vineri 19 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: iran

376 articole
Internațional

Donald Trump amenință cu ruperea relațiilor comerciale cu Spania din cauza războiului din Iran

Președintele american Donald Trump a declarat că intenționează să „întrerupă toate relațiile comerciale cu Spania”, acuzând guvernul de la Madrid că a refuzat să autorizeze utilizarea bazelor militare americane de pe teritoriul spaniol în operațiunile împotriva Iranului. Liderul de la Casa Albă a afirmat că „nu vrea să aibă nimic de-a face” cu Spania, pe care a descris-o drept un „partener groaznic” în cadrul NATO. Trump: „Vom tăia toate relațiile comerciale cu Spania” Într-o intervenție susținută în Biroul Oval al Casa Albă, Donald Trump a anunțat că i-a cerut secretarului Trezoreriei, Scott Bessent, să „taie toate relațiile cu Spania”. Citește și: ANALIZĂ Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România Președintele american a sugerat inclusiv posibilitatea impunerii unui embargou comercial, ca reacție la poziția Madridului față de operațiunile militare desfășurate de SUA împotriva Iranului. Trump a susținut că unele state europene au oferit un sprijin semnificativ Washingtonului, însă a criticat dur Spania, afirmând că aceasta „nu a ajutat deloc” și că atitudinea sa a fost „groaznică”. „Nimeni nu trebuie să îndrăznească să-mi spună că nu pot folosi instalațiile militare ale vreunei țări”, a declarat liderul american, exprimându-și nemulțumirea față de refuzul autorităților spaniole de a permite utilizarea bazelor de pe teritoriul lor în cadrul campaniei împotriva Iranului. Spania, criticată pentru lipsa de cooperare Donald Trump a mers mai departe și a susținut că, deși Germania și alte state europene ar fi fost „entuziasmate” de atacurile asupra Iranului, Spania s-ar fi opus cooperării. Afirmațiile au fost făcute înaintea unei întâlniri oficiale cu cancelarul german Friedrich Merz, acesta fiind primul lider străin primit de Trump după declanșarea războiului din Iran. Președintele american a insistat că SUA ar putea folosi bazele militare spaniole „dacă ar vrea”, sugerând că Washingtonul nu ar trebui să fie constrâns de refuzul unui aliat.  Mesaj dur la adresa Madridului: „Nu au nimic din ce avem nevoie” În discursul său, Trump a reproșat Spaniei că nu a fost „prietenoasă” și a afirmat că țara „nu are absolut nimic” de care Statele Unite ar avea nevoie, „cu excepția unor oameni minunați”. El a adăugat că Spaniei „îi lipsește un mare leadership”, sugerând că problema ar fi una de conducere politică, nu de relații bilaterale istorice. Regatul Unit, și el criticat de Washington Nemulțumirile liderului american nu s-au oprit la Spania. Donald Trump a declarat că nu este „mulțumit” nici de Regatul Unit, pe care l-a acuzat că a fost „foarte puțin cooperant” în cadrul atacurilor împotriva Iranului. Președintele american a criticat din nou acordurile încheiate de Londra cu Mauritius privind insula Diego Garcia, unde funcționează o bază aeriană comună americano-britanică. Potrivit declarațiilor sale, utilizarea acestei baze de către aviația SUA ar fi fost limitată în actuala campanie militară împotriva Iranului.

Trump amenință Spania cu ruperea relațiilor comerciale (sursa: Facebook/The White House)
Israelul a lovit clădirea unde se reunise consiliul care trebuia să aleagă succesorul lui Khamenei Foto: Captură video
Internațional

Israelul a lovit clădirea unde se reunise consiliul care trebuia să aleagă succesorul lui Khamenei

Israelul a lovit consiliul care trebuia să aleagă succesorul lui Khamenei, anunță Fox News, citând surse israeliene. Nu este clar dacă au existat victime sau membrii Consiliului au fost evacuați înainte ca clădirea să fie distrusă. Nu este clar nici dacă reușiseră să voteze un succesor.  Citește și: Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general: a trimis în judecată șomeri și un agent de pază Informația a declanșat un val de ironii pe rețelele sociale, inclusiv anunțuri de angajare pentru postul - de scurtă durată - de ayatollah al Iranului. Salariul oferit era de 100.000 USD/an.  Israelul a lovit clădirea unde se reunise consiliul care trebuia să aleagă succesorul lui Khamenei „Au vizat doar întâlnirea de la Teheran, unde ceea ce a mai rămas din conducere se adunase pentru a alege un nou Lider Suprem”, a spus corespondentul Fox News, Trey Yingst.  „O sursă din cadrul armatei israeliene confirmă că forțele aeriene israeliene au lovit o clădire din orașul iranian Qom, unde se adunaseră înalți clerici pentru a alege noul lider suprem al Iranului. Adunarea Experților are 88 de membri, însă nu este clar câți dintre ei se aflau în clădire în momentul atacului, potrivit oficialului”, a scris și Times of Israel.  Până luni seara, IDF a aruncat peste 2.500 de bombe asupra Republicii Islamice și a atacat peste 600 de ținte. IAF a lovit un complex al conducerii din Teheran în timpul nopții, aproximativ 100 de avioane de vânătoare aruncând peste 250 de bombe asupra complexului. Potrivit IDF, complexul conținea sediul președintelui, sediul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, un complex de întâlniri utilizat de forumul superior al Republicii Islamice și un sediu pentru instruirea ofițerilor militari iranieni.

Trump refuză negocierile solicitate de Iran (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Iranul ar fi vrut să reia discuțiile cu SUA, dar Trump a refuzat: Le-am spus că e prea târziu

Președintele american Donald Trump a declarat marți că Iranul ar fi încercat să reia discuțiile cu Statele Unite, însă administrația de la Washington a respins inițiativa, pe fondul continuării operațiunilor militare desfășurate de SUA și Israel împotriva regimului de la Teheran. Trump refuză negocierile solicitate de Iran Într-un mesaj publicat pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, Trump a afirmat că structurile de apărare și conducerea militară a Iranului au fost grav afectate de ofensiva în curs. Citește și: Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general: a trimis în judecată șomeri și un agent de pază „Apărarea lor antiaeriană, Forțele Aeriene, Marina și leadership-ul lor s-au dus. Ei vor să discute. Le-am spus că este prea târziu”, a scris liderul de la Casa Albă. Trei zile de bombardamente intense și ripostă cu rachete și drone Declarațiile lui Donald Trump vin după trei zile de bombardamente intense asupra Iranului, în timp ce Teheranul continuă să riposteze prin lansarea de rachete și drone către Israel și către state arabe din regiune unde sunt amplasate baze militare americane. Aceste atacuri obligă SUA și aliații săi să utilizeze volume considerabile de rachete antiaeriene pentru a intercepta proiectilele iraniene. Potrivit informațiilor disponibile, nu toate rachetele și dronele au putut fi doborâte, ceea ce amplifică presiunea asupra sistemelor de apărare din regiune. În acest context, Donald Trump a susținut că armata americană dispune de suficiente stocuri de armament și muniție pentru a face față unor conflicte de lungă durată, afirmând că SUA sunt pregătite chiar și pentru „războaie nesfârșite”. Regimul iranian nu dă semne de slăbire În pofida intensificării loviturilor aeriene și a uciderii ayatollahului Ali Khamenei, regimul de la Teheran nu pare să-și fi pierdut capacitatea de control intern. Obiectivul strategic al Washingtonului depășește neutralizarea programului nuclear și a celui de rachete balistice ale Iranului, vizând, potrivit declarațiilor anterioare, o schimbare de regim favorabilă intereselor americane. Totuși, analiștii atrag atenția că, în absența unei intervenții terestre, atacurile aeriene ar putea fi insuficiente pentru a produce o schimbare de putere la Teheran. Trump nu exclude trimiterea de trupe americane în Iran Președintele american a declarat luni că „marele val” al ofensivei împotriva Iranului abia urmează și că nu va ezita să trimită trupe americane pe teren „dacă va fi necesar”. Această posibilitate ridică temeri privind escaladarea conflictului într-un război regional de amploare, cu implicații majore pentru securitatea Orientului Mijlociu și pentru stabilitatea piețelor energetice globale. Pe fondul intensificării operațiunilor militare și al declarațiilor ferme de la Washington, perspectiva reluării negocierilor dintre SUA și Iran pare, cel puțin pentru moment, îndepărtată.

Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România (sursa: nato.int)
Investigații

ANALIZĂ Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România

Războiul din Orientul Mijlociu se extinde rapid și o țară UE, Cipru, deja a fost lovită de drone iraniene. Dar autoritățile de la București dau asigurări că nu există o amenințare militară directă la adresa teritoriului României, implicit la adresa bazelor de la Mihail Kogălniceanu sau Deveselu. Citește și: Nicușor Dan, întâlnire cu ambasadorul SUA în România. Darryl Nirenberg își începe oficial mandatul La solicitarea DeFapt.ro, generalul de brigadă (r) Mircea Mîndrescu și comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu au declarat că este foarte puțin probabil ca iranienii să atace bazele americane din România. În primul rând, pentru că în acest moment se confruntă cu dificultăți în apărarea antiaeriană a teritoriului lor. În al doilea rând, pentru că atacurile lor sunt concentrate asupra statului Israel și a bazelor americane din Orientul Mijlociu. Nicușor Dan: „România este în deplină siguranță” Orientul Mijlociu se află în a patra zi de război. Iranul luptă împotriva Israelului, dar în paralel încearcă să distrugă bazele americane din Golful Persic. Iranienii au atacat bazele americane Al-Udeid din Qatar, Al-Salem din Kuweit, Al-Dhafra din Emiratele Arabe Unite și o bază din Bahrain. Însă bazele americane de pe teritoriul României nu reprezintă o țintă directă, potrivit Bucureștiului. Președintele Nicușor Dan a transmis că „România este în deplină siguranță și nu se află sub niciun fel de amenințare directă. Chiar dacă actualul context regional de securitate din Orientul Mijlociu s-a degradat semnificativ, țara noastră este în afara oricărui pericol. Instituțiile statului român responsabile de politică externă și securitate monitorizează evoluția situației și iau toate măsurile care se impun în astfel de circumstanțe”. Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a transmis la rândul său că „nu există indicii care să arate o amenințare militară directă la adresa teritoriului României”. „Din discuțiile avute cu șeful Statului Major al Apărării am fost informat despre adaptarea dispozitivului de apărare și măsuri suplimentare de prudență, pentru a consolida nivelul de vigilență și pentru a menține la parametri optimi toate sistemele care susțin forțele de reacție rapidă”, a spus Miruță. Comandorul (r) Sandu Mateiu: „Greu de crezut că vor ataca cu rachete balistice” Comandorul (r) și analist militar Sandu Valentin Mateiu a declarat pentru DeFapt.ro că Iranul este preocupat în acest moment să își asigure apărarea antiaeriană, să atace Israelul și capabilitățile americane din regiune. „În teorie, toate bazele americane sunt vizate de Iran în acest moment. Dar prioritatea sunt bazele americane din regiune, nu din Europa. Prioritare sunt instalațiile americane, israeliene din zona Golfului și din Israel, și de pe mare, evident. Asta este o problemă de viață și de moarte, iar planificatorii militari prioritizează. Al doilea element este legat de capacitatea Iranului de a lovi”, a arătat comandorul (r) Sandu Mateiu. Tot el a precizat că este „foarte puțin probabil” ca Iranul să lovească vreo bază militară din România. „Au o dronă care bate cam 2.500 de km. Până la noi se ajunge la limită și greu de crezut că vor ataca cu rachete balistice. Foarte puțin probabil. De aceea, capacitatea Iranului este foarte limitată în a lovi o bază militară din România”, a mai declarat comandorul. Acesta a mai precizat că Iranul are în acest moment destul de mulți dușmani și nu vrea să „își creeze dușmani europeni suplimentari în acest context”. Generalul Mircea Mîndrescu nu crede că Iranul are intenția să lovească România Generalul de brigadă (r) Mircea Mîndrescu este la fel de sceptic atunci când vine vorba de un posibil atac al Iranului asupra bazelor americane din România. „Amenințarea, în teorie, înseamnă capabilitate și intenție. Dacă una dintre ele lipsește, nu avem cu adevărat o amenințare. Nu cred că există o amenințare din punct de vedere al Iranului pentru că nu cred că există intenția. Sunt discuții și interpretări în ceea ce privește capabilitatea. Adică, vorbim foarte obiectiv, au foarte multe rachete cu rază scurtă de acțiune și destul de multe cu rază medie de acțiune. Pentru că preocuparea iranielilor din 1979 încoace e Israelul. Și neprietenia lor și ura față de Israel. Dorința lor ar fi să aibă și armament nuclear și rachete balistice care să fie capabile să atingă Statele Unite ale Americii. Deci, nu îi văd pe iranieni dornici de a lovi altceva”, a explicat generalul Mircea Mîndrescu. Un alt motiv pentru care Iranul nu ar ataca bazele americane din România o reprezintă distanța. Generalul Mîndrescu a spus că, în astfel de momente, toată lumea măsoară distanța. Dar întrebarea care se pune este de unde se măsoară. „Dacă s-ar așeza chiar pe granița de vest, cât ar fi până la Constanța, la Mihail Kogălniceanu? Vreo 2.000 de km. Sunt anumite elemente neclare în literatura de specialitate. Vorbesc de 1.500 -2.000 de km care ar fi bătaia maximă a rachetelor. Alții aduc în discuție capabilități de 2.500 de km. Chiar dacă ar sta cu instalația pe graniță, din punct de vedere obiectiv, poate că ar atinge teritoriul României. Poate! Dar niciodată nu faci asta. Pentru că instalațiile nu sunt fix pe graniță”, a explica generalul Mircea Mîndrescu. Acesta a mai explicat că rachetele iraniene „suferă de lipsa de kilometri. Dar mai sunt și multe alte aspecte care se pot întâmpla: probleme tehnice inerente, contramăsurile care pot apărea, nepriceperea celor care lansează. Toate acestea reduc probabilitatea obiectivă”. „Scutul” de la Deveselu are ca scop tocmai doborârea rachetelor balistice iraniene La Deveselu se află „scutul” antirachetă american „Aegis Ashore”, parte componentă a sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice. Ministerul Apărării Naționale din România a anunțat prin intermediul unui comunicat de presă că „facilitatea Statelor Unite ale Americii de la Deveselu, integrată în sistemul de comandă și control al NATO, asigură protecția antibalistică împotriva amenințărilor emergente din afara zonei Euro-Atlantice”. Practic, este vorba de protecție împotriva rachetelor iraniene. De altfel, chiar după ceremonia de operaționalizare a bazei de la Deveselu, pe 12 mai 2016, secretarul general NATO al momentului, Jens Stoltenberg, a declarat că scopul bazei de la Deveselu este unul defensiv și vizează doborârea rachetelor balistice venite din afara spațiului euro-atlantic. Adjunctul Apărării americane de atunci, Robert Work, prezent la ceremonie, a fost și mai clar: scopul „scutului” de la Deveselu a fost să intercepteze „rachete balistice din Orientul Mijlociu care vin înspre aliații europeni NATO și înspre forțele SUA din Europa”.

Iran, peste 700 de morți în urma atacurilor (sursa: Pexels/Ahmed akacha)
Internațional

Peste 700 de morți în urma atacurilor asupra Iranului. Bilanțul victimelor ar putea fi mult mai mare

Atacurile lansate de Statele Unite și Israel împotriva Iranului au provocat un număr ridicat de victime, potrivit datelor oficiale și estimărilor organizațiilor pentru drepturile omului. Semiluna Roșie iraniană a anunțat marți că cel puțin 787 de persoane au fost ucise în urma atacurilor desfășurate de Statele Unite și Israel asupra Iranului. 787 de persoane ucise în 153 de orașe Potrivit informațiilor publicate pe canalul oficial de Telegram al organizației, bombardamentele au vizat 153 de orașe din întreaga țară. Citește și: Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general: a trimis în judecată șomeri și un agent de pază 787 de persoane ar fi fost ucise în urma atacurilor. Reprezentanții Semilunii Roșii au precizat că peste 3.600 de echipe de intervenție în caz de urgență au fost mobilizate la nivel național pentru a acorda sprijin victimelor și pentru a participa la misiunile de salvare. În numeroase locații, operațiunile de căutare și recuperare continuă. Organizația Hengaw: peste 1.500 de morți de la începutul atacurilor Un bilanț semnificativ mai mare a fost prezentat de Hengaw Organization for Human Rights, organizație pentru drepturile omului cu sediul în Norvegia. Conform estimărilor făcute publice luni, numărul total al persoanelor ucise de la declanșarea atacurilor, sâmbătă, ar depăși 1.500. Organizația susține că aproximativ 1.300 dintre victime ar fi membri ai forțelor armate iraniene, în timp ce în jur de 200 ar fi civili. Hengaw afirmă că datele sunt colectate prin intermediul unei rețele de contacte aflate pe teritoriul Iranului, utilizată pentru documentarea victimelor și verificarea informațiilor din teren. Diferențe majore între bilanțurile oficiale și cele independente Diferența semnificativă dintre cifrele anunțate de Semiluna Roșie iraniană și cele estimate de organizația Hengaw ridică semne de întrebare cu privire la amploarea reală a pierderilor umane. În contextul conflictului, verificarea independentă a datelor rămâne dificilă, iar bilanțurile ar putea fi revizuite pe măsură ce informațiile din teren sunt confirmate. Între timp, echipele de intervenție continuă operațiunile de salvare în zonele afectate de bombardamente.

UE, posibil val de refugiați din Iran (sursa: Pexels/Edy Kurnia)
Internațional

UE în alertă: războiul din Iran ar putea genera un aflux de refugiați fără precedent în Europa

Deși solicitările de azil în Uniunea Europeană au înregistrat o scădere semnificativă în 2025, Agenția UE pentru Azil avertizează asupra riscului unui posibil „aflux de refugiați” din Iran, în contextul escaladării tensiunilor din regiune. 822.000 de cereri de azil în 2025 În 2025, statele membre ale Uniunii Europene, alături de Norvegia și Elveția, au primit aproximativ 822.000 de cereri de azil. Citește și: Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general: a trimis în judecată șomeri și un agent de pază Datele indică o scădere de 19% față de anul precedent. Potrivit raportului, diminuarea numărului de solicitări este explicată în principal prin reducerea cererilor depuse de cetățeni sirieni, după căderea regimului lui Bashar al-Assad. În ceea ce privește Iranul, numărul cererilor de azil rămâne, deocamdată, relativ scăzut. În 2025, aproximativ 8.000 de iranieni au solicitat azil în UE și în țările vecine, comparativ cu 117.000 de afgani și 91.000 de venezueleni. Risc major în cazul destabilizării Iranului Raportul Agenției UE pentru Azil, redactat înainte de izbucnirea conflictului din weekend, avertizează însă asupra unui scenariu cu potențial exploziv. Cu o populație de aproximativ 90 de milioane de locuitori, chiar și o destabilizare parțială a Iranului ar putea genera fluxuri de refugiați fără precedent. Documentul subliniază că deplasarea a doar 10% din populația iraniană ar putea rivaliza cu cele mai mari valuri de refugiați din ultimele decenii. Chiar dacă atacurile americano-israeliene împotriva regimului de la Teheran nu au declanșat până acum o migrație masivă, agenția europeană avertizează că „amploarea riscului potențial este considerabilă”. Posibil traseu prin Turcia către Europa Autorii raportului precizează că scenariul unui val amplu de refugiați iranieni rămâne, în acest moment, „speculativ”. Un eventual flux migrator ar presupune tranzitarea Turciei și apoi îndreptarea către Europa. În acest context, președinta Comisia Europeană, Ursula von der Leyen, a discutat situația atât cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, cât și cu miniștrii de externe ai celor 27 de state membre, în cadrul unei reuniuni extraordinare. Comisia Europeană a anunțat că își întărește măsurile de pregătire, prin monitorizarea atentă a tendințelor migrației și prin consolidarea cooperării cu agențiile Națiunilor Unite.

Strâmtoarea Ormuz a fost închisă (sursa: cbc.ca)
Internațional

Strâmtoarea Ormuz, închisă traficului maritim. Iranul amenință că va ataca orice navă care încearcă să tranziteze zona

Comandantul Gărzilor Revoluționare iraniene a anunțat închiderea Strâmtorii Ormuz pentru traficul maritim și a avertizat că Iranul va incendia orice navă care va încerca să traverseze acest punct strategic. Decizia are implicații majore pentru piața energetică globală, în condițiile în care Strâmtoarea Ormuz reprezintă una dintre cele mai importante rute pentru transportul petrolului din statele Golfului. Strâmtoarea Ormuz, rută esențială pentru exporturile de petrol din Golf Strâmtoarea Ormuz face legătura între Golful Persic și Golful Oman, fiind un coridor maritim vital pentru exporturile de petrol și gaze naturale lichefiate provenite din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Irak și Qatar. Citește și: Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT. La DNA - varianta cea mai rezonabilă Potrivit estimărilor internaționale, un procent semnificativ din petrolul tranzacționat la nivel mondial trece zilnic prin acest punct strategic. Orice blocaj în zonă generează imediat reacții pe piețele energetice și temeri privind securitatea aprovizionării. Deși autoritățile iraniene au negat anterior că ar fi închis oficial strâmtoarea, în contextul atacurilor aeriene lansate sâmbătă împotriva Iranului de către SUA și Israel, în realitate traficul era deja afectat. Mai mulți operatori maritimi au ales să evite zona din cauza riscului crescut de conflict, ceea ce a dus la o închidere de facto a rutei. Iranul susține că a atacat un petrolier cu legături americane În cursul aceleiași zile, Gărzile Revoluționare iraniene au anunțat că au lovit cu două drone un petrolier aflat în Strâmtoarea Ormuz, despre care susțin că ar avea legături cu Statele Unite. Nava vizată este petrolierul Athe Nova, care navighează sub pavilionul statului Honduras. Până la acest moment, operatorul navei nu a oferit informații clare cu privire la starea vasului sau la eventualele pagube produse.

Cum a știut Israelul de întâlnirea liderilor iranieni cu Khamenei și a lovit la momentul perfect Foto: X/Twitter
Eveniment

Cum a știut Israelul de întâlnirea liderilor iranieni cu ayatollahul Khamenei și a lovit la momentul perfect

Cum a știut Israelul de întâlnirea liderilor iranieni cu ayatollahul Khamenei și a lovit la momentul perfect: de ani întregi pirata sistemul de camere care supraveghea traficul din Teheran și urmărea mișcările apropiaților și gărzilor acestuia, explică Financial Times. Citește și: Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT. La DNA - varianta cea mai rezonabilă Camerele piratate au permis analiștilor israelieni să observe rutina zilnică a oficialilor și a gărzilor de corp, ajutându-i să construiască profiluri detaliate ale „modului de viață” al acestora. O cameră de filmare din apropierea străzii Pasteur, aproape de complexul lui Khamenei, a fost utilizată pentru a monitoriza activitatea și a confirma prezența oficialilor de rang înalt. Cum a știut Israelul de întâlnirea liderilor iranieni cu Khamenei și a lovit la momentul perfect Pe de altă parte, o sursă umană a confirmat din partea serviciilor secrete americane că o întâlnire importantă se desfășura conform planului, ceea ce, împreună cu informațiile obținute de camerele de supraveghere, a oferit certitudinea necesară pentru lansarea atacului de mare amploare. Un parlamentar iranian, Mahmoud Nabavian, a afirmat anterior că Israelul controlează rețeaua de supraveghere urbană, declarând că „toate camerele de supraveghere din orașe, amplasate la intersecții, sunt în mâinile Israelului”. Însă oficialii orașului Teheran au minimizat în general această posibilitate. Ceea ce distinge ultima operațiune, potrivit FT, este amploarea automatizării. Urmărirea țintelor, care odinioară necesita o confirmare vizuală minuțioasă, este din ce în ce mai des realizată de sisteme bazate pe algoritmi care analizează miliarde de puncte de date. O persoană familiarizată cu procesul l-a descris ca fiind „o linie de asamblare cu un singur produs: ținte”. Această relatare din Financial Times completează informațiile apărute la 1 martie, când s-a aflat că, la 28 februarie, Israelul ar fi desfășurat o operațiune cibernetică care viza o aplicație iraniană de rugăciune numită BadeSaba Calendar, care are peste cinci milioane de descărcări. Hackerii au trimis notificări push utilizatorilor, în special personalului militar, îndemnându-i să dezerteze din regimul iranian. Operațiunea cibernetică a avut loc sâmbătă, 28 februarie 2026, coincidând cu atacurile aeriene comune ale SUA și Israelului asupra Teheranului. Utilizatorii au primit o serie de mesaje în limba persană, printre care: „Ajutorul a sosit”, „Oricine se alătură apărării și protejării națiunii iraniene va beneficia de amnistie și iertare” sau „Lăsați armele sau alăturați-vă forțelor de eliberare”.

Cenzură în Dubai după atacurile din weekend (sursa: Pexels/Abbas Mohammed)
Internațional

Cum a fost controlat discursul public în Dubai după atacurile din weekend (investigație WELT)

O investigație realizată de publicația germană WELT analizează modul în care autoritățile din Dubai ar fi intervenit pentru a controla narațiunea publică după atacurile cu rachete și drone lansate de Iran asupra Emiratele Arabe Unite, ca reacție la operațiunile militare ale Israel și Statele Unite ale Americii. Potrivit sursei citate, evenimentele din weekend au afectat temporar imaginea de stabilitate și siguranță a emiratului, după ce fragmente rezultate din interceptarea rachetelor au provocat explozii și incendii, inclusiv la hotelul de lux Burj Al Arab, precum și la alte obiective de infrastructură. Spațiul aerian a fost închis temporar, iar imaginile au circulat rapid pe rețelele sociale. De la reacții spontane la un mesaj unitar: schimbarea discursului online Conform investigației WELT, în primele ore după atacuri, turiști, rezidenți și influenceri au publicat mesaje în care vorbeau despre teamă și incertitudine. Citește și: Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT. La DNA - varianta cea mai rezonabilă Ulterior însă, discursul public s-ar fi uniformizat. Au apărut formulări similare privind stabilitatea situației, eficiența autorităților și lipsa oricărui motiv de îngrijorare. Mai mulți influenceri și rezidenți intervievați de publicația germană au sugerat că această schimbare ar fi fost rezultatul unor intervenții indirecte din partea autorităților. O influenceriță care a dorit să rămână anonimă a declarat pentru WELT că ar fi existat apeluri telefonice prin care s-ar fi transmis că „narativul fricii” nu își are locul în Dubai. Experți: „Există cenzură de stat, chiar dacă nu este aplicată brutal” Avocatul și consultantul José A. Campos Nave, citat de WELT, afirmă că în Dubai există cenzură de stat, însă aceasta funcționează mai degrabă prin autocontrol și cunoașterea regulilor nescrise. „Mulți străini știu foarte bine ce subiecte pot aborda public și ce teme sunt sensibile”, a explicat acesta. Dubai are o populație formată în proporție de aproximativ 90% din cetățeni străini, potrivit datelor oficiale ale UAE Federal Competitiveness and Statistics Centre. Dreptul de rezidență este, în majoritatea cazurilor, condiționat de locul de muncă, investiții sau deținerea unei afaceri și trebuie reînnoit periodic. În acest context, susțin sursele citate, statul deține pârghii importante de influență, inclusiv prin posibilitatea retragerii dreptului de ședere. Legislație privind „știrile false” și imaginea statului Investigația WELT amintește că Emiratele Arabe Unite au adoptat legi extinse privind combaterea criminalității informatice, care sancționează răspândirea de informații false sau afectarea reputației statului. Organizații precum Freedom House clasifică Emiratele Arabe Unite drept „ne-libere”, iar în Democracy Index realizat de The Economist țara nu este considerată o democrație deplină. Mai multe persoane intervievate de WELT au confirmat, sub protecția anonimatului, că abaterea de la „regulile” nescrise poate duce la convocări la poliție sau, în cazuri extreme, la pierderea dreptului de rezidență. Imaginea ca instrument economic și politic Potrivit experților citați, menținerea unei imagini impecabile este esențială pentru Dubai, care funcționează ca un brand global, dependent de investiții, turism și capital internațional. În acest sens, comunicarea publică devine parte a strategiei economice. Influencerii joacă un rol important în promovarea unei imagini pozitive a orașului, iar gestionarea discursului în momente de criză este considerată crucială. Atacurile recente au pus la încercare acest model, întrucât imaginile și reacțiile spontane din mediul online au introdus doar pentru scurt timp un discurs despre vulnerabilitate.

Spania nu susține acțiunile militare împotriva Iranului (sursa: Facebook/Ministerio de Asuntos Exteriores)
Internațional

Madridul nu susține acțiunile militare împotriva Iranului. SUA își mută avioanele KC-135 din Spania către Germania

Guvernul de la Madrid a anunțat oficial că nu va sprijini acțiunile militare lansate de Statele Unite ale Americii și Israel împotriva Iran și nu va autoriza utilizarea bazelor militare spaniole pentru astfel de operațiuni. Declarațiile au fost făcute luni de ministrul spaniol de externe, José Manuel Albares, și de ministrul apărării, Margarita Robles. Decizia a avut efecte imediate: aviația militară americană a început să își relocheze avioanele de realimentare KC-135 Stratotanker din Spania către Germania și alte locații europene. Madridul invocă respectarea dreptului internațional Într-un interviu acordat presei, José Manuel Albares a subliniat că Spania cere respectarea dreptului internațional și a avertizat că „logica violenței nu face decât să ducă la noi escaladări”. Citește și: Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT. La DNA - varianta cea mai rezonabilă Șeful diplomației spaniole a precizat că, deși fiecare stat își stabilește independent politica externă, vocea Europei ar trebui să fie una a echilibrului și moderației, orientată spre dezescaladare și reluarea negocierilor. Guvernul spaniol nu va permite folosirea bazelor sale pentru nicio acțiune care nu respectă Carta Națiunilor Unite și normele dreptului internațional, a transmis Albares. Bazele Morón și Rota nu vor oferi sprijin operațiunilor împotriva Iranului Într-un interviu separat acordat postului public RTVE, ministrul apărării Margarita Robles a declarat că bazele militare din Morón de la Frontera și Rota, situate în sudul Spaniei, nu au oferit și nu vor oferi nicio formă de asistență Statelor Unite în acțiunile împotriva Iranului. Potrivit acesteia, utilizarea bazelor militare trebuie să respecte atât dreptul internațional, cât și acordul bilateral încheiat între Spania și SUA. SUA își mută avioanele KC-135 din Spania către Germania Ca urmare a poziției adoptate de Madrid, Forțele Aeriene ale SUA au redesfășurat cel puțin 15 avioane strategice de realimentare în zbor KC-135 Stratotanker din Spania către Germania și alte locații. Conform datelor publice ale platformei de monitorizare a traficului aerian Flightradar24: zece avioane KC-135 au decolat de la baza Morón de la Frontera către baza aeriană Ramstein Air Base din Germania; alte cinci aeronave au plecat de la baza Rota către o destinație necunoscută, după ce și-au dezactivat transponderele. Avioanele KC-135 sunt esențiale pentru realimentarea în aer a aeronavelor de atac implicate în bombardamente. Zboruri C-17 între Spania și Italia În ultimele ore au fost observate și zboruri efectuate de aeronave de transport strategic C-17 Globemaster III, utilizate pentru transportul de trupe și echipamente. Acestea au operat între baza Rota și baza aeriană Sigonella Air Base din Sicilia, Italia.

NATO nu va intra în războiul cu Iranul (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

NATO nu va intra în războiul cu Iranul: Mark Rutte exclude implicarea militară a Alianței în conflict

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat luni că intervenția militară a SUA și a Israelului împotriva Iranului contribuie la limitarea capacității Teheranului de a dezvolta arme nucleare și rachete balistice, însă NATO nu va intra în conflict. NATO nu va fi implicată direct în conflict Într-un interviu acordat postului german ARD, Mark Rutte a subliniat clar că Alianța Nord-Atlantică nu are în plan să se implice direct în conflictul dintre SUA, Israel și Iran. Citește și: Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT. La DNA - varianta cea mai rezonabilă „Nu există absolut niciun plan ca NATO să fie atrasă în acest conflict sau să facă parte din el”, a afirmat oficialul. Totuși, acesta a precizat că anumite state membre pot decide, individual, să sprijine acțiunile Washingtonului și ale Tel Avivului. Reducerea capacității nucleare a Iranului, obiectiv strategic Potrivit șefului NATO, operațiunea militară are un impact direct asupra capacității Iranului de a-și dezvolta programul nuclear și arsenalul de rachete balistice. „Este foarte important ceea ce fac SUA împreună cu Israelul, deoarece reduc și limitează capacitatea Iranului de a se dota cu arme nucleare și rachete balistice”, a declarat Rutte.

Trump critică decizia lui Starmer privind Iranul (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump îl acuză pe Starmer că a întârziat sprijinul militar împotriva Iranului: A durat mult prea mult

Președintele american Donald Trump l-a criticat pe premierul britanic Keir Starmer pentru că ar fi întârziat autorizarea utilizării bazei militare din Diego Garcia în operațiunile americane împotriva Iranului. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației The Daily Telegraph. SUA au cerut acces la bazele britanice pentru lovituri asupra Iranului Premierul britanic a anunțat duminică seara că a acceptat solicitarea Washingtonului de a permite utilizarea bazelor militare britanice pentru lovituri asupra amplasamentelor de rachete iraniene. Citește și: „Trumpiștii” din AUR, tăcere deplină după atacul SUA asupra Iranului. Dungaciu, foarte evaziv Printre facilitățile vizate se află și baza strategică Diego Garcia, situată în arhipelagul Chagos, în Oceanul Indian, un punct-cheie pentru operațiunile militare ale SUA în regiune. Trump: „A durat mult prea mult” În interviul pentru The Daily Telegraph, Donald Trump și-a exprimat nemulțumirea față de ritmul deciziei luate de Londra. „A durat mult prea mult. Mult prea mult”, a declarat liderul de la Casa Albă. „Am fost foarte dezamăgiți de Keir”, a adăugat acesta.

Războiul cu Iranul, inflație în Europa (sursa: Pexels/Pixabay)
Economie

Războiul cu Iranul lovește indirect Europa: petrolul și gazele se scumpesc, inflația ar putea crește

Atacul militar americano-israelian asupra Iranului ar putea avea efecte economice semnificative în Europa, amenințând să crească inflația și să afecteze o creștere economică deja modestă, potrivit unei analize realizate de Reuters. Tensiunile din Orientul Mijlociu au perturbat transportul maritim în Golful Persic, o regiune esențială pentru aprovizionarea Europei cu petrol, gaze și produse petroliere. Strâmtoarea Ormuz, punct strategic pentru energia globală Strâmtoarea Ormuz reprezintă o rută-cheie pentru exporturile de energie ale statelor din Golf. Aproximativ 20% din petrolul global tranzitează această zonă, inclusiv volume provenite din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Irak, Kuweit și Iran. Citește și: „Trumpiștii” din AUR, tăcere deplină după atacul SUA asupra Iranului. Dungaciu, foarte evaziv Prin Ormuz trec, de asemenea, cantități importante de gaze naturale lichefiate (GNL) din Qatar. După reducerea dependenței de energia rusească în urma invaziei Ucrainei, Europa și-a intensificat importurile din regiunea Golfului. Marea Britanie, Italia, Belgia și Polonia sunt printre cele mai dependente de GNL transportat prin Ormuz, potrivit datelor Administrației SUA pentru Informații în Energie. Prețurile la petrol și gaze cresc abrupt Conflictul a determinat peste 200 de nave, inclusiv petroliere și transportatoare de GNL, să ancoreze în apropierea Strâmtorii Ormuz, ceea ce a alimentat imediat creșterea prețurilor la energie. Contractele futures pe Brent au urcat cu aproape 8%, ajungând la 78 de dolari pe baril, în timp ce gazele naturale tranzacționate la hub-ul din Amsterdam au crescut cu 19%, până la 38 euro/MWh. Aceste valori depășesc estimările incluse în proiecțiile din decembrie 2025 ale Banca Centrală Europeană (BCE), care mizau pe un preț al gazului de 29,6 euro/MWh și pe un preț al țițeiului de 62,5 dolari/baril pentru acest an. Impact limitat asupra creșterii economice, dar presiune pe inflație Analizele interne ale BCE indică faptul că o creștere permanentă de 14% a prețurilor la petrol și gaze ar reduce creșterea economică cu doar 0,1% în acest an, dar ar majora inflația cu până la 0,5 puncte procentuale. Conform sondajelor Reuters, economia zonei euro ar urma să crească cu 1,2% în acest an și 1,4% anul viitor, în timp ce Marea Britanie ar înregistra un avans de 1% și 1,4%. Ritmul este modest comparativ cu SUA, unde PIB-ul este estimat să avanseze cu 2,5% și 2% în perioada 2026–2027. Totuși, efectele actuale ar fi considerabil mai reduse decât șocul energetic din 2022, generat de atacul Rusiei asupra Ucrainei, care a diminuat creșterea economică cu un punct procentual și a majorat inflația cu două puncte procentuale, potrivit unui studiu al Comisiei Europene. BCE și Banca Angliei, în fața unor decizii dificile Banca Angliei ar putea amâna eventualele reduceri ale dobânzilor, în timp ce BCE urmează să publice noile previziuni macroeconomice pe 19 martie, cu o actualizare a estimărilor privind inflația energetică. Investitorii nu anticipează însă o reacție imediată din partea BCE, care, în mod tradițional, ignoră volatilitatea pe termen scurt a piețelor și creșterile tranzitorii ale prețurilor la energie. Durata conflictului, factor decisiv pentru economie Impactul economic va depinde în mare măsură de durata și amploarea conflictului. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că operațiunea împotriva Iranului ar putea dura aproximativ patru săptămâni. Economiștii de la Commerzbank estimează că un conflict de scurtă durată ar avea efecte limitate. În schimb, dacă situația s-ar prelungi timp de câteva luni, inflația din zona euro ar putea crește cu cel puțin un punct procentual, iar creșterea economică ar fi redusă cu câteva zecimi de punct procentual. În prezent, inflația în zona euro se situează la 1,7%, sub ținta BCE, ceea ce ar putea absorbi o creștere moderată fără a pune în pericol stabilitatea prețurilor. BCE monitorizează însă atent riscul efectelor de runda a doua, atunci când un șoc temporar al prețurilor la energie începe să influențeze așteptările pe termen lung și să se reflecte în salarii și prețuri. Pentru moment, banca centrală este așteptată să adopte o poziție prudentă, urmărind evoluțiile fără intervenții imediate.

Trump va continua să atace Iranul până când regimul de la Teheran va fi schimbat, afirmă surse israeliene Foto: Facebook White House
Internațional

Trump va continua să atace Iranul până când regimul de la Teheran va fi schimbat - surse israeliene

Președintele SUA, Donald Trump, va continua să atace Iranul până când regimul de la Teheran va fi schimbat, afirmă surse israeliene citate de Jerusalem Post. „Israelul este încrezător nu numai că schimbarea regimului în Iran este posibilă, dar și că SUA vor rămâne în luptă până când acest lucru se va întâmpla, au declarat luni oficiali israelieni de rang înalt pentru The Jerusalem Post. Aceasta contrazice afirmațiile oficialilor americani care au vorbit cu Reuters și și-au exprimat scepticismul cu privire la posibilitatea schimbării regimului în Iran”, scrie Jerusalem Post. Citește și: „Trumpiștii” din AUR, tăcere deplină după atacul SUA asupra Iranului. Dungaciu, foarte evaziv Trump va continua să atace Iranul până când regimul de la Teheran va fi schimbat „El și-a stabilit deja obiectivul. Vrea să înlocuiască regimul și nu are nicio intenție să ia piciorul de pe accelerație”, a spus un oficial israelian citat de Jerusalem Post. În schimb, până acum, în această operațiune nu au fost bombardate site-urile nucleare iraniene.  Un alt oficial israelian a spus, pentru Jerusalem Post, că atacurile cu rachete îndreptate împotriva statelor din Golf au determinat aceste țări să concluzioneze că este necesară o schimbare de regim la Teheran. Mai mulți comentatori de pe rețelele sociale arată că atacurile SUA și Israelului s-au orientat către poliție, bazele serviciilor secrete și sediile milițiilor pro-Gărzile Revoluționare, încercând în mod evident să elimine potențiala rezistență la viitoarele acțiuni de masă ale poporului iranian care ar putea duce la schimbarea regimului.

Rusia abandonează Iranul, BRICS nu oferă sprijin militar (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia își abandonează aliatul iranian: Kremlinul exclude sprijinul militar al BRICS pentru Teheran în conflictul cu SUA și Israel

Kremlinul a exclus luni posibilitatea ca grupul BRICS, din care fac parte state precum Iran, Rusia și China, să ofere sprijin militar Teheranului în conflictul său cu Statele Unite și Israel. Peskov: BRICS nu presupune asistență militară reciprocă Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, a precizat în conferința de presă zilnică faptul că apartenența la BRICS nu implică obligații de apărare colectivă. Citește și: „Trumpiștii” din AUR, tăcere deplină după atacul SUA asupra Iranului. Dungaciu, foarte evaziv „Apartenența la BRICS nu implică obligația de a oferi asistență reciprocă în timpul unei agresiuni militare”, a declarat oficialul rus. Potrivit acestuia, organizația nu a organizat încă consultări privind escaladarea conflictului din jurul Republicii Islamice Iran și promovează cooperarea în domenii economice și politice, nu militare. Lavrov și Wang Yi condamnă atacurile asupra Iranului Serghei Lavrov și Wang Yi au condamnat duminică atacurile lansate de SUA și Israel împotriva Iranului. Cei doi miniștri de externe au transmis, în cadrul unei convorbiri telefonice, că astfel de acțiuni „încalcă grav dreptul internațional și principiile fundamentale ale Cartei Națiunilor Unite” și destabilizează întreaga regiune. Totodată, Lavrov și Wang Yi au criticat politicile pe care le consideră menite să răstoarne „autoritățile alese în mod legitim ale unor state suverane”. Vladimir Putin condamnă eliminarea lui Ali Khamenei Vladimir Putin a transmis un mesaj oficial de condoleanțe după eliminarea liderului suprem iranian, Ali Khamenei. În telegrama adresată președintelui iranian Masoud Pezeshkian, Putin a calificat uciderea ayatollahului drept o acțiune care încalcă „toate normele moralei umane și ale dreptului internațional”. Cu toate acestea, liderul de la Kremlin nu a menționat explicit SUA sau Israelul în mesajul său. Rusia nu a intervenit nici în atacurile din 2025 Deși Iranul a furnizat Rusiei drone și echipamente militare utilizate în campania din Ucraina, Moscova nu a intervenit nici la jumătatea anului 2025, când Teheranul a fost vizat de atacuri americane și israeliene. Ce este BRICS și ce obligații presupune BRICS reunește Brazilia, India, Rusia, China, Africa de Sud, Egipt, Etiopia, Indonezia, Iran și Emiratele Arabe Unite. Deși grupul promovează ideea unei ordini mondiale multipolare și a cooperării economice între economii emergente, nu funcționează ca o alianță militară similară NATO și nu presupune obligații de apărare colectivă. Analiza ISW: Rusia își abandonează aliatul iranian Experții Institutul pentru Studiul Războiului apreciază că, în pofida retoricii despre „parteneriat strategic”, Rusia și-a abandonat practic aliatul iranian. Potrivit analizei, faptul că Vladimir Putin nu a menționat direct SUA sau Israelul în mesajul său reprezintă un semnal clar că Moscova încearcă să evite o deteriorare ireversibilă a relațiilor cu Washingtonul. Diplomația rusă, mai dură în declarații decât în fapte Oficiali ai Ministerului rus de Externe au adoptat un ton mult mai dur în declarațiile publice, acuzând Occidentul că ar fi declanșat o „vânătoare” împotriva liderilor iranieni. Diplomații ruși au susținut că astfel de acțiuni încalcă dreptul internațional. Observatorii internaționali subliniază însă că aceste poziții sunt în contradicție cu propriile acțiuni ale Rusiei în Ucraina, unde Moscova este acuzată de ani de zile de încălcarea acelorași norme de drept internațional.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră