luni 20 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: iran

369 articole
Eveniment

Cum a știut Israelul de întâlnirea liderilor iranieni cu Khamenei și a lovit la momentul perfect

Cum a știut Israelul de întâlnirea liderilor iranieni cu ayatollahul Khamenei și a lovit la momentul perfect: de ani întregi pirata sistemul de camere care supraveghea traficul din Teheran și urmărea mișcările apropiaților și gărzilor acestuia, explică Financial Times. Citește și: Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT. La DNA - varianta cea mai rezonabilă Camerele piratate au permis analiștilor israelieni să observe rutina zilnică a oficialilor și a gărzilor de corp, ajutându-i să construiască profiluri detaliate ale „modului de viață” al acestora. O cameră de filmare din apropierea străzii Pasteur, aproape de complexul lui Khamenei, a fost utilizată pentru a monitoriza activitatea și a confirma prezența oficialilor de rang înalt. Cum a știut Israelul de întâlnirea liderilor iranieni cu Khamenei și a lovit la momentul perfect Pe de altă parte, o sursă umană a confirmat din partea serviciilor secrete americane că o întâlnire importantă se desfășura conform planului, ceea ce, împreună cu informațiile obținute de camerele de supraveghere, a oferit certitudinea necesară pentru lansarea atacului de mare amploare. Un parlamentar iranian, Mahmoud Nabavian, a afirmat anterior că Israelul controlează rețeaua de supraveghere urbană, declarând că „toate camerele de supraveghere din orașe, amplasate la intersecții, sunt în mâinile Israelului”. Însă oficialii orașului Teheran au minimizat în general această posibilitate. Ceea ce distinge ultima operațiune, potrivit FT, este amploarea automatizării. Urmărirea țintelor, care odinioară necesita o confirmare vizuală minuțioasă, este din ce în ce mai des realizată de sisteme bazate pe algoritmi care analizează miliarde de puncte de date. O persoană familiarizată cu procesul l-a descris ca fiind „o linie de asamblare cu un singur produs: ținte”. Această relatare din Financial Times completează informațiile apărute la 1 martie, când s-a aflat că, la 28 februarie, Israelul ar fi desfășurat o operațiune cibernetică care viza o aplicație iraniană de rugăciune numită BadeSaba Calendar, care are peste cinci milioane de descărcări. Hackerii au trimis notificări push utilizatorilor, în special personalului militar, îndemnându-i să dezerteze din regimul iranian. Operațiunea cibernetică a avut loc sâmbătă, 28 februarie 2026, coincidând cu atacurile aeriene comune ale SUA și Israelului asupra Teheranului. Utilizatorii au primit o serie de mesaje în limba persană, printre care: „Ajutorul a sosit”, „Oricine se alătură apărării și protejării națiunii iraniene va beneficia de amnistie și iertare” sau „Lăsați armele sau alăturați-vă forțelor de eliberare”.

Cum a știut Israelul de întâlnirea liderilor iranieni cu Khamenei și a lovit la momentul perfect Foto: X/Twitter
Cenzură în Dubai după atacurile din weekend (sursa: Pexels/Abbas Mohammed)
Internațional

Cum a fost controlat discursul public în Dubai după atacurile din weekend (investigație WELT)

O investigație realizată de publicația germană WELT analizează modul în care autoritățile din Dubai ar fi intervenit pentru a controla narațiunea publică după atacurile cu rachete și drone lansate de Iran asupra Emiratele Arabe Unite, ca reacție la operațiunile militare ale Israel și Statele Unite ale Americii. Potrivit sursei citate, evenimentele din weekend au afectat temporar imaginea de stabilitate și siguranță a emiratului, după ce fragmente rezultate din interceptarea rachetelor au provocat explozii și incendii, inclusiv la hotelul de lux Burj Al Arab, precum și la alte obiective de infrastructură. Spațiul aerian a fost închis temporar, iar imaginile au circulat rapid pe rețelele sociale. De la reacții spontane la un mesaj unitar: schimbarea discursului online Conform investigației WELT, în primele ore după atacuri, turiști, rezidenți și influenceri au publicat mesaje în care vorbeau despre teamă și incertitudine. Citește și: Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT. La DNA - varianta cea mai rezonabilă Ulterior însă, discursul public s-ar fi uniformizat. Au apărut formulări similare privind stabilitatea situației, eficiența autorităților și lipsa oricărui motiv de îngrijorare. Mai mulți influenceri și rezidenți intervievați de publicația germană au sugerat că această schimbare ar fi fost rezultatul unor intervenții indirecte din partea autorităților. O influenceriță care a dorit să rămână anonimă a declarat pentru WELT că ar fi existat apeluri telefonice prin care s-ar fi transmis că „narativul fricii” nu își are locul în Dubai. Experți: „Există cenzură de stat, chiar dacă nu este aplicată brutal” Avocatul și consultantul José A. Campos Nave, citat de WELT, afirmă că în Dubai există cenzură de stat, însă aceasta funcționează mai degrabă prin autocontrol și cunoașterea regulilor nescrise. „Mulți străini știu foarte bine ce subiecte pot aborda public și ce teme sunt sensibile”, a explicat acesta. Dubai are o populație formată în proporție de aproximativ 90% din cetățeni străini, potrivit datelor oficiale ale UAE Federal Competitiveness and Statistics Centre. Dreptul de rezidență este, în majoritatea cazurilor, condiționat de locul de muncă, investiții sau deținerea unei afaceri și trebuie reînnoit periodic. În acest context, susțin sursele citate, statul deține pârghii importante de influență, inclusiv prin posibilitatea retragerii dreptului de ședere. Legislație privind „știrile false” și imaginea statului Investigația WELT amintește că Emiratele Arabe Unite au adoptat legi extinse privind combaterea criminalității informatice, care sancționează răspândirea de informații false sau afectarea reputației statului. Organizații precum Freedom House clasifică Emiratele Arabe Unite drept „ne-libere”, iar în Democracy Index realizat de The Economist țara nu este considerată o democrație deplină. Mai multe persoane intervievate de WELT au confirmat, sub protecția anonimatului, că abaterea de la „regulile” nescrise poate duce la convocări la poliție sau, în cazuri extreme, la pierderea dreptului de rezidență. Imaginea ca instrument economic și politic Potrivit experților citați, menținerea unei imagini impecabile este esențială pentru Dubai, care funcționează ca un brand global, dependent de investiții, turism și capital internațional. În acest sens, comunicarea publică devine parte a strategiei economice. Influencerii joacă un rol important în promovarea unei imagini pozitive a orașului, iar gestionarea discursului în momente de criză este considerată crucială. Atacurile recente au pus la încercare acest model, întrucât imaginile și reacțiile spontane din mediul online au introdus doar pentru scurt timp un discurs despre vulnerabilitate.

Spania nu susține acțiunile militare împotriva Iranului (sursa: Facebook/Ministerio de Asuntos Exteriores)
Internațional

Madridul nu susține acțiunile militare împotriva Iranului. SUA își mută avioanele KC-135 în Germania

Guvernul de la Madrid a anunțat oficial că nu va sprijini acțiunile militare lansate de Statele Unite ale Americii și Israel împotriva Iran și nu va autoriza utilizarea bazelor militare spaniole pentru astfel de operațiuni. Declarațiile au fost făcute luni de ministrul spaniol de externe, José Manuel Albares, și de ministrul apărării, Margarita Robles. Decizia a avut efecte imediate: aviația militară americană a început să își relocheze avioanele de realimentare KC-135 Stratotanker din Spania către Germania și alte locații europene. Madridul invocă respectarea dreptului internațional Într-un interviu acordat presei, José Manuel Albares a subliniat că Spania cere respectarea dreptului internațional și a avertizat că „logica violenței nu face decât să ducă la noi escaladări”. Citește și: Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT. La DNA - varianta cea mai rezonabilă Șeful diplomației spaniole a precizat că, deși fiecare stat își stabilește independent politica externă, vocea Europei ar trebui să fie una a echilibrului și moderației, orientată spre dezescaladare și reluarea negocierilor. Guvernul spaniol nu va permite folosirea bazelor sale pentru nicio acțiune care nu respectă Carta Națiunilor Unite și normele dreptului internațional, a transmis Albares. Bazele Morón și Rota nu vor oferi sprijin operațiunilor împotriva Iranului Într-un interviu separat acordat postului public RTVE, ministrul apărării Margarita Robles a declarat că bazele militare din Morón de la Frontera și Rota, situate în sudul Spaniei, nu au oferit și nu vor oferi nicio formă de asistență Statelor Unite în acțiunile împotriva Iranului. Potrivit acesteia, utilizarea bazelor militare trebuie să respecte atât dreptul internațional, cât și acordul bilateral încheiat între Spania și SUA. SUA își mută avioanele KC-135 din Spania către Germania Ca urmare a poziției adoptate de Madrid, Forțele Aeriene ale SUA au redesfășurat cel puțin 15 avioane strategice de realimentare în zbor KC-135 Stratotanker din Spania către Germania și alte locații. Conform datelor publice ale platformei de monitorizare a traficului aerian Flightradar24: zece avioane KC-135 au decolat de la baza Morón de la Frontera către baza aeriană Ramstein Air Base din Germania; alte cinci aeronave au plecat de la baza Rota către o destinație necunoscută, după ce și-au dezactivat transponderele. Avioanele KC-135 sunt esențiale pentru realimentarea în aer a aeronavelor de atac implicate în bombardamente. Zboruri C-17 între Spania și Italia În ultimele ore au fost observate și zboruri efectuate de aeronave de transport strategic C-17 Globemaster III, utilizate pentru transportul de trupe și echipamente. Acestea au operat între baza Rota și baza aeriană Sigonella Air Base din Sicilia, Italia.

NATO nu va intra în războiul cu Iranul (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

NATO nu va intra în războiul cu Iranul: Rutte exclude implicarea militară a Alianței în conflict

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat luni că intervenția militară a SUA și a Israelului împotriva Iranului contribuie la limitarea capacității Teheranului de a dezvolta arme nucleare și rachete balistice, însă NATO nu va intra în conflict. NATO nu va fi implicată direct în conflict Într-un interviu acordat postului german ARD, Mark Rutte a subliniat clar că Alianța Nord-Atlantică nu are în plan să se implice direct în conflictul dintre SUA, Israel și Iran. Citește și: Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT. La DNA - varianta cea mai rezonabilă „Nu există absolut niciun plan ca NATO să fie atrasă în acest conflict sau să facă parte din el”, a afirmat oficialul. Totuși, acesta a precizat că anumite state membre pot decide, individual, să sprijine acțiunile Washingtonului și ale Tel Avivului. Reducerea capacității nucleare a Iranului, obiectiv strategic Potrivit șefului NATO, operațiunea militară are un impact direct asupra capacității Iranului de a-și dezvolta programul nuclear și arsenalul de rachete balistice. „Este foarte important ceea ce fac SUA împreună cu Israelul, deoarece reduc și limitează capacitatea Iranului de a se dota cu arme nucleare și rachete balistice”, a declarat Rutte.

Trump critică decizia lui Starmer privind Iranul (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump îl acuză pe Starmer că a întârziat sprijinul militar împotriva Iranului: A durat prea mult

Președintele american Donald Trump l-a criticat pe premierul britanic Keir Starmer pentru că ar fi întârziat autorizarea utilizării bazei militare din Diego Garcia în operațiunile americane împotriva Iranului. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației The Daily Telegraph. SUA au cerut acces la bazele britanice pentru lovituri asupra Iranului Premierul britanic a anunțat duminică seara că a acceptat solicitarea Washingtonului de a permite utilizarea bazelor militare britanice pentru lovituri asupra amplasamentelor de rachete iraniene. Citește și: „Trumpiștii” din AUR, tăcere deplină după atacul SUA asupra Iranului. Dungaciu, foarte evaziv Printre facilitățile vizate se află și baza strategică Diego Garcia, situată în arhipelagul Chagos, în Oceanul Indian, un punct-cheie pentru operațiunile militare ale SUA în regiune. Trump: „A durat mult prea mult” În interviul pentru The Daily Telegraph, Donald Trump și-a exprimat nemulțumirea față de ritmul deciziei luate de Londra. „A durat mult prea mult. Mult prea mult”, a declarat liderul de la Casa Albă. „Am fost foarte dezamăgiți de Keir”, a adăugat acesta.

Războiul cu Iranul, inflație în Europa (sursa: Pexels/Pixabay)
Economie

Războiul cu Iranul lovește indirect Europa: petrolul și gazele se scumpesc, inflația ar putea crește

Atacul militar americano-israelian asupra Iranului ar putea avea efecte economice semnificative în Europa, amenințând să crească inflația și să afecteze o creștere economică deja modestă, potrivit unei analize realizate de Reuters. Tensiunile din Orientul Mijlociu au perturbat transportul maritim în Golful Persic, o regiune esențială pentru aprovizionarea Europei cu petrol, gaze și produse petroliere. Strâmtoarea Ormuz, punct strategic pentru energia globală Strâmtoarea Ormuz reprezintă o rută-cheie pentru exporturile de energie ale statelor din Golf. Aproximativ 20% din petrolul global tranzitează această zonă, inclusiv volume provenite din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Irak, Kuweit și Iran. Citește și: „Trumpiștii” din AUR, tăcere deplină după atacul SUA asupra Iranului. Dungaciu, foarte evaziv Prin Ormuz trec, de asemenea, cantități importante de gaze naturale lichefiate (GNL) din Qatar. După reducerea dependenței de energia rusească în urma invaziei Ucrainei, Europa și-a intensificat importurile din regiunea Golfului. Marea Britanie, Italia, Belgia și Polonia sunt printre cele mai dependente de GNL transportat prin Ormuz, potrivit datelor Administrației SUA pentru Informații în Energie. Prețurile la petrol și gaze cresc abrupt Conflictul a determinat peste 200 de nave, inclusiv petroliere și transportatoare de GNL, să ancoreze în apropierea Strâmtorii Ormuz, ceea ce a alimentat imediat creșterea prețurilor la energie. Contractele futures pe Brent au urcat cu aproape 8%, ajungând la 78 de dolari pe baril, în timp ce gazele naturale tranzacționate la hub-ul din Amsterdam au crescut cu 19%, până la 38 euro/MWh. Aceste valori depășesc estimările incluse în proiecțiile din decembrie 2025 ale Banca Centrală Europeană (BCE), care mizau pe un preț al gazului de 29,6 euro/MWh și pe un preț al țițeiului de 62,5 dolari/baril pentru acest an. Impact limitat asupra creșterii economice, dar presiune pe inflație Analizele interne ale BCE indică faptul că o creștere permanentă de 14% a prețurilor la petrol și gaze ar reduce creșterea economică cu doar 0,1% în acest an, dar ar majora inflația cu până la 0,5 puncte procentuale. Conform sondajelor Reuters, economia zonei euro ar urma să crească cu 1,2% în acest an și 1,4% anul viitor, în timp ce Marea Britanie ar înregistra un avans de 1% și 1,4%. Ritmul este modest comparativ cu SUA, unde PIB-ul este estimat să avanseze cu 2,5% și 2% în perioada 2026–2027. Totuși, efectele actuale ar fi considerabil mai reduse decât șocul energetic din 2022, generat de atacul Rusiei asupra Ucrainei, care a diminuat creșterea economică cu un punct procentual și a majorat inflația cu două puncte procentuale, potrivit unui studiu al Comisiei Europene. BCE și Banca Angliei, în fața unor decizii dificile Banca Angliei ar putea amâna eventualele reduceri ale dobânzilor, în timp ce BCE urmează să publice noile previziuni macroeconomice pe 19 martie, cu o actualizare a estimărilor privind inflația energetică. Investitorii nu anticipează însă o reacție imediată din partea BCE, care, în mod tradițional, ignoră volatilitatea pe termen scurt a piețelor și creșterile tranzitorii ale prețurilor la energie. Durata conflictului, factor decisiv pentru economie Impactul economic va depinde în mare măsură de durata și amploarea conflictului. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că operațiunea împotriva Iranului ar putea dura aproximativ patru săptămâni. Economiștii de la Commerzbank estimează că un conflict de scurtă durată ar avea efecte limitate. În schimb, dacă situația s-ar prelungi timp de câteva luni, inflația din zona euro ar putea crește cu cel puțin un punct procentual, iar creșterea economică ar fi redusă cu câteva zecimi de punct procentual. În prezent, inflația în zona euro se situează la 1,7%, sub ținta BCE, ceea ce ar putea absorbi o creștere moderată fără a pune în pericol stabilitatea prețurilor. BCE monitorizează însă atent riscul efectelor de runda a doua, atunci când un șoc temporar al prețurilor la energie începe să influențeze așteptările pe termen lung și să se reflecte în salarii și prețuri. Pentru moment, banca centrală este așteptată să adopte o poziție prudentă, urmărind evoluțiile fără intervenții imediate.

Trump va continua să atace Iranul până când regimul de la Teheran va fi schimbat, afirmă surse israeliene Foto: Facebook White House
Internațional

Trump va continua să atace Iranul până când regimul de la Teheran va fi schimbat - surse israeliene

Președintele SUA, Donald Trump, va continua să atace Iranul până când regimul de la Teheran va fi schimbat, afirmă surse israeliene citate de Jerusalem Post. „Israelul este încrezător nu numai că schimbarea regimului în Iran este posibilă, dar și că SUA vor rămâne în luptă până când acest lucru se va întâmpla, au declarat luni oficiali israelieni de rang înalt pentru The Jerusalem Post. Aceasta contrazice afirmațiile oficialilor americani care au vorbit cu Reuters și și-au exprimat scepticismul cu privire la posibilitatea schimbării regimului în Iran”, scrie Jerusalem Post. Citește și: „Trumpiștii” din AUR, tăcere deplină după atacul SUA asupra Iranului. Dungaciu, foarte evaziv Trump va continua să atace Iranul până când regimul de la Teheran va fi schimbat „El și-a stabilit deja obiectivul. Vrea să înlocuiască regimul și nu are nicio intenție să ia piciorul de pe accelerație”, a spus un oficial israelian citat de Jerusalem Post. În schimb, până acum, în această operațiune nu au fost bombardate site-urile nucleare iraniene.  Un alt oficial israelian a spus, pentru Jerusalem Post, că atacurile cu rachete îndreptate împotriva statelor din Golf au determinat aceste țări să concluzioneze că este necesară o schimbare de regim la Teheran. Mai mulți comentatori de pe rețelele sociale arată că atacurile SUA și Israelului s-au orientat către poliție, bazele serviciilor secrete și sediile milițiilor pro-Gărzile Revoluționare, încercând în mod evident să elimine potențiala rezistență la viitoarele acțiuni de masă ale poporului iranian care ar putea duce la schimbarea regimului.

Rusia abandonează Iranul, BRICS nu oferă sprijin militar (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia își abandonează aliatul iranian: BRICS nu oferă sprijin militar în conflictul cu SUA și Israel

Kremlinul a exclus luni posibilitatea ca grupul BRICS, din care fac parte state precum Iran, Rusia și China, să ofere sprijin militar Teheranului în conflictul său cu Statele Unite și Israel. Peskov: BRICS nu presupune asistență militară reciprocă Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, a precizat în conferința de presă zilnică faptul că apartenența la BRICS nu implică obligații de apărare colectivă. Citește și: „Trumpiștii” din AUR, tăcere deplină după atacul SUA asupra Iranului. Dungaciu, foarte evaziv „Apartenența la BRICS nu implică obligația de a oferi asistență reciprocă în timpul unei agresiuni militare”, a declarat oficialul rus. Potrivit acestuia, organizația nu a organizat încă consultări privind escaladarea conflictului din jurul Republicii Islamice Iran și promovează cooperarea în domenii economice și politice, nu militare. Lavrov și Wang Yi condamnă atacurile asupra Iranului Serghei Lavrov și Wang Yi au condamnat duminică atacurile lansate de SUA și Israel împotriva Iranului. Cei doi miniștri de externe au transmis, în cadrul unei convorbiri telefonice, că astfel de acțiuni „încalcă grav dreptul internațional și principiile fundamentale ale Cartei Națiunilor Unite” și destabilizează întreaga regiune. Totodată, Lavrov și Wang Yi au criticat politicile pe care le consideră menite să răstoarne „autoritățile alese în mod legitim ale unor state suverane”. Vladimir Putin condamnă eliminarea lui Ali Khamenei Vladimir Putin a transmis un mesaj oficial de condoleanțe după eliminarea liderului suprem iranian, Ali Khamenei. În telegrama adresată președintelui iranian Masoud Pezeshkian, Putin a calificat uciderea ayatollahului drept o acțiune care încalcă „toate normele moralei umane și ale dreptului internațional”. Cu toate acestea, liderul de la Kremlin nu a menționat explicit SUA sau Israelul în mesajul său. Rusia nu a intervenit nici în atacurile din 2025 Deși Iranul a furnizat Rusiei drone și echipamente militare utilizate în campania din Ucraina, Moscova nu a intervenit nici la jumătatea anului 2025, când Teheranul a fost vizat de atacuri americane și israeliene. Ce este BRICS și ce obligații presupune BRICS reunește Brazilia, India, Rusia, China, Africa de Sud, Egipt, Etiopia, Indonezia, Iran și Emiratele Arabe Unite. Deși grupul promovează ideea unei ordini mondiale multipolare și a cooperării economice între economii emergente, nu funcționează ca o alianță militară similară NATO și nu presupune obligații de apărare colectivă. Analiza ISW: Rusia își abandonează aliatul iranian Experții Institutul pentru Studiul Războiului apreciază că, în pofida retoricii despre „parteneriat strategic”, Rusia și-a abandonat practic aliatul iranian. Potrivit analizei, faptul că Vladimir Putin nu a menționat direct SUA sau Israelul în mesajul său reprezintă un semnal clar că Moscova încearcă să evite o deteriorare ireversibilă a relațiilor cu Washingtonul. Diplomația rusă, mai dură în declarații decât în fapte Oficiali ai Ministerului rus de Externe au adoptat un ton mult mai dur în declarațiile publice, acuzând Occidentul că ar fi declanșat o „vânătoare” împotriva liderilor iranieni. Diplomații ruși au susținut că astfel de acțiuni încalcă dreptul internațional. Observatorii internaționali subliniază însă că aceste poziții sunt în contradicție cu propriile acțiuni ale Rusiei în Ucraina, unde Moscova este acuzată de ani de zile de încălcarea acelorași norme de drept internațional.

„Trumpiștii” din AUR, tăcere deplină după atacul SUA asupra Iranului. Dungaciu, foarte evaziv Foto: Facebook
Politică

„Trumpiștii” din AUR, tăcere deplină după atacul SUA asupra Iranului. Dungaciu, foarte evaziv

„Trumpiștii” din AUR, tăcere deplină după atacul SUA asupra Iranului: președintele formațiunii, George Simion, nu a făcut nici un comentariu pe acest subiect. Nici purtătorul de cuvânt al formațiunii, Dan Tănasa, nu a făcut vreun comentariu, pe X/Twitter.  Citește și: Din Jilava în Bragadiru, primarii din Ilfov s-au strâns în jurul lui Thuma, cu mesaje ceaușiste: „Susțin viziunea președintelui cu tărie!” Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR și potențial premier al acestui partid, nu pare nici el interesat de acest subiect.  „Trumpiștii” din AUR, tăcere deplină după atacul SUA asupra Iranului. Dungaciu, foarte evaziv Nici Călin Georgescu nu a simțit nevoia să salute lichidarea dictatorului iranian Khamenei sau să spună ceva despre atacul asupra regimului de la Teheran. Singurul comentariu pe acest subiect a fost făcut de Dan Dungaciu, care a fost extrem de evaziv. „Cea mai mare greșeală pe care putem să o facem atunci când încercăm să înțelegem ce se întâmplă acum în Iran este să privim dinspre trecut. Trecutul nu mai este astăzi o carte de învățătură, în niciun caz pe această speță. Dacă vrem să înțelegem ceva, trebuie să privim dinspre viitor. Viitorul însă nu îl știm, dar avem o indicație extrem de importantă numită strategia de securitate a SUA”, își începe el articolul de pe pagina de internet a AUR.  Însă el nu ratează momentul pentru a scrie: „Tot ce se întâmplă în lume, tot ce se întâmplă pe planetă, nu ne transmite decât un singur semnal politic: actuala putere trebuie să plece cât mai repede, pentru că nu are soluție la niciuna dintre problemele pe care le-am sugerat mai sus, fie că e vorba de problematica internă, fie că e vorba de problematica externă”.  

SUA-Iran, operațiune militară de „patru săptămâni” (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump anunță o operațiune militară de „patru săptămâni” în Iran: 48 de lideri au fost eliminați

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat duminică, în interviuri acordate mai multor instituții media, că operațiunea militară americană din Iran este planificată să dureze „patru săptămâni sau mai puțin”. Liderul de la Casa Albă a susținut că 48 de lideri iranieni au fost eliminați într-o singură lovitură și a avertizat că sunt posibile noi pierderi în rândul militarilor americani. Declarațiile vin în contextul escaladării conflictului dintre Washington și Teheran, după ce trei soldați americani au fost uciși. „Un proces de patru săptămâni” Într-un interviu telefonic acordat publicației Daily Mail din reședința sa de la Mar-a-Lago, Florida, Donald Trump a afirmat că operațiunea militară a fost gândită încă de la început ca un plan de patru săptămâni. Citește și: ANALIZĂ Ce obiective au atins Israelul și SUA după 36 de ore de bombardamente asupra Iranului „A fost întotdeauna un proces de patru săptămâni. Oricât de puternic este Iranul, țara este mare, dar va dura patru săptămâni sau mai puțin”, a declarat președintele american. El a subliniat că ofensiva „avansează rapid” și că rezultatele obținute până acum sunt peste așteptări. 48 de lideri iranieni eliminați într-o singură lovitură Potrivit declarațiilor făcute de Donald Trump și transmise de jurnaliști de la Fox News, 48 de lideri iranieni ar fi fost uciși într-un atac major. „Patruzeci și opt de lideri au fost eliminați dintr-o singură lovitură”, a afirmat președintele SUA, lăudând succesul operațiunii militare. Aceste afirmații marchează una dintre cele mai dure poziții exprimate de Washington în actualul conflict cu Teheranul. Primele pierderi americane Donald Trump a comentat și moartea celor trei militari americani uciși în conflict, într-un interviu pentru NBC News. „Trebuia să ne așteptăm la pierderi cu așa ceva. Avem trei, dar ne așteptăm la pierderi. Până la urmă va fi o afacere bună pentru lume”, a declarat liderul de la Casa Albă. El a avertizat, de asemenea, că astfel de pierderi „s-ar putea întâmpla din nou”, potrivit Daily Mail. Nave iraniene scufundate și centru de comandă distrus Pe rețeaua sa socială Truth Social, Donald Trump a anunțat noi lovituri împotriva infrastructurii militare iraniene. „Tocmai am fost informat că am distrus și scufundat nouă nave iraniene, unele dintre ele relativ mari și importante. Le vânăm pe restul”, a scris acesta. Președintele american a adăugat că, într-un atac separat, forțele SUA au distrus „în mare parte” centrul de comandă naval iranian. Bombardiere stealth B-2 implicate în atacuri Comandamentul militar american pentru Orientul Mijlociu, United States Central Command (CENTCOM), a confirmat că bombardiere stealth de tip Northrop B-2 Spirit au participat la bombardamentele din Iran. Aceste aeronave sunt aceleași care au fost utilizate anterior pentru a lovi instalațiile de îmbogățire a uraniului din Iran, în luna iunie. Trump, deschis la negocieri: „Voi vorbi cu ei” În paralel cu declarațiile privind intensificarea operațiunilor militare, Donald Trump a afirmat că este dispus să discute cu liderii iranieni. „Liderii iranieni vor să discute, iar eu am fost de acord să vorbesc, așa că voi vorbi cu ei”, a declarat el pentru publicația The Atlantic. Totuși, președintele american a precizat că „majoritatea acestor oameni sunt morți” și că unii dintre cei cu care negocia anterior „nu mai sunt în viață”, adăugând că liderii iranieni „s-au crezut prea deștepți”. Operațiunea „progresează mai rapid decât se aștepta” Într-un interviu acordat CNBC, Donald Trump a asigurat că operațiunea militară împotriva Iranului „progresează foarte bine” și chiar „mai rapid decât se aștepta”. De la începutul conflictului, președintele SUA nu a mai apărut în public, iar nici șeful Pentagonului, Pete Hegseth, și nici secretarul de stat, Marco Rubio, nu au susținut conferințe de presă majore pe această temă.

Germania, Franța și Marea Britanie avertizează Iranul (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Germania, Franța și Marea Britanie amenință cu distrugerea capacităților militare ale Iranului

Liderii Germaniei, Franței și Marii Britanii au transmis duminică un mesaj ferm privind escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, declarându-se pregătiți să adopte „acțiuni defensive necesare și proporționale” ca reacție la riposta iraniană. Grupul E3 avertizează: „Ne vom apăra interesele și aliații” Într-o declarație comună, Grupul E3, care reunește Berlinul, Parisul și Londra, a precizat că obiectivul acestor măsuri este „distrugerea la sursă” a capacităților militare ale Teheranului, în special a infrastructurii utilizate pentru lansarea de rachete și drone. Citește și: ANALIZĂ Ce obiective au atins Israelul și SUA după 36 de ore de bombardamente asupra Iranului Cele trei puteri europene au anunțat că sunt pregătite să ia măsuri pentru a-și proteja interesele și pe cele ale aliaților lor din regiune. „Vom lua măsuri pentru a ne apăra interesele și pe cele ale aliaților noștri din regiune”, au transmis liderii europeni, indicând posibilitatea de a împiedica Iranul să lanseze noi rachete și drone. Riposta Iranului și atacurile din regiune Potrivit informațiilor disponibile, Iranul a lansat atacuri în mai multe direcții împotriva unor state vecine, în special a celor care găzduiesc baze militare americane, precum și împotriva Israelului. Duminică, nouă persoane au fost ucise în Israel, conform serviciilor de salvare, în urma atacurilor atribuite Iranului. Liderii europeni s-au declarat „consternați” de aceste atacuri, pe care le-au calificat drept „orbești și disproporționate”, subliniind că ele au vizat inclusiv țări din Orientul Mijlociu care nu au fost implicate în operațiunea militară inițială. Europa denunță amenințările la adresa militarilor și civililor În comunicatul comun, Berlinul, Parisul și Londra au atras atenția că atacurile iraniene „i-au lovit pe aliații noștri apropiați și amenință personalul nostru militar și civilii din întreaga regiune”. Cele trei capitale au anunțat că vor discuta măsurile defensive în coordonare cu Statele Unite și cu aliații regionali, într-un efort comun de limitare a extinderii conflictului. Tot duminică, autoritățile de la Washington au informat despre primii soldați americani uciși în cadrul operațiunii care a dus la moartea liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei. Iranul nu își impune "nicio limită" Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat într-un interviu acordat postului american ABC că Iranul nu își impune „nicio limită” în exercitarea dreptului la autoapărare. „Ceea ce fac Statele Unite este un act de agresiune. Ceea ce facem noi este să ne apărăm. Este foarte diferit”, a susținut oficialul iranian.

Bază britanică din Cipru, lovită de o dronă Shahed (sursa: toponitiki.gr)
Internațional

Bază britanică din Cipru, lovită de o dronă Shahed. Londra invocă distrugerea rachetelor „la sursă”

O bază militară britanică din Akrotiri, situată în Cipru, a fost lovită în noaptea de duminică spre luni de o dronă de tip Shahed. Incidentul a provocat doar pagube materiale minore, fără victime, potrivit autorităților cipriote și britanice. Atacul are loc pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, după loviturile israeliano-americane asupra unor ținte din Iran. Nikos Christodoulides: „Cipru nu participă la nicio operațiune militară” Președintele Ciprului, Nikos Christodoulides, a transmis un mesaj ferm privind poziția țării sale. Citește și: ANALIZĂ Ce obiective au atins Israelul și SUA după 36 de ore de bombardamente asupra Iranului „Vreau să fiu clar: țara noastră nu participă în niciun fel și nu intenționează să ia parte la nicio operațiune militară”, a declarat acesta într-un comunicat oficial. Declarația vine în contextul în care Cipru găzduiește baze militare britanice pe teritoriul său, ceea ce îl plasează indirect în proximitatea unor operațiuni strategice majore desfășurate în regiune. Ce este Baza Akrotiri și de ce este strategică pentru Marea Britanie RAF Akrotiri este un teritoriu britanic de peste mări încă din 1960, anul în care Cipru și-a obținut independența. Baza acoperă o peninsulă extinsă, situată în extremitatea sudică a insulei din estul Mediteranei. Este cea mai importantă și cea mai mare bază militară a Regatului Unit din regiune, având un rol esențial în operațiunile externe britanice. Potrivit informațiilor oficiale, baza este utilizată ca platformă avansată pentru: operațiuni militare în Orientul Mijlociu misiuni externe ale forțelor britanice antrenamente cu avioane de luptă rapide Ultimul atac direct asupra bazei a avut loc la mijlocul anilor 1980, când militanți libieni au vizat instalațiile britanice. Atac cu dronă Shahed: reacția Ministerului britanic al Apărării Ministerul britanic al Apărării a confirmat că forțele armate au reacționat la „un presupus atac cu dronă” asupra bazei Royal Air Force din Akrotiri, produs în jurul miezului nopții (22:00 GMT). „Forțele noastre armate reacționează la un presupus atac cu dronă asupra bazei Royal Air Force din Akrotiri, în Cipru”, a transmis un purtător de cuvânt. Oficialii britanici au precizat că dispozitivul de protecție din regiune este la cel mai înalt nivel de alertă. Nu au fost raportate victime. În ultimele săptămâni, Londra a consolidat prezența militară la Akrotiri, desfășurând sisteme suplimentare de apărare antiaeriană și anti-drone, radare performante și avioane de vânătoare de tip F-35 Lightning II. Keir Starmer: „Nu vom participa la acțiuni ofensive în Iran” Premierul britanic, Keir Starmer, a anunțat că Regatul Unit a permis Statelor Unite să utilizeze baze militare britanice pentru a lovi situri de rachete iraniene. Totuși, liderul de la Londra a subliniat că Marea Britanie nu va participa direct la „acțiuni ofensive în Iran”. „Ne amintim cu toții de greșelile făcute în Irak și am învățat din ele”, a declarat Starmer. În același timp, premierul britanic a susținut că Iranul reprezintă o amenințare directă la adresa intereselor britanice și a aliaților din regiune. „Singura modalitate de a pune capăt amenințării este distrugerea rachetelor la sursă – în depozitele de stocare sau lansatoarele folosite pentru a trage aceste rachete”, a afirmat acesta.

Mizele războiului lui Trump cu Iranul (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Războiul lui Trump cu Iranul: interes american sau succes geopolitic pentru Israel?

Atacul lansat de administrația Trump împotriva Iranului nu este doar o nouă escaladare în Orientul Mijlociu, ci un moment de răscruce pentru echilibrul strategic al regiunii. Oficial, Washingtonul invocă securitatea națională și prevenirea unei amenințări nucleare. Neoficial însă, conflictul ridică o întrebare esențială: cine are cu adevărat mai mult de câștigat din această confruntare – Statele Unite sau Israelul? Mizele războiului lui Trump cu Iranul Decizia lui Donald Trump de a lansa o ofensivă militară amplă împotriva Iranului și de a vorbi deschis despre schimbarea de regim la Teheran reprezintă una dintre cele mai riscante mișcări geopolitice ale mandatului său. Citește și: ANALIZĂ Ce obiective au atins Israelul și SUA după 36 de ore de bombardamente asupra Iranului Oficial, obiectivul este clar: eliminarea amenințării nucleare iraniene, neutralizarea programului de rachete și stoparea sprijinului pentru grupările armate din regiune. Neoficial însă, miza este mult mai complexă – și profund politică. În joc nu este doar echilibrul de putere din Orientul Mijlociu, ci și viitorul politic al lui Trump și relația strategică dintre Statele Unite și Israel. Promisiunea „sfârșitului războaielor” și contradicția iraniană Donald Trump a revenit la Casa Albă promițând să închidă capitolul „războaielor fără sfârșit” care au marcat intervențiile americane din Irak și Afganistan. Retorica sa a fost constant orientată împotriva intervenționismului clasic și a „nation-building-ului” promovat de administrațiile anterioare. Atacul asupra Iranului schimbă radical acest registru. Lansarea unei campanii aeriene fără o dezbatere amplă în Congres și fără un plan clar pentru „ziua de după” contrazice direct promisiunea de retragere strategică. În plus, o parte importantă a bazei sale electorale – segmentul izolaționist al mișcării „America First” – privește cu suspiciune orice nouă aventură militară în Orientul Mijlociu. Pentru Trump, războiul devine astfel un pariu personal: fie va fi perceput drept liderul care a rezolvat „problema iraniană”, fie drept președintele care a deschis un nou front imprevizibil. Programul nuclear iranian: între realitate și retorică Justificarea centrală a intervenției este blocarea programului nuclear iranian. Totuși, situația este mai ambiguă decât o sugerează discursul oficial. Iranul este semnatar al Tratatului de Neproliferare Nucleară, iar acordul nuclear din 2015 – abandonat chiar de Trump în primul său mandat – conținea angajamente pe termen lung privind limitarea îmbogățirii uraniului. Instalațiile majore au fost deja grav afectate în loviturile anterioare. Rămâne incert cât de mult poate fi afectat suplimentar programul nuclear exclusiv prin bombardamente aeriene. Facilitățile subterane adânci și eventualele stocuri relocate de material îmbogățit ridică semne de întrebare asupra eficienței totale a campaniei. Există, de asemenea, un risc strategic: presiunea militară ar putea convinge definitiv Teheranul că doar o capacitate nucleară reală îi poate garanta supraviețuirea, accelerând exact ceea ce Washingtonul încearcă să prevină. Schimbarea de regim: un obiectiv seducător, dar periculos Retorica privind „libertatea Iranului” evocă intervenții anterioare care au promis democratizare rapidă și au livrat instabilitate. Istoria recentă arată că schimbarea de regim prin forță externă produce rareori stabilitate. Căderea unui lider nu înseamnă automat consolidarea unui regim democratic. În cazul Iranului, Garda Revoluționară rămâne o structură puternică, capabilă să preia controlul într-un scenariu de haos intern. Un astfel de rezultat ar putea radicaliza și mai mult statul iranian, complicând pe termen lung interesele americane. Cui îi folosește mai mult confruntarea? Numeroși analiști susțin că adevăratul câștigător al escaladării este Israelul. Dacă operațiunea rămâne limitată și produce un recul real al programelor iraniene fără o escaladare regională, Trump ar putea revendica o victorie politică importantă. Însă dacă conflictul se transformă într-un război de uzură sau generează instabilitate regională extinsă, costurile vor reveni în primul rând Washingtonului. Pentru Israel,confruntarea cu Iranul are o logică strategică mult mai coerentă. Beneficiile strategice sunt mai clare și mai directe: reducerea unei amenințări percepute drept existențială și consolidarea poziției sale regionale. Benjamin Netanyahu avertizează de peste două decenii asupra „amenințării iraniene”, fie că este vorba despre programul nuclear, fie despre rachetele balistice sau sprijinul pentru Hezbollah și Hamas. Slăbirea Iranului aduce beneficii directe Israelului: diminuarea sprijinului acordat grupărilor ostile de la granițele sale, consolidarea superiorității militare regionale, reducerea riscului unui conflict pe mai multe fronturi. Pentru guvernul de la Ierusalim, un Iran destabilizat sau semnificativ slăbit înseamnă un mediu strategic mai favorabil.

Orientul Mijlociu, conflictul amenință piața globală a gazelor (sursa: Pexels/Igor Passchier)
Economie

Conflictul din Orientul Mijlociu amenință piața globală a gazelor: risc major de scumpiri

O posibilă extindere a conflictului din Orientul Mijlociu riscă să provoace cea mai severă perturbare a pieței globale de gaze naturale de la invazia Rusiei în Ucraina, în 2022, potrivit Bloomberg. Atunci, șocul geopolitic a dat peste cap fluxurile comerciale internaționale și a declanșat o explozie a prețurilor la energie. Astăzi, atenția piețelor se mută asupra Golfului Persic, unde orice escaladare militară ar putea afecta direct livrările de gaze naturale lichefiate (LNG), esențiale pentru Asia și Europa. Strâmtoarea Ormuz, punctul nevralgic al comerțului global cu LNG Aproximativ 20% din exporturile globale de gaze naturale lichefiate tranzitează Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime din lume. Citește și: ANALIZĂ Ce obiective au atins Israelul și SUA după 36 de ore de bombardamente asupra Iranului În prezent, datele privind traficul maritim arată că fluxurile de LNG prin această zonă sunt aproape oprite. Mai multe nave care transportă gaze către sau dinspre Qatar și-au suspendat deplasarea pentru a evita traversarea strâmtorii. Blocarea acestei rute strategice ar avea efecte imediate asupra prețurilor internaționale la gaze. Qatar, actor-cheie pe piața mondială a gazelor Qatar este al doilea cel mai mare exportator mondial de gaze naturale lichefiate și un furnizor crucial pentru Asia. Anul trecut, statul din Golf a exportat 82,2 milioane de tone de LNG. Peste 80% din producția sa a fost livrată în Asia, iar dependența este semnificativă: China este cel mai mare cumpărător, aproximativ o treime din importurile sale de LNG provenind din Qatar. India ocupă locul al doilea în clasamentul importatorilor. În paralel, una dintre unitățile de producție din complexul Ras Laffan se află în mentenanță planificată, ceea ce reduce temporar livrările. În contextul actual, această scădere de producție amplifică riscurile. Asia, cea mai expusă unei crize energetice Asia este regiunea cea mai vulnerabilă în eventualitatea unei escaladări militare. Cumpărătorii asiatici, care își asigură aproximativ un sfert din necesarul de LNG din Qatar, au început deja să contacteze furnizorii pentru a identifica încărcături alternative. Potrivit lui Tom Marzec-Manser, director în cadrul Wood Mackenzie, orice activitate militară în Strâmtoarea Ormuz va pune presiune imediată pe prețuri, la fel ca orice evoluție negativă în producția Qatarului. Dacă fluxurile maritime rămân blocate, statele asiatice ar putea intra într-o competiție agresivă pentru redirecționarea transporturilor disponibile pe piața spot. Europa, mai puțin expusă direct, dar vulnerabilă indirect Deși Europa este mai puțin dependentă de gazul qatarez decât Asia, continentul rămâne vulnerabil din cauza nivelurilor reduse de stocare. După ruptura energetică produsă de invazia Rusiei în Ucraina, Europa și-a diversificat sursele de aprovizionare. Totuși, o competiție globală pentru LNG ar putea duce la noi creșteri de prețuri. Anne-Sophie Corbeau, cercetător la Centrul pentru Politică Energetică Globală al Universității Columbia, avertizează că impactul final va depinde de volumul de gaze redirecționat către Asia. Europa este mai puțin expusă direct, dar vulnerabilitatea sa ține de rezervele interne și de dinamica cererii globale. Efect de domino: Turcia și Egipt, potențiale puncte sensibile Un alt risc major îl reprezintă Turcia, care importă gaze prin conducte din Iran. Dacă aceste livrări sunt reduse din cauza conflictului, Ankara ar putea fi nevoită să cumpere volume suplimentare de LNG de pe piața internațională. Și Egipt s-ar putea confrunta cu o situație similară, ceea ce ar pune o presiune suplimentară asupra transporturilor maritime deja limitate. Lecția anului 2022: volatilitate extremă și prețuri record Invazia Rusiei în Ucraina a produs o ruptură fără precedent în comerțul global cu gaze. Izolarea Moscovei de piața europeană a generat volatilitate extremă și prețuri record. Un scenariu similar, dar concentrat în Orientul Mijlociu, ar putea declanșa o nouă criză energetică globală, cu efecte rapide asupra facturilor la energie, inflației și competitivității economiilor dependente de importuri.

Trump și momentul rupturii cu Iranul (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump și momentul rupturii cu Iranul: de ce a funcționat dialogul cu Putin, dar nu și cu Teheranul

Președintele american Donald Trump a sperat, potrivit unor oficiali din administrația sa, că va putea obține un nou acord nuclear cu Iranul. Însă după săptămâni de negocieri tensionate, marcate de neînțelegeri și suspiciuni reciproce, liderul de la Casa Albă a decis să treacă la acțiune militară. Diferența majoră față de dialogul purtat cu Rusia ar fi fost, susțin surse din interior, absența unui partener real de negociere la Teheran. Strategie dublă: diplomație și presiune militară Timp de mai multe săptămâni, administrația Trump a urmat o strategie în două direcții: negocieri diplomatice și consolidare militară în Orientul Mijlociu. Citește și: ANALIZĂ Ce obiective au atins Israelul și SUA după 36 de ore de bombardamente asupra Iranului Emisarii speciali, Steve Witkoff și Jared Kushner, au fost trimiși la Geneva pentru a discuta cu oficialii iranieni despre programul nuclear al Teheranului, în timp ce SUA organizau cea mai amplă mobilizare militară în regiune de la invazia Irakului din 2003. Momentul decisiv a fost sosirea portavionului USS Gerald R. Ford în Marea Mediterană, în jurul datei de 20 februarie. Potrivit unor foști membri ai Consiliului Național de Securitate, prezența navei i-a oferit lui Trump toate opțiunile militare necesare pentru a lua o decizie finală. La finalul săptămânii respective, după ce a concluzionat că regimul islamic nu este dispus să renunțe clar și ireversibil la ambițiile nucleare, Trump a autorizat atacuri coordonate împreună cu Israelul. Astfel s-a încheiat o perioadă de luni de zile de tensiuni și blocaj diplomatic. Negocieri la Geneva: „Nu a existat un partener real” În februarie, Steve Witkoff și Jared Kushner s-au întâlnit de două ori cu oficiali iranieni la Geneva, cu medierea Omanului. Demersul a fost considerat „sincer”, dar lipsit de rezultate concrete. Potrivit unui oficial implicat în diplomația din Orientul Mijlociu, Trump și-ar fi dorit un acord, însă a considerat că, spre deosebire de discuțiile cu președintele rus Vladimir Putin, în cazul Iranului nu exista un interlocutor dispus să negocieze în mod autentic. Iranul ar fi oferit concesii limitate, inclusiv suspendarea temporară a îmbogățirii uraniului, dar a refuzat să renunțe definitiv la capacitatea de îmbogățire. Washingtonul a propus soluții alternative, inclusiv furnizarea gratuită și nelimitată de combustibil nuclear pentru un program civil, însă acestea au fost respinse. Linia roșie a SUA: angajament public împotriva armelor nucleare Punctul central al impasului a fost cerința lui Trump ca Iranul să declare public și fără echivoc că nu va dezvolta niciodată arme nucleare. Reiterările anterioare ale Teheranului nu au fost considerate suficiente. Agenția Internațională pentru Energie Atomică a semnalat în repetate rânduri activități suspecte legate de programul nuclear iranian. Deși Teheranul neagă intenția de a construi arme atomice și susține că îmbogățirea uraniului are scopuri pașnice, stocurile acumulate au ridicat semne de întrebare în comunitatea internațională. În iunie, trei dintre cele mai importante situri nucleare iraniene au fost lovite în atacuri coordonate americano-israeliene, iar potrivit unor oficiali, o parte din materialul îmbogățit ar fi fost îngropat sub dărâmături. Presiuni regionale și temeri în administrație Ultima tentativă diplomatică a avut și rolul de a liniști aliații arabi ai Washingtonului, care au avertizat asupra riscurilor unui atac. Totuși, mai mulți diplomați arabi au plecat din discuțiile de la Casa Albă cu impresia că decizia fusese deja luată. În paralel, oficiali americani au lucrat discret la planuri care vizau inclusiv lideri militari și religioși iranieni, colectând informații despre posibile ținte și despre eventuali colaboratori în cazul prăbușirii regimului. În Congres, liderii grupului „Gang of Eight” au fost informați despre opțiunea militară. În interiorul Pentagonului au existat rezerve legate de impactul unei operațiuni prelungite asupra stocurilor de armament și sistemelor de apărare antiaeriană. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, și șeful Statului Major, generalul Dan Caine, ar fi exprimat îngrijorări, însă fără a se opune ferm unei intervenții. Decizia finală: „Nu putem continua la nesfârșit” Cu doar câteva ore înainte de începerea atacurilor, Trump a reiterat public condiția sa: „Trebuie să spună clar: nu vom avea arme nucleare.” Aflat la un miting în Corpus Christi, Texas, președintele a adoptat un ton dur, evocând decenii de tensiuni dintre SUA și Iran. Ulterior, s-a retras la reședința sa din Mar-a-Lago, unde a coordonat operațiunea alături de oficiali din domeniul apărării și informațiilor. Vicepreședintele JD Vance și alți membri ai cabinetului au urmărit desfășurarea evenimentelor din Situation Room. Într-un mesaj adresat direct populației iraniene, Trump a transmis: „Acum aveți un președinte care vă oferă ceea ce ați cerut. Să vedem cum reacționați.” De ce a eșuat diplomația dintre SUA și Iran Eșecul negocierilor dintre SUA și Iran s-a bazat pe trei elemente esențiale: refuzul Iranului de a renunța complet la îmbogățirea uraniului; lipsa unui angajament public și explicit împotriva dezvoltării armelor nucleare; neîncrederea profundă acumulată în decenii de conflict indirect. Spre deosebire de relația cu Moscova, unde Washingtonul consideră că există un cadru de dialog, în cazul Teheranului Casa Albă a concluzionat că diplomația nu mai produce rezultate. Astfel, răbdarea s-a transformat în ofensivă, iar criza iraniană a intrat într-o nouă etapă, cu implicații majore pentru stabilitatea Orientului Mijlociu și pentru echilibrul geopolitic global.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră