarului Recorder. Organizatorii susțin că independența justiției este grav amenințată, cu efecte negative asupra democrației. Mesajul public transmis pe pagina de Facebook solicită modificarea legislației pentru prevenirea abuzurilor, inclusiv eliminarea prescripției pentru faptele de corupție și eliminarea posibilității ca magistrații să-și aleagă procurorii. Organizatorii afirmă că protestul oferă sprijin moral magistraților integri, care ar fi intimidați de practicile administrative actuale. Proteste și la Cluj: cereri pentru o justiție independentă Manifestații similare au avut loc miercuri seară și la Cluj-Napoca, unde câteva sute de persoane s-au adunat în fața Palatului de Justiție. Unul dintre organizatori, Siritaru Vlad Cristian, a declarat că protestul este o reacție la informațiile dezvăluite de Recorder și la modul în care funcționează sistemul judiciar: „Vrem ca oamenii competenți să ajungă în funcții de conducere, nu mai vrem presiune politică asupra parchetelor și instanțelor”. Mesaje și revendicări în stradă La Cluj, protestatarii au afișat mesaje precum „Deșteaptă-te, române” și au scandat „Predoiu, demisia”, „Jos labele de pe justiție”, „Justiție, nu prescripție” și „Savonea, demisia”. Alte mesaje l-au vizat pe primarul Capitalei: „Nicuşor, ocupă-te de marea corupție”. Participanții au anunțat că vor organiza și alte acțiuni în perioada următoare, pentru a-și exprima în continuare susținerea față de necesitatea unei justiții independente în România.

Bolojan, atac la un prim-vicepreședinte PNL, după documentarul Recorder Foto: Facebook Guvernul României
Politică

Bolojan, atac la un prim-vicepreședinte PNL, după documentarul Recorder

Premierul Ilie Bolojan, atac la un prim-vicepreședinte PNL, Cătălin Predoiu, după documentarul Recorder: „Domnul Predoiu, fiind ministrul Justiției o perioadă de timp, în mod evident are o răspundere față de ce s-a întâmplat în acești ani, cum și eu am o răspundere pentru cum arată Oradea pentru că am fost primar în Oradea”, a spus șeful Guvernului, la un interviu, potrivit unei transcrieri realizate de G4Media.  Citește și: Reacție extrem de nervoasă a Curții de Apel București la documentarul Recorder, se cere intervenția CSAT Bolojan i-a mai spus lui Predoiu, care acum este ministru de Interne, că are datoria să îndrepte lucrurile negative. Bolojan, atac la un prim-vicepreședinte PNL, după documentarul Recorder Ce au fost întrebat premierul și ce a răspuns: „Întrebare: Dl ministru Predoiu, fost ministru al Justiției, a fost profund implicat în crearea unor mecanisme legale prin care puterea abuzivă din justiție are pârghii. Problema e în interiorul PNL și al guvernului dvs? Răspuns: Pentru starea de lucruri, demnitarii au o răspundere. Nici un om nu se poate deroba de răspundere. Inclusiv dl Predoiu are o răspundere pentru a corecta lucrurile negative. Al doilea aspect: discuția de ani de zile a fost blocarea interferenței politicului în justiție și a apărut o reticență a politicului de a interveni. Dacă se constată că există probleme de sistem, dacă sistemul nu a reușit să își creeze anticorpii, lumea politică – cu toate păcatele ei – are răspunderea să corecteze lucrurile pentru că noi avem o răspundere suplimentară la vot în fața oamenilor. Dacă nu pot fi reglate problemele din interior, trebuie găsite mecanisme și venit cu corecții legislative (...) Dl Predoiu, fiind ministrul Justiției o perioadă de timp, în mod evident are o răspundere față de ce s-a întâmplat în acești ani, cum și eu am o răspundere pentru cum arată Oradea pentru că am fost primar în Oradea”.  Bolojan a mai afirmat, în acest interviu, că atunci „când se prescriu anumite dosare și  există sentințe date contradictoriu, percepția de nedreptate e foarte puternică”.  Chiar azi, Înalta Curte a anulat condamnarea lui Lucian Duță, fost șef al CNAS, pentru o șpagă de câteva milioane de euro pe motiv că fapta era prescrisă la data condamnării. 

Nicușor Dan, reacție la documentarul Recorder Foto: Facebook Nicusor Dan
Politică

Nicușor Dan, reacție la documentarul Recorder: cere magistraților să se implice, critică ministerul

Președintele Nicușor Dan a avut, azi, o reacție la documentarul Recorder: el a cerut magistraților să se implice - „trebuie și o asumare în interiorul profesiei” - și a criticat ministerul Justiției. Nicușor Dan i-a invitat pe procurori și judecători să-i scrie „direct” și i-a asigurat că va citi „personal”.  Citește și: De ce Nicușor Dan nu poate numi șefi noi la SRI și SIE: are nevoie de aprobarea Parlamentului, dominat de PSD. Ce compromisuri au făcut Băsescu și Iohannis Nicușor Dan, reacție la documentarul Recorder „Am văzut cap-coadă documentarul Recorder despre justiție. Cel mai simplu este să ne revoltăm, încă o dată, și să aruncăm vina generic. Mai greu este chiar să rezolvăm problemele din justiție. În primul rând, felicitări realizatorilor, care aduc în dezbaterea publică, într-un mod accesibil publicului, probleme importante.   În al doilea rând, nu vreau să scuz în vreun fel politicul. Faptul că lupta anticorupție s-a redus dramatic are influență politică. Numirile procurorilor-șefi au fost politice. Societatea vorbește de mult de probleme în justiție fără să vedem, la nivelul Ministerului Justiției, voință de a intra cu adevărat în ele.   Dar soluția la problemele ridicate este tot în interiorul sistemului de justiție. Cazurile prezentate trebuie investigate și trebuie investigată mai ales recurența acestor cazuri. Iar persoanele vinovate trebuie pedepsite, însă tot de sistemul de justiție, și pe bază de probe. Pentru că materialul Recorder prezintă și fapte, care sunt clare, dar și opinii, care trebuie probate.   Cine strânge probele și cine face sesizările?   De ce nu avem încă un raport din interiorul sistemului de justiție, deși se vorbește de lucrurile astea de mult timp?   Câte sesizări s-au făcut din interiorul sistemului de justiție pe faptele de care vorbim?   Câte acțiuni în justiție s-au făcut pe faptele de care vorbim?   De ce sunt doar trei magistrați în activitate care au acceptat să vorbească deschis cu reporterii?   De ce nu a contracandidat-o nimeni pe Lia Savonea la conducerea Înaltei Curți?   Așa cum am spus, am început să lucrăm la un raport cu date despre problemele din sistemul de justiție. Discutăm cu magistrați. Îi invit pe toți magistrații să îmi scrie direct despre problemele pe care le întâmpină și îi asigur că voi citi personal ce îmi transmit.   Dar trebuie și o asumare în interiorul profesiei. Sunt convins că marea majoritate a magistraților sunt oameni serioși, de bună-credință.   E responsabilitatea lor, dincolo de dosarele curente, să se implice în rezolvarea problemelor profesiei lor. Și îi asigur, la rândul meu, de implicare și bună-credință pentru a aduce justiția acolo unde și-o doresc românii”, a scris șeful statului pe Facebook. 

Mecanismul corupției din interiorul Justiției (sursa: Inquam Photos/Tudor Pană)
Justiție

VIDEO Rețeaua Savonea de trucat procese, devoalată de procurori și judecători (interviuri Recorder)

Un documentar Recorder, rezultatul unei investigații de peste un an și jumătate, încearcă să explice cum un pilon esențial al democrației a fost treptat capturat de un grup de interese format din magistrați și politicieni. Mecanismul corupției din interiorul Justiției În esență, pactul dintre cele două tabere funcționează astfel: politicul a livrat modificări legislative care au creat o structură piramidală în justiție, concentrând puterea în mâinile unui număr mic de magistrați. Citește și: Judecător ÎCCJ pensionat la 48 de ani critică USR-ul și pe Nicușor Dan, o preamărește pe Savonea. Are mai multe apartamente decât părinții lui Băluță La schimb, acești magistrați au oferit o justiție „liniștită”, care nu mai deranjează elitele politice. Materialul, care include mărturii fără precedent, extrem de grave, venite chiar din interiorul sistemului a fost rezumat de fostul judecător Cristi Danileț „O radiografie dură a justiției penale din perioada post-Kovesi. Mărturii: 3 procurori DNA (2 asumați), 2 judecători de la CAB (1 asumat), un fost membru CSM și un actual membru CSM. Iată principalele idei prezentate în material: Degradarea luptei anticorupție: Lupta anticorupție nu mai este o prioritate. Anticorupția judiciară nu există deloc. Au loc manipulări de dosare la DNA și în instanțe pentru a se alege anumiți magistrați care să le soluționeze." Ce se întâmplă la DNA „Procurorul-șef Voineag ar fi cerut informări scrise despre măsurile propuse judecătorilor. Ar fi folosit pârghii administrative pentru a bloca anchete, a schimbat șefi fără motive și ar fi închis abuziv dosare sensibile (mai ales când erau vizați suspecți din SRI). Procurori de anchetă ar fi fost înlăturați din cauze. Ar fi existat telefoane influente din SRI, Prefectură, conducerea DNA. 1 din 7 procurori a plecat din DNA, în semn de protest.” Ce se întâmplă în instanțe „Dosarele ar fi direcționate către anumiți judecători pentru rezultate convenabile sau pentru prescripție. Unii inculpați se laudă că „au la mână” judecători." Situații grave la Curtea de Apel București "Judecători mutați între secții sau delegați în timpul judecării unor dosare penale, prin decizia conducerii. CSM ar fi dispus detașări/transferuri ale judecătorilor în timpul unor procese importante. Schimbarea repetată a completurilor → reluarea judecății de mai multe ori. -Exemple: Vanghelie: procesul a durat 10 ani, completul schimbat de 5 ori → prescripție. Medicul Beuran: complet schimbat după „îmbierea” unui judecător cu delegare la CAB → achitare, deși exista o înregistrare cu recunoașterea mitei. Judecători schimbați „peste noapte”, fără motiv medical sau administrativ. Popoviciu: dosar revizuit; pe aceleași probe → achitare, deși era vorba de 224 ha evaluate la 1 euro/mp în loc de 100 euro.”" Presiuni din partea conducerii CAB „Se induce ideea că inculpatul trebuie protejat. Soluțiile nu se impun direct, dar sunt „sugerate”. Judecătorii care nu se aliniază cerințelor riscă în carieră.” CSM – de la 5–4 la 8–1 „În perioada Savonea (2017–2023): două tabere, decizii sensibile adoptate cu votul de 5–4 în secția de judecători, unde domina tabăra antireformistă. În actualul CSM: deciziile se iau cu 8–1!!” Modificările legilor justiției „CSM-ul condus de Savonea ar fi susținut modificările Dragnea–Toader împotriva voinței magistraților. Noile legi au consolidat puterea secției de judecători din CSM: controlează inspecțiile, numirile, promovările; pot decide ce procurori îi anchetează pe magistrați; criteriile meritocratice au dispărut. Grup de influență în jurul Liei Savonea: Rețea construită în timp în ICCJ, CSM, Inspecția Judiciară, CAB. Numiri de șefi la CAB din rândul judecătorilor aduși de la alte instanțe, cu legături personale în dosare judecate la CAB.” În unele cazuri, «dreptul este reinventat».” Libertatea de exprimare a magistratului – inexistentă „Sistemul funcționează sub frică. Magistrații corecți sunt resemnați. Cei curajoși au fost hărțuiți disciplinar. Exemple: două judecătoare de la CAB, îndepărtate, apoi repuse în funcție de ICCJ, dar fără dosarele lor – trimise la secția civilă.” Desființarea anticorupției judiciare „După modificările din 2017–2018, competențele de anchetare a magistraților au trecut de la DNA → SIIJ → SAS. Dacă înainte DNA instrumenta 10–15 dosare/an, azi nu mai există niciun dosar de corupție judiciară. A avut loc un fel de înțelegere magistrați-politicieni: politicienii au tăiat puterile DNA, iar în schimb magistrații abuzivi au fost protejați. Soluția: independența justiției nu poate există fără voință politică. Se impune reducerea puterilor CSM și redistribuirea atribuțiilor sale pe orizontală.”

„CSM este unealta împotriva independenței tale”, spune fosta judecătoare Panioglu Foto: Facebook CSM
Justiție

Fostă judecătoare, forțată să se pensioneze: „CSM este unealta împotriva independenței tale”

O fostă judecătoare, Daniela Panioglu, forțată să se pensioneze după cinci tentative de excludere din magistratură, atacă dur conducerea sistemului de Justiție: „CSM, este de fapt unealta împotriva independenței tale și a oricărei alte manifestări de independență”, a spus ea, la Euronews. Citește și: Suveranistele se păruie: Gavrilă dezvăluie că Anca Alexandrescu a fost internată la spitalul SRI În interviu, ea explică, tehnic, faptul că dosarele nu mai sunt repartizate aleatoriu, încălcându-se astfel două principii pe care Panioglu le consideră „sacre”: „principiul repartizării aleatorii a cauzelor și principiul continuității completelor de judecată”. „CSM este unealta împotriva independenței tale” „Au înlocuit judecătorii din dosare prin hotărâri ale colegiului de conducere. Nici măcar nu știm cum sunt motivate. Există atâta clandestinitate încât nici nu mai avem acces în sistemul nostru electronic intern să vedem o hotărâre de colegiu, care sunt rațiunile. Noi nu mai avem acces de câțiva ani, totul se face într-o clandestinitate și nu ai de unde să știi, toată lumea este scoasă din dosare, unii sunt delegați, alții sunt satelit 7 luni ca să li se ia dosarul. Sunt două principii sacre. Principiul repartizării aleatorii a cauzelor și principiul continuității completelor de judecată. Astea sunt reglementate de legea organică. Nu sunt respectate. Ele sunt repartizate, nu am cum să vă spun dacă sunt aleatoriu sau nu. Ele vin la un anumit complet, iar după ce completul administrează probatoriul mai complex sau mai subțire, aproape de finalul cercetării judecătorești - ultima fază este faza dezbaterilor, deci înainte de dezbateri - colegiul de conducere schimbă judecătorii. Cum îi schimbă? Îi schimbă păstrând numărul completului, dar continuitatea nu înseamnă un număr de complet, ci înseamnă însăși structura completului, adică membrii care îi compun”, a arătat fosta judecătoare. Ea a rătat că judecătorii care se opun actualei situații sunt pedepsiți. „Este nulă independența, nici 1% nu mai poate fi vorba de independență. Să nu mai așteptați de la magistrați să iasă să spună, pentru că ieși și spui și nu se întâmplă nimic, pentru că totul este blocat. Inspecția Judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii sunt împotriva ta și te exclud, pentru că toată cariera judecătorului este în mâna CSM și fac ce vor cu tine, te duc și te mută și te aruncă afară cum vor ei, cu niște motivări jalnice, aberante. Parchetele nu funcționează, sunt blocate. Dacă ai mișcat în front, ește terminat, pentru că nu te protejează nimeni. Instituția care e reglementat de lege să asigure independența, CSM, este de fapt unealta împotriva independenței tale și a oricărei alte manifestări de independență”, a mai arătat Panioglu.   

Justiția, ca în anii 50, cînd se practica mascarada judiciară, spune fosta judecătoare Panioglu, forțată să se pensioneze acum trei luni Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Fostă judecătoare: Justiția, ca în anii '50, cînd se practica mascarada judiciară

„Justiția se află în cea mai gravă situație de după 1989, mai mult se află într-o perioadă similară anilor ‘50, când se practicau mascarada judiciară, epurarea profesioniștilor, represiunea, abuzul sistematic, toate în spatele lozincilor mincinoase”, spune fosta judecătoare Daniela Panioglu, într-un interviu pentru Presshub. Citește și: Fostul președinte Băsescu, reacție dură după ce o dronă rusească s-a plimbat până la Vaslui, unde a căzut de bunăvoie și nesilită de nimeni În acest interviu, ea explică cum, din 2017, „rețeaua de corupție din interiorul sistemului judiciar progresa minuțios, prin plasarea oamenilor săi de încredere în funcții de decizie”. Fostă judecătoare: Justiția, ca în anii 50, cînd se practica mascarada judiciară Ce afirmații a făcut Panioglu despre situația din Justiție: „În justiție, se poate observa cel mai bine întoarcerea la mentalitatea comunistă, iar acapararea justiției de către un sistem corupt și totalitar trage în jos toată societatea noastră. Procesul de bolșevizare a justiției a început cu anul 2017 și a decurs nestingherit, pentru că nu a fost deranjat nici de parchete, nici de presă, nici de serviciile de informații, instituții cu rol important împotriva corupției” „Consiliul Superior al Magistraturii lucra, meticulous, la numirea în funcții de conducere ori la promovarea de judecători obedienți și anonimi, aduși de nu știu unde, mediocri profesional” „Am ajuns în situația de astăzi, când corupția din sistemul judiciar a atins un nivel absolut insuportabil, cu efecte dramatice asupra populației (...) S-a ajuns, astfel, la exonerarea de răspundere penală, în masă, a inculpaților și, chiar, a condamnaților” „S-au găsit soluții pentru fiecare caz în parte: achitarea, prin interpretarea, cu rea-credință, a probelor, în cauzele în care termenul de prescripție a răspunderii penale nu se împlinea curând, ori constatarea intervenirii prescripției răspunderii penale, iar, în cazul condamnărilor definitive, forțarea căilor extraordinare de atac, cu efectul achitării, prin aceeași manieră de interpretare a probatoriului, ori cu efectul reducerii cuantumului pedepsei închisorii sau constatarea celebrei prescripții a răspunderii penale” „Această pasivitate a procurorilor nu numai că a permis ca fenomenul corupției din sistemul judiciar să atingă nivelul cel mai ridicat și să captureze actul de justiție, dar poate constitui un act de complicitate” „Înlăturarea diurnelor și altor privilegii pentru clasa conducătoare și alții, care le dublează, pur și simplu, veniturile lunare, ajungându-se la sume amețitoare, desființarea categoriei profesionale de asimilat magistratului, care beneficiază de același drepturi salariale, dar care nu prestează munca judecătorului de instanță, iar, în situația unui referendum, reducerea la 3 ani a mandatului faraonic de 6 ani a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a nu mai avea posibilitatea să se solidifice într-o rețea de interese”.  „Chestiunea prescripției răspunderii penale este, în opinia mea, cea mai mare escrocherie juridică din istoria magistraturii, inventată pentru salvarea marii corupții, din trecut și din prezent, de care beneficiază, astfel, și ceilați infractori” „Nu pot să nu-mi amintesc despre debutul completului de apel Lia Savonea și Daniel Grădinaru în aplicarea instituției prescripției răspunderii penale, în dosarul de apel privindu-l pe condamnatul Vântu Ovidiu-Sorin, când au acordat termene de judecată succesive timp de peste 1 an, fără ca, nici măcar, să întrebe care sunt motivele de apel, până când a intervenit prescripția răspunderii penale pentru cea mai gravă dintre infracțiunile concurente”.  „Se mai practică forțarea căilor extraordinare de atac, cum a fost, de exemplu, recursul în casație în dosarul condamnatului Iorgulescu Mario, pe care instanța de recurs, din care era imposibil să nu facă parte actualul președinte al instanței supreme, l-a admis” Judecătoarea Panioglu s-a pensionat în septembrie 2025. Atunci, ea i-a trimis președintelui Nicușor Dan o scrisoare în care afirmă că nu îți dorește pensionarea, însă rămânerea sa în magistratură este legată de reintroducerea în legislaţie a consimţământul judecătorului la mutarea în altă materie. Deși ICCJ a anulat de 5 ori excluderea sa din magistratură, Daniela Panioglu a fost trimisă din penal la contencios administrativ.

Fostul pușcăriaș Dragnea apără Justiția și pensiile ei speciale Foto: Captură video
Politică

Fostul pușcăriaș Dragnea apără Justiția și pensiile ei speciale de „neocomuniști”

Fostul pușcăriaș Liviu Dragnea apără Justiția și pensiile ei speciale de „neocomuniști”. „Și atunci, de fapt, ce urmăresc? Ca toți magistrații, hai să zicem, judecătorii și procurorii, începeau să devină intimidați”, a susținut fostul lider PSD la emisiunea lui Marius Tucă. Citește și: Pe Becali l-a prins Fiscul cu cheltuieli nejustificate uriașe. „E idiot softul”, susține ex-ciobanul Liviu Dragnea a fost condamnat penal de două ori. El a stat la închisoare circa doi ani. Fostul pușcăriaș Dragnea apără Justiția și pensiile ei speciale  Acum, el apără Justiția și amintește că, între 2017 și 2019, el nu a micșorat salariile magistraților.  „Proteste mari să apărăm justiția. Și cine era cel care distrugea justiția? Eu. Și eu n-am micșorat salariile justiției, n-am micșorat bugetele nici măcar ale DNA-ului care mă hăituia, pentru că am zis că, indiferent ce s-ar întâmpla, măcar pilonul ăsta al statului de drept, cu bune, cu rele, că peste tot e așa, trebuie să funcționeze. Problema nu e că vorbesc doar despre pensii (...) Ei merg pe o idee, pe un concept comunist, care a fost preluat acum și de neocomunism, că ei sunt neocomunisti și anume, lupta de clasă. Astăzi stabilim o clasă, o castă vinovată de toate relele din țară. Asta e. Din cauza lor, sugarilor li se ia de la gură, din cauza lor, pensiile nu știu ce, din cauza lor, spitalele n-au cutare, din cauza lor îți merge prost firma. Și atunci, de fapt, ce urmăresc? Ca toți magistrații, hai să zicem, judecătorii și procurorii, începeau să devină intimidați”, a declarat Dragnea, citat de Gandul.     

Peste 50.000 de semnături pentru demisia șefei CSM Grupaj foto: Declic
Eveniment

Peste 50.000 de semnături pentru demisia șefei CSM, cea care spunea că pensia de 11.000 lei e mică

S-au strâns peste 50.000 de semnături pentru demisia șefei CSM, Elena Costache, cea care spunea că pensia de 11.000 lei e mică, anunță organizația Declic. Într-o petiție lansată de Declic se cere revocarea preşedintei Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Elena Costache, pentru acţiuni ce subminează independenţa justiţiei.  Citește și: CNA, amendă uriașă pentru Realitatea TV, pentru campania pentru Anca Alexandrescu. Clientul Olguței Vasilescu a vrut să-i salveze „Mi se pare mică o pensie de 11.000 de lei. Din toate punctele de vedere suntem unici”, spunea Elena Costache în august 2025.  Peste 50.000 de semnături pentru demisia șefei CSM „Cel mai recent act de intimidare este plângerea penală făcută Oanei Gheorghiu, după declarațiile privind pensiile speciale”, se arată în petiție.  „Consiliul condus de Elena Costache nu a avut nicio problemă când un complet de judecători de la Înalta Curte a fost brusc recuzat şi înlocuit cu un altul, într-un mare dosar de corupţie, doar pentru că a îndrăznit să ceară un punct de vedere, de altfel practică obişnuită, la Curtea Europeană de Justiţie. Când marii corupţi scapă, CSM iar tace. Dar când cineva critică nedreptăţile din sistemul judiciar, CSM atacă. Este timpul că judecătorii de bună-credinţă să ia atitudine", a declarat Denisa Soare, coordonatoarea campaniei.Potrivit legii, Elena Costache poate fi revocată doar prin votul aceloraşi judecători care au şi trimis-o în CSM, anume conducătorii celor 15 Curţi de Apel din ţară ce pot cere revocarea ei pentru acţiuni sau inacţiuni ce subminează independenţa justiţiei. O decizie a Curţii Constituţionale specifică faptul că lipsa încrederii publice în justiţie poate afecta calitatea actului de justiţie. Decizia 2/ 11/ 01/ 2012: Curtea reţine că, în cazul magistraţilor, bună reputaţie constituie o condiţie a încrederii publice în justiţie şi eficienţa acesteia, fără de care nu poate fi concepută calitatea justiţiei şi deplina aplicare a dispoziţiilor constituţionale care reglementează înfăptuirea sa, se arată într-un comunicat Declic.  Petiția, intitulată „Judecatori onesti, revocati-o pe sefa CSM!”, poate fi semnată AICI. 

Grindeanu dă lecții despre reformă în Justiție (sursa: Facebook/ Sorin Grindeanu)
Politică

Grindeanu dă lecții despre reformă în Justiție. Avertizări pentru premierul Bolojan

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat marți că reformele din Justiție sunt „necesare și urgente”, însă trebuie realizate în deplină transparență și în urma unui dialog real între toate instituțiile statului. Grindeanu dă lecții despre reformă în Justiție Grindeanu l-a avertizat pe premierul Ilie Bolojan că, dacă va continua să acționeze „pe cont propriu” și va eșua din nou, va trebui să suporte consecințele politice ale propriilor decizii. Citește și: Șoșoacă, părăsită din nou: fostul ei apropiat își face partid și racolează parlamentari PSD „Reformele din Justiție sunt necesare, trebuie făcute rapid, în deplină transparență și în urma unui dialog real, cu respect față de instituțiile statului. Toți actorii politici trebuie să colaboreze și am cerut acest lucru în numele PSD”, a transmis Sorin Grindeanu într-un mesaj publicat pe Facebook. Acesta a criticat atitudinea unor lideri politici care, „mânați mai mult de orgoliu și mai puțin de rațiune”, riscă să repete greșelile trecutului: „Unii vor să facă aceiași pași care, în trecut, au dus la eșec – riscând de această dată un deznodământ și mai grav: respingerea pe fond.” Mesaj către premierul Ilie Bolojan Grindeanu a afirmat că înțelege dorința premierului Ilie Bolojan de a se implica direct în procesul de reformare a sistemului judiciar, dar i-a reamintit că nu mai poate proceda unilateral. „Premierul e dator să înțeleagă că nu o mai poate face de unul singur. Este obligatoriu un dialog real cu toți actorii relevanți în domeniu”, a subliniat liderul PSD. Președintele interimar al PSD a transmis un avertisment clar către Ilie Bolojan: în cazul în care va refuza dialogul și va relua procedurile fără consultare, va fi direct responsabil pentru un nou eșec. „Dacă va alege să refuze calea dialogului, își va asuma reluarea procedurilor, din nou, pe cont propriu. Iar dacă va eșua și a doua oară, premierul Ilie Bolojan va trebui să suporte consecințele politice ale propriilor decizii”, a scris Sorin Grindeanu. PSD cere colaborare între toate instituțiile statului Liderul social-democrat a reiterat apelul către toți actorii politici pentru o colaborare reală în implementarea reformelor din Justiție. Potrivit acestuia, numai un proces transparent, bazat pe consultare instituțională, poate garanta succesul și credibilitatea schimbărilor din sistemul judiciar.

80.000 de euro, daune pentru malpraxis (sursa: Facebook/Spitalul Clinic de Obstetrica-Ginecologie Filantropia Bucuresti)
Eveniment

Caz rar în România: 80.000 de euro, daune morale pe care trebuie să le plătească spitalul și medicul

80.000 de euro, daune pentru malpraxis. Judecătoria Sectorului 1 a decis ca medicul ginecolog Mădălina Gheorghe, împreună cu Spitalul Filantropia din București, să achite în solidar daune morale de 80.000 de euro unei paciente. 80.000 de euro, daune pentru malpraxis Instanța a stabilit încetarea procesului penal împotriva medicului, acuzat de vătămare corporală din culpă, ca urmare a prescrierii faptelor. Citește și: Suma imensă cu care partidele parlamentare au plătit presa, din subvenția de la stat, în 2025. Guvernul nu a tăiat subvenția pentru partide Deși dosarul penal deschis în septembrie 2023 a vizat infracțiunea de vătămare corporală din culpă, procesul a fost închis din cauza prescripției. Totuși, instanța a admis parțial acțiunea civilă și a obligat inculpata și unitatea medicală să plătească suma menționată cu titlu de despăgubiri morale. Decizia poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile. Malpraxisul reclamat de pacientă Potrivit avocatului Adrian Cuculis, pacienta a fost victima unui act de malpraxis care i-a pus viața în pericol. Aceasta a acuzat stări de rău după o manevră medicală efectuată greșit, însă medicul a trimis-o acasă. În scurt timp, starea sa s-a agravat, iar la un alt spital a fost supusă unei operații de urgență care i-a salvat viața. Declarațiile avocatului pacientei Avocatul Adrian Cuculis a subliniat că încetarea procesului penal nu a fost motivată de lipsa vinovăției, ci de prescrierea faptelor. „Procesul penal a încetat nu pentru că nu ar fi fost vinovată, ci pentru că fapta s-a prescris, ca multe alte mii de dosare”, a scris acesta pe Facebook.

Cum a profitat Mihai Gâdea de prezența lui Nicușor Dan Foto: Captură video
Politică

Cum a profitat Gâdea de prezența lui Nicușor Dan ca să susțină că Dan Voiculescu este nevinovat

Cum a profitat Mihai Gâdea de prezența lui Nicușor Dan în studiourile Antenei 3 ca să susțină că Dan Voiculescu este nevinovat: el i-a ținut un mic discurs președintelui României în care a afirmat că „vine acum ICCJ, care spune de condamnări cu încălcarea legii și de abuz”. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Moșteanu (Apărare), întâlnire privată cu un om de afaceri bine conectat la Ambasada Rusiei. „Strâng informații de peste tot”, spune afaceristul Cum a profitat Mihai Gâdea de prezența lui Nicușor Dan Gâdea s-a referit la recenta decizie a Liei Savonea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a susținut că judecătoarea Camelia Bogdan a comis un abuz în serviciu când l-a condamnat pe Dan Voiculescu. Însă, a arătat Savonea, fapta s-a prescris. Potrivit mai multor juriști, decizia lui Savonea deschide calea revizuirii dosarului în care a fost condamnat Dan Voiculescu, care ar putea recupera și banii achitați parțial în prejudiciul din acest dosar.  Acum, Gâdea a profitat de această controversată decizie - Camelia Bogdan a arătat că nu a avut ocazia să se apere - ca să-l întrebe pe Nicușor Dan de „abuzurile” Justiției. „Cel mai mediatizat dosar din România, dosarul ICA. Sunt confiscări uriașe, încă de atunci erau suspiciuni cu privire la modul în care s-a făcut dosarul. E și celebra înregistrare cu Băsescu și Coldea, în care vorbeau de interferențe grave. Vine acum ICCJ, care spune de condamnări cu încălcarea legii și de abuz. Sunteți președintele României: cum facem să nu ne întoarcem la abuzuri? Cum facem ca populația, când merge în fața unui magistrat, să aibă convingerea că nu sunt comenzi, abuzuri, interferențe?”, a perorat Gâdea. Însă șeful statului a evitat întrebarea. „Ca în medicină: să vedem întâi diagnosticul și apoi vedem cum acționăm. Sunt zone în care nu avem o standardizare, adică se aplică sau nu directivele. O chestiune cum e asta trebuie tranșată fie prin lege, fie prin decizia ICCJ, să nu mai pierdem timpul și al oamenilor, și al instanțelor. Marea majoritate a procurorilor și judecătorilor sunt oameni corecți, care vor să înfăptuiască actul de justiție”, a arătat Nicușor Dan. 

Cel mai înalt funcționar public de la Justiție, secretarul general Bogdan Mateescu, odă lui Savonea pentru că l-a spălat pe Dan Voiculescu Foto: Facebook
Politică

Cel mai înalt funcționar de la Justiție, odă lui Savonea pentru că l-a "spălat" pe Dan Voiculescu

Cel mai înalt funcționar public de la Justiție, secretarul general Bogdan Mateescu, odă lui Savonea pentru că l-a spălat pe Dan Voiculescu: „O hotărâre exceptională”, a scris el pe Facebook. Citește și: Jurnalist, cu studii la Școala Felix Aderca, clientul PSD, administrator la o uzină de blindate Bogdan Mateescu este judecător, a fost membru al CSM, dar în ianuarie 2025 a fost numit secretar general în Ministerul Justiției de premierul Ciolacu. El ocupă funcția prin detașare. Acum, Mateescu îi apără pe influenta șefă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, și pe Dan Voiculescu.  Cel mai înalt funcționar de la Justiție, odă lui Savonea pentru că l-a spălat pe Voiculescu „Am citit hotărârea Înaltei Curți în plângerea la soluție, atât de mediatizată, o hotărâre excepțională. Sigur, putem, să o relativizăm, să o negăm fără argumente, să spunem că e pronunțată de X, care conform unui pseudonim din presa «quality» e controversat, omul nu-știu-cui, să plângem, să râdem, să ne dăm loviți în principii, să cerem intervenția politicienilor, acelora buni, nu a celoralți, cei răi (?),  că așa așa fac, desigur, intelectualii vremii cu statul selectiv de drept în suflet. Sau putem să ne uităm pe fond...Ei bine, pe fond nu prea avem ce spune, argumentația este temeinică. Justiția nu este un tabloid”, a susținut Mateescu.  „Judecătorii nu sunt justițiari. Ei nu personalizează cazurile în interes propriu. Ei nu pot fi jucători, nu pot folosi oamenii judecați să se urce pe valuri de simpatie pentru a-și face vreo imagine mesianică. Nu inventează norme, nu încalcă grosolan legea, pentru că iată, și ei pot intra în sfera penalului, ca orice altă persoană. Manipularea prin vedetizare, inoculând sete de publicitate, de adulație, care a fost la un moment dat principiu subliminal de formare inițială în magistratură și căruia mulți i-am căzut mai mult sau mai puțin la un moment dat pradă, este distructivă”, mai afirmat el. 

Ministerul Sănătății renunță să mai interzică pacienților să-și ceară dreptul la medicamente Foto: Facebook
Politică

Ministerul Sănătății renunță să mai interzică pacienților să-și ceară dreptul la medicamente

Ministerul Sănătății renunță să mai interzică pacienților să-și ceară, în Justiție, dreptul la medicamente: într-un comunicat difuzat azi, acest minister anunță că a decis să retragă din proiectul de ordonanţă prevederea care limita posibilitatea pacienţilor de a apela la procedura ordonanţei preşedinţiale pentru acces la medicamente. Citește și: Propunere șocantă a Ministerului Sănătății: pacienții să nu mai poată cere medicamente gratuite/compensate prin instanță (ordonanță președințială) Ministerul Sănătății renunță să mai interzică pacienților să-și ceară dreptul la medicamente „Pacienţii nu trebuie să sufere din cauza imperfecţiunilor legislative sau a unor soluţii incomplete. Obligaţia noastră, ca stat şi ca minister, este să găsim mecanisme corecte, rapide şi etice prin care oamenii să aibă acces la tratamentele necesare, mai ales acolo unde nu există alternativă terapeutică. Soluţia nu este să limităm drepturile pacienţilor, ci să venim cu reguli mai clare şi sustenabile, care să asigure echilibru între responsabilitatea autorităţilor, obligaţiile companiilor farmaceutice şi, mai ales, dreptul fiecărui pacient", precizează Ministerul Sănătăţii, într-o postare pe Facebook. Pentru a garanta un acces „real şi eficient” la medicamente, va fi introdus "un mecanism mai strict de monitorizare: medicul prescriptor va avea obligaţia de a urmări evoluţia pacientului, de a evalua beneficiul terapeutic şi de a raporta trimestrial rezultatele"."În situaţia obţinerii unui beneficiu terapeutic suplimentar, după prima evaluare anuală, va putea fi aplicat un acord de partajare a costurilor între CNAS şi deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă a medicamentului, astfel încât pacienţii să fie sprijiniţi, iar sistemul să rămână sustenabil. Până când experţii din Ministerul Sănătăţii, Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale din România şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate vor identifica o formulă administrativă completă, prevederea respectivă este retrasă din actualul proiect de ordonanţă", arată acest minister. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră