luni 30 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: israel

270 articole
Internațional

Războiul lui Trump cu Iranul: interes american sau succes geopolitic pentru Israel?

Atacul lansat de administrația Trump împotriva Iranului nu este doar o nouă escaladare în Orientul Mijlociu, ci un moment de răscruce pentru echilibrul strategic al regiunii. Oficial, Washingtonul invocă securitatea națională și prevenirea unei amenințări nucleare. Neoficial însă, conflictul ridică o întrebare esențială: cine are cu adevărat mai mult de câștigat din această confruntare – Statele Unite sau Israelul? Mizele războiului lui Trump cu Iranul Decizia lui Donald Trump de a lansa o ofensivă militară amplă împotriva Iranului și de a vorbi deschis despre schimbarea de regim la Teheran reprezintă una dintre cele mai riscante mișcări geopolitice ale mandatului său. Citește și: ANALIZĂ Ce obiective au atins Israelul și SUA după 36 de ore de bombardamente asupra Iranului Oficial, obiectivul este clar: eliminarea amenințării nucleare iraniene, neutralizarea programului de rachete și stoparea sprijinului pentru grupările armate din regiune. Neoficial însă, miza este mult mai complexă – și profund politică. În joc nu este doar echilibrul de putere din Orientul Mijlociu, ci și viitorul politic al lui Trump și relația strategică dintre Statele Unite și Israel. Promisiunea „sfârșitului războaielor” și contradicția iraniană Donald Trump a revenit la Casa Albă promițând să închidă capitolul „războaielor fără sfârșit” care au marcat intervențiile americane din Irak și Afganistan. Retorica sa a fost constant orientată împotriva intervenționismului clasic și a „nation-building-ului” promovat de administrațiile anterioare. Atacul asupra Iranului schimbă radical acest registru. Lansarea unei campanii aeriene fără o dezbatere amplă în Congres și fără un plan clar pentru „ziua de după” contrazice direct promisiunea de retragere strategică. În plus, o parte importantă a bazei sale electorale – segmentul izolaționist al mișcării „America First” – privește cu suspiciune orice nouă aventură militară în Orientul Mijlociu. Pentru Trump, războiul devine astfel un pariu personal: fie va fi perceput drept liderul care a rezolvat „problema iraniană”, fie drept președintele care a deschis un nou front imprevizibil. Programul nuclear iranian: între realitate și retorică Justificarea centrală a intervenției este blocarea programului nuclear iranian. Totuși, situația este mai ambiguă decât o sugerează discursul oficial. Iranul este semnatar al Tratatului de Neproliferare Nucleară, iar acordul nuclear din 2015 – abandonat chiar de Trump în primul său mandat – conținea angajamente pe termen lung privind limitarea îmbogățirii uraniului. Instalațiile majore au fost deja grav afectate în loviturile anterioare. Rămâne incert cât de mult poate fi afectat suplimentar programul nuclear exclusiv prin bombardamente aeriene. Facilitățile subterane adânci și eventualele stocuri relocate de material îmbogățit ridică semne de întrebare asupra eficienței totale a campaniei. Există, de asemenea, un risc strategic: presiunea militară ar putea convinge definitiv Teheranul că doar o capacitate nucleară reală îi poate garanta supraviețuirea, accelerând exact ceea ce Washingtonul încearcă să prevină. Schimbarea de regim: un obiectiv seducător, dar periculos Retorica privind „libertatea Iranului” evocă intervenții anterioare care au promis democratizare rapidă și au livrat instabilitate. Istoria recentă arată că schimbarea de regim prin forță externă produce rareori stabilitate. Căderea unui lider nu înseamnă automat consolidarea unui regim democratic. În cazul Iranului, Garda Revoluționară rămâne o structură puternică, capabilă să preia controlul într-un scenariu de haos intern. Un astfel de rezultat ar putea radicaliza și mai mult statul iranian, complicând pe termen lung interesele americane. Cui îi folosește mai mult confruntarea? Numeroși analiști susțin că adevăratul câștigător al escaladării este Israelul. Dacă operațiunea rămâne limitată și produce un recul real al programelor iraniene fără o escaladare regională, Trump ar putea revendica o victorie politică importantă. Însă dacă conflictul se transformă într-un război de uzură sau generează instabilitate regională extinsă, costurile vor reveni în primul rând Washingtonului. Pentru Israel,confruntarea cu Iranul are o logică strategică mult mai coerentă. Beneficiile strategice sunt mai clare și mai directe: reducerea unei amenințări percepute drept existențială și consolidarea poziției sale regionale. Benjamin Netanyahu avertizează de peste două decenii asupra „amenințării iraniene”, fie că este vorba despre programul nuclear, fie despre rachetele balistice sau sprijinul pentru Hezbollah și Hamas. Slăbirea Iranului aduce beneficii directe Israelului: diminuarea sprijinului acordat grupărilor ostile de la granițele sale, consolidarea superiorității militare regionale, reducerea riscului unui conflict pe mai multe fronturi. Pentru guvernul de la Ierusalim, un Iran destabilizat sau semnificativ slăbit înseamnă un mediu strategic mai favorabil.

Mizele războiului lui Trump cu Iranul (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Von der Leyen, ținta ironiilor după ce a anunțat că situația din Iran va fi discutată abia luni Foto: X/Twitter
Internațional

Von der Leyen, ținta ironiilor după ce a anunțat că situația din Iran va fi discutată abia luni

Președintele Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, a devenit ținta ironiilor pe rețelele sociaLE după ce a anunțat că situația din Iran va fi discutată abia luni, în Colegiul de Securitate al Comisiei Europene. „Luni nu este zi liberă în Spania (Ziua Insulelor Baleare)? Mai bine așteptați până marți, pentru a nu perturba ziua de odihnă obligatorie”, i-a scris un antreprenor, Matthias Schmidt. Citește și: Misiunea Israelului în atacul coordonat cu SUA împotriva Iranului: decapitarea conducerii, începând cu ayatollahul Khamenei Von der Leyen, ținta ironiilor după ce a anunțat că situația din Iran va fi discutată abia luni „Dragi iranieni, Mi-ar plăcea să vă ajut, dar diseară facem fondue cu Agnetha. Și magazinele nu sunt deschise duminica, așa că de ce aș face-o? Cu respect, Ursula”, a comentat jurnalistul Benjamin Butterworth. „Sunt de acord, dar trebuie să clarificăm faptul că stabilitatea și securitatea regională nu sunt mai importante decât protejarea weekendului. Weekendurile trebuie protejate. La urma urmei, suntem UE. Trebuie să fim un model pentru ceea ce înseamnă un echilibru bun între viața profesională și cea personală”, i-a transmis Siqi Chen, un investitor cu 156.000 de urmăritori pe Twitter. Monika Palotai, care se autodefinește drept „mamă a unor băieți extraordinari” a primiut 13.000 de like-uri - cu 3.000 mai multe decât von der Leyen pentru comentariul: „UE trebuie să pregătească un document oficial în 12 puncte pentru a se asigura că războiul actual este dus în conformitate cu ESG, GDPR, Legea privind serviciile digitale (DSA), Directiva privind diligența necesară în materie de sustenabilitate corporativă (CSDDD), Pactul UE privind migrația și azilul și toate inițiativele ecologice. În caz contrar, vor fi adoptate noi reglementări privind toate războaiele viitoare”.  Ce a scris von der Leyen: „Având în vedere situația actuală din Iran, convoc luni o reuniune specială a Colegiului de Securitate. Pentru securitatea și stabilitatea regională, este extrem de important să nu se înregistreze o escaladare a conflictului prin atacuri nejustificate ale Iranului asupra partenerilor din regiune”.  Mesajul ei are peste 10.000 de comentarii, imensa majoritate fiind ironice. 

Peste 200 de morți după atacul asupra Iranului (sursa: BBC)
Internațional

Peste 200 de morți după atacul SUA–Israel asupra Iranului, potrivit Semilunii Roșii

Ofensiva militară lansată de Statele Unite și Israel împotriva Iranului s-a soldat, potrivit primului bilanț furnizat de Semiluna Roșie Iraniană, cu cel puțin 201 morți și 747 de răniți. Guvernul iranian nu a publicat o cifră oficială, însă autoritățile locale au confirmat victime numeroase în mai multe orașe. Atacurile au vizat obiective din Teheran, dar și din alte centre importante precum Tabriz și Isfahan, marcând una dintre cele mai grave escaladări militare din regiune din ultimii ani. Complexul în care locuiește Ali Khamenei, lovit în atacuri Imagini satelitare verificate de BBC arată că complexul rezidențial în care locuiește Ali Khamenei a fost lovit. Citește și: Misiunea Israelului în atacul coordonat cu SUA împotriva Iranului: decapitarea conducerii, începând cu ayatollahul Khamenei Presa iraniană a susținut inițial că liderul suprem este în viață și coordonează operațiunile de apărare. Ulterior, președintele american Donald Trump a declarat pentru NBC News că informațiile privind moartea ayatollahului sunt „o poveste corectă”, iar mai târziu a afirmat pe platforma Truth Social că liderul suprem iranian a murit. Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a sugerat, într-un discurs televizat, că „tiranul a încetat să mai existe”, afirmând că planul de distrugere a Israelului „nu mai există”. Teheranul promite represalii: „O lecție de neuitat” Ali Larijani, șeful Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, a transmis un mesaj dur către Washington și Tel Aviv, promițând o „lecție de neuitat”. „Îi vom face pe criminalii sioniști și pe americanii nerușinați să-și regrete acțiunile”, a scris oficialul iranian pe X, anunțând represalii împotriva „opresorilor internaționali”. Victime civile: atac asupra unei școli și asupra unei săli de sport Autoritățile locale au raportat că peste 100 de persoane, majoritatea fete, au murit în urma unui atac asupra unei școli primare din orașul Minab, în sudul țării. Un alt bombardament a lovit o sală de sport din Lamerd, provocând cel puțin 15 morți. Aceste incidente amplifică îngrijorările privind impactul asupra populației civile. Iranul ripostează: rachete asupra Israelului și bazelor americane Ca reacție, Iranul a lansat valuri de rachete și drone împotriva Israelului și a bazelor americane din Orientul Mijlociu. Alarmele aeriene au fost activate din nou în Jerusalem și Tel Aviv, unde 21 de persoane au fost rănite. Gărzile Revoluționare au anunțat atacuri asupra sediului Flotei a Cincea a Marinei SUA din Bahrein, dar și asupra unor baze din Qatar și Emiratele Arabe Unite. Reacții internaționale: ONU, UE, China și Rusia cer reținere Consiliul de Securitate al ONU a convocat o reuniune de urgență pentru a discuta situația din Iran. La rândul său, Ursula von der Leyen a anunțat convocarea unei reuniuni de urgență a Colegiului de Securitate al Comisiei Europene. Ambasadorul Chinei la ONU, Fu Cong, a condamnat ofensiva SUA și Israelului, calificând-o drept „nerușinată” și subliniind că utilizarea forței în relațiile internaționale este „inacceptabilă”. La rândul său, ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a susținut că justificarea Washingtonului privind prevenirea obținerii armei nucleare de către Iran este nefondată, afirmând că Teheranul „a fost înjunghiat în spate” în pofida deschiderii sale către diplomație.

Misiunea Israelului în atacul coordonat cu SUA împotriva Iranului: decapitarea conducerii Foto: X/Twitter
Internațional

Misiunea Israelului în atacul coordonat cu SUA împotriva Iranului: decapitarea conducerii

UPDATE 22.10: Ar fi fost găsit trupul ayatollahului Khamenei.  Știrea inițială: Misiunea Israelului în atacul coordonat cu SUA împotriva Iranului: decapitarea conducerii, începând cu ayatollahul Khamenei. Și, se pare că în mare măsură, Israelul a atins acest obiectiv. La ora redactării acestei știri, erau tot mai puternice zvonurile că ayatollahul fusese ucis.  Semnele că liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, „nu mai este”, sunt din ce în ce mai evidente, a afirmat premierul Benjamin Netanyahu într-o declarație video adresată publicului israelian. Un post israelian de televiziune susține că Netanyahu ar fi văzut trupul lui Khamenei, scos dintre dărâmături.  El a spus că în această dimineață Israelul a eliminat comandanți ai IRGC, înalți oficiali ai regimului iranian și înalți oficiali din domeniul nuclear.  Fiul ayatollahului, Mojtaba Khamenei - un posibil succesor - ar fi murit în bombrdamente.  Potrivit Jerusalem Post, zeci de înalți oficiali iranieni ar fi fost asasinați sâmbătă, existând indicii că Israelul s-a concentrat pe această parte a bombardamentelor comune SUA-Israel, în timp ce forțele americane s-au concentrat pe alte aspecte, precum atacarea aparatelor de rachete balistice, ținte navale și ținte nucleare. Ali Larijani, care în ultimele săptămâni a fost înlocuitorul lui Khamenei la conducerea țării, în timp ce ayatollahul era ascuns pentru a evita asasinarea, ar fi fost ucis.  Ali Shamkhani, un alt consilier de securitate de vârf al lui Khamenei, ar fi putut fi și el ucis. Se credea că a murit în operațiunea din iunie 2025, dar a supraviețuit. Șeful Gărzii Revoluționare Islamice, generalul Mohammad Pakpour, care a preluat acest post după ce predecesorul său a fost ucis în iunie 2025, ar putea fi și el mort. Șeful armatei iraniene, Abdolrahim Mousavi, care a preluat această funcție după ce predecesorul său a fost ucis în iunie 2025, ar putea fi și el mort. Ministrul apărării iranian, Amir Nasirzadeh, ar putea fi, de asemenea, printre înalții oficiali asasinați.

Tensiuni majore în Strâmtoarea Ormuz (sursa: Pexels/Max Renard)
Internațional

SUA avertizează navele comerciale: evitați Golful Persic și Strâmtoarea Ormuz

Tensiunile din Orientul Mijlociu escaladează după loviturile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului, iar efectele se extind rapid asupra transportului maritim internațional. Departamentul american al Transporturilor a emis o alertă oficială prin care solicită navelor comerciale să evite Golful Persic, invocând „activități militare importante” în regiune. Notificarea publicată sâmbătă cere tuturor navelor comerciale care au legătură cu Statele Unite să mențină o distanță de cel puțin 30 de mile marine față de navele militare americane, pentru a reduce riscul de a fi confundate cu o amenințare. Avertismentul vizează Golful Persic, Strâmtoarea Ormuz, Golful Oman și Marea Arabiei – zone esențiale pentru comerțul global. Avertismente privind blocarea Strâmtorii Ormuz Un oficial al misiunii navale Aspides a Uniunii Europene a declarat că mai multe nave au recepționat transmisii VHF atribuite Gărzilor Revoluționare iraniene, potrivit cărora „nicio navă nu are voie să traverseze Strâmtoarea Ormuz”. Citește și: Atacurile împotriva Iranului nu există pentru MAE: site-ul ministerului a rămas blocat la „demonstrații” Deși Iranul nu a confirmat oficial o astfel de interdicție, Teheranul a amenințat de-a lungul anilor că va bloca această rută strategică în cazul unui atac asupra Republicii Islamice. Strâmtoarea Ormuz este considerată cea mai importantă rută de export de petrol din lume, conectând marii producători din Golf – Arabia Saudită, Iran, Irak și Emiratele Arabe Unite – cu piețele globale prin Golful Oman și Marea Arabiei. Strâmtoarea Ormuz: poarta strategică a Golfului Persic Strâmtoarea Ormuz leagă Golful Persic de Oceanul Indian și este situată între Iran și sultanatul Oman. Lățimea sa redusă, de aproximativ 50 de kilometri, și adâncimea de maximum 60 de metri o fac extrem de vulnerabilă în context militar. Zona este presărată cu insule cu importanță strategică majoră, precum Ormuz, Qeshm și Larak, aflate sub control iranian, dar și Marele Tunb, Micul Tunb și Abu Musa – insule ocupate de Iran din 1971, după retragerea forțelor britanice din regiune. Pe partea omaneză, Peninsula Musandam formează un punct de observație strategic asupra întregii regiuni. Ruta vitală pentru petrol și gaz natural Strâmtoarea Ormuz este principalul coridor maritim pentru exporturile de petrol din Orientul Mijlociu. În 2024, aproximativ 20 de milioane de barili de țiței au tranzitat zilnic această rută, reprezentând aproape 20% din consumul mondial de petrol lichid, potrivit datelor Agenției americane pentru Energie (EIA). De asemenea, aproximativ o cincime din comerțul mondial cu gaz natural lichefiat, în special din Qatar, a trecut prin acest punct strategic. Peste 80% din petrolul și gazele naturale care tranzitează Ormuz sunt destinate piețelor asiatice, conform Agenției Internaționale pentru Energie (AIE). Singurele state care pot ocoli parțial strâmtoarea prin conducte sunt Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, însă capacitatea maximă a acestora este limitată la aproximativ 2,6 milioane de barili pe zi – insuficient pentru a compensa un blocaj total. Istoric de tensiuni și incidente navale Iranul se consideră gardianul Golfului Persic și contestă frecvent prezența forțelor străine, în special a Flotei a V-a americane, staționată în Bahrain. Gărzile Revoluționare iraniene controlează operațiunile navale din Golf și securitatea strâmtorii. Una dintre cele mai grave crize din zonă a avut loc în anii 1980, în timpul conflictului Iran-Irak, în așa-numitul „război al petrolierelor”, când peste 500 de nave au fost distruse sau avariate. În aprilie 1988, fregata americană USS Samuel B. Roberts a fost grav avariată după ce a lovit o mină iraniană. În iulie același an, un avion Iran Air Airbus A-300 a fost doborât de rachete lansate de fregata americană USS Vincennes, provocând moartea a 290 de persoane. Incidente recente și escaladarea tensiunilor După retragerea Statelor Unite din acordul nuclear iranian în 2018, incidentele din regiune s-au intensificat. În 2019, atacuri asupra petroliere, doborârea unei drone și capturarea unor nave au alimentat temerile privind o confruntare directă între Teheran și Washington. În iulie 2021, un atac în Marea Omanului asupra unui petrolier administrat de o companie israeliană a dus la moartea a două persoane – un cetățean britanic și unul român. Israelul, SUA, Regatul Unit și România au acuzat Iranul, care a negat implicarea. În aprilie 2024, Gărzile Revoluționare au abordat portcontainerul MSC Aries, sub pavilion portughez, invocând presupuse legături ale armatorului cu Israelul. La începutul lunii februarie, un petrolier american a fost interceptat de nave armate iraniene în apropierea Strâmtorii Ormuz, fiind ulterior escortat de armata americană după ce a refuzat să oprească. Riscuri majore pentru comerțul global Avertismentul emis de Ministerul american al Transporturilor indică faptul că situația militară din Golful Persic și Strâmtoarea Ormuz poate afecta direct comerțul mondial cu petrol și gaze naturale. O eventuală blocare a rutei ar genera perturbări severe pe piețele energetice globale, creșteri ale prețului petrolului și presiuni suplimentare asupra economiilor dependente de importurile din Orientul Mijlociu.

Haos în traficul aerian din Orientul Mijlociu (sursa: Facebook/TAROM)
Internațional

Atacul asupra Iranului paralizează traficul aerian: companiile internaționale suspendă masiv curse

Escaladare majoră în Orientul Mijlociu după ce Israelul și Statele Unite au lansat, sâmbătă dimineață, atacuri asupra unor obiective din Iran. Explozii au fost raportate la Teheran, dar și în alte orașe importante, precum Tabriz (nord-vest) și Isfahan (centru). Teheranul a reacționat rapid, lansând rachete și drone asupra bazelor militare americane din Bahrain, Qatar și Emiratele Arabe Unite, precum și asupra unor centre militare de pe teritoriul israelian. În paralel, conflictul a provocat un val masiv de anulări de zboruri și închiderea mai multor spații aeriene din regiune. Explozii în Teheran, Tabriz și Isfahan. Iranul ripostează Atacul comun israeliano-american a vizat infrastructuri strategice și obiective militare iraniene. Citește și: Atacurile împotriva Iranului nu există pentru MAE: site-ul ministerului a rămas blocat la „demonstrații” Exploziile au fost confirmate în capitala Teheran, dar și în Tabriz și Isfahan, orașe cu importanță militară și industrială. Ca reacție, Iranul a lansat rachete și drone către baze americane din Bahrain, Qatar și Emiratele Arabe Unite, precum și către obiective militare israeliene. Tensiunea regională a crescut rapid, iar mai multe state au început să ia măsuri de precauție. Spațiul aerian din Orientul Mijlociu, afectat: companii aeriene suspendă zborurile În urma atacurilor, numeroase companii aeriene internaționale au anunțat anularea sau suspendarea zborurilor către Israel și alte destinații din Orientul Mijlociu. Închiderea temporară a unor spații aeriene – inclusiv Iran, Israel, Irak, Iordania, Qatar, Bahrain, Kuwait și Emiratele Arabe Unite – a dus la perturbări majore în transportul aerian. Țările baltice suspendă zborurile și emit avertismente de călătorie Ministerele Afacerilor Externe din Estonia, Letonia și Lituania și-au avertizat cetățenii să evite călătoriile în Israel și au recomandat celor aflați în Iran să părăsească țara de urgență. Compania aeriană Air Baltic a anunțat suspendarea tuturor zborurilor către Tel Aviv cel puțin până pe 4 martie. British Airways, Virgin și Wizz Air anulează cursele către Israel și statele din Golf British Airways a anulat zborurile către Amman și a suspendat cursele către Tel Aviv și Aeroportul Internațional din Bahrain până pe 3 aprilie. Compania britanică Virgin a anulat un zbor către Dubai, iar Wizz Air a suspendat toate operațiunile către Tel Aviv, Dubai, Abu Dhabi și Amman până pe 7 martie. Swiss și Lufthansa suspendă zborurile către Tel Aviv Compania elvețiană Swiss, parte a grupului Lufthansa, a anunțat suspendarea zborurilor către Tel Aviv până pe 7 martie, precum și a curselor din Zurich către Dubai pentru acest weekend. Măsura afectează cel puțin 14 zboruri, potrivit comunicatului companiei. Air France anulează zborurile către Tel Aviv, Beirut, Dubai și Riad Compania Air France a anulat zborurile către și dinspre Tel Aviv, Beirut, Dubai și Riad ca măsură de precauție. Pentru Tel Aviv, suspendarea este valabilă până a doua zi, în timp ce pentru celelalte destinații anulările vizează, deocamdată, doar cursele de sâmbătă. Reprezentanții companiei au precizat că monitorizează permanent situația geopolitică pentru a garanta securitatea maximă a pasagerilor și echipajelor. Companiile africane suspendă zborurile în Orientul Mijlociu Ethiopian Airlines, Kenya Airways și Rwanda Air au anunțat suspendarea zborurilor către mai multe destinații din Orientul Mijlociu. Ethiopian Airlines a anulat cursele către Amman, Tel Aviv, Dammam și Beirut. Kenya Airways a suspendat temporar zborurile către Dubai și Sharjah, invocând închiderea spațiului aerian din Emiratele Arabe Unite. Rwanda Air a oprit zborurile către Doha și Dubai până la noi decizii. TAROM suspendă zborurile către Tel Aviv, Beirut și Amman Compania națională TAROM a anunțat suspendarea temporară a zborurilor comerciale către și dinspre Tel Aviv, Beirut și Amman în perioada 28 februarie – 2 martie 2026. Zborurile RO155 OTP–TLV și RO156 TLV–OTP din 3 martie sunt în analiză. Pasagerii pot opta pentru reprogramare, voucher sau rambursarea integrală a biletului. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a recomandat cetățenilor români să amâne sau să reprogrameze călătoriile către Israel și statele direct afectate de conflict. Wizz Air, AnimaWings, El Al și Hisky suspendă operațiunile Wizz Air a decis suspendarea tuturor zborurilor către și dinspre Israel, Dubai, Abu Dhabi și Amman până pe 7 martie. AnimaWings, El Al și Hisky au anunțat la rândul lor suspendarea zborurilor programate către Tel Aviv în zilele următoare. Aproximativ 500 de pasageri români afectați. Vola.ro oferă rebooking și Fast Refund Agenția online Vola.ro a anunțat că aproximativ 500 de clienți sunt afectați de închiderea spațiului aerian din Orientul Mijlociu. Compania oferă soluții de rebooking sau aplică procedura de Fast Refund pentru rambursarea rapidă a sumelor. Pentru modificarea itinerariilor, pasagerii pot beneficia de alternative de zbor și un discount de 50 de euro per rezervare. MAE ridică nivelul de alertă pentru Israel Ministerul Afacerilor Externe al României a ridicat nivelul avertismentului de călătorie pentru Israel la 8 din 9 – „Evitați orice călătorie” – și monitorizează situația prin misiunile diplomatice din regiune. Autoritățile recomandă pasagerilor să verifice constant statusul zborurilor pe site-urile aeroporturilor și ale companiilor aeriene și să urmărească notificările oficiale.

Operațiunea „Răgetul Leului”, Israel-SUA atacă Iranul (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
Internațional

Operațiunea israeliană „Răgetul Leului” a început cu eliminarea în masă a liderilor iranieni

Israelul și Statele Unite au lansat sâmbătă o amplă ofensivă militară împotriva Iranului, într-o operațiune comună care marchează cea mai gravă escaladare din ultimii ani între cele două tabere. Loviturile au vizat simultan infrastructuri militare, sisteme de apărare strategică și reuniuni ale conducerii politico-securitare iraniene, într-un atac descris de partea israeliană drept „mai complex și mai complicat” decât acțiunile anterioare. Operațiunea, denumită „Răgetul Leului”, deschide un nou capitol într-un conflict cu implicații majore pentru securitatea Orientului Mijlociu Cine a coordonat atacul și cum a fost pregătit Șeful Statului Major al armatei israeliene, general-locotenent Eyal Zamir, a anunțat că ofensiva este rezultatul unui plan operațional dezvoltat timp de luni de zile, bazat pe informații detaliate privind momentul în care liderii iranieni s-ar fi reunit. Citește și: Atacurile împotriva Iranului nu există pentru MAE: site-ul ministerului a rămas blocat la „demonstrații” „Știu că pregătirea a fost scurtă, dar intensă și incredibil de minuțioasă. Sunteți autorizați să atacați țintele. Faceți istorie”, le-a transmis Zamir piloților forțelor aeriene înaintea lansării loviturilor. Potrivit armatei israeliene, atacul inițial a fost coordonat simultan în mai multe puncte din Teheran, vizând reuniuni ale unor înalți responsabili ai regimului iranian. Presa israeliană a relatat că printre țintele vizate s-ar fi aflat liderul suprem Ali Khamenei și președintele Massoud Pezeshkian, informații care nu au fost confirmate oficial. Operațiunea a beneficiat de sprijin logistic masiv din partea Statelor Unite: în ultimele săptămâni, Israelul a primit aproximativ 6.500 de tone de muniții și echipamente militare, transportate prin 90 de zboruri și un transport naval sosit în portul Haifa. Printre echipamente s-au numărat vehicule Humvee, camioane și alte materiale necesare unei campanii militare extinse. Unde au fost loviturile: Teheran, Tabriz, Isfahan și Kermanshah Atacurile au vizat capitala Teheran, dar și alte orașe importante precum Tabriz și Isfahan. Un sistem strategic de apărare SA-65 din zona Kermanshah s-a aflat printre obiectivele lovite. Armata israeliană a anunțat ulterior, în jurul orei 15:30 GMT, că forțele aeriene continuă să atace lansatoare de rachete din Iran, pentru a preveni amenințările directe la adresa Israelului. Conform autorităților iraniene, peste 20 dintre cele 31 de provincii ale țării au fost afectate de bombardamentele americano-israeliene. Crucea Roșie iraniană a confirmat amploarea distrugerilor. Unul dintre cele mai dramatice episoade s-a produs în provincia Hormozgan, în districtul Minab, unde o școală primară de fete ar fi fost lovită direct. Presa de stat iraniană a raportat moartea a cel puțin 57 de eleve și rănirea altor zeci, bilanțul crescând pe parcursul zilei. Ministerul iranian de Externe a calificat incidentul drept „o crimă flagrantă”. Israelul și Statele Unite nu au comentat public acest episod. Riposta Iranului: rachete asupra Israelului și bazelor americane Teheranul a reacționat rapid, lansând zeci de rachete către teritoriul israelian și către baze militare americane din Orientul Mijlociu. Autoritățile israeliene au raportat un singur rănit ușor în orașul Haifa. În paralel, un centru al cartierului general al Flotei a Cincea americane din Bahrain ar fi fost lovit de un atac cu rachetă, potrivit autorităților locale. Iranul a mai atacat anterior baze americane din Qatar, însă rachetele au fost interceptate de sistemele de apărare antiaeriană. Dispozitivul militar american: portavioane, avioane stealth și mii de soldați Președintele american Donald Trump a anunțat lansarea unor „operațiuni de luptă majore” împotriva Iranului și a făcut apel la populația iraniană să preia puterea, reiterând amenințările anterioare privind intervenția militară în lipsa unui acord asupra programului nuclear iranian. Statele Unite au concentrat în regiune un impresionant arsenal militar: - Forțe navale În Orientul Mijlociu se află în prezent o duzină de nave de război americane, inclusiv portavionul USS Abraham Lincoln, nouă distrugătoare și trei fregate ușoare. În Marea Mediterană operează și portavionul USS Gerald R. Ford, însoțit de trei distrugătoare. Este rar ca două portavioane americane să fie desfășurate simultan în regiune. - Forțe aeriene Dispozitivul aerian include avioane F-22 Raptor, F-35 Lightning, F-15, F-16 și avioane de realimentare KC-135, oferind capacitatea unei campanii prelungite. - Baze și sisteme de apărare Zeci de mii de militari americani sunt staționați în baze din Orientul Mijlociu, unele vulnerabile la represalii. Distrugătoarele lansatoare de rachete asigură apărare aeriană maritimă, iar sistemele terestre au fost consolidate. Analista Susan Ziadeh, de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), avertizează că o astfel de concentrare de forță „creează o dinamică proprie, uneori dificil de controlat”. Mobilizarea Israelului și scenariile posibile Israelul a anunțat convocarea a aproximativ 70.000 de rezerviști, majoritatea specialiști în apărare aeriană și trupe ale gărzii naționale. Armata rămâne în stare de alertă maximă pe mai multe fronturi. Purtătorul de cuvânt militar a precizat că desfășurarea va dura „atât cât este necesar” și că statul este pregătit pentru „diferite scenarii”, inclusiv extinderea campaniei către alte teatre de operațiuni.

Atac SUA–Israel asupra Iranului, reacții internaționale (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Rusia și Turcia condamnă atacul asupra Iranului, UE nu are încă nici o poziție

Statele Unite și Israelul au lansat sâmbătă un atac coordonat asupra unor ținte din Teheran și alte orașe iraniene, declanșând un răspuns militar imediat din partea Iranului. Teheranul a ripostat prin valuri succesive de rachete lansate spre teritoriul israelian și spre bazele militare americane din regiune, amplificând tensiunile într-un moment deja fragil pentru securitatea Orientului Mijlociu. Conflictul a generat reacții rapide din partea marilor lideri politici ai lumii, care au convocat reuniuni de urgență și au transmis mesaje ferme privind riscurile pentru stabilitatea regională și globală. Reacția Uniunii Europene: reuniune de urgență convocată la Bruxelles Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat convocarea unei reuniuni extraordinare a „colegiului de securitate” pentru a analiza situația din Iran. Citește și: Atacurile împotriva Iranului nu există pentru MAE: site-ul ministerului a rămas blocat la „demonstrații” „Având în vedere situația actuală din Iran, am convocat o reuniune extraordinară a colegiului de securitate pentru luni”, a transmis aceasta pe rețelele sociale. Decizia vine în contextul temerilor legate de impactul conflictului asupra securității europene, inclusiv în plan energetic și strategic. Israel: „Operațiune decisivă și fără precedent” împotriva Iranului Șeful Statului Major israelian, locotenent-generalul Eyal Zamir, a descris ofensiva drept o operațiune „majoră, decisivă și fără precedent”, menită să dezmembreze capacitățile regimului iranian. Potrivit acestuia, Iranul reprezintă „o amenințare existențială permanentă la adresa securității Statului Israel”. Oficialul a subliniat că, în ciuda pierderilor suferite anterior, Teheranul nu a renunțat la obiectivele sale ostile. Armata israeliană se află în stare de alertă maximă și pregătită pentru mai multe scenarii. Totodată, generalul a avertizat că „nu există o apărare ermetică” și că urmează „încercări dificile”, solicitând populației respectarea strictă a instrucțiunilor de protecție civilă. Donald Trump coordonează operațiunea „Epic Fury” Președintele american Donald Trump a urmărit desfășurarea operațiunii din reședința sa din Mar-a-Lago, Florida, alături de echipa de securitate națională. Operațiunea, denumită „Epic Fury”, a fost monitorizată pe parcursul nopții. Potrivit purtătoarei de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, liderul american a discutat telefonic cu premierul israelian, Benjamin Netanyahu. Administrația americană susține că obiectivul final este căderea regimului iranian. Secretarul de stat Marco Rubio a informat în prealabil majoritatea liderilor Congresului din „Grupul celor Opt”. Cu toate acestea, mai mulți congresmeni democrați au criticat lipsa unei consultări formale a Congresului, instituția care are autoritatea constituțională de a aproba implicarea militară externă. Atacuri și victime: Iranul ripostează în regiune Loviturile israeliano-americane au vizat inclusiv orașele Tabriz și Isfahan, provocând zeci de victime pe teritoriul iranian, printre care și 85 de persoane într-o școală primară de fete. Ca reacție, Iranul a lansat drone și rachete asupra bazelor americane din Bahrain, Qatar și Emiratele Arabe Unite, precum și asupra unor centre militare din Israel. Alarmele aeriene au fost declanșate în mai multe regiuni israeliene pe parcursul zilei. Turcia condamnă escaladarea și solicită negocieri Guvernul Turciei a condamnat „provocările care pot intensifica violența” și a cerut revenirea urgentă la masa negocierilor. Ministerul turc de Externe a avertizat că atacurile și contraatacurile reprezintă un risc major pentru stabilitatea regională și globală. Ankara și-a exprimat disponibilitatea de a media conflictul. Turcia, stat membru NATO și aliat al Statelor Unite, menține în același timp relații economice și energetice importante cu Iranul, ceea ce o plasează într-o poziție diplomatică delicată. Emmanuel Macron convoacă Consiliul de apărare al Franței Președintele francez Emmanuel Macron a convocat un Consiliu de apărare pentru a analiza situația din Iran și Orientul Mijlociu. Liderul de la Elysee a declarat că „toate măsurile sunt luate” pentru protejarea Franței, a cetățenilor francezi și a bazelor militare din regiune. Franța s-a arătat pregătită să sprijine partenerii apropiați, la solicitarea acestora. Rusia condamnă atacul și cere încetarea ostilităților Președintele rus Vladimir Putin a convocat Consiliul de Securitate pentru a discuta situația din jurul Iranului, stat cu care Moscova are un parteneriat strategic. Ministerul rus de Externe a calificat atacul drept „un act de agresiune armată planificat și neprovocat împotriva unui stat suveran”. Ministrul de externe Serghei Lavrov a discutat telefonic cu omologul său iranian, Abas Araqchi, reiterând sprijinul Moscovei pentru încetarea imediată a ostilităților și reluarea negocierilor. Rusia și-a exprimat disponibilitatea de a contribui, inclusiv în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, la identificarea unei soluții diplomatice.

Atacurile împotriva Iranului, România, în alertă (sursa: Facebook/Guvernul României)
Eveniment

România, în alertă după atacurile împotriva Iranului, Bolojan a discutat cu Țoiu

Premierul Ilie Bolojan a declarat sâmbătă că autoritățile române sunt în alertă maximă în contextul conflictului izbucnit în Iran și al închiderii mai multor spații aeriene din Orientul Mijlociu. Guvernul caută soluții pentru sprijinirea cetățenilor români afectați, în special pentru cei care nu mai pot reveni în țară din cauza suspendării zborurilor. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă susținute la Consiliul Județean Giurgiu. Români blocați în țări cu spații aeriene închise Șeful Executivului a precizat că a avut o discuție cu ministrul Afacerilor Externe și că toate instituțiile relevante sunt mobilizate. Citește și: Cine este pesedistul care, din poziția de șef al AEP, a relansat scandalul finanțării ilegale a campaniei lui Nicușor Dan: cerea SRI să cerceteze protestatarii ant-Dragnea „Toate structurile noastre sunt în alertă, pentru că mai multe țări și-au închis spațiile aeriene, ceea ce înseamnă că zborurile spre aceste țări nu vor mai avea loc. De asemenea, zborurile din aceste țări vor fi oprite o perioadă de timp”, a explicat premierul. În acest context, autoritățile române mențin legătura permanentă cu cetățenii aflați în zonele afectate prin intermediul ambasadelor. Ambasadele României, în contact permanent cu cetățenii Potrivit lui Ilie Bolojan, reprezentanțele diplomatice ale României au rolul de a informa și sprijini cetățenii români aflați în statele afectate de restricțiile aeriene. „Prin ambasadele noastre vom ține legătura cu cetățenii români care sunt în aceste țări, încercând, pe de o parte, să fie informați vizavi de ce se întâmplă și, pe de altă parte, să găsim soluții pentru ca, în momentul în care va fi posibil să se reia zborurile, să asigurăm transportul acestora spre casă sau spre țările unde doresc să ajungă”, a declarat premierul. Repatrierea va depinde însă de reluarea traficului aerian în regiune și de deciziile autorităților locale privind redeschiderea spațiilor aeriene. Angajații ambasadelor rămân la posturi în contextul crizei Întrebat despre situația personalului diplomatic român, premierul a transmis că angajații ambasadelor sunt în siguranță și își continuă activitatea. „Angajații ambasadelor noastre sunt în bună regulă, sunt la posturi. Asta este datoria lor și trebuie să rămână pe poziții, în așa fel încât să îi susțină pe cetățenii noștri sau să reprezinte țara noastră în aceste țări, chiar și în această situație dificilă. Le mulțumesc pentru acest lucru”, a afirmat Ilie Bolojan. Participare la un proiect major de infrastructură în Giurgiu Premierul Ilie Bolojan a participat sâmbătă și la semnarea contractului pentru „Proiectul de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Giurgiu”, eveniment organizat la Consiliul Județean Giurgiu. În paralel cu gestionarea situației externe, Guvernul susține că își continuă activitatea administrativă și proiectele de investiții interne, în pofida contextului geopolitic tensionat.

Israel atacă Iranul, zeci de zboruri anulate (sursa: Facebook/TAROM)
Eveniment

Atacurile asupra Iranului paralizează traficul aerian în Orientul Mijlociu. Zeci de zboruri anulate

Atacurile lansate sâmbătă de Statele Unite și Israel împotriva Iranului au provocat un efect în lanț în transportul aerian internațional. Numeroase companii aeriene au anunțat suspendarea zborurilor către destinații din Orientul Mijlociu, pe fondul deteriorării rapide a situației de securitate și al închiderii mai multor spații aeriene din regiune. Operatorii aerieni invocă riscurile crescute și restricțiile impuse de autoritățile locale, în timp ce mii de pasageri sunt afectați de anulări și reprogramări. Air France își extinde anulările: Tel Aviv, Beirut, Dubai și Riad Air France a anunțat inițial anularea zborurilor către Tel Aviv și Beirut, invocând „situația de securitate de la destinațiile noastre”. Citește și: Cine este pesedistul care, din poziția de șef al AEP, a relansat scandalul finanțării ilegale a campaniei lui Nicușor Dan: cerea SRI să cerceteze protestatarii ant-Dragnea Ulterior, compania a decis să extindă suspendările și către Dubai și Riad pentru ziua de sâmbătă, precum și către Tel Aviv pentru duminică. Decizia vine în contextul amplificării tensiunilor regionale și al închiderii parțiale sau totale a unor spații aeriene esențiale pentru rutele comerciale. Lufthansa, British Airways, Norwegian Air Shuttle Lufthansa, unul dintre cele mai mari grupuri aeriene europene, a suspendat zborurile către și dinspre Tel Aviv, Beirut, Amman, Erbil și Teheran până la data de 7 martie. De asemenea, zborurile către Dubai și Abu Dhabi sunt suspendate până duminică. Și British Airways a anunțat suspendarea curselor către Tel Aviv și Bahrain până pe 3 martie inclusiv. În același timp, Norwegian Air Shuttle a oprit zborurile către și dinspre Dubai până pe 4 martie inclusiv. Turkish Airlines și Air India Turkish Airlines, unul dintre operatorii cu cea mai extinsă rețea în regiune, a suspendat zborurile către zece state din Orientul Mijlociu. Potrivit unui purtător de cuvânt, zborurile către Liban, Siria, Irak, Iran și Iordania sunt anulate până pe 2 martie. În plus, cursele către Qatar, Kuweit, Bahrain, Emiratele Arabe Unite și Oman au fost suspendate pentru ziua de sâmbătă. La rândul său, Air India a decis suspendarea tuturor zborurilor către destinațiile din Orientul Mijlociu, în timp ce autoritățile din Rusia au anunțat suspendarea zborurilor către Iran și Israel până la o nouă notificare. Spații aeriene închise în Qatar, Irak, Kuweit și Bahrain În paralel, mai multe state din regiune au decis închiderea totală sau parțială a spațiului aerian. Printre acestea se numără Qatar, Irak, Kuweit și Bahrain, precum și Emiratele Arabe Unite, unde restricțiile sunt aplicate parțial. Închiderea acestor coridoare aeriene afectează atât zborurile directe, cât și rutele de tranzit, forțând companiile aeriene să își modifice planurile de zbor sau să anuleze cursele programate. TAROM suspendă zborurile către Tel Aviv TAROM a anunțat suspendarea temporară a zborurilor comerciale către și dinspre Tel Aviv (TLV), în perioada 28 februarie – 3 martie 2026, inclusiv. Decizia vine după ce autoritățile israeliene au închis temporar spațiul aerian al Israelului și aeroportul internațional Ben Gurion din Tel Aviv pentru zborurile civile, măsură publicată prin NOTAM-urile oficiale A0195/26 și A0196/26. Potrivit companiei, zborurile comerciale regulate către și dinspre Tel Aviv nu pot opera în aceste condiții. TAROM a precizat că monitorizează permanent evoluțiile din Israel, în coordonare cu partenerii operaționali și autoritățile relevante, din perspectiva securității, a gestionării spațiului aerian și a operării aeroportuare. Reprezentanții operatorului subliniază că siguranța pasagerilor și a echipajelor reprezintă prioritatea companiei. Zborurile vor fi reluate imediat ce condițiile operaționale vor permite acest lucru. Pasagerii afectați pot opta pentru reprogramarea călătoriei pentru o dată ulterioară, după reluarea operațiunilor. Wizz Air suspendă zborurile către Israel și Emiratele Arabe Unite Wizz Air a anunțat că a suspendat toate zborurile către și dinspre Israel, Dubai, Abu Dhabi și Amman până la 7 martie inclusiv, în urma escaladării recente a situației de securitate din Iran. Compania precizează că monitorizează îndeaproape evoluțiile și va reveni cu actualizări în funcție de deciziile autorităților și de condițiile din teren.

“Ora libertății este în mâinile voastre“: discursul lui Trump după ce SUA și Israel au atacat Iranul Foto: Facebook White House
Internațional

„Ora libertății este în mâinile voastre”: discursul lui Trump după ce SUA și Israel au atacat Iranul

“Ora libertății este în mâinile voastre“: discursul integral lui Donald Trump după ce SUA și Israel au atacat Iranul. El i-a îndemnat pe iranieni ca, după bombardamente, să schimbe regimul de la Teheran: “Când vom termina, preluați controlul asupra guvernului vostru. Va fi al vostru, probabil că aceasta va fi singura voastră șansă pentru generații întregi“.  Citește și: Cine este pesedistul care, din poziția de șef al AEP, a relansat scandalul finanțării ilegale a campaniei lui Nicușor Dan: cerea SRI să cerceteze protestatarii ant-Dragnea “Ora libertății este în mâinile voastre“: discursul lui Trump după ce SUA și Israel au atacat Iranul “Cu puțin timp în urmă, armata Statelor Unite a început operațiuni militare majore în Iran. Obiectivul nostru este să apărăm poporul american prin eliminarea amenințărilor iminente din partea regimului iranian — un grup violent format din oameni foarte duri și teribili. Activitățile sale amenințătoare pun în pericol direct Statele Unite, trupele noastre, bazele noastre din străinătate și aliații noștri din întreaga lume. De 47 de ani, regimul iranian scandează „Moarte Americii” și duce o campanie nesfârșită de vărsare de sânge și crime în masă împotriva Statelor Unite, trupelor noastre și a oamenilor nevinovați din multe, multe țări. Una dintre primele acțiuni ale regimului a fost să sprijine preluarea violentă a Ambasadei SUA din Teheran, ținând zeci de ostatici americani timp de 444 de zile. În 1983, reprezentanții Iranului au efectuat atentatul cu bombă asupra cazărmii marinei din Beirut, în care au murit 241 de militari americani. În 2000, ei știau și probabil au fost implicați în atacul asupra navei USS Cole, în care au murit multe persoane. Forțele iraniene au ucis și mutilat sute de militari americani în Irak. Agenții regimului au continuat să lanseze nenumărate atacuri împotriva forțelor americane staționate în Orientul Mijlociu în ultimii ani, precum și împotriva navelor militare și comerciale americane și a transporturilor maritime internaționale. A fost un terorism în masă și nu vom mai tolera acest lucru. Din Liban la Yemen și de la Siria la Irak, regimul a înarmat, antrenat și finanțat miliții teroriste care au îmbibat pământul cu sânge și măruntaie. Și Hamas, reprezentantul Iranului, a lansat monstruoasele atacuri din 7 octombrie asupra Israelului, măcelărind peste 1.000 de oameni nevinovați, inclusiv 46 de americani, și luând 12 dintre cetățenii noștri ostatici. A fost un act brutal, ceva ce lumea nu a mai văzut până acum. Iranul este statul numărul unu din lume care sponsorizează terorismul și, recent, a ucis zeci de mii de proprii cetățeni pe stradă, în timp ce aceștia protestau. Politica Statelor Unite, în special a administrației mele, a fost întotdeauna că acest regim terorist nu poate avea niciodată arme nucleare. O spun din nou. Nu pot avea niciodată arme nucleare. De aceea, în cadrul operațiunii Midnight Hammer din iunie anul trecut, am distrus programul nuclear al regimului la Fordow, Natanz și Isfahan. După acel atac, i-am avertizat să nu reia niciodată urmărirea malefică a armelor nucleare și am încercat în repetate rânduri să ajungem la un acord. Am încercat. Ei au vrut să o facă (...) Voiau doar să practice răul. Dar Iranul a refuzat (să încheie un acord), așa cum a făcut-o de zeci și zeci de ani. Au respins fiecare ocazie de a renunța la ambițiile lor nucleare, iar noi nu mai putem accepta acest lucru. În schimb, au încercat să-și reconstruiască programul nuclear și să continue dezvoltarea rachetelor cu rază lungă de acțiune, care pot amenința acum prietenii și aliații noștri foarte buni din Europa, trupele noastre staționate în străinătate și care ar putea ajunge în curând pe teritoriul american. Imaginați-vă cât de îndrăzneț ar fi acest regim dacă ar fi avut și ar fi fost efectiv înarmat cu arme nucleare ca mijloc de a-și transmite mesajul. Din aceste motive, armata Statelor Unite întreprinde o operațiune masivă și continuă pentru a împiedica această dictatură radicală și extrem de malefică să amenințe America și interesele noastre fundamentale de securitate națională. Vom distruge rachetele lor și vom rade la pământ industria lor de rachete. Va fi din nou complet distrusă. Vom anihila marina lor. Ne vom asigura că teroriștii din regiune nu vor mai putea destabiliza regiunea sau lumea și nu vor mai putea ataca forțele noastre, și nu vor mai putea folosi dispozitivele explozive improvizate – sau bombele de margine de drum, cum sunt uneori numite – pentru a răni grav și a ucide mii și mii de oameni, inclusiv mulți americani. Și ne vom asigura că Iranul nu va obține arme nucleare. Este un mesaj foarte simplu. Nu vor avea niciodată arme nucleare. Acest regim va învăța în curând că nimeni nu trebuie să provoace forța și puterea Forțelor Armate ale Statelor Unite. Am construit și reconstruit armata noastră în primul meu mandat, și nu există nicio armată pe pământ care să se apropie măcar de puterea, forța sau sofisticarea ei. Administrația mea a luat toate măsurile posibile pentru a minimiza riscul pentru personalul american din regiune. Chiar și așa – și nu fac această declarație cu ușurință – regimul iranian caută să ucidă. Viețile eroilor americani curajoși pot fi pierdute și putem avea victime. Asta se întâmplă adesea în război. Dar facem acest lucru – nu pentru prezent – ci pentru viitor, și este o misiune nobilă. Ne rugăm pentru fiecare membru al armatei care își riscă viața în mod altruist pentru a se asigura că americanii și copiii noștri nu vor fi niciodată amenințați de un Iran dotat cu arme nucleare. Îi cerem lui Dumnezeu să îi protejeze pe toți eroii noștri aflați în pericol și avem încredere că, cu ajutorul Lui, bărbații și femeile din forțele armate vor învinge. Avem cei mai buni (soldați) din lume și ei vor învinge. Membrilor Gărzii Revoluționare Islamice, forțelor armate și întregii poliții, le spun în această seară că trebuie să depuneți armele și veți beneficia de imunitate totală – sau, în caz contrar, veți avea de înfruntat o moarte sigură. Așadar, depuneți armele. Veți fi tratați corect, cu imunitate totală, sau veți avea de înfruntat o moarte sigură. În cele din urmă, marelui și mândrului popor iranian îi spun în această seară că ora libertății voastre a sosit. Rămâneți în adăposturi. Nu părăsiți casele voastre. Afară este foarte periculos. Bombele vor cădea peste tot. Când vom termina, preluați controlul asupra guvernului vostru. Va fi al vostru, probabil că aceasta va fi singura voastră șansă pentru generații întregi. De mulți ani, ați cerut ajutorul Americii, dar nu l-ați primit niciodată. Niciun președinte nu a fost dispus să facă ceea ce eu sunt dispus să fac în această seară. Acum aveți un președinte care vă oferă ceea ce doriți, așa că să vedem cum veți răspunde. America vă susține cu o forță copleșitoare și devastatoare. Acum este momentul să preluați controlul asupra destinului vostru și să dați frâu liber viitorului prosper și glorios care este la îndemâna voastră. Acesta este momentul pentru acțiune. Nu-l lăsați să treacă. Fie ca Dumnezeu să binecuvânteze bărbații și femeile curajoase din forțele armate ale Americii. Fie ca Dumnezeu să binecuvânteze Statele Unite ale Americii. Fie ca Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toți. Vă mulțumesc“, a spus Trump. 

Israel atacă Iranul, în coordonare cu SUA (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
Internațional

BREAKING Israel atacă Iranul, în coordonare cu SUA: Orientul Mijlociu, aproape de un nou război mare

Israelul a anunțat sâmbătă că a declanșat un „atac preventiv” asupra Iranului, escaladând tensiunile din Orientul Mijlociu și afectând perspectivele unei soluții diplomatice în disputa nucleară dintre Teheran și Occident. Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a declarat că operațiunea are ca scop eliminarea amenințărilor la adresa securității statului israelian. La Teheran au fost raportate cel puțin două explozii puternice, presa iraniană sugerând că ar fi fost vorba despre un atac cu rachete. Contextul conflictului și avertismentele SUA Atacul are loc după un conflict aerian de 12 zile între Israel și Iran, desfășurat în iunie anul trecut, și pe fondul avertismentelor repetate ale SUA și Israelului privind posibile acțiuni militare dacă Iranul își continuă programul nuclear și dezvoltarea rachetelor balistice. Citește și: Cine este pesedistul care, din poziția de șef al AEP, a relansat scandalul finanțării ilegale a campaniei lui Nicușor Dan: cerea SRI să cerceteze protestatarii ant-Dragnea În paralel, Washingtonul și Teheranul reluaseră negocierile în februarie, într-o încercare de a evita o confruntare majoră în regiune. Cu doar o zi înaintea atacului, ambasada SUA în Israel autorizase plecarea personalului neesențial din cauza riscurilor de securitate, iar ambasadorul american Mike Huckabee transmisese un avertisment urgent angajaților. Măsuri de securitate și coordonare cu SUA După anunțarea atacului, armata israeliană a impus restricții asupra activităților educaționale, adunărilor publice și locurilor de muncă, cu excepția sectoarelor esențiale, iar spațiul aerian a fost închis pentru zborurile civile. Potrivit unui oficial israelian din domeniul apărării, operațiunea a fost planificată timp de mai multe luni și coordonată cu Statele Unite, iar momentul lansării a fost stabilit în urmă cu câteva săptămâni. Presa internațională citează surse americane care susțin că ar putea urma și alte acțiuni militare, în timp ce liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, ar fi fost transferat într-o locație sigură, în afara Teheranului.

Netanyahu impune condiții pentru acordul SUA-Iran (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Netanyahu impune condiții dure pentru acordul SUA-Iran: eliminarea completă a programului nuclear

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a detaliat duminică condițiile pe care Israelul le consideră esențiale pentru a accepta un eventual acord între Statele Unite și Iran. Principalele cerințe vizează eliminarea completă a programului nuclear iranian și limitarea drastică a capacității balistice a Teheranului. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui eveniment organizat la Ierusalim. Israelul cere demontarea totală a infrastructurii nucleare iraniene Potrivit lui Netanyahu, un acord credibil trebuie să includă: Citește și: Cancelaria premierului și ministrul Mediului propun o reducere majoră a birocrației și termene clare pentru digitalizare retragerea integrală a materialului de îmbogățire a uraniului din Iran; demontarea și neutralizarea infrastructurii de îmbogățire; limitarea razei de acțiune a rachetelor balistice iraniene la maximum 300 de kilometri, astfel încât acestea să nu mai poată lovi teritoriul israelian; încetarea finanțării așa-numitei „axe a terorii”. Prin această expresie, premierul israelian s-a referit la grupări precum Hezbollah, rebelii houthi din Yemen și diverse miliții palestiniene susținute de Teheran. „Acestea sunt elementele pe care le considerăm importante pentru a ajunge la un acord. Și am prezentat poziția noastră foarte clar”, a afirmat Netanyahu, făcând referire la întâlnirea recentă avută la Washington cu președintele american Donald Trump. Inspecții surpriză AIEA, condiție esențială pentru Israel Premierul israelian a subliniat că orice acord trebuie să prevadă și posibilitatea efectuării de inspecții surpriză de către Agenția Internațională pentru Energie Atomică în Iran, pentru a garanta respectarea angajamentelor asumate. Israelul susține că doar un mecanism de verificare strict și permanent poate preveni reluarea activităților nucleare sensibile. Negocieri reluate între SUA și Iran Statele Unite și Iranul au reluat negocierile pe 6 februarie, în Oman. Ambele părți au descris discuțiile drept constructive, iar tratativele urmează să continue la Geneva. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a plecat duminică spre Elveția pentru noua rundă de dialog. Potrivit unor surse, Teheranul urmărește un acord care să includă beneficii economice concrete, precum cooperare în sectorul petrolului și gazelor naturale, investiții în exploatarea resurselor minerale și chiar achiziționarea de avioane civile americane. Presiuni militare și tensiuni regionale Înainte de reluarea negocierilor, Donald Trump a trimis o grupare navală în zona Golfului și a avertizat Iranul că riscă o acțiune militară dacă nu acceptă neutralizarea programelor nuclear și balistic. În iunie anul trecut, Israelul a lansat o campanie de bombardamente asupra unor obiective iraniene, iar Washingtonul s-a implicat cu un atac asupra instalațiilor nucleare subterane folosind bombe penetrante. Cu toate acestea, operațiunile nu ar fi reușit să elimine complet programul nuclear iranian sau stocurile de uraniu îmbogățit, despre care se crede că au fost puse la adăpost de autoritățile de la Teheran.

Sportivi israelieni, jefuiți înaintea Jocurilor Olimpice (sursa: X/AJ Edelman)
Internațional

Jaf asupra echipei israeliene de bob înainte de JO: echipamente, bunuri personale și pașapoarte

Echipa masculină de bob a Israelului a fost victima unei spargeri chiar înainte de Jocurile Olimpice de iarnă Milano–Cortina 2026. Sportivii au rămas fără echipamente sportive și bunuri personale în valoare de câteva mii de dolari, dar și fără pașapoarte, din apartamentul în care erau cazați în perioada de pregătire. AJ Edelman: „Ce sezon...” Incidentul a fost confirmat de pilotul echipei, AJ Edelman, care a relatat situația pe rețeaua X. Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea „În timpul antrenamentului pentru Jocuri, apartamentul a fost spart, au fost furate echipamente și pașapoarte în valoare de mii de dolari. Ce sezon...”, a scris sportivul sâmbătă seară. Unde a avut loc spargerea AJ Edelman nu a precizat țara în care se afla echipa în momentul incidentului. Totuși, presa italiană a transmis că spargerea nu a avut loc pe teritoriul Italiei. O fotografie publicată de sportiv arată o hartă care pare să fie a orașului Praga, sugerând că echipa se antrena în Cehia. Antrenamente reluate imediat În ciuda jafului, sportivii nu și-au întrerupt pregătirea pentru competiția olimpică. Edelman a subliniat determinarea echipei de a merge mai departe: „O infracțiune flagrantă – valize, pantofi, echipament, pașapoarte furate – și băieții s-au întors direct la antrenament astăzi.” Echipa masculină de bob a Israelului urmează să concureze la Jocurile Olimpice de iarnă Milano-Cortina 2026 pe 16 februarie. Reacția Comitetului Internațional Olimpic Întrebat despre acest incident, purtătorul de cuvânt al Comitetul Internațional Olimpic, Mark Adams, a precizat că spargerea a avut loc „în cazarea dinaintea Jocurilor”, deci în afara zonelor aflate sub responsabilitatea CIO. „Cel mai important lucru este să spunem că îi sprijinim. Vom face tot ce putem. Dacă au nevoie de ajutor, bineînțeles că îl vom acorda”, a declarat Mark Adams.

Medici fără Frontiere, interzisă în Gaza (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Israel suspendă activitatea Medicilor fără Frontiere în Fâșia Gaza

Israelul a decis duminică să pună capăt activităților desfășurate de organizația umanitară Medici fără Frontiere (MSF) în Fâșia Gaza, începând cu data de 28 februarie. Măsura a fost luată ca urmare a refuzului ONG-ului de a furniza autorităților israeliene lista angajaților săi palestinieni. Decizia Ministerului Diasporei: obligații pentru toate ONG-urile Ministerul israelian al Diasporei, instituția responsabilă cu înregistrarea organizațiilor umanitare, a anunțat că va „pune capăt activităților” MSF pe teritoriul palestinian, invocând nerespectarea unei obligații legale aplicabile tuturor ONG-urilor care operează în regiune. Citește și: Ministrul Pîslaru, disperat că PNRR-ul ar putea fi ratat: „Chestia asta mă scoate din minţi” Potrivit autorităților israeliene, furnizarea listei complete a personalului palestinian reprezintă o condiție esențială pentru continuarea activităților umanitare în Fâșia Gaza. Amenințare mai largă: zeci de organizații vizate Încă din luna decembrie, Ministerul Diasporei a avertizat că 37 de organizații umanitare, inclusiv MSF, riscă să fie interzise în Fâșia Gaza începând cu 1 martie, din cauza refuzului de a transmite informații detaliate despre angajații locali. Ministerul a susținut că doi membri ai personalului MSF ar fi avut legături cu mișcarea islamistă palestiniană Hamas și cu aliatul acesteia, Jihadul Islamic, acuzații respinse categoric de organizația umanitară. Israel: MSF și-a încălcat propriile angajamente Duminică, Ministerul Diasporei a precizat că MSF s-ar fi angajat, la începutul lunii ianuarie, să furnizeze lista personalului, dar că „în pofida angajamentului său public, organizația s-a abținut” să o transmită. Autoritățile israeliene mai afirmă că, ulterior, MSF a anunțat că nu intenționează să inițieze procesul oficial de înregistrare, contrazicând declarațiile anterioare. În acest context, ONG-ul a fost notificat că trebuie să își înceteze operațiunile și să părăsească Fâșia Gaza până la data de 28 februarie. Poziția Medicilor fără Frontiere: lipsa garanțiilor de securitate Într-un comunicat publicat vineri, Medici fără Frontiere a declarat că a acceptat în luna ianuarie, ca măsură „excepțională”, să furnizeze o listă parțială cu numele personalului palestinian și internațional, sub rezerva unor garanții clare privind siguranța acestora. Potrivit MSF, în ciuda eforturilor repetate, a devenit evident în ultimele zile că nu este posibil un dialog real cu autoritățile israeliene pentru obținerea acestor garanții. În consecință, organizația a decis să nu transmită lista completă a personalului său autorităților israeliene.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră