vineri 19 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: iran

376 articole
Internațional

Rușii vor plăti pentru că-i ajută pe iranieni, sugerează secretarul american de război

Statele Unite nu exclud informațiile potrivit cărora Rusia ar fi transmis Iranului date de intelligence despre obiective militare americane, într-un moment de tensiune majoră în Orientul Mijlociu. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat sâmbătă pentru CBS News că Washingtonul urmărește atent situația și are capacitatea de a evalua orice colaborare între Moscova și Teheran. Declarațiile vin după ce presa americană a relatat că Kremlinul ar furniza informații sensibile despre mișcările forțelor americane. Pentagonul: „Avem cele mai bune servicii de intelligence din lume” Pete Hegseth a subliniat că serviciile americane de informații sunt conștiente de contactele dintre Rusia și Iran și analizează constant fluxul de informații. Citește și: Ministrul Nazare a făcut accident la volanul unui autoturism pe care nu l-a menționat în declarația de avere. Nazare, mare beneficiar de împrumuturi de la oameni de afaceri „Comandanții noștri sunt la curent cu totul. Avem cele mai bune servicii de intelligence din lume”, a afirmat secretarul american al Apărării. Potrivit acestuia, Washingtonul monitorizează îndeaproape schimburile de informații dintre cele două state. „Știm cine vorbește cu cine, de ce vorbesc cu ei, cât de exacte ar putea fi acele informații și cum să integrăm aceste elemente în planurile noastre de luptă”, a adăugat Hegseth. Oficialul american a mai spus că președintele Donald Trump are „un talent incredibil” în a gestiona astfel de riscuri și în a menține echilibrul strategic. Rusia ar furniza Iranului informații despre forțele SUA Informațiile privind cooperarea militară dintre Moscova și Teheran au fost publicate de mai multe publicații americane. CNN și The Washington Post, citând surse apropiate serviciilor de informații americane, au relatat că Rusia ar transmite Iranului date despre amplasarea și mișcările trupelor, navelor și aeronavelor americane. The New York Times a publicat informații similare, citând oficiali americani care susțin că Kremlinul ar fi oferit Teheranului acces la date sensibile privind pozițiile forțelor SUA. Reacția lui Donald Trump: „Ce întrebare prostească!” Președintele Donald Trump a fost întrebat despre aceste relatări vineri, în timpul unui eveniment organizat la Casa Albă dedicat sporturilor universitare. Liderul american a respins întrebarea unui reporter Fox News. „Ce întrebare prostească! Vorbim despre altceva aici”, a răspuns Trump. Casa Albă a transmis ulterior că aceste informații nu schimbă semnificativ situația conflictului. Casa Albă: informațiile nu schimbă cursul războiului Secretara de presă a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că, chiar dacă Rusia ar furniza Iranului informații, acest lucru nu ar modifica „în mod clar” situația militară. Declarația a fost făcută în contextul escaladării tensiunilor dintre Statele Unite, Israel și Iran. Parteneriat strategic între Rusia și Iran Rusia și Iranul au semnat anul trecut un acord de „parteneriat strategic”, care include cooperare militară și tehnologică. Cu toate acestea, acordul nu obligă cele două state să intervină militar dacă unul dintre ele este atacat. Oficial, Rusia nu este implicată în actualul conflict din Orientul Mijlociu. Totuși, relația militară dintre cele două țări este bine documentată. Rusia este unul dintre principalii furnizori de arme pentru Iran, în timp ce Teheranul a livrat drone și rachete utilizate de armata rusă în războiul din Ucraina. Experți: Iranul ar avea un avantaj major dacă primește date spațiale rusești Moscova a condamnat atacurile Statelor Unite și ale Israelului asupra Iranului, dar a evitat să îl critice direct pe Donald Trump. Mulți analiști consideră că această poziție reflectă dorința Kremlinului de a menține o relație funcțională cu Washingtonul în contextul negocierilor privind războiul din Ucraina. Experții citați de The Washington Post subliniază că Iranul dispune de doar câțiva sateliți militari și nu are o constelație spațială capabilă să ofere informații detaliate în timp real. În aceste condiții, accesul la capacitățile de supraveghere spațială ale Rusiei ar reprezenta un avantaj major pentru Teheran. Analiștii au remarcat, de asemenea, că primele atacuri ale Iranului din actualul conflict au fost extrem de precise și sofisticate, ceea ce ar putea indica utilizarea unor informații avansate de intelligence.

SUA avertizează Rusia pentru sprijinul dat Iranului (sursa: CBS News)
Trump amenință Iranul cu lovituri „foarte dure” (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Iranul va fi lovit foarte dur chiar azi, sunt vizate noi zone și populații, amenință Trump

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a transmis sâmbătă un mesaj violent la adresa Iranului, afirmând că regimul de la Teheran va fi lovit „foarte dur”. Liderul american a sugerat, de asemenea, că Washingtonul ar putea extinde lista țintelor, incluzând zone și grupuri de persoane care până acum nu au fost considerate obiective militare. Declarațiile au fost publicate pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, într-un mesaj în care Trump a susținut că Iranul ar fi deja învins și ar fi fost obligat să își ceară scuze statelor vecine din Orientul Mijlociu. Donald Trump: „Iranul va fi lovit foarte dur” În mesajul publicat sâmbătă, președintele american a afirmat că Iranul va suporta consecințe severe pentru comportamentul său. Citește și: Ministrul Nazare a făcut accident la volanul unui autoturism pe care nu l-a menționat în declarația de avere. Nazare, mare beneficiar de împrumuturi de la oameni de afaceri „Astăzi, Iranul va fi lovit foarte dur!”, a scris Donald Trump. El a avertizat că administrația americană ia în calcul extinderea operațiunilor militare către noi ținte. „Sunt de acum luate în considerare pentru distrugere totală și o moarte sigură, din cauza comportamentului rău al Iranului, zone și grupuri de persoane care nu au mai fost socotite până acum ținte”, a adăugat liderul de la Casa Albă. Trump interpretează scuzele Iranului drept un semn de capitulare Donald Trump a făcut referire și la informațiile potrivit cărora Iranul ar fi prezentat scuze unor state vecine din Orientul Mijlociu. Liderul american a interpretat acest gest ca pe o capitulare a Teheranului. Potrivit lui Trump, aceste scuze ar fi fost determinate de presiunea militară exercitată de Statele Unite și de Israel. Mesajul integral publicat de Donald Trump În postarea sa de pe Truth Social, președintele american a transmis următorul mesaj: „Iranul, care este zdrobit, și-a cerut scuze și s-a predat vecinilor săi din Orientul Mijlociu și a promis că nu va mai trage asupra lor. Această promisiune a fost făcută doar din cauza atacurilor neîncetate ale Statelor Unite și Israelului. Ei căutau să preia controlul și să conducă Orientul Mijlociu. Este pentru prima dată când Iranul a pierdut, în mii de ani, în fața țărilor din jurul său din Orientul Mijlociu. Au spus: „Mulțumim, președinte Trump.” Eu am spus: „Cu plăcere!” Iranul nu mai este „bătăușul Orientului Mijlociu”, ci este, în schimb, „PIERZĂTORUL ORIENTULUI MIJLOCIU” și va rămâne astfel pentru multe decenii, până când se va preda sau, mai probabil, va colapsa complet! Astăzi Iranul va fi lovit foarte dur! Sunt luate în calcul pentru distrugere completă și moarte sigură, din cauza comportamentului rău al Iranului, zone și grupuri de persoane care până în acest moment nu au fost considerate ținte. Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni!”

Iranul promite că nu va mai ataca statele din Golf (sursa: iranintl.com)
Internațional

Iranul promite că nu va mai lovi statele din Golf: președintele Masoud Pezeshkian anunță oprirea atacurilor, cu o singură condiție

Președintele iranian Masoud Pezeshkian a prezentat scuze publice țărilor vecine afectate de loviturile iraniene de la începutul conflictului izbucnit pe 28 februarie între Iran, SUA și Israel. Într-un discurs difuzat de televiziunea de stat, liderul de la Teheran a declarat că Iranul nu intenționează să vizeze statele din regiune, decât în situația în care atacuri asupra teritoriului iranian ar fi lansate din aceste țări. Iranul promite că nu va mai ataca statele din Golf Masoud Pezeshkian a anunțat că autoritățile iraniene au decis să înceteze atacurile asupra țărilor vecine, cu excepția cazurilor în care acestea ar deveni puncte de lansare pentru acțiuni militare împotriva Iranului. Citește și: Distrugătorul britanic care trebuia să apere bazele din Cipru, întârziat de programul de lucru de la 9 la 17 și week-enduri libere obligatorii Potrivit președintelui, decizia a fost adoptată de Consiliul de conducere provizoriu al Iranului. Oficialul a precizat că rachetele iraniene nu vor mai fi lansate spre statele din regiune dacă acestea nu sunt implicate direct în atacuri împotriva Teheranului. Baze militare americane, în centrul tensiunilor regionale Mai multe state din Golf găzduiesc baze militare americane, ceea ce le-a plasat în centrul tensiunilor generate de conflict. De la începutul războiului, aceste țări au fost lovite de rachete și drone, Iranul susținând că a vizat exclusiv interese și instalații militare ale Statelor Unite. Guvernele statelor afectate au contestat însă această afirmație, spunând că atacurile au afectat și zone civile. Victime în statele din Golf după atacurile din conflict Potrivit bilanțului anunțat până în prezent, cel puțin 13 persoane au fost ucise în statele din Golf de la începutul conflictului. Printre victime se numără și o fetiță de 11 ani, care a murit după ce fragmentele unei drone au căzut într-o zonă rezidențială din Kuweit.

Arabia Saudită avertizează Iranul (sursa: X/Khalid bin Salman)
Internațional

Arabia Saudită avertizează Iranul după atacuri cu rachete și drone: Evitați orice eroare de apreciere

Ministrul saudit al apărării, Khalid bin Salman, a lansat un apel public către Iran, cerând „înțelepciune” și avertizând asupra riscului unor „erori de apreciere”, într-un context tensionat în care Arabia Saudită a devenit ținta unor atacuri cu rachete și drone. Mesajul a fost transmis pe platforma X după o întâlnire cu șeful armatei pakistaneze, generalul Asim Munir. Oficialul saudit a subliniat că astfel de acțiuni amenință securitatea și stabilitatea regională și pot provoca o escaladare periculoasă a conflictului. Rachete interceptate în apropierea unei baze militare cu trupe americane Ministerul saudit al Apărării a anunțat că sistemele de apărare au interceptat sâmbătă dimineață o rachetă balistică îndreptată spre baza aeriană Prințul Sultan, unde sunt staționați și militari americani. Citește și: Distrugătorul britanic care trebuia să apere bazele din Cipru, întârziat de programul de lucru de la 9 la 17 și week-enduri libere obligatorii Cu o zi înainte, armata saudită a distrus alte trei rachete lansate către aceeași instalație militară situată la sud-est de capitala Riad. Autoritățile consideră aceste atacuri parte a unei serii de acțiuni coordonate care vizează infrastructuri strategice. Tentativă de atac asupra unui important zăcământ petrolier Arabia Saudită a anunțat, de asemenea, că a fost dejucată o tentativă de atac asupra zăcământului petrolier Shaybah, situat în sud-estul țării. Potrivit agenției oficiale SPA, șase drone au fost interceptate și distruse în zona deșertică înainte de a-și atinge ținta. Atacul a fost considerat de autorități o amenințare directă la adresa infrastructurii energetice a celui mai mare exportator de petrol din lume. Infrastructura petrolieră, în centrul tensiunilor regionale Majoritatea câmpurilor petroliere și a infrastructurii energetice saudite sunt amplasate de-a lungul coastei estice a Golfului, în apropierea Iranului, ceea ce le face vulnerabile în contextul actualelor tensiuni. În ultimele zile, armata saudită a interceptat și o dronă care viza rafinăria Ras Tanura, una dintre cele mai importante din țară. Surse apropiate guvernului de la Riad au avertizat că un atac iranian coordonat asupra instalațiilor petroliere ar putea declanșa o ripostă militară împotriva infrastructurii energetice a Iranului. Relații fragile după acordul de reconciliere din 2023 Iranul și Arabia Saudită au avut ani întregi relații tensionate, alimentate și de rivalitatea religioasă dintre majoritatea șiită din Iran și majoritatea sunnită din Arabia Saudită. În 2023, cele două state au reluat relațiile diplomatice în urma unui acord surpriză mediat de China. 

Distrugătorul britanic care trebuia să apere bazele din Cipru, întârziat de programul de la 9 la 17 Foto: Royal Navy
Eveniment

Distrugătorul britanic care trebuia să apere bazele din Cipru, întârziat de programul de lucru de la 9 la 17 și week-enduri libere obligatorii

Distrugătorul britanic care trebuia să apere bazele din Cipru, HMS Dragon, este întârziat de programul de lucru de la 9 la 17 și week-endurile libere obligatorii. Nava este în portul Portsmouth, la o bază de muniții. Citește și: Costurile astronomice ale școlarizării fetei lui Ponta la New York University of Abu Dhabi. Universitatea, plasată între locurile 1116 și 2807 în lume „Deplasarea navei HMS Dragon în Cipru a fost amânată deoarece baza navală unde este reparată funcționează doar între orele 9 și 17”, a afirmat un sindicat. Distrugătorul britanic care trebuia să apere bazele din Cipru, întârziat de programul de la 9 la 17 „Nava de război trebuia să fie trimisă pentru a proteja o bază britanică de pe insulă, după ce aceasta a fost atacată de drone iraniene weekendul trecut, dar plecarea ei a fost amânată pentru a permite personalului să termine lucrările de sudură și alte lucrări de întreținere. Sindicatul Prospect a declarat că întârzierile au fost agravate de reducerea programului de lucru introdusă de Ministerul Apărării și de operatorul privat Serco în scopul «reducerii costurilor».  Acesta a afirmat că baza din Portsmouth nu mai funcționează non-stop și, de obicei, funcționează între orele 9:00 și 17:00 în zilele lucrătoare. Mike Clancy, secretarul general al Prospect, a declarat: «Membrii noștri se mobilizează pentru a ajuta, dar un serviciu atât de vital nu ar trebui să depindă de bunăvoința personalului. Asistența în afara programului de lucru ar trebui să fie prevăzută în contract»”, scrie The Telegraph.  Vasele franceze și spaniole vor sosi în zona Ciprului pentru a apăra baza britanică înainte celor trimise de guvernul de la Londra, care vor avea nevoie de două săptămâni, pregătiri și deplasare. 

Rusia le spune iranienilor unde să țintească obiective americane Foto: Kremlin.ru
Internațional

Rusia le spune iranienilor unde să țintească obiective americane - Washington Post

Rusia le spune iranienilor unde să țintească obiective americane, a anunțat Washington Post, azi, citând surse oficiale din Statele Unite.  Citește și: Costurile astronomice ale școlarizării fetei lui Ponta la New York University of Abu Dhabi. Universitatea, plasată între locurile 1116 și 2807 în lume Un oficial american, care a vorbit sub condiția anonimatului, a descris schimbul de informații ca fiind „un efort destul de cuprinzător”, deși amploarea asistenței oferite de Rusia Iranului a rămas neclară, scrie Washington Post. Rusia le spune iranienilor unde să țintească obiective americane  Se pare că informațiile furnizate arătau locațiile navelor de război și ale avioanelor americane. Aceste acuzații au apărut după ce șase soldați americani au fost uciși și alți câțiva răniți într-un atac cu drone iraniene în Kuweit, duminică. Doi dintre oficialii citați în raport au afirmat că nu există semne că China ar ajuta apărarea Iranului, în ciuda legăturilor strânse dintre Beijing și Teheran. Analiștii au afirmat că presupusa partajare de informații ar corespunde modelului atacurilor iraniene, inclusiv atacurile asupra centrelor de comandă și control, sistemelor radar și structurilor militare temporare. Stația CIA de la Ambasada SUA din Riad, capitala Arabiei Saudite, a fost, de asemenea, atacată în ultimele zile. Acest lucru indică faptul că acest conflict se extinde și include acum unul dintre cei mai mari concurenți nucleari ai SUA, cu „capacități de informații excepționale”, a remarcat The Post, adăugând că acest lucru marchează și o schimbare față de ceea ce credeau anterior experții, și anume că Rusia se va ține departe de conflict și își va limita răspunsul la condamnări diplomatice. Capacitatea Iranului de a localiza forțele americane a fost afectată de când Statele Unite și Israelul au început să lanseze atacuri devastatoare asupra țării în acest weekend, au declarat oficialii americani. În plus, deși Iranul deține sateliți militari, nu are propria rețea extinsă.  Moscova nu a răspuns imediat la aceste acuzații. Kremlinul a declarat joi că Iranul nu a solicitat sprijinul militar al Rusiei de la izbucnirea războiului. Secretarul american al Războiului, Pete Hegseth, a declarat miercuri că Rusia, alături de China, un alt aliat al Iranului, „nu este cu adevărat un factor” în campania militară a Washingtonului împotriva Iranului.

Franța, Marea Britanie, SUA nu au oferit ajutor financiar cetățenilor lor, la evacuarea din EAU Foto: Facebook 380 Air Expeditionary Wing
Internațional

Franța, Marea Britanie, SUA nu au oferit nici un ajutor financiar cetățenilor lor, la evacuarea din EAU

Franța, Marea Britanie sau SUA nu au oferit aproape nici un ajutor financiar cetățenilor lor, la evacuarea din Emiratele Arabe Unite, după ce Iranul a început să atace aceste emirate, care includ Dubai și Abu Dhabi. „Repatrierea francezilor blocaţi în Orientul Mijlociu nu este gratuită”, explică, Radio France International, RFI România.  Citește și: Costurile astronomice ale școlarizării fetei lui Ponta la New York University of Abu Dhabi. Universitatea, plasată între locurile 1116 și 2807 în lume În mod neobișnuit, SUA nu a cerut rambursarea cheltuielilor de la circa 9.000 de persoane evacuate cu chartere ale guvernului sau avioane militare. restul, evacuați cu avioane comerciale, au plătit. La mijlocul anului 2025, se estima că sunt între 40 și 50.000 de militari americani în Orientul Mijlociu.  Franța, Marea Britanie, SUA nu au oferit ajutor financiar cetățenilor lor, la evacuarea din EAU „Franţa numără în cele circa 15 ţări din regiune afectate de conflict – în Israel şi în diversele state de la Golful arabo-persic – vreo 400.000 de concetăţeni (...)  Ambasadele sau consulatele franceze nu plătesc biletele de avion, consultaţiile medicale sau hotelurile respectivilor. Altfel spus, statul francez nu se substituie asiguratorilor. În cel mai bun caz, statul poate avansa suma de bani pe care însă o va recupera odată ce respectivii sosesc înapoi în Franţa. Trebuie precizat că nu există, cel puţin în Franţa, vreun drept la repatriere. A fi francez în străinătate nu înseamnă că statul este obligat să-ţi organizeze repatriere imediată, pentru toţi. În caz de criză majoră, Franţa poate organiza zboruri de evacuare, dar nu pentru toată lumea şi nu sistematic”, explică RFI România.  Nici Marea Britanie nu are de gând să plătească evacuarea cetățenilor britanici din zonă, estimați la circa 300.000, din care 102.000 s-au inregistrat pe platforma online a ministerului britanic de externe. „Cetățenilor britanici li se recomandă în prezent să rămână unde se află, să urmeze instrucțiunile autorităților locale și să urmărească recomandările de călătorie ale Ministerului Afacerilor Externe”, explică Sky News.  Letonia a organizat zboruri de evacuare din zonă, dar cetățenii ei vor avea de suportat o co-plată de 350 euro. SUA face un gest fără precedent și nu va cere bani celor evacuați de transporturi guvernamentale, inclusiv cele militare. De obicei, aceștia semnau un document în care se angajau să achite costurile evacuării. De data aceasta, nu li se cere rambursarea cheltuielilor, dar e vorba de 9.000 de cetățeni evacuați cu chartere și avioane militare. Restul, adică peste 11.000 de cetățeni americani, care au plecat cu linii comerciale, își plătesc transportul. 

Cea mai dură lovitură pentru regimul de la Teheran: Emiratele Arabe vor să-i înghețe activele Foto: X/Twitter Masoud Pezekshian
Internațional

Cea mai dură lovitură pentru regimul de la Teheran: Emiratele Arabe Unite vor să-i înghețe activele

Cea mai dură lovitură pentru regimul de la Teheran: Emiratele Arabe Unite vor să-i înghețe activele, scrie Wall Street Journal. „Orice măsură represivă împotriva rețelelor de finanțare paralele ale Iranului în statele din Golf ar bloca accesul Teheranului la valută străină și la comerțul mondial. Emiratele Arabe Unite iau în considerare înghețarea unor active iraniene în valoare de miliarde de dolari deținute în statul din Golf, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile, o măsură care ar putea tăia una dintre cele mai importante surse de venituri economice ale Teheranului”, scrie Wall Street Journal. O decizie clară nu a fost încă luată. Citește și: Costurile astronomice ale școlarizării fetei lui Ponta la New York University of Abu Dhabi. Universitatea, plasată între locurile 1116 și 2807 în lume Cea mai dură lovitură pentru regimul de la Teheran: Emiratele Arabe vor să-i înghețe activele Un raport din 2025 al FinCEN, departamentul Trezoreriei SUA, a identificat aproximativ nouă miliarde de dolari în activități bancare „paralele” legate de Iran, o parte semnificativă din acestea trecând prin companii fantomă și case de schimb valutar cu sediul în Emiratele Arabe Unite. În Emiratele Arabe Unite există peste 10.000 de întreprinderi deținute de iranieni și aproximativ 500.000 de cetățeni iranieni. Investițiile totale în imobiliare și întreprinderi private realizate de această diasporă sunt estimate la peste 300 de miliarde de dolari, deși doar o mică parte din această sumă este legată direct de guvernul iranian sau de entități sancționate. Oficialitățile din EAU vor ținti conturile Gărzii Revoluționare și ar putea confisca nave iraniene.  Dubai era poarta financiară prin care Teheranul evita sancțiunile internaționale: pe aici tranzacționa petrolul obținea valută, finanța achizițiile de armament și grupări teroriste.  Un scenariu în care regimul supraviețuiește, dar Gărzile Revoluționare nu mai pot spăla bani cu ușurință prin Dubai este un scenariu în care capacitatea și coeziunea regimului sunt diminuate. De la începutul bombardamentelor israeliene și americane asupra Iranului, Teheranul a lansat peste 1.000 de drone asupra Emiratelor Arabe Unite, iar peste 70 din acestea au trecut de apărarea aeriană. Rezultatul a fost oprirea a circa 70% din zborurile din regiune și închiderea exporturilor de petrol, care treceau prin strâmtoarea Hormuz, exporturi vitale pentru economia EAU. 

Ofensiva militară a Iranului a scăzut, susțin SUA (sursa: Facebook/U.S. Department of War)
Internațional

Iranul lansează tot mai puține rachete: SUA susțin că ofensiva militară a Teheranului a scăzut drastic

Capacitățile militare ale Iranului par să fie în declin după primele zile ale conflictului declanșat de loviturile americano-israeliene de sâmbătă. Potrivit conducerii militare americane, intensitatea atacurilor iraniene cu rachete și drone a scăzut semnificativ, semn că operațiunile militare ale Statelor Unite și ale aliaților lor au afectat serios infrastructura militară a Teheranului. Declarațiile au fost făcute miercuri de generalul Dan Caine, șeful Statului Major Interarme al SUA, care a prezentat o evaluare a evoluției conflictului. SUA anunță extinderea loviturilor în interiorul Iranului Generalul Dan Caine a afirmat că Statele Unite intenționează să intensifice operațiunile militare și să extindă treptat loviturile asupra unor ținte aflate mai adânc pe teritoriul iranian. Citește și: BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA „Acum vom începe să ne extindem treptat loviturile în adâncimea teritoriului iranian și să creăm libertate de manevră suplimentară pentru forțele Statelor Unite”, a declarat oficialul american. Potrivit acestuia, obiectivul acestor operațiuni este reducerea capacității Iranului de a continua atacurile și consolidarea poziției militare a SUA în regiune. Scădere drastică a atacurilor cu rachete și drone Datele prezentate de armata americană indică o reducere semnificativă a numărului de arme lansate de Iran. Generalul Caine a precizat că numărul rachetelor balistice lansate de Iran a scăzut cu 86% față de prima zi a conflictului. De asemenea, numărul dronelor kamikaze trimise spre ținte a scăzut cu 73%. Aceste cifre sugerează că infrastructura militară iraniană a fost serios afectată în urma loviturilor efectuate de forțele americane și israeliene. Atacuri asupra bazelor americane din statele Golfului În ciuda scăderii intensității atacurilor, Iranul continuă să lanseze rachete și drone către obiective situate în țările arabe din zona Golfului, unde se află baze militare ale Statelor Unite. Situația tensionată din regiune s-a reflectat și în estul Mării Mediterane. Miercuri, sistemele de apărare antiaeriană ale NATO au interceptat o rachetă care se îndrepta spre Turcia, prevenind astfel un posibil incident major. Marina SUA a scufundat o navă militară iraniană Tot miercuri, secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a confirmat un incident militar major petrecut în Oceanul Indian. Potrivit acestuia, marina militară a Statelor Unite a scufundat o navă militară iraniană în apropiere de Sri Lanka. Oficialul american a subliniat că este prima dată după Al Doilea Război Mondial când o navă inamică este scufundată cu o torpilă, un moment considerat semnificativ în evoluția actualului conflict.

Războiul cu Iranul lovește economia Israelului (sursa: Pexels/David Rado)
Economie

Războiul cu Iranul lovește economia Israelului: pierderi de aproape 3 miliarde de dolari pe săptămână

Conflictul aerian dintre Israel și Iran începe să aibă un impact economic major asupra Israelului. Ministerul israelian al Finanțelor a anunțat că pagubele provocate economiei ar putea depăși 9 miliarde de shekeli pe săptămână, echivalentul a aproximativ 2,93 miliarde de dolari. Estimarea se bazează pe actualele restricții de securitate impuse în Israel, care afectează activitatea economică și mobilitatea populației. Restricțiile de securitate afectează activitatea economică Potrivit Ministerului de Finanțe, pierderile economice estimate se ridică la 9,4 miliarde de shekeli pe săptămână, în contextul restricțiilor de nivel „roșu” impuse de Comandamentul Apărării Civile. Citește și: BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA Aceste măsuri includ: limitarea deplasărilor către locul de muncă; închiderea școlilor; mobilizarea rezerviștilor; restricționarea activităților economice. Autoritățile avertizează că impactul financiar al acestor măsuri va deveni vizibil în special începând de săptămâna viitoare, când efectele asupra companiilor și producției vor fi mai pronunțate. Guvernul israelian cere relaxarea restricțiilor Pentru a reduce presiunea asupra economiei, Ministerul de Finanțe a solicitat Comandamentului Apărării Civile să modifice nivelul restricțiilor de la „roșu” la „portocaliu”. În acest scenariu, activitatea economică ar putea continua într-un regim mai flexibil, iar pierderile economice ar scădea semnificativ. Estimările arată că, în cazul restricțiilor „portocalii”, pagubele ar fi de aproximativ 4,3 miliarde de shekeli pe săptămână, aproape la jumătate față de nivelul actual. Escaladarea conflictului dintre Israel, SUA și Iran Situația tensionată a început sâmbătă, când Israelul și Statele Unite au lansat bombardamente asupra Iranului. Atacurile au declanșat represalii și au extins tensiunile în mai multe zone din Orientul Mijlociu. În urma conflictului, Iranul a lansat atacuri asupra Israelului și asupra altor țări din regiune, transporturile și exporturile de energie din zona Golfului au fost perturbate, iar tensiunile militare au crescut în întreaga regiune. Oficiali din Israel și SUA au avertizat că operațiunile militare ar putea dura mai multe săptămâni, ceea ce ar putea amplifica impactul economic. Școli închise, munca la distanță În prezent, sistemul educațional din Israel este suspendat, iar școlile rămân închise pe parcursul acestei săptămâni. Autoritățile au interzis reuniunile publice și au restricționat activitatea la locurile de muncă, cu excepția sectoarelor considerate esențiale. În aceste condiții, majoritatea angajaților lucrează de acasă. Economia Israelului era pe creștere înaintea conflictului Înainte de escaladarea conflictului, economia israeliană avea o evoluție pozitivă. Produsul intern brut a crescut cu 3,1% anul trecut, iar pentru anul în curs economiștii estimau o accelerare a creșterii economice la peste 5%.

Oficialii iranieni s-au adresat CIA, printr-o terță țară, pentru a discuta oprirea conflictului Foto: X/Twitter
Internațional

Oficialii iranieni s-au adresat CIA, printr-o terță țară, pentru a discuta oprirea conflictului - NY Times

Oficialii iranieni s-au adresat CIA, printr-o terță țară, pentru a discuta oprirea conflictului, arată New York Times. Oferta de pace a venit prin agenția de spionaj a unei țări neimplicate în acest conflict.  Citește și: BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA Însă oferta - care a fost făcută la o zi după declanșarea atacului - este pusă sub semnul întrebării, având în vedere haosul din conducerea de la Teheran, ai cărei lideri sunt uciși unul câte unul de aviația israeliană. Oficialii iranieni s-au adresat CIA, printr-o terță țară, pentru a discuta oprirea conflictului „Oferta iraniană și haosul din rândurile conducerii, pe măsură ce atacul continuă, evidențiază problema cheie cu care se confruntă domnul Trump în momentul în care decide ce fel de guvern iranian ar putea spera să formeze sau, cel puțin, cu care s-ar putea mulțumi. Se pare că a încetat deja să promoveze scenariul său inițial, acela al unei revolte populare împotriva guvernului, care ar fi dus la apariția unei noi echipe de lideri, și pare să considere că cel mai bun rezultat ar fi apariția unor figuri mai pragmatice în vârful structurii politice existente. Cel puțin, oficialii administrației Trump se vor aștepta ca orice acord de încetare a bombardamentelor să includă angajamentul Teheranului de a renunța sau de a reduce drastic programele sale nucleare și de rachete balistice, precum și sprijinul acordat grupurilor străine afiliate, precum Hezbollah. În schimb, domnul Trump a sugerat că le va permite liderilor iranieni supraviețuitori să își păstreze puterea economică și politică. Trump a sugerat din nou marți că modelul său ar fi Venezuela, după capturarea în ianuarie a liderului țării, Nicolás Maduro, de către SUA. Sub amenințarea folosirii forței suplimentare, Trump l-a obligat pe succesorul lui Maduro să acorde Statelor Unite controlul asupra exporturilor de petrol ale Venezuelei, fără a impune prea multe cerințe în materie de reforme politice”, arată New York Times.  Potrivit publicației, acum, speranța administrației Trump este că un grup din cadrul Gărzilor Revoluționare ar putea prelua puterea. „Întrebarea pentru administrația Trump este acum dacă vreunul dintre acești oficiali va ieși viu din atacurile repetate asupra guvernului. Domnul Trump a făcut mai multe declarații contradictorii cu privire la obiectivele sale de război, astfel încât este posibil să se răzgândească după ce a exclus negocierile. Dar chiar dacă va relua căutarea unui lider iranian, pe măsură ce guvernul slăbește, ar putea fi mai dificil să găsească o persoană cu suficientă influență pentru a obliga țara să respecte un acord cu Statele Unite. Mulți analiști avertizează că guvernul iranian ar putea pierde în curând controlul asupra regiunilor îndepărtate dominate de minorități etnice, cum ar fi kurzii, sau ar putea să se prăbușească complet, ducând la haos și violență care amintesc de războaiele civile din Siria și Libia”, mai arată NY Times. Publicația apreciază că revoltele populare ar putea da jos regimul de la Teheran, dar nu este deloc clar dacă viitorul lider ar fi mai prietenos cu SUA.     

NATO doboară rachetă iraniană îndreptată spre Turcia (sursa: Facebook/Hakan Fidan Fan)
Internațional

Rachetă lansată din Iran spre spațiul aerian al Turciei, interceptată de sistemele NATO din estul Mediteranei

O rachetă balistică lansată din Iran și îndreptată spre spațiul aerian al Turciei a fost interceptată și distrusă de sistemele de apărare ale NATO desfășurate în estul Mediteranei. Incidentul a fost confirmat miercuri de Ministerul Apărării din Turcia. Potrivit autorităților turce, racheta a fost neutralizată înainte de a produce pagube sau victime. Racheta a survolat Irak și Siria înainte de interceptare Ministerul turc al Apărării a precizat, într-un comunicat, că racheta balistică lansată din Iran s-a îndreptat spre spațiul aerian turc după ce a traversat spațiile aeriene ale Irakului și Siriei. Citește și: BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA Aceasta a fost interceptată de sistemele de apărare aeriană și antirachetă ale NATO, amplasate în estul Mediteranei. „O rachetă balistică lansată din Iran, care se îndrepta spre spațiul aerian turc după ce a survolat spațiile aeriene ale Irakului și Siriei, a fost interceptată și neutralizată la timp de elementele de apărare aeriană și antirachetă ale NATO desfășurate în estul Mediteranei”, se arată în comunicatul ministerului. Autoritățile au subliniat că incidentul nu a provocat victime sau răniți. Ministrul apărării, mesaj dur către Iran În urma incidentului, Turcia a transmis un protest oficial Iranului. Potrivit unei surse diplomatice turce, ministrul de externe al Turciei, Hakan Fidan, a discutat telefonic cu omologul său iranian, Abbas Araqchi, pentru a exprima nemulțumirea Ankarei față de lansarea rachetei balistice care se îndrepta spre spațiul aerian turcesc. Hakan Fidan i-a transmis omologului său iranian că este important ca toate părțile implicate să evite măsuri care ar putea contribui la escaladarea conflictului. Ulterior, ministrul Fidan a postat un mesaj dur pe rețelele sociale: „O spun independent de problema Iranului; Turcia se apără întotdeauna. Avem și voința și talentul de a reuși.”  

Milițiile kurde din Iran negociază cu CIA (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Milițiile kurde din Iran negociază cu CIA pentru a ataca forțele regimului de la Teheran

Grupări armate kurde din Iran au purtat în ultimele zile discuții cu oficiali americani despre posibilitatea lansării unor atacuri împotriva forțelor de securitate iraniene în vestul țării. Potrivit unor surse citate de CNN, aceste consultări au loc în contextul escaladării conflictului regional și al bombardamentelor asupra unor ținte iraniene de către Statele Unite și Israel. Planuri de atac din zona Kurdistanului irakian Coaliția milițiilor kurde iraniene, concentrată în apropierea frontierei dintre Iran și Irak, în regiunea autonomă Kurdistanul irakian, se pregătește pentru eventuale operațiuni militare. Citește și: ANALIZĂ Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România Liderii acestor grupări speră că atacurile asupra forțelor de securitate ale Republicii Islamice ar putea slăbi regimul de la Teheran și ar crea condițiile pentru o revoltă internă împotriva autorităților iraniene. Discuții cu SUA și solicitări de sprijin militar Potrivit surselor citate, grupările kurde au cerut sprijin militar din partea Statelor Unite și au purtat discuții cu reprezentanți americani privind livrarea de arme prin intermediul CIA. Lideri politici din Erbil și Bagdad ar fi fost, de asemenea, în contact cu administrația președintelui Donald Trump pentru a analiza scenariile unei posibile operațiuni terestre în Iran. Nici o decizie finală privind momentul operațiunii În prezent, nu a fost luată o decizie definitivă privind declanșarea atacurilor sau calendarul unei eventuale operațiuni. Surse apropiate discuțiilor au precizat că planificarea militară este încă în curs, iar orice acțiune ar necesita un sprijin semnificativ din partea armatei și serviciilor de informații americane. Rolul bazelor americane din Kurdistanul irakian Experții consideră că o ofensivă împotriva Iranului lansată din Irak ar depinde în mare măsură de infrastructura militară americană din regiune. Pentagonul a confirmat că bazele americane din Erbil au sprijinit în trecut coaliția internațională în lupta împotriva grupării jihadiste Statul Islamic (ISIS). Istoria relațiilor dintre SUA și grupările kurde Formațiunile kurde din Kurdistanul irakian au o lungă tradiție de colaborare cu Statele Unite, inclusiv în timpul războiului din Irak și în campania împotriva ISIS. Cu toate acestea, schimbările de alianțe și orientările ideologice diferite ale unor grupări kurde au creat uneori tensiuni în relațiile cu Washingtonul. Posibile consecințe pentru stabilitatea Iranului O revoltă armată a kurzilor iranieni ar putea avea efecte majore asupra stabilității Iranului. Există temeri că o astfel de evoluție ar putea alimenta și mișcarea separatistă a minorității baluchi, care are legături cu grupări din provincia pakistaneză Baluchistan, o zonă cunoscută pentru instabilitate. Reacțiile și temerile Turciei Situația este urmărită atent și de Turcia, care se opune înarmării grupărilor kurde din apropierea frontierelor sale. Ankara a avertizat în trecut că ar putea lansa operațiuni militare împotriva unor formațiuni kurde din Siria și încearcă în prezent să avanseze pe calea negocierilor de pace cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), considerat organizație teroristă de autoritățile turce.

Problema majoră a rachetelor balistice ale Iranului: lipsa rampelor de lansare, nu a arsenalului (sursa: iranprimer.usip.org)
Internațional

Problema majoră a rachetelor balistice ale Iranului: lipsa rampelor de lansare, nu a arsenalului

Capacitatea Iranului de a continua atacurile cu rachete balistice în conflictul din Orientul Mijlociu depinde mai puțin de numărul de rachete disponibile și mai mult de infrastructura de lansare rămasă funcțională, susține expertul german în tehnologie balistică Markus Schiller. Potrivit acestuia, după câștigarea superiorității aeriene de către SUA și Israel, tot mai multe platforme de lansare iraniene ar fi fost distruse, ceea ce ar putea limita drastic capacitatea Teheranului de a mai efectua atacuri. În contextul scăderii recente a intensității loviturilor cu rachete balistice, analiza arată că problema Iranului nu este neapărat stocul de armament, ci pierderea capacității operaționale de lansare. Câte rachete balistice mai are Iranul? Estimări incerte Numărul exact al rachetelor balistice deținute de Iran rămâne necunoscut. Citește și: ANALIZĂ Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România Potrivit lui Markus Schiller, doar agenții precum CIA sau Mossad ar putea avea informații precise. Deși se vorbește frecvent despre un arsenal de aproximativ 2.500 de rachete balistice – considerat cel mai mare din Orientul Mijlociu – nu există date verificate public. Expertul atrage atenția că estimările variază semnificativ din cauza secretomaniei regimului iranian și a capacităților sale de producție. În opinia sa, cifrele reale ar putea fi fie mult mai mici, fie mai mari decât cele vehiculate în spațiul public. Incertitudinea face dificilă evaluarea exactă a potențialului militar al Iranului. Lipsa rampelor de lansare, vulnerabilitatea principală a Iranului Potrivit analizei lui Markus Schiller, distrugerea rampelor și instalațiilor de lansare ar putea deveni factorul decisiv în limitarea atacurilor iraniene. Chiar dacă Iranul ar mai deține un număr semnificativ de rachete balistice, fără infrastructura necesară lansării acestora, capacitatea de atac ar putea fi rapid redusă. Superioritatea aeriană obținută de SUA și Israel ar fi permis neutralizarea unui număr important de poziții de lansare, afectând direct capacitatea Iranului de a răspunde cu lovituri de amploare. Rachetele iraniene pot atinge sudul Europei În mod oficial, raza de acțiune a rachetelor balistice iraniene a fost mult timp estimată la sub 2.000 de kilometri. Totuși, dezvoltarea de noi motoare și avansurile în programul spațial iranian indică progrese tehnologice importante. Un exemplu relevant este racheta cu rază medie de acțiune Khorramshahr-4, prezentată în 2023. Cu o încărcătură utilă de 1,8 tone, aceasta ar putea atinge, în condițiile reducerii încărcăturii, o rază de până la 3.000 de kilometri. Conform analizei expertului, o asemenea rază ar permite lovirea unor ținte din sudul Europei. Ambițiile Iranului privind rachetele intercontinentale Iranul ar depune, de asemenea, eforturi pentru dezvoltarea unor rachete intercontinentale. Deși Markus Schiller consideră că aceste proiecte nu au ajuns încă la un nivel avansat, oficiali americani au atras atenția asupra intențiilor Teheranului de a extinde raza de acțiune a rachetelor existente. Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat recent că Iranul urmărește dezvoltarea unor rachete cu rază de peste 5.500 de kilometri. Teoretic, astfel de rachete ar putea ajunge până pe teritoriul SUA, deși distanța dintre Iran și coasta de est a Statelor Unite este de aproximativ 10.000 de kilometri. Programul spațial, posibil paravan pentru testarea rachetelor Serviciile de informații occidentale privesc cu suspiciune programul spațial al Iranului, considerând că lansările de sateliți pot servi drept platformă de testare pentru tehnologia rachetelor intercontinentale. În 2024, Iranul a realizat lansări reușite cu racheta Simorgh, însă în anii anteriori au fost raportate și numeroase eșecuri. Potrivit expertului german, programul balistic iranian continuă să evolueze, în ciuda sancțiunilor internaționale. Iranul dezvoltă simultan sisteme de propulsie pe combustibil lichid și solid, ceea ce îi permite diversificarea tehnologică și creșterea capacităților. Racheta Ghadr, utilizată în atacurile recente asupra Israelului În conflictul actual, Iranul ar fi folosit racheta Ghadr pentru a lovi ținte din Israel. Aceasta este una dintre cele mai avansate rachete cu rază medie din arsenalul iranian, având o rază de până la 2.000 de kilometri. Ghadr reprezintă o evoluție a modelului Shahab-3, care la rândul său se bazează pe tehnologie nord-coreeană. Utilizarea acestei rachete indică faptul că Iranul dispune încă de capacități relevante de atac, însă eficiența lor pe termen lung depinde de menținerea infrastructurii de lansare.

Războiul din Iran, impact asupra economiei globale (sursa: Pexels/Pixabay)
Economie

FMI avertizează: Războiul din Orientul Mijlociu poate afecta inflația și economia globală

Impactul războiului din Orientul Mijlociu asupra economiei mondiale va depinde în mod esențial de durata conflictului și de amploarea pagubelor produse infrastructurii și industriilor din regiune, în special în sectorul energetic, a declarat un oficial al Fondul Monetar Internațional. Evoluția prețurilor la energie și caracterul temporar sau persistent al scumpirilor vor juca un rol decisiv în modul în care economia globală va resimți efectele crizei. Declarațiile au fost făcute la Washington, în cadrul unei conferințe organizate de Milken Institute, într-un context marcat de incertitudini geopolitice și volatilitate pe piețele internaționale. FMI: Conflictul are potențialul de a influența inflația globală Dan Katz, prim director general adjunct al FMI, a subliniat că actualul conflict „are cu certitudine potențialul de a avea un impact semnificativ asupra unor indicatori ai economiei mondiale”, în special asupra inflației și a ritmului de creștere economică. Citește și: ANALIZĂ Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România Potrivit oficialului, este însă prea devreme pentru a formula o evaluare clară și fermă privind amploarea exactă a consecințelor economice. Evoluțiile geopolitice și persistența confruntărilor vor determina în ce măsură șocurile energetice se vor transforma într-o presiune structurală asupra economiilor. Creșterile de prețuri la energie reprezintă principalul canal prin care războiul din Orientul Mijlociu poate influența economia mondială. Dacă aceste scumpiri vor fi de scurtă durată, impactul ar putea fi limitat. În schimb, dacă prețurile ridicate se vor menține pe termen lung, efectele asupra inflației globale și asupra creșterii economice ar putea deveni semnificative. Evoluțiile geopolitice, factor decisiv pentru stabilitatea economică Dan Katz a explicat că impactul economic va depinde în mare măsură de direcția în care vor evolua tensiunile geopolitice și de durata conflictului. Persistența confruntărilor ar putea afecta fluxurile comerciale, lanțurile de aprovizionare și investițiile, amplificând incertitudinea pe piețele financiare internaționale. Într-un context deja fragil, marcat de presiuni inflaționiste și dezechilibre bugetare în numeroase economii, un șoc energetic prelungit ar putea complica eforturile băncilor centrale de a stabiliza prețurile și de a susține creșterea economică. FMI cere reducerea deficitului de cont curent al SUA În intervenția sa, oficialul FMI a abordat și situația economică a Statelor Unite. Potrivit acestuia, SUA trebuie să își reducă actualul deficit de cont curent, considerat prea ridicat în raport cu politicile economice fundamentale sau dezirabile. Dan Katz a afirmat că poziția externă a SUA este „mai slabă față de ceea ce ar implica politicile fundamentale”, chiar dacă dolarul american rămâne „inima sistemului monetar internațional”.  Din perspectiva FMI, reducerea deficitului de cont curent al SUA ar trebui să devină o prioritate. Katz a precizat că sunt necesare evaluări și măsuri concrete pentru a atinge acest obiectiv, în contextul în care dezechilibrele externe pot amplifica riscurile economice într-o perioadă de instabilitate geopolitică.  

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră