vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: jurnaliști

22 articole
Internațional

Val de amenințări cu moartea împotriva unor jurnaliști și funcționari în Republica Moldova

Amenințări cu moartea în Republica Moldova. Mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova, inclusiv funcționari publici și jurnaliști, au primit miercuri mesaje de amenințare cu moartea, a anunțat Inspectoratul General al Poliției (IGP). Amenințări cu moartea în Republica Moldova Oamenii legii califică aceste acțiuni ca fiind o tentativă de a compromite evenimentele organizate cu ocazia Zilei Independenței Republicii Moldova și de a intimida populația. Citește și: EXCLUSIV Armata a blocat livrarea de blindate Piranha V invocând neoficial „neconformități”. Război rece între MApN și Economie IGP a transmis un apel către cetățeni să anunțe imediat poliția în cazul în care primesc astfel de mesaje. „Ofițerii de investigație dețin deja mai multe informații și întreprind măsuri pentru identificarea și localizarea persoanelor implicate”, a precizat instituția. 34 de ani de la proclamarea Independenței Republica Moldova marchează miercuri 34 de ani de la proclamarea Independenței, adoptată de Parlament pe 27 august 1991. Cu prilejul acestei zile, la Chișinău și în alte localități sunt organizate evenimente culturale și festive. În a doua parte a zilei, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz și premierul Poloniei Donald Tusk sunt așteptați în capitala Republicii Moldova.

Amenințări cu moartea în Republica Moldova (sursa: Facebook/Poliția Republicii Moldova)
Israel justifică uciderea jurnaliștilor în Gaza (sursa: X/Israel Defense Forces)
Internațional

Cum justifică Israel uciderea jurnaliștilor în Gaza: ținta era o cameră de supraveghere a Hamas

Israel justifică uciderea jurnaliștilor în Gaza. Armata israeliană a declarat că ținta loviturii aeriene de luni, care a ucis și cinci jurnaliști la spitalul Nasser din Khan Yunes, sudul Fâșiei Gaza, a fost o cameră de supraveghere aparținând Hamas. Atacul a provocat reacții dure și condamnări la nivel global. Israel justifică uciderea jurnaliștilor în Gaza Potrivit unei „anchete inițiale”, militarii israelieni au identificat o cameră de supraveghere instalată de Hamas în zona spitalului Nasser. Citește și: EXCLUSIV Firmele înființate de Oprea (SGG), țeapă statului de peste 22 de milioane de lei (taxe neplătite) Aceasta ar fi fost folosită pentru monitorizarea trupelor israeliene și pentru dirijarea unor acțiuni armate împotriva lor. „Soldații au acționat pentru a elimina amenințarea, lovind și distrugând camera”, a transmis armata într-un comunicat. 20 de morți în total, inclusiv șase „teroriști” Armata israeliană a precizat că, în urma atacului, au fost uciși șase „teroriști” și că bilanțul total al victimelor se ridică la 20 de persoane. Militarii au publicat șase nume de combatanți, niciunul dintre acestea necorespunzând cu identitatea jurnaliștilor decedați. Șeful Statului Major israelian a ordonat continuarea anchetei, care se va concentra pe mai multe aspecte, inclusiv procesul decizional la nivel tactic și tipurile de arme folosite în atacul de la spitalul Nasser.

Netanyahu regretă moartea jurnaliștilor în Gaza (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Benjamin Netanyahu regretă moartea a cinci jurnaliști în atacul asupra spitalului Nasser din Gaza

Netanyahu regretă moartea jurnaliștilor în Gaza. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a catalogat drept „accident tragic” moartea a cinci jurnaliști, printre care și angajați ai unor instituții media internaționale, în urma atacurilor israeliene asupra spitalului Nasser din Khan Yunis, sudul Fâșiei Gaza. Netanyahu regretă moartea jurnaliștilor în Gaza Incidentul, care s-a soldat cu un total de 20 de victime, a dus la o declarație oficială a premierului israelian. Citește și: Primul atac major al lui Călin Georgescu împotriva lui Simion și a AUR „Israelul regretă profund accidentul tragic de astăzi de la spitalul Nasser. Israelul apreciază munca jurnaliștilor, a personalului medical și a tuturor civililor”, a transmis Netanyahu într-un comunicat redactat în limba engleză. Potrivit liderului israelian, autoritățile militare au deschis o anchetă amănunțită pentru a stabili circumstanțele atacului. Netanyahu a reiterat că ținta Israelului rămâne gruparea Hamas, subliniind că obiectivele legitime sunt „înfrângerea Hamas și aducerea acasă a ostaticilor”.

Discuții pe o rețea socială despre bombe artizanale și lichidarea „premierului” Bolojan Foto: Captură de ecran
Politică

Discuții pe o rețea socială despre bombe artizanale și lichidarea „premierului” Bolojan

Efectul ascensiunii extremismului: redacția DeFapt.ro a intrat în posesia unor discuții - prezentate sub forma unor capturi de ecran -pe o rețea socială despre bombe artizanale și lichidarea „premierului” Bolojan. Grupul de discuții se numește Unitatea 731 - probabil aceeași grupare neonazistă despre care scris pressone, în aprilie 2025 - și are ca motto „Unitatea nu moare”.  Citește și: Pentru că familia Olguței Vasilescu n-a finalizat la timp aeroportul Craiova, se plătesc sume uriașe din fondul de rezervă al Guvernului Participanții la discuții folosesc pseudonime.  Discuții pe o rețea socială despre bombe artizanale și lichidarea „premierului” Bolojan Sandu scrie: „O să îl omor pe premierul Ilie Bolojan folosind un proiectil explozibil improvizat”.  „Îi găsim în curând și-i omorâm. Dar trebuie să-i prindem în loc retras”, îi răspunde un membru al grupului. Majoritatea capturilor de ecran surprind discuții despre fabricarea unor bombe artizanale sau cocktailuri Molotov (o sticlă cu benzină care este astupată cu o cârpă aprinsă). Pe grup este distribuită o listă a elementelor necesare unie astfel de bombe, precum flacon de parfum de 15 ml sau diverse substanțe, inclusiv acid sulfuric.  Pe grup este prezentată fotografia executării, prin decapitare, a unor jurnaliști și se scrie: „Asta se va întâmpla cu Renata și Răzvan” - probail este vorba de jurnaliștii de la Pressone Renata Mogîldea și Răzvan Filip care au scris despre gruparea neonazistă Unitatea 371.  „Aaaa, așa le doresc”, scris Lapplis Lazuli. Unul dintre participanții la discuții se plânge că a fost amendat fiindcă a cumpărat benzină la sticlă: nu avea canistră metalică.  

Jurnaliști condamnați pentru legături cu Navalnîi (sursa: YouTube/Sky News)
Internațional

VIDEO Patru jurnaliști ruși, condamnați la închisoare pentru că au colaborat cu Navalnîi

Jurnaliști condamnați pentru legături cu Navalnîi. Un tribunal din Moscova a condamnat marți, 16 aprilie 2025, patru jurnaliști la cinci ani și jumătate de închisoare pentru presupusa lor colaborare cu organizația desemnată „extremistă” a opozantului rus Aleksei Navalnîi. Jurnaliști condamnați pentru legături cu Navalnîi Verdictul este considerat un nou exemplu de represiune dură împotriva vocilor critice la adresa Kremlinului. Citește și: ANALIZĂ Marile semne de întrebare legate de, aparent, unicul contact al lui Crin Antonescu cu Securitatea Cei patru jurnaliști condamnați sunt Antonina Kravțova (cunoscută și ca Antonina Favorskaia), Serghei Karelin, Konstantin Gabov, Artiom Krieger Aceștia au fost găsiți vinovați de „participare la o organizație extremistă”, potrivit deciziei anunțate de judecătoarea Natalia Borissenkova. Procurorii ceruseră pedepse de până la 5 ani și 11 luni. Toți cei patru au respins acuzațiile în fața instanței. Navalnîi, un simbol al opoziției eliminate sistematic Organizația lui Aleksei Navalnîi, principalul adversar politic al lui Vladimir Puțin, a fost destructurată treptat de autoritățile ruse în ultimii ani. Mulți dintre aliații săi au fost încarcerați sau forțați să plece în exil, iar Navalnîi însuși a murit în închisoare în 2024, în condiții rămase neelucidate. Justiția rusă își îndreaptă acum atenția asupra colaboratorilor mai puțin direcți, inclusiv jurnaliști, care au relatat despre activitatea acestuia sau au produs conținut video pentru echipa sa. Ultimele imagini cu Navalnîi în viață Antonina Kravțova, jurnalistă la SOTAvision, a fost cea care, pe 15 februarie 2024, a realizat ultima filmare cunoscută cu Navalnîi în viață, în timpul unei audieri cu o zi înainte de moartea sa. Serghei Karelin, fost colaborator Reuters, și Konstantin Gabov, fost colaborator AP, au fost acuzați că au contribuit la producția de materiale video pentru echipa lui Navalnîi. Artiom Krieger, de asemenea jurnalist la SOTAvision, a fost inculpat pentru colaborare cu organizația anticorupție a opozantului. Proces cu ușile închise și reacții de solidaritate Cei patru jurnaliști au fost arestați în primăvara și vara anului 2024, iar procesul s-a desfășurat cu ușile închise, o practică devenită standard în Rusia pentru dosarele de „extremism”. După pronunțarea sentinței, Artiom Krieger a strigat din boxa acuzaților: „Totul va fi bine, totul se va schimba! Cei care m-au condamnat vor sta aici în locul meu.” Sălii de judecată i s-au alăturat susținători și diplomați europeni, iar reacțiile publicului au fost de solidaritate: „Voi faceți Rusia mândră!”, s-a auzit din sală. „Sunteți cei mai buni!” – au exclamat alți susținători în aplauze. Presiune tot mai mare asupra presei independente Condamnarea celor patru jurnaliști vine în contextul în care autoritățile ruse au intensificat represiunea asupra mass-mediei independente și a presei străine. După începutul invaziei Ucrainei din februarie 2022, spațiul pentru libertatea de exprimare s-a restrâns drastic, iar critica față de regimul Putin sau de războiul din Ucraina a devenit pasibilă de închisoare.  

Anamaria Gavrilă pune Poliția pe jurnaliști (sursa: Facebook/Anamaria Gavrilă)
Eveniment

VIDEO Delir: șefa POT, Anamaria Gavrilă, a chemat Poliția s-o salveze de jurnaliști. A fost amendată

Anamaria Gavrilă pune Poliția pe jurnaliști (VIDEO). Poliția Capitalei a fost sesizată miercuri de către deputata Anamaria Gavrilă, președinta Partidului Oamenilor Tineri (POT), în legătură cu prezența mai multor jurnaliști în holurile Parlamentului. Incidentul a stârnit controverse, întrucât presa avea acces legal în acea zonă. Anamaria Gavrilă pune Poliția pe jurnaliști Conform unui comunicat emis de Direcția Generală de Poliție a Municipiului București (DGPMB), la fața locului au intervenit polițiști din cadrul Secției 17. Citește și: Ciolacu nu se dă dus: Toţi candidaţii la funcția de președinte spun cum îl schimbă pe Ciolacu. Vă spun eu de acum, nu poate niciunul Aceștia au verificat situația și au stabilit că jurnaliștii acreditați se aflau în exercitarea atribuțiilor lor profesionale, iar accesul lor în holul respectiv era permis de regulamentul Camerei Deputaților. În urma verificărilor, autoritățile au decis sancționarea contravențională a deputatei Anamaria Gavrilă cu avertisment, în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 34/2008. Jurnaliștii așteptau declarații Jurnaliștii prezenți în Parlament au așteptat timp de peste o oră o declarație din partea deputatei Gavrilă, pe fondul speculațiilor privind o posibilă retragere a candidaturii sale la alegerile prezidențiale. În loc să ofere un răspuns presei, lidera POT a rămas în biroul său și a apelat la Poliție. Odată ajunși la fața locului, polițiștii au intrat în biroul deputatei, unde au stat mai multe minute. La ieșire, Gavrilă i-a acuzat pe jurnaliști de „hărțuire” și a cerut polițiștilor să îi legitimeze. Reacția deputatei: „Asta nu este presă” Refuzând să răspundă întrebărilor jurnaliștilor, Anamaria Gavrilă a revenit în biroul său, trântind ușa. Ulterior, a postat o filmare în care a susținut că presa este „agresivă” și că o pune în „ipostaze care nu îi convin”. „Ei vin inclusiv până în ușa toaletei și stau cu camera. Asta nu este presă. De aceea, mulți dintre noi preferăm să venim pe internet, să mergem pe live-uri, pe TikTok, pentru că presa ne răstălmăcește cuvintele”, a declarat Gavrilă în videoclipul postat. Reglementările privind accesul presei în Parlament Conform articolului 8 din Regulamentul privind acreditarea jurnaliștilor la Camera Deputaților, reprezentanții mass-media au acces în mai multe spații, inclusiv în holul de la nivelul P1, unde s-a petrecut incidentul. Această prevedere confirmă că prezența jurnaliștilor în acea zonă era perfect legală.

DNA a filat jurnaliști de investigație (sursa: substack.com/Drepturi și strâmbe)
Eveniment

DNA a filat jurnaliști de investigație și le-a interceptat comunicațiile. Apoi a clasat dosarele

DNA a filat jurnaliști de investigație și le-a interceptat comunicațiile, timp de mai multe luni, deși era evident că nu există nici o suspiciune penală. DNA a filat jurnaliști de investigație "Totul a început de la un undercover, o metodă legitimă de documentare, folosită de jurnaliști atunci când au epuizat toate căile tradiționale de a dovedi un abuz sau o ilegalitate. Citește și: ANALIZĂ Cum și-a vândut Simion partidul lui Ciolacu, la nivel local: PSD guvernează cu susținere AUR în numeroase consilii locale și județene Asta am făcut în 2022 și pentru documentarul Clanul Marelui Alb publicat de Recorder, când am dezvăluit pasiunea pentru afaceri cu fonduri publice a Bisericii Ortodoxe Române. În februarie 2023, RISE Project și Organized Crime and Corruption Reporting Project documentau traficul de cereale din Ucraina prin România. Colegii de la RISE aflaseră de la mai multe surse că la Iași exista un personaj cheie, Gabriel Ciobanu, care aproba transporturi de cereale din Ucraina pentru companii fantomă contra unor sume de bani. Ciobanu este de 16 ani directorul Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor din Iași.", a scris jurnalistul Victor Ilie despre dosarul care i-a fost deschis de către DNA Iași. Articolul integral, aici.

Un jurnalist agresat la mitingul AUR (sursa: hotnews.ro)
Eveniment

Un jurnalist agresat la mitingul AUR

Un jurnalist agresat la mitingul AUR. Poliția Capitalei a anunțat că s-a autosesizat în legătură cu un incident de agresiune care a avut loc în timpul unei manifestări publice organizate în București. Un reprezentant al unui trust de televiziune ar fi fost victima unei agresiuni fizice, conform informațiilor oficiale. Poliția investighează cazul Polițiștii din cadrul Secției 20 s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe. Citește și: Ignorând tatuajul lui Ciolacu, ministrul de Finanțe anunță că ia în calcul majorarea TVA. Plus: impozitul pe venit ar putea fi comasat cu CASS-ul, adică un salt de la 16,5% la 20% Potrivit comunicatului emis de Direcția Generală de Poliție a Municipiului București (DGPMB), se derulează investigații pentru identificarea persoanelor implicate în acest incident. Autoritățile tratează cu prioritate acest incident de violență, urmărind să asigure respectarea legii și protecția persoanelor implicate. Detalii suplimentare despre acest caz vor fi comunicate în funcție de evoluția investigațiilor. Un jurnalist agresat la mitingul AUR Unul din membrii echipei B1TV a declarat, pentru reporterul HotNews, prezent la fața locului: „Am fost lovit, am fost împins, înjurat, am căzut, unul m-a lovit în coaste”. Jandarmeria regretă incidentul Ana-Maria Burchi, purtător de cuvânt al Jandarmeriei Române, a declarat, într-o intervenție la B1TV: „Regretăm incidentul petrecut acum pe final, mai ales că protestul în ansamblu a fost fără incidente majore. Colegii mei jandarmi nu erau prezenți în imediata apropiere a locului incidentului, fiind la defluirea evenimentului. Au auzit injurii și au mers și au făcut un cordon în jurul mașinii. Momentan nu există dosare deschise, avem la dispoziție înregistrări video, cât și cele de la presă, care vor fi analizate de colegii noștri. Vom analiza cu atenție și vom identifica persoanele responsabile, urmând să luăm măsurile legale”. Cercetări în desfășurare Poliția efectuează cercetări pentru a stabili cu exactitate circumstanțele în care s-a produs agresiunea. Potrivit comunicatului emis de Poliția Capitalei, ddată ce situația de fapt va fi clarificată, vor fi luate măsurile legale necesare, iar cazul va fi înaintat către unitatea de parchet competentă.

Serbia spionează jurnaliști, activiști, acuză Amnesty. În imagine, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, și președintele sârb, Aleksandar Vučić (sursa: Facebook/Aleksandar Vučić)
Internațional

Serbia spionează jurnaliști, activiști, acuză Amnesty

Serbia spionează jurnaliști, activiști, acuză Amnesty. ONG-urile sârbe depun plângere împotriva poliției și agenției de informații pentru utilizarea ilegală a programelor spion Serbia spionează jurnaliști, activiști, acuză Amnesty Mai multe organizații neguvernamentale din Serbia au depus marți o plângere penală împotriva poliției și Agenției de Securitate și Informații (BIA), în urma unui raport Amnesty International care a dezvăluit utilizarea ilegală a programelor spion pentru supravegherea jurnaliștilor și activiștilor. Citește și: Radu Marinescu, avocatul care fost numit ministru al Justiției, controlat de cuplul Lia Olguța Vasilescu – Claudiu Manda, a încasat sute de mii de lei din contracte cu primari pesediști din Dolj și Gorj Raportul, publicat pe 16 decembrie, detaliază presupusele abuzuri comise de autoritățile sârbe, stârnind reacții din partea societății civile. Acuzații grave Conform Amnesty International, autoritățile sârbe ar fi utilizat programe precum Cellebrite și un software local denumit NoviSpy pentru a monitoriza telefoanele mobile ale unor jurnaliști și activiști. Raportul menționează că: Programul spion NoviSpy a realizat capturi de ecran, a copiat contacte și a trimis datele către un server controlat de guvern. Utilizarea Cellebrite, un instrument folosit pe scară largă de forțele de ordine din întreaga lume, a facilitat deblocarea smartphone-urilor și colectarea probelor digitale. Amnesty a inclus mărturii ale victimelor, care susțin că dispozitivele lor au fost infectate fie în timpul arestului, fie în cursul unor întâlniri cu oficiali guvernamentali. Plângerea penală și răspunsul autorităților Organizația SHARE, care apără libertățile digitale, alături de alte ONG-uri, a depus o plângere penală împotriva BIA și a poliției, acuzându-le de: colectare neautorizată de date personale, introducerea unor programe informatice nocive și prelucrarea electronică a datelor fără bază legală. În replică, Agenția de Informații Sârbă a calificat acuzațiile drept „absurde”, iar poliția a afirmat că toate instrumentele utilizate respectă legile naționale. Totuși, activiștii susțin că actualul cadru juridic nu oferă o bază legală pentru măsurile intruzive descrise în raport. Dovezi care implică guvernul sârb Militanții afirmă că datele colectate de pe dispozitivele infectate au fost trimise către un server cu o adresă IP legată recent de BIA. Dovezile prezentate de ONG-uri au fost trimise și către agenții internaționale, inclusiv către o agenție specializată a ONU și Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei. Potrivit Amnesty, Serbia a primit tehnologia Cellebrite printr-un pachet de asistență finanțat de guvernul norvegian și administrat de Oficiul Națiunilor Unite pentru Servicii de Proiect (UNOPS). Acest pachet a fost furnizat Ministerului de Interne din Serbia între 2017 și 2021, ca parte a eforturilor de combatere a crimei organizate și pentru a ajuta Serbia să îndeplinească cerințele de integrare în Uniunea Europeană. O problemă sistemică Jurnaliștii independenți și organizațiile societății civile din Serbia acuză de mult timp guvernul de intimidare și hărțuire, inclusiv prin declarații de defăimare, urmăriri judiciare, amenințări publice. Aceste acuzații vin pe fondul tensiunilor persistente dintre autorități și societatea civilă, amplificate de noile dezvăluiri privind utilizarea programelor spion. Dusan Pokusevski, reprezentant al organizației SHARE, a declarat că acum este responsabilitatea procurorului să ia măsuri în acest caz. Totodată, plângerea depusă de ONG-uri vizează și îmbunătățirea cadrului legislativ din Serbia pentru a preveni astfel de abuzuri în viitor.

Călin Georgescu refuză să răspundă jurnaliștilor (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Călin Georgescu refuză să răspundă jurnaliștilor

Călin Georgescu refuză să răspundă jurnaliștilor. Candidatul la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, a respins acuzațiile că ar beneficia de susținerea unor troli, subliniind că este un lider care pune „interesul național pe primul loc”. Georgescu a făcut aceste declarații marți, într-o conferință de presă, fără a răspunde întrebărilor jurnaliștilor. Călin Georgescu refuză să răspundă jurnaliștilor Georgescu a reiterat viziunea sa privind interesul național ca prioritate absolută, afirmând că dorește o Românie puternică în relațiile internaționale, fără a se subordona unor agende externe. Citește și: E momentul să ne panicăm: șansele lui Călin Georgescu de a deveni președinte sunt, azi, enorme din cauza degringoladei din PSD și PNL „Vreau să fiu un președinte care pune poporul, țara lui, pe primul loc. Nu e negociabil – cooperare, diplomație, eleganță, onoare. Interesul național este pe primul loc, cu toate țările lumii, inclusiv cu NATO și Uniunea Europeană”, a declarat Georgescu. El a respins acuzațiile că ar dori scoaterea României din NATO sau UE: „Fals, nu am spus acest lucru niciodată. Vreau să negociez totul în avantajul poporului român, pentru că nu putem accepta orice”. Critici la adresa NATO: „O rușine pentru țările membre” În cadrul declarației, Georgescu a criticat o presupusă declarație a președintelui Comitetului militar al NATO, Rob Bauer, despre pregătirea oamenilor de afaceri din țările NATO pentru un scenariu de război. „Acest lucru este o rușine și o jignire adusă tuturor țărilor membre NATO”, a spus Georgescu, subliniind că nu a existat o consultare reală cu statele aliate. El a transmis că susține „strategia păcii, nu strategia războiului”, ca parte a platformei sale politice. Răspuns la acuzațiile privind trolii: „Este o jignire pentru votanții mei” Georgescu a respins ferm acuzațiile conform cărora ar beneficia de troli pentru a-și amplifica sprijinul electoral. „Am fost acuzat că am troli. Nu am troli. Este o jignire adresată celor 2.120.404 oameni care m-au votat. Așa au venit troli și la secțiile de votare? Este foarte ciudat”, a declarat candidatul. Dezbatere refuzată: invitație lansată către Elena Lasconi Călin Georgescu a informat că a solicitat o dezbatere publică cu contracandidata sa în turul al doilea, Elena Lasconi, la media publice, însă aceasta ar fi refuzat. El a sugerat că o dezbatere ar fi esențială pentru a oferi alegătorilor o imagine clară asupra viziunilor celor doi candidați. Mesajul electoral Călin Georgescu își construiește mesajul electoral în jurul ideii de suveranitate și interes național, contestând acuzațiile aduse și criticând strategii internaționale care, în opinia sa, nu respectă interesele României. Rămâne de văzut cum vor influența aceste poziții competiția pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale.

MAE condamnă anchetele Rusiei împotriva jurnaliștilor (sursa: Facebook/Ministerul Afacerilor Externe)
Eveniment

MAE condamnă anchetele Rusiei împotriva jurnaliștilor

MAE condamnă anchetele Rusiei împotriva jurnaliștilor. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) condamnă faptul că Rusia a deschis anchete împotriva a trei jurnalişti, subliniind că reprezentanţii presei trebuie protejaţi şi nu reduşi la tăcere. MAE condamnă anchetele Rusiei împotriva jurnaliștilor "Condamnăm cu fermitate decizia Rusiei de a deschide anchete penale împotriva unor jurnalişti, inclusiv Mircea Barbu, pentru faptul că au relatat din Kursk. Acesta este un atac flagrant la adresa libertăţii presei şi împotriva drepturilor fundamentale. Jurnaliştii trebuie să fie protejaţi, nu reduşi la tăcere", a transmis ministerul român pe platforma online X. Citește și: Prima declarație a lui Ciolacu despre posibila relație cu fosta soție a lui Robert Negoiță: „Nu am o relație intimă cu Sorina Docuz. Există vreo poză cu mine, cu ea?” Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei a deschis anchete penale împotriva a trei jurnalişti, doi americani şi un român, care ar fi trecut "ilegal" frontiera rusă dinspre Ucraina pentru a realiza reportaje în partea ocupată a regiunii Kursk, au anunţat vineri agenţiile de presă ruse. Cei doi americani, Kathryn Diss şi Fletcher Yeung, lucrează pentru canalul australian ABC, în timp ce jurnalistul român Mircea Barbu lucrează pentru HotNews.ro, potrivit agenţiilor de presă ruse. Jurnaliștii vizați riscă cinci ani de închisoare Jurnaliștii sunt acuzaţi de autorităţile ruse că "au trecut ilegal frontiera Federaţiei Ruse în regiunea Kursk", a anunţat FSB, într-un comunicat preluat de agenţiile de presă. Armata ucraineană a lansat pe 6 august o ofensivă surprinzătoare în această regiune de frontieră, prima a unei armate străine în Rusia după Al Doilea Război Mondial. Forţele ruse au declanşat de atunci o contraofensivă şi susţin că au recucerit teren. Ucraina afirmă însă în continuare că deţine controlul asupra circa o sută de localităţi şi aproximativ 1.000 de kilometri pătraţi, iar mai multe media străine au realizat reportaje în zona ocupată de forţele Kievului. În total, anchete au fost declanşate împotriva a "12 jurnalişti străini" pentru acuzaţii de acest tip, începând din 17 august, a precizat FSB, citat de agenţia RIA Novosti. Proceduri au fost declanşate inclusiv împotriva unor jurnalişti ai canalului american de televiziune CNN, canalului italian RAI sau german Deutsche Welle. Jurnaliştii vizaţi de aceste anchete nu par să se afle în Rusia, însă riscă acolo până la cinci ani de închisoare, conform Codului Penal rus.

Șoșoacă amenință jurnaliștii cu pușcăria Foto: Facebook
Eveniment

Șoșoacă amenință jurnaliștii cu pușcăria

După eșecul penibil al mitingului pe care-l susținea, senatoarea Diana Șoșoacă, președintele SOS România, spune că nu a avut nici o legătură cu manifestația și amenință jurnaliștii cu pușcăria. Citește și: Un latifundiar din Dolj, care a făcut profit de zeci de milioane de lei, se alătură protestelor fermierilor: „Guvernul trebuie să pună pe masă soluţii” Pe pagina ei de Facebook se poate observa o postare fixată, sâmbătă, la deschidere, pentru a fi vizibilă, în care scrie: „Trimiteți urgent numerele de înmatriculare ale tractoarelor și capetelor de tractor, nume, prenume, nr de telefon al șoferilor care vin în Piața Constituției la adresa de email [email protected] si zilele in care veniti 21, 22, 23 ianuarie 2024”. Șoșoacă amenință jurnaliștii cu pușcăria La câteva ore după ce presa a consemnat eșecul mitingului pe care l-a sprijinit și în organizarea căreia a fost implicată, ea afirma, tot pe Facebook: „SOS România și Diana Șoșoacă nu au nici o legătură cu mitingul și nu și-a scos membrii în stradă”. „La pușcărie cu voi”, a mai scris senatoarea. Tot azi, ea a lăudat Rusia pentru că, prin ambasada ei la Berlin, și-a exprimat solidaritatea cu fermierii care protestează în capitala Germaniei. „BRAVO, RUSIEI CA A REACTIONAT! LA NOI TOT SECURISTII LA PUTERE CU TV CORUPTE!”, a scris ea, iar DeFapt.ro a păstrat mesajul exact așa cum a fost postat de autoarea sa. De Fapt.ro a scris despre eșecul penibil al mitingului „fermierilor” lui Șoșoacă: un tractor și un SUV de lux, în Piața Constituției. Primăria Capitalei a aprobat organizarea unui protest cu 100 de tractoare şi 100 de capete tractor de tir. „În acest moment, în Piața Constituției sunt prezente un autoturism cu doi protestatari și un TIR cu un tractor care se află pe platformă”, arată chiar Antena 3, un post la care Șoșoacă a dat, în trecut, mai multe interviuri.

Tatăl șoferului drogat a cedat nervos și a intrat cu motocicleta în jurnaliști Foto: Captură video
Eveniment

Tatăl șoferului drogat a cedat nervos

Mihai Pascu, tatăl șoferului drogat care a ucis doi studenți, Vlad Pascu, a cedat nervos, azi, după ce a fost plasat, azi, sub control judiciar. Mihai Pascu este acuzat de nerespectarea regimului armelor şi munițiilor, după ce, la perchezițiile DIICOT, în locuinţa sa au fost găsite elemente de muniție. Citește și: Numărul 9 în clasamentul WTA, jucătoarea de tenis Maria Sakkari, o apără, indirect, pe Halep: „Sistemul este înfricoșător”. Sakkari spune că se teme să mai meargă, noaptea, la baie Tatăl șoferului drogat a cedat nervos și a intrat cu motocicleta în jurnaliști La ieșirea de la DIICOT, acesta a cedat nervos și a intrat cu motocicleta în jurnaliști. În imaginile surprinse la fața locului se observă cum Mihai Pascu vrea să plece din zona unde sunt jurnaliștii și pornește cu viteză, deși exista riscul să lovească pe cineva. Nimeni nu a fost rănit. Politia Capitalei s-a autosesizat, iar motociclistul nervos riscă dosar penal. Foto: Captură video „Cu privire la apariția în spațiul public a unor imagini, în care un bărbat ar fi intrat cu un scuter în reporterii aflați pe o stradă din Sectorul 3, Serviciul de Informare și Relații Publice din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București este abilitat să comunice următoarele: Polițiștii Capitalei s-au autosesizat și au demarat verificări în cauză, în vederea dispunerii măsurilor legale", anunţă Poliţia Capitalei. Mihai Pascu fusese chemat la audieri în calitate de martor. Citește și: Halep a spus tribunalului care a judecat-o pentru doping cine i-ar fi dat suplimentul contaminat cu roxadustat: fizioterapeuta de la Academia Mouratoglou Vlad Pascu și mama sa se află încă la audieri la DIICOT. Mama tânărului, Miruna Pascu, este acuzată de procurori că ar fi încercat să șantajeze martorii din dosarul în care este cercetat fiul său.

Rusia vrea mai puțini jurnaliști americani (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia vrea mai puțini jurnaliști americani

Rusia vrea mai puțini jurnaliști americani. Ambasadorul Rusiei în SUA, Anatoli Antonov, a declarat vineri că Washingtonul a ameninţat cu represalii Moscova după arestarea unui jurnalist de la Wall Street Journal (WSJ), Evan Gershkovich, pentru spionaj şi a sugerat că poate ar fi timpul ca numărul jurnaliştilor americani care activează în Rusia să fie redus. Moscova așteaptă "represaliile" americane Serviciul Federal de Securitate rus (FSB) a anunţat la 30 martie că l-a reţinut pe Gershkovich în oraşul Ekaterinburg din Ural şi a deschis un dosar de spionaj împotriva lui pentru că ar fi primit ceea ce serviciul a calificat drept secrete de stat despre complexul militar-industrial al ţării. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Gershkovich, primul jurnalist american reţinut în Rusia pentru spionaj după sfârşitul Războiului rece, şi Wall Street Journal au negat orice implicare în vreo acţiune de spionaj. SUA au cerut Rusiei eliberarea jurnalistului şi a calificat drept ridicole acuzaţiile ruseşti de spionaj. Preşedintele american Joe Biden a cerut de asemenea eliberarea lui Gershkovich. "Americanii ne-au ameninţat cu măsuri de represalii dacă nu-l eliberăm pe Gershkovich într-un viitor apropiat", a declarat ambasadorul rus Anatoli Antonov, la televiziunea de stat rusă Pervîi Kanal. "Să vedem cum vor acţiona!", a adăugat acesta. Rusia vrea mai puțini jurnaliști americani Antonov a declarat că a avut o convorbire "foarte dură" cu subsecretarul de stat american Victoria Nuland, care a acuzat Rusia că-l deţine ilegal pe Gershkovich. Antonov a spus că Nuland l-a întrerupt în mai multe rânduri într-un fel contraproductiv. În acest context, ambasadorul Rusiei a opinat că poate este timpul ca numărul jurnaliştilor americani care lucrează în Rusia să fie redus. "Americanii au un foarte bun cuvânt, , pe care insistă mereu", a remarcat Antonov în emisiunea "Bolşaia Igra" ("Marele Joc") de pe Pervîi Kanal. "Poate că este timpul să dăm dovadă de reciprocitate şi să reducem numărul jurnaliştilor americani care lucrează la Moscova şi în întreaga Rusie la numărul (jurnaliştilor ruşi) care lucrează la Washington şi New York", a spus Antonov. "Spionaj sub acoperirea activităţii de jurnalist" Kremlinul a declarat că Gershkovich practicase spionaj "sub acoperirea" activităţii de jurnalist. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a transmis Washingtonului că Gershkovich a fost prins în flagrant delict în timp ce încerca să obţină secrete. SUA l-au desemnat luni pe Gershkovich ca fiind "reţinut pe nedrept" în Rusia, afirmând că acuzaţiile de spionaj sunt false, iar dosarul întocmit este motivat politic. Numeroşi jurnalişti americani au părăsit Rusia după ce preşedintele Vladimir Putin a ordonat trimiterea de trupe în Ucraina în februarie 2022, iar alţii au plecat după arestarea lui Gershkovich. SUA au cerut în mai multe rânduri cetăţenilor lor să părăsească Rusia din cauza războiului în Ucraina şi a riscului de a fi arestaţi arbitrar sau hărţuiţi de forţele de ordine ruse. Un schimb, posibil doar după proces În acelaşi timp, Rusia a declarat joi că un eventual schimb de prizonieri implicându-l pe jurnalistul de la Wall Street Journal nu poate fi luat în calcul decât după procesul său, în pofida eforturilor desfăşurate pentru a-i obţine eliberarea, potrivit Reuters. "Problema unui schimb va putea fi examinată după ce tribunalul îşi va pronunţa verdictul asupra unei sau altei acuzaţii", a declarat ministrul rus adjunct de Externe, Serghei Riabkov, citat de agenţia oficială rusă de presă TASS. Citește și: Conferința „Platforma Crimeea” de la București a provocat o reacție la Kremlin: purtătorul de cuvânt al lui Putin spune că Rusia nu va permite ca Marea Neagră să fie controlată de NATO "În ceea ce priveşte un eventual schimb, noi dispunem de un canal special pentru aceasta, serviciile de securitate se ocupa de asta şi continuă să se ocupe", a adăugat el. Emisarul pentru ostatici al Washingtonului s-a angajat să facă miercuri "tot ce trebuie" pentru a-i readuce acasă pe Evan Gershkovich şi pe fostul puşcaş marin Paul Whelan, alt cetăţean american deţinut în Rusia, exercitând presiuni asupra Moscovei să acorde acces consular jurnalistului WSJ.

Mănăstire (PNL) amenință jurnaliști ai G4Media (sursa: Facebook/Silviu Mănăstire)
Politică

Mănăstire (PNL) amenință jurnaliști ai G4Media

Mănăstire (PNL) amenință jurnaliști ai G4Media. Intrat de puțină vreme în politică, oficial, ca secretar general adjunct la PNL, fostul jurnalist Silviu Mănăstire a și renunțat, cel puțin temporar, la funcție. Cu scandal. Mănăstire (PNL) amenință jurnaliști ai G4Media "Se pare ca noua Direcție neomarxista din politica și presa userista este linșajul la viața privată. Minciuna grosiera transformata in ciomag de Crăciun! Dacă așa e moda de azi, voi acționa și eu in consecință, fără mila și fără regrete. Așa se va juca acest joc pentru 2024. Pana lămuresc pe cai legale mizeria produsă de Tapalaga, de sclavul lui trist Semeniuc și umflata politic de “istericul Ghinea” ma autosuspend din funcția de secretar general adjunct al PNL. Sa am timp sa ma ocup de niște băieți, ca pe vremuri. Nu mor caii când vor câinii! #curatammizeriausere", a scris Mănăstire pe Facebook. Ș-ar fi agresat concubina Potrivit G4Media, postarea este efectul unui articol al publicației citate, care a scris, joi, în exclusivitate, că în iulie 2020, prin decizie definitivă a Tribunalului București, actualul secretar general adjunct al PNL, fostul jurnalist Silviu Mănăstire, a fost obligat ca, timp de două luni, să nu se apropie de iubita sa la o distanță mai mică de 300 de metri. Citește și: Straniile accidente în serie din Pasajul Unirea, după ce a fost reabilitat de primăria pesedistului Băluță. Pop (USR): Primarul a făcut risipă de tablă și a micșorat înălțimea Măsura a fost luată după ce, în noaptea de 14 mai 2020, femeia fusese agresată de Mănăstire, pe atunci realizator al unei emisiuni de televiziune. De-a lungul timpului, mai mulți reprezentanți ai liberalilor, în frunte cu președintele formațiunii, Nicolae Ciucă, au condamnat, în mod public, fenomenul violenței împotriva femeilor, în România.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră