joi 03 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: jurnaliști

17 articole
Eveniment

VIDEO Delir: șefa POT, Anamaria Gavrilă, a chemat Poliția s-o salveze de jurnaliști. A fost amendată

Anamaria Gavrilă pune Poliția pe jurnaliști (VIDEO). Poliția Capitalei a fost sesizată miercuri de către deputata Anamaria Gavrilă, președinta Partidului Oamenilor Tineri (POT), în legătură cu prezența mai multor jurnaliști în holurile Parlamentului. Incidentul a stârnit controverse, întrucât presa avea acces legal în acea zonă. Anamaria Gavrilă pune Poliția pe jurnaliști Conform unui comunicat emis de Direcția Generală de Poliție a Municipiului București (DGPMB), la fața locului au intervenit polițiști din cadrul Secției 17. Citește și: Ciolacu nu se dă dus: Toţi candidaţii la funcția de președinte spun cum îl schimbă pe Ciolacu. Vă spun eu de acum, nu poate niciunul Aceștia au verificat situația și au stabilit că jurnaliștii acreditați se aflau în exercitarea atribuțiilor lor profesionale, iar accesul lor în holul respectiv era permis de regulamentul Camerei Deputaților. În urma verificărilor, autoritățile au decis sancționarea contravențională a deputatei Anamaria Gavrilă cu avertisment, în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 34/2008. Jurnaliștii așteptau declarații Jurnaliștii prezenți în Parlament au așteptat timp de peste o oră o declarație din partea deputatei Gavrilă, pe fondul speculațiilor privind o posibilă retragere a candidaturii sale la alegerile prezidențiale. În loc să ofere un răspuns presei, lidera POT a rămas în biroul său și a apelat la Poliție. Odată ajunși la fața locului, polițiștii au intrat în biroul deputatei, unde au stat mai multe minute. La ieșire, Gavrilă i-a acuzat pe jurnaliști de „hărțuire” și a cerut polițiștilor să îi legitimeze. Reacția deputatei: „Asta nu este presă” Refuzând să răspundă întrebărilor jurnaliștilor, Anamaria Gavrilă a revenit în biroul său, trântind ușa. Ulterior, a postat o filmare în care a susținut că presa este „agresivă” și că o pune în „ipostaze care nu îi convin”. „Ei vin inclusiv până în ușa toaletei și stau cu camera. Asta nu este presă. De aceea, mulți dintre noi preferăm să venim pe internet, să mergem pe live-uri, pe TikTok, pentru că presa ne răstălmăcește cuvintele”, a declarat Gavrilă în videoclipul postat. Reglementările privind accesul presei în Parlament Conform articolului 8 din Regulamentul privind acreditarea jurnaliștilor la Camera Deputaților, reprezentanții mass-media au acces în mai multe spații, inclusiv în holul de la nivelul P1, unde s-a petrecut incidentul. Această prevedere confirmă că prezența jurnaliștilor în acea zonă era perfect legală.

Anamaria Gavrilă pune Poliția pe jurnaliști (sursa: Facebook/Anamaria Gavrilă)
DNA a filat jurnaliști de investigație (sursa: substack.com/Drepturi și strâmbe)
Eveniment

DNA a filat jurnaliști de investigație și le-a interceptat comunicațiile. Apoi a clasat dosarele

DNA a filat jurnaliști de investigație și le-a interceptat comunicațiile, timp de mai multe luni, deși era evident că nu există nici o suspiciune penală. DNA a filat jurnaliști de investigație "Totul a început de la un undercover, o metodă legitimă de documentare, folosită de jurnaliști atunci când au epuizat toate căile tradiționale de a dovedi un abuz sau o ilegalitate. Citește și: ANALIZĂ Cum și-a vândut Simion partidul lui Ciolacu, la nivel local: PSD guvernează cu susținere AUR în numeroase consilii locale și județene Asta am făcut în 2022 și pentru documentarul Clanul Marelui Alb publicat de Recorder, când am dezvăluit pasiunea pentru afaceri cu fonduri publice a Bisericii Ortodoxe Române. În februarie 2023, RISE Project și Organized Crime and Corruption Reporting Project documentau traficul de cereale din Ucraina prin România. Colegii de la RISE aflaseră de la mai multe surse că la Iași exista un personaj cheie, Gabriel Ciobanu, care aproba transporturi de cereale din Ucraina pentru companii fantomă contra unor sume de bani. Ciobanu este de 16 ani directorul Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor din Iași.", a scris jurnalistul Victor Ilie despre dosarul care i-a fost deschis de către DNA Iași. Articolul integral, aici.

Un jurnalist agresat la mitingul AUR (sursa: hotnews.ro)
Eveniment

Un jurnalist agresat la mitingul AUR

Un jurnalist agresat la mitingul AUR. Poliția Capitalei a anunțat că s-a autosesizat în legătură cu un incident de agresiune care a avut loc în timpul unei manifestări publice organizate în București. Un reprezentant al unui trust de televiziune ar fi fost victima unei agresiuni fizice, conform informațiilor oficiale. Poliția investighează cazul Polițiștii din cadrul Secției 20 s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe. Citește și: Ignorând tatuajul lui Ciolacu, ministrul de Finanțe anunță că ia în calcul majorarea TVA. Plus: impozitul pe venit ar putea fi comasat cu CASS-ul, adică un salt de la 16,5% la 20% Potrivit comunicatului emis de Direcția Generală de Poliție a Municipiului București (DGPMB), se derulează investigații pentru identificarea persoanelor implicate în acest incident. Autoritățile tratează cu prioritate acest incident de violență, urmărind să asigure respectarea legii și protecția persoanelor implicate. Detalii suplimentare despre acest caz vor fi comunicate în funcție de evoluția investigațiilor. Un jurnalist agresat la mitingul AUR Unul din membrii echipei B1TV a declarat, pentru reporterul HotNews, prezent la fața locului: „Am fost lovit, am fost împins, înjurat, am căzut, unul m-a lovit în coaste”. Jandarmeria regretă incidentul Ana-Maria Burchi, purtător de cuvânt al Jandarmeriei Române, a declarat, într-o intervenție la B1TV: „Regretăm incidentul petrecut acum pe final, mai ales că protestul în ansamblu a fost fără incidente majore. Colegii mei jandarmi nu erau prezenți în imediata apropiere a locului incidentului, fiind la defluirea evenimentului. Au auzit injurii și au mers și au făcut un cordon în jurul mașinii. Momentan nu există dosare deschise, avem la dispoziție înregistrări video, cât și cele de la presă, care vor fi analizate de colegii noștri. Vom analiza cu atenție și vom identifica persoanele responsabile, urmând să luăm măsurile legale”. Cercetări în desfășurare Poliția efectuează cercetări pentru a stabili cu exactitate circumstanțele în care s-a produs agresiunea. Potrivit comunicatului emis de Poliția Capitalei, ddată ce situația de fapt va fi clarificată, vor fi luate măsurile legale necesare, iar cazul va fi înaintat către unitatea de parchet competentă.

Serbia spionează jurnaliști, activiști, acuză Amnesty. În imagine, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, și președintele sârb, Aleksandar Vučić (sursa: Facebook/Aleksandar Vučić)
Internațional

Serbia spionează jurnaliști, activiști, acuză Amnesty

Serbia spionează jurnaliști, activiști, acuză Amnesty. ONG-urile sârbe depun plângere împotriva poliției și agenției de informații pentru utilizarea ilegală a programelor spion Serbia spionează jurnaliști, activiști, acuză Amnesty Mai multe organizații neguvernamentale din Serbia au depus marți o plângere penală împotriva poliției și Agenției de Securitate și Informații (BIA), în urma unui raport Amnesty International care a dezvăluit utilizarea ilegală a programelor spion pentru supravegherea jurnaliștilor și activiștilor. Citește și: Radu Marinescu, avocatul care fost numit ministru al Justiției, controlat de cuplul Lia Olguța Vasilescu – Claudiu Manda, a încasat sute de mii de lei din contracte cu primari pesediști din Dolj și Gorj Raportul, publicat pe 16 decembrie, detaliază presupusele abuzuri comise de autoritățile sârbe, stârnind reacții din partea societății civile. Acuzații grave Conform Amnesty International, autoritățile sârbe ar fi utilizat programe precum Cellebrite și un software local denumit NoviSpy pentru a monitoriza telefoanele mobile ale unor jurnaliști și activiști. Raportul menționează că: Programul spion NoviSpy a realizat capturi de ecran, a copiat contacte și a trimis datele către un server controlat de guvern. Utilizarea Cellebrite, un instrument folosit pe scară largă de forțele de ordine din întreaga lume, a facilitat deblocarea smartphone-urilor și colectarea probelor digitale. Amnesty a inclus mărturii ale victimelor, care susțin că dispozitivele lor au fost infectate fie în timpul arestului, fie în cursul unor întâlniri cu oficiali guvernamentali. Plângerea penală și răspunsul autorităților Organizația SHARE, care apără libertățile digitale, alături de alte ONG-uri, a depus o plângere penală împotriva BIA și a poliției, acuzându-le de: colectare neautorizată de date personale, introducerea unor programe informatice nocive și prelucrarea electronică a datelor fără bază legală. În replică, Agenția de Informații Sârbă a calificat acuzațiile drept „absurde”, iar poliția a afirmat că toate instrumentele utilizate respectă legile naționale. Totuși, activiștii susțin că actualul cadru juridic nu oferă o bază legală pentru măsurile intruzive descrise în raport. Dovezi care implică guvernul sârb Militanții afirmă că datele colectate de pe dispozitivele infectate au fost trimise către un server cu o adresă IP legată recent de BIA. Dovezile prezentate de ONG-uri au fost trimise și către agenții internaționale, inclusiv către o agenție specializată a ONU și Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei. Potrivit Amnesty, Serbia a primit tehnologia Cellebrite printr-un pachet de asistență finanțat de guvernul norvegian și administrat de Oficiul Națiunilor Unite pentru Servicii de Proiect (UNOPS). Acest pachet a fost furnizat Ministerului de Interne din Serbia între 2017 și 2021, ca parte a eforturilor de combatere a crimei organizate și pentru a ajuta Serbia să îndeplinească cerințele de integrare în Uniunea Europeană. O problemă sistemică Jurnaliștii independenți și organizațiile societății civile din Serbia acuză de mult timp guvernul de intimidare și hărțuire, inclusiv prin declarații de defăimare, urmăriri judiciare, amenințări publice. Aceste acuzații vin pe fondul tensiunilor persistente dintre autorități și societatea civilă, amplificate de noile dezvăluiri privind utilizarea programelor spion. Dusan Pokusevski, reprezentant al organizației SHARE, a declarat că acum este responsabilitatea procurorului să ia măsuri în acest caz. Totodată, plângerea depusă de ONG-uri vizează și îmbunătățirea cadrului legislativ din Serbia pentru a preveni astfel de abuzuri în viitor.

Călin Georgescu refuză să răspundă jurnaliștilor (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Călin Georgescu refuză să răspundă jurnaliștilor

Călin Georgescu refuză să răspundă jurnaliștilor. Candidatul la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, a respins acuzațiile că ar beneficia de susținerea unor troli, subliniind că este un lider care pune „interesul național pe primul loc”. Georgescu a făcut aceste declarații marți, într-o conferință de presă, fără a răspunde întrebărilor jurnaliștilor. Călin Georgescu refuză să răspundă jurnaliștilor Georgescu a reiterat viziunea sa privind interesul național ca prioritate absolută, afirmând că dorește o Românie puternică în relațiile internaționale, fără a se subordona unor agende externe. Citește și: E momentul să ne panicăm: șansele lui Călin Georgescu de a deveni președinte sunt, azi, enorme din cauza degringoladei din PSD și PNL „Vreau să fiu un președinte care pune poporul, țara lui, pe primul loc. Nu e negociabil – cooperare, diplomație, eleganță, onoare. Interesul național este pe primul loc, cu toate țările lumii, inclusiv cu NATO și Uniunea Europeană”, a declarat Georgescu. El a respins acuzațiile că ar dori scoaterea României din NATO sau UE: „Fals, nu am spus acest lucru niciodată. Vreau să negociez totul în avantajul poporului român, pentru că nu putem accepta orice”. Critici la adresa NATO: „O rușine pentru țările membre” În cadrul declarației, Georgescu a criticat o presupusă declarație a președintelui Comitetului militar al NATO, Rob Bauer, despre pregătirea oamenilor de afaceri din țările NATO pentru un scenariu de război. „Acest lucru este o rușine și o jignire adusă tuturor țărilor membre NATO”, a spus Georgescu, subliniind că nu a existat o consultare reală cu statele aliate. El a transmis că susține „strategia păcii, nu strategia războiului”, ca parte a platformei sale politice. Răspuns la acuzațiile privind trolii: „Este o jignire pentru votanții mei” Georgescu a respins ferm acuzațiile conform cărora ar beneficia de troli pentru a-și amplifica sprijinul electoral. „Am fost acuzat că am troli. Nu am troli. Este o jignire adresată celor 2.120.404 oameni care m-au votat. Așa au venit troli și la secțiile de votare? Este foarte ciudat”, a declarat candidatul. Dezbatere refuzată: invitație lansată către Elena Lasconi Călin Georgescu a informat că a solicitat o dezbatere publică cu contracandidata sa în turul al doilea, Elena Lasconi, la media publice, însă aceasta ar fi refuzat. El a sugerat că o dezbatere ar fi esențială pentru a oferi alegătorilor o imagine clară asupra viziunilor celor doi candidați. Mesajul electoral Călin Georgescu își construiește mesajul electoral în jurul ideii de suveranitate și interes național, contestând acuzațiile aduse și criticând strategii internaționale care, în opinia sa, nu respectă interesele României. Rămâne de văzut cum vor influența aceste poziții competiția pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale.

MAE condamnă anchetele Rusiei împotriva jurnaliștilor (sursa: Facebook/Ministerul Afacerilor Externe)
Eveniment

MAE condamnă anchetele Rusiei împotriva jurnaliștilor

MAE condamnă anchetele Rusiei împotriva jurnaliștilor. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) condamnă faptul că Rusia a deschis anchete împotriva a trei jurnalişti, subliniind că reprezentanţii presei trebuie protejaţi şi nu reduşi la tăcere. MAE condamnă anchetele Rusiei împotriva jurnaliștilor "Condamnăm cu fermitate decizia Rusiei de a deschide anchete penale împotriva unor jurnalişti, inclusiv Mircea Barbu, pentru faptul că au relatat din Kursk. Acesta este un atac flagrant la adresa libertăţii presei şi împotriva drepturilor fundamentale. Jurnaliştii trebuie să fie protejaţi, nu reduşi la tăcere", a transmis ministerul român pe platforma online X. Citește și: Prima declarație a lui Ciolacu despre posibila relație cu fosta soție a lui Robert Negoiță: „Nu am o relație intimă cu Sorina Docuz. Există vreo poză cu mine, cu ea?” Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei a deschis anchete penale împotriva a trei jurnalişti, doi americani şi un român, care ar fi trecut "ilegal" frontiera rusă dinspre Ucraina pentru a realiza reportaje în partea ocupată a regiunii Kursk, au anunţat vineri agenţiile de presă ruse. Cei doi americani, Kathryn Diss şi Fletcher Yeung, lucrează pentru canalul australian ABC, în timp ce jurnalistul român Mircea Barbu lucrează pentru HotNews.ro, potrivit agenţiilor de presă ruse. Jurnaliștii vizați riscă cinci ani de închisoare Jurnaliștii sunt acuzaţi de autorităţile ruse că "au trecut ilegal frontiera Federaţiei Ruse în regiunea Kursk", a anunţat FSB, într-un comunicat preluat de agenţiile de presă. Armata ucraineană a lansat pe 6 august o ofensivă surprinzătoare în această regiune de frontieră, prima a unei armate străine în Rusia după Al Doilea Război Mondial. Forţele ruse au declanşat de atunci o contraofensivă şi susţin că au recucerit teren. Ucraina afirmă însă în continuare că deţine controlul asupra circa o sută de localităţi şi aproximativ 1.000 de kilometri pătraţi, iar mai multe media străine au realizat reportaje în zona ocupată de forţele Kievului. În total, anchete au fost declanşate împotriva a "12 jurnalişti străini" pentru acuzaţii de acest tip, începând din 17 august, a precizat FSB, citat de agenţia RIA Novosti. Proceduri au fost declanşate inclusiv împotriva unor jurnalişti ai canalului american de televiziune CNN, canalului italian RAI sau german Deutsche Welle. Jurnaliştii vizaţi de aceste anchete nu par să se afle în Rusia, însă riscă acolo până la cinci ani de închisoare, conform Codului Penal rus.

Șoșoacă amenință jurnaliștii cu pușcăria Foto: Facebook
Eveniment

Șoșoacă amenință jurnaliștii cu pușcăria

După eșecul penibil al mitingului pe care-l susținea, senatoarea Diana Șoșoacă, președintele SOS România, spune că nu a avut nici o legătură cu manifestația și amenință jurnaliștii cu pușcăria. Citește și: Un latifundiar din Dolj, care a făcut profit de zeci de milioane de lei, se alătură protestelor fermierilor: „Guvernul trebuie să pună pe masă soluţii” Pe pagina ei de Facebook se poate observa o postare fixată, sâmbătă, la deschidere, pentru a fi vizibilă, în care scrie: „Trimiteți urgent numerele de înmatriculare ale tractoarelor și capetelor de tractor, nume, prenume, nr de telefon al șoferilor care vin în Piața Constituției la adresa de email protestfermieri@yahoo.com si zilele in care veniti 21, 22, 23 ianuarie 2024”. Șoșoacă amenință jurnaliștii cu pușcăria La câteva ore după ce presa a consemnat eșecul mitingului pe care l-a sprijinit și în organizarea căreia a fost implicată, ea afirma, tot pe Facebook: „SOS România și Diana Șoșoacă nu au nici o legătură cu mitingul și nu și-a scos membrii în stradă”. „La pușcărie cu voi”, a mai scris senatoarea. Tot azi, ea a lăudat Rusia pentru că, prin ambasada ei la Berlin, și-a exprimat solidaritatea cu fermierii care protestează în capitala Germaniei. „BRAVO, RUSIEI CA A REACTIONAT! LA NOI TOT SECURISTII LA PUTERE CU TV CORUPTE!”, a scris ea, iar DeFapt.ro a păstrat mesajul exact așa cum a fost postat de autoarea sa. De Fapt.ro a scris despre eșecul penibil al mitingului „fermierilor” lui Șoșoacă: un tractor și un SUV de lux, în Piața Constituției. Primăria Capitalei a aprobat organizarea unui protest cu 100 de tractoare şi 100 de capete tractor de tir. „În acest moment, în Piața Constituției sunt prezente un autoturism cu doi protestatari și un TIR cu un tractor care se află pe platformă”, arată chiar Antena 3, un post la care Șoșoacă a dat, în trecut, mai multe interviuri.

Tatăl șoferului drogat a cedat nervos și a intrat cu motocicleta în jurnaliști Foto: Captură video
Eveniment

Tatăl șoferului drogat a cedat nervos

Mihai Pascu, tatăl șoferului drogat care a ucis doi studenți, Vlad Pascu, a cedat nervos, azi, după ce a fost plasat, azi, sub control judiciar. Mihai Pascu este acuzat de nerespectarea regimului armelor şi munițiilor, după ce, la perchezițiile DIICOT, în locuinţa sa au fost găsite elemente de muniție. Citește și: Numărul 9 în clasamentul WTA, jucătoarea de tenis Maria Sakkari, o apără, indirect, pe Halep: „Sistemul este înfricoșător”. Sakkari spune că se teme să mai meargă, noaptea, la baie Tatăl șoferului drogat a cedat nervos și a intrat cu motocicleta în jurnaliști La ieșirea de la DIICOT, acesta a cedat nervos și a intrat cu motocicleta în jurnaliști. În imaginile surprinse la fața locului se observă cum Mihai Pascu vrea să plece din zona unde sunt jurnaliștii și pornește cu viteză, deși exista riscul să lovească pe cineva. Nimeni nu a fost rănit. Politia Capitalei s-a autosesizat, iar motociclistul nervos riscă dosar penal. Foto: Captură video „Cu privire la apariția în spațiul public a unor imagini, în care un bărbat ar fi intrat cu un scuter în reporterii aflați pe o stradă din Sectorul 3, Serviciul de Informare și Relații Publice din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București este abilitat să comunice următoarele: Polițiștii Capitalei s-au autosesizat și au demarat verificări în cauză, în vederea dispunerii măsurilor legale", anunţă Poliţia Capitalei. Mihai Pascu fusese chemat la audieri în calitate de martor. Citește și: Halep a spus tribunalului care a judecat-o pentru doping cine i-ar fi dat suplimentul contaminat cu roxadustat: fizioterapeuta de la Academia Mouratoglou Vlad Pascu și mama sa se află încă la audieri la DIICOT. Mama tânărului, Miruna Pascu, este acuzată de procurori că ar fi încercat să șantajeze martorii din dosarul în care este cercetat fiul său.

Rusia vrea mai puțini jurnaliști americani (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia vrea mai puțini jurnaliști americani

Rusia vrea mai puțini jurnaliști americani. Ambasadorul Rusiei în SUA, Anatoli Antonov, a declarat vineri că Washingtonul a ameninţat cu represalii Moscova după arestarea unui jurnalist de la Wall Street Journal (WSJ), Evan Gershkovich, pentru spionaj şi a sugerat că poate ar fi timpul ca numărul jurnaliştilor americani care activează în Rusia să fie redus. Moscova așteaptă "represaliile" americane Serviciul Federal de Securitate rus (FSB) a anunţat la 30 martie că l-a reţinut pe Gershkovich în oraşul Ekaterinburg din Ural şi a deschis un dosar de spionaj împotriva lui pentru că ar fi primit ceea ce serviciul a calificat drept secrete de stat despre complexul militar-industrial al ţării. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Gershkovich, primul jurnalist american reţinut în Rusia pentru spionaj după sfârşitul Războiului rece, şi Wall Street Journal au negat orice implicare în vreo acţiune de spionaj. SUA au cerut Rusiei eliberarea jurnalistului şi a calificat drept ridicole acuzaţiile ruseşti de spionaj. Preşedintele american Joe Biden a cerut de asemenea eliberarea lui Gershkovich. "Americanii ne-au ameninţat cu măsuri de represalii dacă nu-l eliberăm pe Gershkovich într-un viitor apropiat", a declarat ambasadorul rus Anatoli Antonov, la televiziunea de stat rusă Pervîi Kanal. "Să vedem cum vor acţiona!", a adăugat acesta. Rusia vrea mai puțini jurnaliști americani Antonov a declarat că a avut o convorbire "foarte dură" cu subsecretarul de stat american Victoria Nuland, care a acuzat Rusia că-l deţine ilegal pe Gershkovich. Antonov a spus că Nuland l-a întrerupt în mai multe rânduri într-un fel contraproductiv. În acest context, ambasadorul Rusiei a opinat că poate este timpul ca numărul jurnaliştilor americani care lucrează în Rusia să fie redus. "Americanii au un foarte bun cuvânt, , pe care insistă mereu", a remarcat Antonov în emisiunea "Bolşaia Igra" ("Marele Joc") de pe Pervîi Kanal. "Poate că este timpul să dăm dovadă de reciprocitate şi să reducem numărul jurnaliştilor americani care lucrează la Moscova şi în întreaga Rusie la numărul (jurnaliştilor ruşi) care lucrează la Washington şi New York", a spus Antonov. "Spionaj sub acoperirea activităţii de jurnalist" Kremlinul a declarat că Gershkovich practicase spionaj "sub acoperirea" activităţii de jurnalist. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a transmis Washingtonului că Gershkovich a fost prins în flagrant delict în timp ce încerca să obţină secrete. SUA l-au desemnat luni pe Gershkovich ca fiind "reţinut pe nedrept" în Rusia, afirmând că acuzaţiile de spionaj sunt false, iar dosarul întocmit este motivat politic. Numeroşi jurnalişti americani au părăsit Rusia după ce preşedintele Vladimir Putin a ordonat trimiterea de trupe în Ucraina în februarie 2022, iar alţii au plecat după arestarea lui Gershkovich. SUA au cerut în mai multe rânduri cetăţenilor lor să părăsească Rusia din cauza războiului în Ucraina şi a riscului de a fi arestaţi arbitrar sau hărţuiţi de forţele de ordine ruse. Un schimb, posibil doar după proces În acelaşi timp, Rusia a declarat joi că un eventual schimb de prizonieri implicându-l pe jurnalistul de la Wall Street Journal nu poate fi luat în calcul decât după procesul său, în pofida eforturilor desfăşurate pentru a-i obţine eliberarea, potrivit Reuters. "Problema unui schimb va putea fi examinată după ce tribunalul îşi va pronunţa verdictul asupra unei sau altei acuzaţii", a declarat ministrul rus adjunct de Externe, Serghei Riabkov, citat de agenţia oficială rusă de presă TASS. Citește și: Conferința „Platforma Crimeea” de la București a provocat o reacție la Kremlin: purtătorul de cuvânt al lui Putin spune că Rusia nu va permite ca Marea Neagră să fie controlată de NATO "În ceea ce priveşte un eventual schimb, noi dispunem de un canal special pentru aceasta, serviciile de securitate se ocupa de asta şi continuă să se ocupe", a adăugat el. Emisarul pentru ostatici al Washingtonului s-a angajat să facă miercuri "tot ce trebuie" pentru a-i readuce acasă pe Evan Gershkovich şi pe fostul puşcaş marin Paul Whelan, alt cetăţean american deţinut în Rusia, exercitând presiuni asupra Moscovei să acorde acces consular jurnalistului WSJ.

Mănăstire (PNL) amenință jurnaliști ai G4Media (sursa: Facebook/Silviu Mănăstire)
Politică

Mănăstire (PNL) amenință jurnaliști ai G4Media

Mănăstire (PNL) amenință jurnaliști ai G4Media. Intrat de puțină vreme în politică, oficial, ca secretar general adjunct la PNL, fostul jurnalist Silviu Mănăstire a și renunțat, cel puțin temporar, la funcție. Cu scandal. Mănăstire (PNL) amenință jurnaliști ai G4Media "Se pare ca noua Direcție neomarxista din politica și presa userista este linșajul la viața privată. Minciuna grosiera transformata in ciomag de Crăciun! Dacă așa e moda de azi, voi acționa și eu in consecință, fără mila și fără regrete. Așa se va juca acest joc pentru 2024. Pana lămuresc pe cai legale mizeria produsă de Tapalaga, de sclavul lui trist Semeniuc și umflata politic de “istericul Ghinea” ma autosuspend din funcția de secretar general adjunct al PNL. Sa am timp sa ma ocup de niște băieți, ca pe vremuri. Nu mor caii când vor câinii! #curatammizeriausere", a scris Mănăstire pe Facebook. Ș-ar fi agresat concubina Potrivit G4Media, postarea este efectul unui articol al publicației citate, care a scris, joi, în exclusivitate, că în iulie 2020, prin decizie definitivă a Tribunalului București, actualul secretar general adjunct al PNL, fostul jurnalist Silviu Mănăstire, a fost obligat ca, timp de două luni, să nu se apropie de iubita sa la o distanță mai mică de 300 de metri. Citește și: Straniile accidente în serie din Pasajul Unirea, după ce a fost reabilitat de primăria pesedistului Băluță. Pop (USR): Primarul a făcut risipă de tablă și a micșorat înălțimea Măsura a fost luată după ce, în noaptea de 14 mai 2020, femeia fusese agresată de Mănăstire, pe atunci realizator al unei emisiuni de televiziune. De-a lungul timpului, mai mulți reprezentanți ai liberalilor, în frunte cu președintele formațiunii, Nicolae Ciucă, au condamnat, în mod public, fenomenul violenței împotriva femeilor, în România.

Rușii au infiltrat "jurnaliști" în Ucraina (sursa: Facebook/Служба безпеки України)
Internațional

Rușii au infiltrat "jurnaliști" în Ucraina

Rușii au infiltrat "jurnaliști" în Ucraina. Serviciul secret ucrainean SBU a decretat, de la începutul războiului, interdicţie de intrare pentru 13 jurnalişti străini pentru producerea de materiale "comandate" pentru propagandiştii Kremlinului, relatează vineri dpa. Rușii au infiltrat "jurnaliști" în Ucraina "În lor provocatoare ei au publicat dezinformări despre situaţia frontului şi au discreditat armata ucraineană", a precizat vineri agenţia într-un comunicat. Interdicţia de intrare se aplică iniţial pentru trei ani. Citește și: Rușii au capturat Insula Șerpilor, au instalat sisteme de apărare antiaeriană și pregătesc amplasarea de sisteme de rachete. Ucraina: Vor bombarda statul nostru, dar nu numai Într-unul din aceste cazuri, un jurnalist olandez a fost deportat după publicarea de fotografii cu un depozit de combustibil din Odesa care a fost lovit de rachete. Interdicţia a fost mărită la zece ani după ce el a încercat să reintre în ţară. Interdicțiile legii marțiale Când războiul a început, autorităţile au stabilit reguli stricte pentru publicarea de fotografii cu obiectivele civile şi militare lovite de trupele ruse. Legea marţială interzice, de asemenea, relatările despre mişcările şi poziţiile armatei ucrainene. Jurnaliştii străini se confruntă şi cu acuzaţii de spionaj, pe lângă expulzări, notează dpa. SBU a anunţat, de asemenea, arestarea unor critici ai guvernului ucrainean, inclusiv a jurnalistului Iuri Tkacev din Odesa. El se află în detenţie înainte de proces de aproape două luni, sub acuzaţia de posesie ilegală de armă.

Putin se crede noul țar ar Rusiei(sursa: kremlin.ru)
Internațional

"Putin a mințit în legătură cu planurile Rusiei în Ucraina"

Jurnaliștii Yegor Polyakov și Aleksandra Miroshnikova, care lucrează pentru ziarul online rusesc Lenta.ru, au declarat pentru CNN că ideea de a publica zeci de articole critice la adresa președintelui rus Vladimir Putin a apărut pentru că nu puteau continua să lucreze ca de obicei în condițiile în care războiul din Ucraina face ravagii. Articolele au fost publicate pe Lenta.ru, un organ de presă pro-Kremlin din Rusia, pe 9 mai. Aceasta a coincis cu Ziua Victoriei în Rusia, o sărbătoare națională majoră în această țară care celebrează capitularea naziștilor la Berlin în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. "Putin a mințit în legătură cu planurile Rusiei în Ucraina" Cei doi jurnaliști au publicat o serie de articole cu titluri precum "Putin a declanșat unul dintre cele mai sângeroase războaie din secolul XXI" și "Vladimir Putin a mințit în legătură cu planurile Rusiei în Ucraina". "Ideea ne-a venit aproape în același timp", au declarat cei doi . "Nici măcar nu a fost nevoie să discutăm unul cu celălalt despre necesitatea acestei decizii. Era pur și simplu imposibil să continuăm să lucrăm ca de obicei când oamenii mor într-o țară vecină." Citește și: Perversa mașinărie de propagandă a lui Putin a inventat o nouă temă: „Washingtonul vrea un nou Holodomor în Ucraina”. Holodomor e foametea criminală provocată de Stalin "Unii oameni spun: "Nu am avut altă opțiune decât să continuăm să lucrăm"", se mai arată în declarație. "Noi nu am avut de ales decât să facem ceea ce am făcut. A fost singura decizie corectă pentru noi", potrivit CNN. Jurnaliștilor ruși le este teamă de represaliilor împotriva familiilor De teama represaliilor împotriva familiilor lor din Rusia, cei doi jurnaliști nu au vrut să intre în detalii despre modul în care au publicat articolele. Dar au spus că au muncit din greu în ultima săptămână, dormind doar două până la cinci ore pe zi. "Articolele pe care le-am publicat nu sunt doar titluri catchy, sunt materiale bine gândite, cu toate legăturile, cu inserții vizuale", au spus cei doi. Nu este clar dacă cei doi jurnaliști au fost concediați de la Lenta.ru, dar ei spun că nu mai au acces la instrumentele de publicare ale site-ului. "Poate că acest lucru va avea consecințe grave pentru noi", au spus ei - dar au adăugat că speră că și alții din Rusia vor fi inspirați să facă același lucru. Deocamdată, cei doi spun că nu se mai află în Rusia. "Nu știu ce urmează", a spus Miroshnikova. "Sunt într-o altă țară, complet singură, am câteva mici economii pentru a trăi câteva luni. Dar nu am nicio idee despre ce să fac, unde să mă duc și cum să trăiesc mai departe. Sper să mă descurc". În timp ce amândoi au primit răspunsuri pozitive din partea unor cititori care le-au mulțumit și le-au oferit adăpost, alții - și anume colegi și membri ai familiei - au fost mai puțin susținători. "Pentru mine personal, situația este destul de dificilă, deoarece multe dintre rudele mele nu au fost deloc de acord cu decizia mea", a declarat Miroshnikova. "Cineva a considerat-o o trădare, cineva doar o prostie, din cauza căreia voi rămâne fără loc de muncă și fără niciun viitor".

Jurnaliștii ruși, interziși în Republica Moldova (sursa: stiri.md)
Internațional

Jurnaliștii ruși, interziși în Republica Moldova

Jurnaliștii ruși, interziși în Republica Moldova. Unui jurnalist din Federaţia Rusă i-a fost interzisă intrarea pe teritoriul Republicii Moldova, după ce a ajuns pe Aeroportul internaţional din Chişinău la bordul unei aeronave care a decolat de la Istanbul, a relatat duminică Deschide.md. Jurnaliștii ruși, interziși în Republica Moldova Presa rusă scrie că ar fi vorba despre un jurnalist de la agenţia oficială de presă RIA Novosti. Acesta a ajuns sâmbata seara la Chişinău şi urma să se deplaseze în Transnistria. Însă nu a fost lăsat să intre pe teritoriul Republicii Moldova din cauză că nu ar fi avut scrisoare de acreditare. Citește și: Moscova spune că „riscurile unui război nuclear, care nu ar trebui niciodată declanşat, trebuie menţinute la minimum”. De fapt, Putin sugerează ca SUA să nu se implice în Ucraina El a făcut cale întoarsă în această dimineaţă cu o alta aeronavă pe ruta Chişinău-Istanbul. "Nu au fost întrunite condiţiile legale" "Pe aeroportul din Chişinău au fost cetăţeni străini cărora le-a fost refuzată intrarea în Republica Moldova. Decizia a fost luata ca urmare a faptului că nu au fost întrunite condiţiile legale pentru autorizarea trecerii frontierei de stat", a explicat Raisa Noviţchi, ofiţer al poliţiei de frontieră moldovene, referindu-se la cazul în speţă. Vineri, altor doi jurnalişti ruşi, de la cotidianul "Izvestia", le-a fost refuzată intrarea pe teritoriul Republicii Moldova, aminteşte Deschide.md.

Doi jurnaliști Fox News, uciși în Ucraina (sursa: Fox News)
Internațional

Doi jurnaliști Fox News, uciși în Ucraina

Doi jurnaliști Fox News, uciși în Ucraina. Postul american de televiziune Fox News a anunţat uciderea a doi membri ai echipei sale din Ucraina: jurnalista Oleksandra Kuvshinova, în vârstă de 24 de ani (ucisă la Horenka, în apropiere de Kiev), împreună cu colegul ei, cameramanul Pierre Zakrzewsk. Corespondentul Benjamin Hall a fost rănit, transmite DPA. Doi jurnaliști Fox News, uciși în Ucraina Potrivit informaţiilor comunicate de post, vehiculul echipei a fost vizat de focuri de armă. Kuvshinova sprijinea echipa Fox News în cercetările sale din Ucraina. "Era incredibil de talentată şi a petrecut săptămâni întregi colaborând direct cu întreaga noastră echipă de acolo, lucrând non-stop pentru a se asigura că lumea să ştie ce se întâmplă în ţara ei", a precizat postul. Citește și: Zelenski: „Tot comerțul cu Rusia trebuie oprit. Ca să nu poată sponsoriza uciderea copiilor noștri” Fox News confirmase anterior că Pierre Zakrzewski, cameraman în vârstă de 55 de ani, a fost ucis luni. Televiziunea americană a declarat că a aşteptat până să anunţe moartea lui Kuvshinova din consideraţie pentru familia acesteia. Nu au fost oferite alte informaţii despre starea lui Hall. A scăpat viu din Irak, Afganistan, Siria Zakrzewski avea baza la Londra şi se afla în Ucraina din februarie, a adăugat ea. "Pierre era un fotograf de război care a acoperit practic toate evenimentele internaţionale pentru Fox News, de la Irak la Afganistan, trecând prin Siria", a explicat Suzanne Scott. El primise în decembrie premiul Fox News "Eroul discret", în special pentru "rolul cheie jucat în evacuarea freelancerilor noştri afgani şi a familiilor lor după retragerea americană din Afganistan", a subliniat Suzanne Scott. Benjamin Hall, de naţionalitate britanică şi corespondent al Fox News la Departamentul de Stat, rămâne spitalizat în Ucraina, a mai precizat ea. Hall a fost rănit la picioare de schije de obuz şi plasat la terapie intensivă, a transmis luni procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova. Cinci jurnaliști au fost uciși Cinci jurnaliști au fost uciși de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, la 24 februarie. Americanul Brent Renaud a fost omorât de gloanţe duminică la periferia nord-vestică a Kievului. Jurnalistul ucrainean Evgheni Sakun a murit în bombardamentul turnului de televiziune de la Kiev. Ucraineanul Viktor Dudar şi-a pierdut viaţa în timpul luptelor de lângă Nikolaiev (sud), potrivit autorităţilor ucrainene, care au numărat şi peste 30 de răniţi în rândul reprezentanţilor presei care acoperă conflictul.

BBC îşi retrage jurnaliştii din Rusia pentru a le garanta securitatea Foto: captură video
Internațional

BBC îşi retrage jurnaliştii din Rusia

BBC îşi retrage jurnaliştii din Rusia pentru a le garanta securitatea, după ce Legislativul rus a votat o lege care prevede până la 15 ani de închisoare pentru știri false despre armata rusă. În plus, site-ul BBC în rusă a fost blocat. BBC îşi retrage jurnaliştii din Rusia Tim Davie, directorul general al BBC, a transmis într-un comunicat că noua legislaţie din Rusia pare să scoată în afara legii jurnalismul independent. "Nu ne lasă altă opţiune decât să suspendăm temporar munca tuturor jurnaliştilor şi a personalului auxiliar de la BBC News din Rusia, pe perioada cât vom evalua implicaţiile depline ale acestei evoluţii nedorite", a spus el. Tim Davie a precizat că BBC va continua să ofere informaţii în limba rusă din afara Rusiei. Foto: BBC "Siguranţa angajaţilor noştri este cea mai importantă şi nu suntem pregătiţi să îi expunem la riscul unei inculpări penale doar pentru că îşi fac treaba", a subliniat directorul general al BBC. Lege anti-presă, votată în unanimitate Consiliul Federației, camera superioară a Adunării Federale a Federației Ruse, a aprobat proiectul de lege care prevede până la 15 ani de închisoare pentru „informații false despre armata rusă”. Toți senatorii au votat „pentru”. Inițiativa prevede pedepse pentru „discreditarea” și „îndemnurile la rezistență” față de utilizarea forțelor armate „în scopul protecției intereselor Federației Ruse și a cetățenilor săi, susținerea păcii internaționale și a securității”. Pedepsele maxime în acest caz vor constitui cinci ani de închisoare. Citește și: Liderii de la Tiraspol îl atrag pe Putin în Transnistria: cer să le fie recunoscută independența, resping aderarea Moldovei la UE De asemenea, un alt amendament adoptat vineri prevede sancţiuni pentru „apelurile la impunerea de sancţiuni contra Rusiei”, transmit AFP, Reuters şi DPA, preluate de Agerpres.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră