duminică 19 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: iran

369 articole
Internațional

Noii șefi ai Iranului: extremiști suspecți de crime și terorism, dar așteaptă venirea Imamului Mahdi

Noii șefi ai Iranului sunt extremiști suspecți de crime și terorism, dar care așteaptă venirea Imamului Mahdi, ca să aducă pacea pe pământ, arată o analiză Wall Street Journal (WSJ). Publicația crede că noul ayatollah,  Mojtaba Khamenei, era pregătit de mult timp, iar puterea sa se bazează pe așa-numitul „Habib circle”. Acest grup își are denumirea de la Batalionul Habib din perioada războiului iraniano-irakian, denumit astfel numit după o personalitate din secolul al VII-lea a islamului șiit, venerată pentru că și-a sacrificat viața în luptă. Citește și: Ciucu desființează PSD și privește autocritic spre trecut: „Nu vom redeveni marionetele voastre” Noii șefi ai Iranului: extremiști suspecți de crime și terorism, dar așteaptă venirea Imamului Mahdi Cine sunt radicalii care ar conduce acum Iranul, de facto: Mohammad Bagher Zolghadr, noul șef al Securității, fost lider al unui grup de guerilla care a ucis un inginer american, suspectat că a asasinat doi polițiști. Este atât de radical încât Qassem Soleimani, fostul șef al Quds, ucis de SUA, și-a dat demisia, temporar, din subordinea sa. „Mediatorii afirmă că Zolghadr are o influență considerabilă în cadrul discuțiilor cu Statele Unite, primind rapoarte de la negociatori și contribuind la orientarea deciziilor acestora”, scrie WSJ.  „Noul comandant-șef al Gărzii Revoluționare, Ahmad Vahidi, este acuzat că a participat la atentatul cu bombă din 1994 asupra unui centru comunitar evreiesc din Buenos Aires, în urma căruia au murit 85 de persoane și au fost rănite sute”, arată WSJ. Ca ministru de Interne a supervizat represiunea protestelor din 2022.  „Noul consilier militar al lui Khamenei, Mohsen Rezaie, este, de asemenea, acuzat de implicare în atentatul de la Buenos Aires. În calitate de comandant al Gărzii Revoluționare în anii 1980, el a pus în aplicare o strategie menită să îl răstoarne pe dictatorul irakian Saddam Hussein, prelungind un război de uzură dezastruos care, potrivit guvernului american, a generat cel puțin 250.000 de morți”, mai arată WSJ. El a spus despre actualul conflict cu SUA și Israel: „Răspunsul iranian nu va mai fi «ochi pentru ochi». Va fi «cap pentru un ochi, o mână și un picior pentru un ochi»” Acest grup are o viziune mesianică, așteptând venirea  Imamului Mahdi, o figură despre care musulmanii șiiți cred că va aduce pacea și dreptatea în lume.

Noii șefi ai Iranului: extremiști suspecți de crime și terorism, dar așteaptă venirea Imamului Mahdi Foto: X/Twitter
Alegătorii USR, cei mai sceptici în legătură cu succesul operațiunii din Iran Foto: X Centcom
Politică

Sondaj: alegătorii USR, cei mai sceptici în legătură cu succesul operațiunii din Iran

Alegătorii USR sunt cei mai sceptici în legătură cu succesul operațiunii din Iran, în timp ce electoratul PNL este cel mai optimist, arată un sondaj INSCOP publicat azi. INSCOP a întrebat: „În opinia dumneavoastră, Statele Unite ale Americii și Israelul vor avea succes sau nu vor avea succes în operațiunea militară împotriva Iranului?”. Citește și: Ciucu desființează PSD și privește autocritic spre trecut: „Nu vom redeveni marionetele voastre” Alegătorii USR, cei mai sceptici în legătură cu succesul operațiunii din Iran La această întrebare, 46.7% dintre respondenți cred că Statele Unite ale Americii și Israel vor avea succes în operațiunea militară împotriva Iranului, pe când 35.4% sunt de părerea contrarie. 17.8% nu știu sau nu răspund. Însă, în ceea ce privește alegătorii USR, 44% nu cred în succesul operațiunii, iar 44% sunt optimiști. Alegătorii PNL sunt cei mai încrezători: 56% cred în succesul americano-israelian, față de 49% dintre auriști și 46% dintre pesediști. Pesimiștii: 31% din auriști, 33% din alegătorii PNL, 37% din cei ai PNL.  În ceea ce privește efectele economice ale războiului din Iran, 7.2% dintre români consideră că efectele economice ale războiului din Iran, precum creșterea prețurilor la combustibili, vor dispărea rapid odată cu încheierea conflictului. 30.9% cred că efectele vor dispărea, dar treptat, în timp ce 56.1% sunt de părere că acestea vor persista o perioadă îndelungată. Ponderea non-răspunsurilor este de 5.8%. Votanții PNL și USR, femeile, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații din sectorul public consideră într-o proporție mai mare decât restul populației că efectele economice ale războiului vor dispărea, dar treptat. Sunt de părere că efectele economice ale războiului vor persista o perioadă îndelungată într-un procent mai ridicat decât media: votanții PSD, bărbații, angajații din sectorul privat.

Trump și războiul cu Iranul care tot se termină (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

De câte ori a spus Trump că războiul cu Iranul e pe final de la începerea conflictului

Președintele american Donald Trump a declarat recent că războiul cu Iranul s-ar putea apropia de final. De la începutul conflictului, liderul de la Casa Albă a sugerat acest lucru de aproape 12 ori conturând un tipar de declarații care combină optimismul strategic cu ambiguitatea. O analiză a intervențiilor sale publice, reflectate în presa internațională, indică asemenea afirmații, de la estimări precum „va dura 4–5 săptămâni” sau „se poate termina rapid”, până la formule precum „am câștigat deja” ori „foarte aproape de final”. Donald Trump: războiul cu Iranul, „foarte aproape de final” Președintele american Donald Trump a declarat marți că războiul cu Iran s-ar putea apropia de final, potrivit unui interviu acordat postului Fox News. Citește și: Liderii PSD din Prahova, șocați de întâlnirea cu președintele Nicușor Dan la mănăstirea Cornu: „Exagerat de normal” „Cred că se apropie de final. Îl consider foarte aproape de sfârșit”, a afirmat Trump, conform declarațiilor distribuite de jurnalista Maria Bartiromo. Trump: Iranul ar avea nevoie de decenii pentru a se reconstrui Liderul american a susținut că o eventuală retragere a Statele Unite ale Americii ar lăsa Iranul într-o poziție dificilă pe termen lung. „Dacă plecăm acum, Iranul va avea nevoie de 20 de ani pentru a se reconstrui”, a spus Trump, adăugând că situația rămâne fluidă și că evoluțiile din perioada următoare vor fi decisive. Totodată, acesta a sugerat că Teheranul ar fi interesat de reluarea negocierilor și de ajungerea la un acord. Negocieri tensionate și semnale privind o nouă rundă de discuții Declarațiile vin în contextul unui armistițiu de două săptămâni între Statele Unite ale Americii și Iran, aflat în prezent în vigoare. Anterior, Trump sugerase că o nouă rundă de discuții ar putea avea loc în scurt timp: „S-ar putea întâmpla ceva în următoarele două zile”, declara acesta pentru New York Post, fără a oferi detalii suplimentare. Prima rundă de negocieri, desfășurată în Islamabad, s-a încheiat fără un acord, însă informații neconfirmate indică posibilitatea unei noi întâlniri în zilele următoare. JD Vance: „Nu vrem un acord mic, ci o mare înțelegere” Vicepreședintele JD Vance a confirmat că armistițiul se menține, subliniind că administrația americană urmărește un acord amplu, nu unul limitat. „Încetarea focului se menține, iar discuțiile au înregistrat progrese enorme”, a declarat Vance în cadrul unui eveniment din Athens, Georgia. Potrivit acestuia, motivul pentru care nu s-a ajuns încă la un acord este dorința președintelui Trump de a obține garanții clare că Iranul nu va dezvolta arme nucleare. Condițiile SUA: fără arme nucleare și fără sprijin pentru terorism Vicepreședintele american a detaliat și principalele condiții impuse Teheranului: - renunțarea la programul nuclear militar, - încetarea sprijinului pentru grupări considerate teroriste, - deschiderea către integrarea economică globală. „Președintele își dorește un acord în care poporul iranian să prospere și să se alăture economiei mondiale”, a explicat Vance. Posibilă nouă rundă de negocieri înainte de expirarea armistițiului Potrivit CNN, o a doua rundă de negocieri ar putea avea loc înainte de expirarea armistițiului, programată pentru săptămâna viitoare. Surse apropiate discuțiilor indică faptul că delegația americană ar putea fi condusă chiar de JD Vance. De asemenea, la negocieri ar putea participa Steve Witkoff și Jared Kushner. De câte ori a spus Trump că războiul e „aproape de final” Declarația recentă a lui Donald Trump, potrivit căreia războiul cu Iran este „foarte aproape de final”, nu este o premieră. De la începutul conflictului, liderul american a transmis în mod repetat mesaje similare, sugerând în mai multe rânduri că finalul este iminent, uneori chiar în timp ce operațiunile militare continuau. O analiză a declarațiilor publice arată un tipar: optimism constant privind încheierea rapidă a războiului, combinat cu mesaje contradictorii despre continuarea luptelor. Martie 2026: războiul ar putea fi „terminat rapid” La scurt timp după declanșarea conflictului, Trump a declarat că războiul ar putea fi încheiat „destul de repede”. În același interval, el estima că operațiunile ar putea dura aproximativ 4–5 săptămâni, deși admitea că ar putea „merge mult mai departe”. Mesaje contradictorii: „am câștigat”, dar „nu plecăm încă” Pe măsură ce conflictul a evoluat, discursul lui Trump a devenit mai nuanțat și, uneori, contradictoriu. În martie, el a afirmat că Statele Unite „au câștigat” războiul, sugerând chiar că, în esență, acesta fusese decis foarte devreme. În același timp, a insistat că operațiunile trebuie continuate pentru „a termina treaba”, refuzând ideea unei retrageri rapide. Această combinație de declarații — victorie deja obținută, dar război încă în desfășurare — a alimentat percepția unei strategii neclare. „Războiul este aproape complet”: declarațiile din interviuri În mai multe interviuri, Trump a reiterat ideea că războiul este practic încheiat. El a declarat că războiul este „foarte complet, aproape terminat” și că Iranul nu mai are capacități militare relevante. Într-o altă intervenție, a spus că conflictul este „pretty much over” (aproape încheiat), fără a oferi însă un calendar clar sau condiții precise pentru final. De asemenea, a afirmat că războiul va fi „încheiat în curând” sau „foarte curând”, menținând aceeași linie de comunicare. „Nu mai e nimic de lovit”: argumentul militar Un alt argument invocat frecvent de Trump pentru a susține apropierea finalului a fost degradarea capacităților militare ale Iranului. Într-un interviu, el a afirmat că nu mai există „practic nimic de țintit”, sugerând că obiectivele militare au fost atinse. În alte declarații, a spus că Iranul este „la capătul liniei” și că infrastructura sa militară este aproape distrusă. Acest tip de retorică a fost constant folosit pentru a justifica ideea că războiul se apropie inevitabil de final. Aprilie 2026: „foarte aproape de sfârșit” În ultimele zile, Trump a reluat această temă, declarând că războiul este „foarte aproape de final”. Totuși, chiar și în acest context, mesajul său rămâne ambiguu: pe de o parte, sugerează că finalul este iminent; pe de altă parte, afirmă că „nu am terminat” și că evoluțiile viitoare rămân deschise. Un tipar de comunicare: finalul anunțat înainte de a exista Analizând cronologic declarațiile, se conturează un tipar clar: începutul conflictului: războiul va fi „scurt” faza intermediară: „am câștigat deja” ulterior: „este aproape complet” prezent: „foarte aproape de final” În paralel, operațiunile militare au continuat, iar negocierile nu au produs încă un acord concret. Experții citați în presa internațională subliniază că aceste mesaje reflectă mai degrabă o strategie politică și de comunicare decât o evaluare strict militară a situației. Între optimism strategic și realitate operațională Declarațiile repetate ale lui Donald Trump privind apropierea finalului războiului din Iran arată o constantă: anticiparea unui deznodământ rapid, chiar și în absența unor evoluții decisive pe teren. Deși acest tip de discurs poate avea rolul de a transmite încredere și control, el evidențiază și o tensiune între mesajul politic și realitatea operațională a conflictului. În lipsa unui acord clar sau a unei încetări definitive a ostilităților, întrebarea nu mai este doar „când se va termina războiul?”, ci și „de câte ori poate fi anunțat finalul înainte ca acesta să devină realitate?”.

Efectele blocadei SUA asupra strâmtorii Ormuz: Iranul, fără bani, probleme pentru China Foto: US Centcom
Eveniment

Efectele blocadei SUA asupra strâmtorii Ormuz: Iranul, fără bani, probleme pentru China

Efectele blocadei SUA asupra strâmtorii Ormuz: Iranul, fără bani, probleme pentru China, dar probabil prețul petrolului va crește din nou. „Începând de acum, Marina Statelor Unite, cea mai bună din lume, va demara procesul de BLOCARE a tuturor navelor care încearcă să intre sau să iasă din Strâmtoarea Hormuz”, a scris Trump pe Truth Social duminică dimineață. Citește și: Un sat de pescari bretoni îi ajută pe ucraineni să captureze dronele rusești „De asemenea, am dat instrucțiuni Marinei noastre să identifice și să oprească orice navă din apele internaționale care a plătit o taxă către Iran. Niciunul dintre cei care plătesc o taxă ilegală nu va beneficia de liberă trecere în marea liberă”, a mai afirmat președintele SUA. Efectele blocadei SUA asupra strâmtorii Ormuz: Iranul, fără bani, probleme pentru China Ce efecte sunt vizibile, imediat: Regimul de la Teheran, care deja are mari probleme să-și plătească funcționarii, va dispun de resurse și mai puține. Circa 90% din exporturile de petrol iraniene trec prin Ormuz. Exporturile de petrol reprezintă 85% din veniturile regimului de la Teheran. Doar 10% din exporturile de petrol ale Iranului trec prin conducta Goreh-Jask. din golful Oman. Prin strâmtoarea Hormuz se transportă 45-50% din totalul importurilor de petrol ale Chinei (~5,4 milioane de barili pe zi din Golf), inclusiv partea iraniană, ceea ce face ca perturbările cauzate de blocadă să fie grave, în ciuda stocurilor rafinăriilor de mică capacitate și a alternativelor rusești. Financial Times relata, sâmbătă, că criza din Golf se simte in explozia prețurilor la anumite produse din China. Prețurile unor tipuri de fibre de carbon, care se bazează pe anumite materii prime provenite din Orientul Mijlociu și sunt utilizate pe scară largă în industria auto și în cea a bunurilor de larg consum, au crescut cu 20%.  Prețul petrolului va crește din nou Iranul ar putea răspunde deciziei lui Trump folosindu-se de aliații Houthi pentru a bloca strâmtoarea Bab-el-Mandeb, din Marea Roșie, care duce spre Canalul Suez.   

Trump anunță blocadă navală în Strâmtoarea Ormuz (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump anunță blocadă navală în Strâmtoarea Ormuz, după eșecul negocierilor cu Iranul

Președintele american Donald Trump a anunțat duminică instituirea imediată a unei blocade navale în Strâmtoarea Ormuz, în urma eșecului negocierilor de pace cu Iran. Decizia vine pe fondul refuzului calificat drept „intransigent” al Teheranului de a renunța la ambițiile sale nucleare, în cadrul discuțiilor desfășurate la Islamabad. Negocieri fără rezultat: disputa privind programul nuclear al Iranului Deși liderul american a recunoscut că discuțiile „au decurs bine” și că s-a ajuns la un acord asupra majorității punctelor, impasul major a fost reprezentat de programul nuclear iranian. Citește și: VIDEO Călin Georgescu spune ce „ascunde” numele România, dar nu explică cine l-a ascuns „Contează un singur lucru – Iranul nu este dispus să renunțe la ambițiile sale nucleare”, a transmis Donald Trump pe platforma Truth Social. Potrivit acestuia, aproximativ 20 de ore de negocieri nu au reușit să conducă la un acord de pace, tocmai din cauza refuzului Teheranului de a face concesii pe acest subiect sensibil. Blocadă navală totală Președintele american a anunțat că United States Navy va începe imediat blocarea tuturor navelor care încearcă să intre sau să iasă din Strâmtoarea Ormuz. În plus, marina americană a primit instrucțiuni să identifice și să interzică accesul în apele internaționale navelor care ar fi plătit taxe Iranului pentru tranzit. „Nicio navă care plătește o taxă ilegală nu va avea o trecere în siguranță în apele internaționale”, a subliniat liderul american. Echipa de negociere a SUA, lăudată de Trump Donald Trump a apreciat activitatea delegației americane prezente la negocierile din Pakistan, desfășurate între sâmbătă și duminică dimineață. Din echipă au făcut parte vicepreședintele JD Vance, consilierul Jared Kushner și emisarul special Steve Witkoff. Tensiuni în creștere în regiune Decizia privind blocada navală în Strâmtoarea Ormuz riscă să amplifice tensiunile într-o zonă strategică pentru comerțul global cu petrol. În contextul în care Iranul refuză să renunțe la programul său nuclear, iar SUA adoptă măsuri drastice, situația rămâne extrem de volatilă, cu posibile implicații majore la nivel internațional.

De ce au eșuat negocierile Iran-SUA: trei puncte cruciale unde nu s-au înțeles Foto: X/Twitter MB Ghalibaf
Internațional

De ce au eșuat negocierile Iran-SUA: trei puncte cruciale unde nu s-au înțeles. Ce urmează

De ce au eșuat negocierile Iran-SUA: au existat trei puncte cruciale unde cele două tabere nu s-au înțeles. Ce urmează: probabil noi negocieri, deși delegațiile SUA și Iranului au părăsit Islamabad fără să anunțe data unor noi discuții. Citește și: Un sat de pescari bretoni îi ajută pe ucraineni să captureze dronele rusești Impasul în care au ajuns negocierile pune sub semnul întrebării armistițiul de două săptămâni convenit săptămâna trecută, existând riscul unei reluări și intensificări a conflictului armat. De ce au eșuat negocierile Iran-SUA: trei puncte cruciale unde nu s-au înțeles Care sunt cele trei puncte de negociere care separă SUA și Iran, potrivit New York Times:  redeschiderea Strâmtorii Hormuz; Iranul afirmând că va face acest lucru numai după încheierea unui acord de pace definitiv soarta a aproape 900 de kilograme de uraniu puternic îmbogățit. Iranul a prezentat o contrapropunere, dar părțile nu au reușit să ajungă la un compromis, au declarat oficialii. cererea Iranului de a se debloca venituri înghețate în valoare de aproximativ 27 de miliarde de dolari, deținute în străinătate. Pakistanul va încerca, probabil, să-și consolideze rolul de mediator și să readucă cele două părți la negocieri.  Însă un jurnalist de la New York Post susține că informațiile pe surse, de la negocieri, nu sunt credibile: „Nu aș lua în serios majoritatea zvonurilor și informațiilor care circulă. Nu pot sublinia îndeajuns cât de bine au fost păstrate secretele în cadrul negocierilor. Practic nu au existat scurgeri de informații, cel puțin din partea americană. Serios, am încercat chiar să aflu ce au mâncat negociatorii la cină. Chiar și asta rămâne un mister!”, a scris Caitlin Doornbos, pe X/Twitter.   

Iran amenință navele SUA în Ormuz (sursa: centcom.mil)
Internațional

Iran restricționează iar accesul în Strâmtoarea Ormuz, lansează amenințări directe către navele SUA

Iranul a transmis duminică un mesaj ferm privind situația din Strâmtoarea Ormuz, subliniind că regimul actual de control nu va suferi modificări în absența unui compromis cu Statele Unite. Oficialii de la Teheran au reiterat că restricțiile impuse de la începutul conflictului, precum și protocolul de securitate propus pentru această rută strategică, rămân în vigoare. Potrivit poziției exprimate, schimbarea situației depinde exclusiv de acceptarea de către Washington a unui „acord rezonabil”. Negocierile dintre Iran și SUA, fără rezultat după 21 de ore Informațiile au fost transmise agenției iraniene Mehr de o sursă apropiată discuțiilor de pace dintre Iran și Statele Unite, desfășurate la Islamabad. Citește și: Un sat de pescari bretoni îi ajută pe ucraineni să captureze dronele rusești Dialogul diplomatic s-a încheiat duminică dimineață, fără un rezultat concret. După aproximativ 21 de ore de negocieri intense, cele două părți nu au reușit să ajungă la un acord, menținând astfel blocajul diplomatic și amplificând tensiunile din regiune. Gardienii Revoluției amenință navele militare În paralel cu eșecul negocierilor, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a transmis un avertisment dur. Forța militară ideologică a Iranului a indicat că orice navă militară care tranzitează Strâmtoarea Ormuz riscă să fie vizată de măsuri severe. Comandamentul naval al Gardienilor Revoluției a declarat: "Orice încercare a navelor militare de a trece prin Strâmtoarea Ormuz va fi întâmpinată cu un răspuns sever. Marina IRGC are autoritate deplină de a gestiona în mod inteligent Strâmtoarea Ormuz", precizând totodată că accesul va fi „acordat doar navelor civile în anumite condiţii”. Această poziție sugerează o încercare clară a Iranului de a controla strict tranzitul maritim într-un punct vital pentru comerțul global. Reacția SUA: nave militare trimise pentru securizarea rutei Declarațiile Teheranului vin la scurt timp după ce Comandamentul Central al Statelor Unite a anunțat că două nave de război americane au tranzitat Strâmtoarea Ormuz. Misiunea acestora a fost de a neutraliza minele maritime amplasate de Iran, într-o acțiune menită să asigure siguranța navigației într-o zonă considerată esențială pentru fluxul global de petrol. Strâmtoarea Ormuz, punct strategic în escaladarea tensiunilor În lipsa unui acord între Iran și Statele Unite, Strâmtoarea Ormuz rămâne un punct critic pe harta geopolitică. Declarațiile belicoase, combinate cu mișcările militare din zonă, conturează un climat tensionat, cu potențial de escaladare rapidă. Această rută maritimă, vitală pentru economia globală, continuă să fie un barometru al relațiilor fragile dintre cele două puteri.

Blocaj în negocierile SUA–Iran (sursa: Facebook/Mian Shehbaz Sharif)
Internațional

Blocaj în negocierile SUA–Iran: miza nucleară rămâne nerezolvată, după 21 de ore de discuții

Discuțiile de pace dintre Statele Unite și Iran, desfășurate la Islamabad, s-au încheiat fără un acord concret, după aproximativ 21 de ore de negocieri intense. Mediatorul pakistanez a transmis însă un apel ferm către ambele părți pentru respectarea acordului de încetare a focului. Pakistanul, mediator-cheie în dialogul tensionat Ministrul pakistanez de externe, Ishaq Dar, a declarat duminică finalizarea discuțiilor și a subliniat rolul activ al Pakistanului în facilitarea dialogului. Citește și: Un sat de pescari bretoni îi ajută pe ucraineni să captureze dronele rusești „Sperăm că ambele părţi vor menţine un spirit pozitiv pentru a obţine o pace durabilă şi prosperitate pentru întreaga regiune şi nu numai. Este imperativ ca părţile să continue să îşi respecte angajamentul faţă de încetarea focului”, a transmis acesta într-un comunicat oficial. Oficialul pakistanez a precizat că negocierile au fost „intense şi constructive”, implicând inclusiv conducerea militară a țării, fără a oferi detalii despre conținutul discuțiilor. Primul contact direct la nivel înalt după 47 de ani Negocierile de la Islamabad reprezintă primul contact direct la cel mai înalt nivel între SUA și Iran din ultimele aproape cinci decenii. Cu toate acestea, discuțiile s-au încheiat fără un acord, confirmă și vicepreședintele american JD Vance. Acesta a declarat că delegația americană a părăsit capitala pakistaneză după ce a prezentat Iranului o propunere finală sub forma unui memorandum de înțelegere. Principala dispută: programul nuclear al Iranului Potrivit oficialului american, principalul obstacol în calea unui acord a fost refuzul Iranului de a oferi garanții ferme privind renunțarea la dezvoltarea unei arme nucleare. „Adevărul este că trebuie să vedem un angajament ferm că nu vor urmări o armă nucleară sau instrumentele care le-ar permite să dobândească una rapid. Acesta este obiectivul principal al preşedintelui Statelor Unite şi asta am încercat să realizăm prin aceste negocieri”, a declarat JD Vance. Iranul: un acord nu era de așteptat De cealaltă parte, autoritățile de la Teheran au minimalizat eșecul negocierilor, subliniind că nu se aștepta nimeni la un rezultat rapid. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baqaei, a declarat că atmosfera discuțiilor a fost marcată de neîncredere. „A fost clar de la început că nu ar trebui să ne aşteptăm să ajungem la un acord într-o singură sesiune (de negocieri). Nimeni nu se aştepta la asta”, a afirmat acesta la televiziunea de stat iraniană. Acuzații reciproce și negocieri complicate Iranul a acuzat SUA de „cerinţe nerezonabile”, invocând complexitatea temelor abordate în cadrul negocierilor. Potrivit oficialilor iranieni, discuțiile au inclus și subiecte sensibile precum Strâmtoarea Ormuz și alte dosare regionale. „În timpul acestei runde au fost adăugate noi subiecte, inclusiv Strâmtoarea Ormuz şi probleme regionale, fiecare cu propriile condiţii şi consideraţii specifice”, a explicat Esmaeil Baqaei. Dialogul ar putea continua În ciuda lipsei unui acord, Pakistanul și-a reafirmat rolul de mediator și disponibilitatea de a facilita noi runde de discuții. Ishaq Dar a subliniat că țara sa „va continua să joace un rol vital” în menținerea dialogului dintre Washington și Teheran, fără a confirma însă dacă o nouă rundă de negocieri este deja planificată. De asemenea, partea iraniană a indicat că va continua contactele diplomatice cu Pakistanul și cu alți parteneri regionali.

SUA, operațiune de deminare în Strâmtoarea Ormuz (sursa: surfpac.navy.mil)
Internațional

SUA au trimis două nave pentru a demina Strâmtoarea Ormuz, Iranul le-ar putea ataca

Două distrugătoare ale Statele Unite au lansat o operațiune strategică în Strâmtoarea Ormuz, vizând eliminarea minelor navale amplasate de Iran. Acțiunea marchează o escaladare semnificativă a tensiunilor din regiune. Navele americane intră în Golful Persic Distrugătoarele USS Frank E. Peterson și USS Michael Murphy au traversat strâmtoarea și au intrat în Golful Persic, în cadrul unei misiuni coordonate de CENTCOM. Citește și: Un sat de pescari bretoni îi ajută pe ucraineni să captureze dronele rusești Operațiunea are ca scop securizarea completă a zonei maritime, afectată de minele plasate de Corpul Gardienilor Revoluției din Iran. SUA anunță crearea unui coridor maritim sigur Comandantul CENTCOM, Brad Cooper, a explicat obiectivul imediat al misiunii: „Am iniţiat astăzi procesul de stabilire a unui nou coridor maritim şi vom împărţi în curând această rută sigură cu industria maritimă pentru a încuraja circulaţia liberă a comerţului”. Iranul reacționează dur și amenință cu atacuri După apariția informațiilor privind prezența navelor americane în Golf, Iranul a transmis avertismente ferme, amenințând cu atacuri și cerând retragerea acestora. Mesajul a fost transmis prin intermediul Pakistan, care mediază negocierile dintre Washington și Teheran. Trump: „Începem procesul de curăţare a Strâmtorii Ormuz” Președintele american Donald Trump a confirmat public operațiunea și a criticat statele care au refuzat să participe la intervenția militară. „Începem acum procesul de curăţare a Strâmtorii Ormuz, ca o favoare pentru ţările din întreaga lume, inclusiv China, Japonia, Coreea de Sud, Franţa, Germania şi multe altele”. În același mesaj, liderul de la Washington a minimalizat capacitatea Iranului de a continua acțiunile de sabotaj naval: „Singura lor carte în mână este ameninţarea ca o navă să poată "lovi" una dintre minele lor navale”. Totodată, Trump a susținut că infrastructura navală iraniană a fost grav afectată: „Toate cele 28 de nave ale lor plasatoare de mine zac pe fundul mării”. Strâmtoarea Ormuz, blocată după izbucnirea conflictului Ca reacție la ofensiva lansată de SUA și Israel, Iranul a blocat de facto Strâmtoarea Ormuz, un coridor vital pentru exporturile de petrol și gaze din Golful Persic. Teheranul a avertizat că va ataca orice navă asociată cu SUA, Israel sau aliații acestora. Armistițiul nu a dus la deblocarea completă a rutei Deși un armistițiu temporar a fost convenit între Iran și SUA pentru o perioadă de două săptămâni, cu scopul reluării negocierilor, traficul maritim rămâne sever restricționat. Iranul s-a angajat să redeschidă strâmtoarea, însă în practică accesul a fost permis doar selectiv, cu aprobarea autorităților de la Teheran. Primele petroliere revin în tranzit În ciuda tensiunilor, trei petroliere au reușit să tranziteze strâmtoarea sâmbătă, potrivit datelor de monitorizare a traficului maritim. Acestea sunt primele nave de acest tip care au părăsit Golful Persic după intrarea în vigoare a armistițiului. Miza globală: securitatea energetică Operațiunile din Strâmtoarea Ormuz au implicații majore la nivel global, având în vedere că această rută este esențială pentru transportul energiei către marile economii ale lumii. Evoluția situației va influența direct stabilitatea piețelor internaționale și securitatea energetică globală.

Negocieri Iran–SUA la Islamabad (sursa: Facebook/Mian Shehbaz Sharif)
Internațional

Iran și SUA încep negocieri decisive pentru pace: JD Vance conduce delegația americană

Discuțiile dintre Iran și Statele Unite privind oprirea conflictului din Orientul Mijlociu au început sâmbătă la Islamabad. Anunțul a fost făcut de premierul pakistanez Shehbaz Sharif, care a avut întâlniri separate cu delegațiile celor două state. JD Vance conduce delegația americană Potrivit biroului de presă al premierului pakistanez, odată cu debutul negocierilor, acesta s-a întâlnit cu JD Vance, vicepreședintele american care conduce delegația SUA. Citește și: Un sat de pescari bretoni îi ajută pe ucraineni să captureze dronele rusești Din echipa americană mai fac parte trimisul special Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele fostului președinte Donald Trump. Dialog într-un climat de neîncredere Negocierile se desfășoară într-un context tensionat, marcat de lipsa de încredere între părți. Agenda și formatul discuțiilor – fie directe, fie indirecte – nu au fost clarificate înainte de întâlnire. Înaintea debutului oficial, premierul pakistanez s-a întâlnit și cu delegația iraniană, exprimându-și speranța că dialogul va avea rezultate concrete. „Salutând angajamentul ambelor delegații față de un dialog constructiv, premierul și-a exprimat speranța că aceste discuții vor duce la o pace durabilă în regiune”, se arată în comunicatul oficial. Războiul declanșat pe 28 februarie Conflictul din regiune a fost declanșat pe 28 februarie, în urma unei ofensive lansate de Israel și Statele Unite împotriva Iranului. Războiul a provocat mii de victime, în special în Iran și Liban, și a avut un impact major asupra economiei globale. Întâlnirea de la Hotel Serena, sub securitate strictă Discuțiile au loc la Hotelul Serena din Islamabad, potrivit presei iraniene. Orașul a fost plasat sub măsuri stricte de securitate, fiind descris ca aproape pustiu în contextul vizitei oficiale. JD Vance a ajuns la hotel în jurul prânzului, la scurt timp după sosirea sa în capitala Pakistanului. Pakistanul implică experți în negocieri Pentru a sprijini dialogul, Pakistanul a mobilizat o echipă de experți care vor contribui la dezbaterile privind securitatea maritimă, programul nuclear și alte teme sensibile, potrivit unei surse diplomatice. Întâlnirea este atent monitorizată de mai multe state implicate în eforturile diplomatice din regiune, printre care Egipt, Turcia și China.   

China ar livra sisteme antiaeriene Iranului (sursa: Pexels/Zifeng Xiong)
Internațional

China ar putea livra sisteme antiaeriene Iranului prin intermediari, avertizează SUA

Statele Unite dețin informații potrivit cărora China pregătește, în următoarele săptămâni, furnizarea unor sisteme de apărare aeriană către Iran. Informația a fost relatată de CNN, care citează trei surse apropiate dosarului, fără a le dezvălui identitatea. Ce tip de armament ar urma să primească Iranul Potrivit surselor, este vorba despre sisteme de rachete antiaeriene portabile, cunoscute sub denumirea de MANPAD (Man-Portable Air Defense Systems). Citește și: Un sat de pescari bretoni îi ajută pe ucraineni să captureze dronele rusești Aceste arme sunt concepute pentru a fi operate de o singură persoană și sunt lansate de pe umăr, fiind eficiente împotriva aeronavelor care zboară la altitudini joase. Livrări mascate prin țări terțe Sursele citate susțin că China ar încerca să ascundă implicarea directă în acest transfer, folosind state intermediare pentru livrarea echipamentelor. Această strategie ar avea rolul de a disimula originea armamentului și de a evita reacții internaționale imediate. Atacurile recente asupra apărării iraniene Declarațiile vin pe fondul unor evoluții recente din regiune. Șeful Statului Major Interarme al SUA, generalul Dan Caine, a afirmat miercuri că, în urma campaniei de bombardamente americano-israeliene lansate pe 28 februarie împotriva Iranului, au fost vizate peste 1.500 de obiective antiaeriene. Potrivit acestuia, aproximativ 80% din sistemele de apărare aeriană ale Iranului au fost distruse în aceste atacuri. Totuși, estimarea nu include sistemele de tip MANPAD, care ar putea deveni esențiale pentru refacerea capacității defensive a Iranului.

Mircea Marian
Opinii

Decizia corectă a României de a sprijini SUA are efecte: relansarea relațiilor economice

Când se întâmplă lucruri bune, mai nimeni nu vorbește despre ele. Decizia regimului Nicușor Dan-Bolojan de a susține necondiționat solicitările SUA în cadrul conflictului cu Iranul are efecte excelente. Ne-am relansat relația cu singura superputere de pe această planetă.  Eu nu mă consider vreun geostrateg, nici măcar analist de politică externă nu sunt, dar cred că România are acum o oportunitate uriașă: să fie principalul partener din Europa de Est al SUA. Regimul Orban din Ungaria se va sfârși, sper. Polonia este divizată între o guvernare care îl critică extrem de dur pe Donald Trump și un președinte care îi este favorabil acestuia.  De la bun început, România a procedat corect: nu și-a dat ochii peste cap, nu a pus condiții (cel puțin în public) partenerilor americani, nu a criticat administrația de la Casa Albă pentru intervenția din Iran. Scriu că România a procedat corect fiindcă ar fi fost complet imoral ca noi să insistăm ca americanii să trimită aici cât mai mulți soldați, ca să ne apere de Rusia, iar când Statele Unite au nevoie de ajutorul nostru să le întoarcem spatele. Însă, în aceste zile, se vede că SUA știu să aprecieze ceea ce a făcut România:  Wall Street Journal scrie că administrația republicană de la Casa Albă ar putea muta soldați de la bazele din țări vestice în România și Polonia. Aceasta nu înseamnă doar mai multă securitate pentru România. Bazele militare americane sunt o sursă de prosperitate pentru comunitățile locale: ele înseamnă contracte de mentenanță, hrană, distracție pentru militari... În discuția Oanei Țoiu cu secretarul de stat Rubio, s-au arătat clar domeniile de interes comun: „domeniile apărării, energiei, tehnologiilor emergente și mineralelor critice, inclusiv în ceea ce privește proiectele de gaze offshore și cele nucleare civile”. România, acum, nici măcar nu știe de ce minerale critice dispune, este foarte bine dacă US Geological Survey ne va ajuta să le identificăm.  Toate mesajele de la Washington, plus declarațiile ambasadorului SUA la București, închid propaganda suveranistă: Nicușor Dan este președintele ales al României. Numele lui Călin Georgescu nu este menționat de nici un oficial din SUA.  Unde cred că am putea încerca să profităm de relația bună cu SUA, dar avem șanse mici de reușită? Ridicarea vizelor. Dar, cine știe... În sfârșit, SUA poate fi un aliat în realizarea unor obiective de politică ale României, precum cele care privesc Republica Moldova.  Relația României cu Statele Unite nu ține de un ciclu electoral sau altul. Nu trebuie să permitem ca un grup de furioși să ne rupă de singura superputere de pe această planetă. Din această perspectivă, cred că ceea ce au construit în ultimele săptămâni președintele Nicușor Dan, guvernul Bolojan și majoritatea din Parlament a fost cel mai bun lucru care s-a petrecut în politica românească din acest an. 

Americanii au preferat Al Jazeera, postul guvernului din Qatar, în loc de CNN sau Fox News Foto: Al Jazeera
Internațional

Americanii au preferat Al Jazeera, postul guvernului din Qatar, în loc de CNN sau Fox News

Americanii au preferat Al Jazeera, postul guvernului din Qatar, în loc de CNN sau Fox News, în timpul războilui din Iran, arată datele analizate de Jerusalem Post.  Citește și: Mari surprize în sondajul Sociopol, controlat de Mirel Palada, fost purtător de cuvânt al lui Ponta Rețeaua Al Jazeera este finanțată și deținută în principal de guvernul Qatarului. Fondată în 1996 de către emirul Qatarului de atunci, rețeaua primește finanțare semnificativă din partea statului, funcționând ca o instituție media „finanțată de stat” în cadrul rețelei media Al Jazeera. Rețeaua primește aproximativ 90% din finanțare de la guvernul qatarez. Acest sprijin permite rețelei să funcționeze cu o pierdere financiară perpetuă, fără presiunile pieței. Americanii au preferat Al Jazeera, postul guvernului din Qatar, în loc de CNN sau Fox News „La un moment dat, în timpul războiului din Iran, canalul Al Jazeera English s-a apropiat la un pas de CNN pe YouTube: 17,9 milioane de abonați față de cei 19,2 milioane ai CNN, iar diferența se reduce cu o jumătate de milion de abonați noi pe lună. Fox News are 15,2 milioane de abonați pe YouTube – în timp ce 16 milioane de americani au consumat informații despre acest război prin intermediul Al Jazeera. Canalul Al Jazeera Arabic le depășește deja pe amândouă, cu 23,1 milioane. Prin intermediul AJ+, rețeaua publică, de asemenea, conținut video destinat în primul rând mediului digital, în limbile franceză și spaniolă. Al Jazeera are peste 40 de milioane de abonați doar pe platforma YouTube. CNN și Fox News au împreună 34,4 milioane de abonați”, scrie Jerusalem Post.  Publicația israeliană arată că Fox News, care a susținut puternic atacarea Iranului, a pierdut 19% din traficul web în martie. „Conform Press Gazette, Al Jazeera a înregistrat o creștere de 30% pe piața americană, adică 16.000.000 de vizite din SUA într-o singură lună. Cel mai pro-război canal media din țară a pierdut un număr masiv de cititori, în timp ce o rețea finanțată de Qatar, care califică conflictul drept «războiul SUA-Israel împotriva Iranului», i-a atras pe aceștia”, mai explică Jerusalem Post.  „În spatele acestor cifre se află o mașinărie cu care Occidentul nu se poate compara: peste 70 de birouri pe fiecare continent, între 3.000 și 3.700 de angajați din 95 de naționalități și întreaga operațiune funcționând în pierdere permanentă, finanțată de Qatar. Nicio convocare la publicarea rezultatelor financiare. Nicio reticență din partea agenților de publicitate. Nicio rundă de reducere a costurilor atunci când ciclul știrilor se răcește. Al Jazeera nu trebuie să fie profitabilă. Trebuie să fie influentă. Și chiar este. Ceea ce este intrigant este că războiul din Iran a spart ceva în interiorul Al Jazeera, ceva ce rezistase de la masacrul din 7 octombrie. Când dronele iraniene au lovit Qatarul, unitatea editorială a rețelei s-a rupt pentru prima dată în istoria sa modernă. Al Jazeera Arabic a difuzat articole de opinie care lăudau strategia americană și israeliană. Un analist a fost comparat de telespectatori cu «un analist sionist» după ce a încurajat escaladarea împotriva Teheranului. Trei jurnaliști ar fi fost arestați la Doha pentru «sprijinirea Iranului»”, mai scrie publicația israeliana. 

Armistițiul SUA–Iran, rolul premierul pakistanez (sursa: Facebook/Mian Shehbaz Sharif)
Internațional

Premierul Pakistanului, arhitectul armistițiului SUA–Iran: cine este Shehbaz Sharif

Prim-ministrul Pakistanului, Shehbaz Sharif, a reușit să surprindă scena internațională după ce a contribuit la obținerea unui armistițiu de două săptămâni între Statele Unite ale Americii și Iran. Considerat mult timp un lider discret, Sharif s-a afirmat drept un mediator capabil să intervină într-un conflict care părea iminent. Un mediator credibil: legătura dintre puterea civilă și armată Succesul diplomatic al lui Shehbaz Sharif nu este întâmplător. Citește și: EXCLUSIV Șeful Armatei, generalul Vlad, a descoperit peste noapte că are 330.000 de lei nedeclarați, imediat ce a devenit șef al Statului Major Acesta reflectă capacitatea sa de a echilibra relația dintre guvernul civil și influentul establishment militar pakistanez. Colaborarea strânsă cu mareșalul Asim Munir, un interlocutor important pentru Washington, i-a permis premierului să transmită un mesaj credibil în numele Pakistanului. Sprijinul armatei oferă greutate angajamentelor asumate de liderul civil. Relația cu Washingtonul: un avantaj strategic Administrația fostului președinte Donald Trump privește Pakistanul ca pe un partener relevant, înțelegând că în spatele liderului politic se află influența armatei. În acest context, Shehbaz Sharif devine nu doar o figură diplomatică, ci și un garant al stabilității și al capacității statului pakistanez de a-și respecta promisiunile. „Eternul manager din umbră”: ascensiunea lui Shehbaz Sharif Născut în 1951, Shehbaz Sharif a fost mult timp eclipsat de fratele său mai mare, Nawaz Sharif, de trei ori prim-ministru al Pakistanului. În timp ce Nawaz Sharif domina scena politică printr-un stil carismatic, Shehbaz s-a concentrat pe administrația regiunii Punjab, unde și-a construit reputația de manager eficient și pragmatic. Schimbarea majoră a venit în 2018, când Nawaz Sharif a fost exclus din viața politică în urma unei decizii a Curții Supreme. Vidul de putere creat i-a permis lui Shehbaz Sharif să preia conducerea partidului Liga Musulmană din Pakistan (PML-N) și, ulterior, funcția de prim-ministru, în 2022. Un mandat marcat de controverse politice Actualul mandat, început în martie 2024, nu a fost lipsit de tensiuni. Shehbaz Sharif s-a confruntat cu acuzații de fraudă electorală și proteste din partea opoziției. Cu toate acestea, liderul pakistanez a reușit să-și consolideze poziția într-un context politic complicat. Supraviețuire politică și experiență în situații de criză Provenit dintr-o familie de antreprenori din Lahore, Shehbaz Sharif a învățat să trateze politica prin prisma eficienței și a supraviețuirii. A trecut prin momente dificile. Exilul după lovitura de stat din 1999, arestarea din 2020, sub acuzații de spălare de bani, înghețarea a 23 de proprietăți ale familiei sunt câteva dintre acestea. Ulterior, aceste cazuri au fost abandonate după revenirea sa la putere, într-un scenariu des întâlnit în politica pakistaneză. „Favoritul sistemului”: cheia succesului diplomatic Shehbaz Sharif a recunoscut în 2023 că este „favoritul sistemului” – o referire la sprijinul structurilor de putere, în special al armatei. Deși a încercat ulterior să nuanțeze declarația, această etichetă s-a transformat într-un avantaj major. Capacitatea de a menține dialogul cu generalii, considerați adevărații arbitri ai puterii în Pakistan, i-a permis să joace un rol esențial în medierea armistițiului dintre SUA și Iran. Un lider discret, dar influent pe scena internațională De la statutul de administrator regional la cel de mediator într-un conflict global, Shehbaz Sharif își redefinește profilul politic. Ascensiunea sa demonstrează că, în geopolitica actuală, influența nu aparține întotdeauna celor mai vocali lideri, ci celor capabili să construiască punți între puteri și să ofere garanții credibile.

De ce Trump a câștigat prin impunerea armistițiului de două săptămâni cu Iranul Foto: Facebook White House
Internațional

ANALIZĂ De ce Trump a câștigat prin impunerea armistițiului de două săptămâni cu Iranul

 De ce Trump a câștigat prin impunerea armistițiului de două săptămâni cu Iranul: în primul rând fiindcă a evitat o criză prelungită a petrolului, arată un reputat analist iranian, în opoziție cu actualul regim, Morad Vaisi. Și acesta, și alți analiști din Golful Persic consideră că amenințarea brutală a lui Trump împotriva Iranului - „Întreaga civilizație va pieri în această noapte, fără să mai poată fi readusă la viață vreodată. Nu vreau să se întâmple asta, dar probabil că se va întâmpla” - și i-a convins pe unii dintre lideri de la Teheran să facă concesii.  Citește și: Suma imensă pe care proiectul Neptun Deep o va aduce la buget din 2027, fără taxe noi De ce Trump a câștigat prin impunerea armistițiului de două săptămâni cu Iranul „1- Statele Unite au câștigat un interval de două săptămâni pentru a controla piața petrolului și a gazelor naturale și pentru a se confrunta cu Republica Islamică dintr-o poziție mai puternică și mai avantajoasă.  2- Republica Islamică și-a pierdut atuul de a provoca o criză pe piața petrolului și a gazelor naturale.  3- Amenințarea lui Trump de a distruge centralele electrice și podurile a ridicat amenințările din partea Statelor Unite și a Israelului la nivelul unor amenințări la adresa supraviețuirii Republicii Islamice, forțând regimul să se retragă”, scrie Vaisi, senior analist la Iran International.  Într-adevăr, azi, prețul barilului de petril scăzuse puternic, cu peste 15%, ajungând la circa 95 USD. Însă, la ora redactării acestei știri, prețul barilului de petrol continua să coboare. Totuși, traficul prin strâmtoarea Ormuz nu crescuse spectaculos în această dimineață. Nu este clar dacă iranul va putea impune o taxă de două milioane de dolari pentru fiecare navă tranzitată.  „Oficialii din SUA și Israel au aflat luni despre o evoluție interesantă, pe fondul ultimatumului președintelui Trump: Liderul Suprem Mojtaba Khamenei le-a dat instrucțiuni negociatorilor săi, pentru prima dată de la începutul războiului, să facă pași către încheierea unui acord, potrivit unui oficial israelian, unui oficial regional și unei a treia surse bine informate. Confruntându-se cu o amenințare concretă de asasinat din partea Israelului, Khamenei a comunicat în principal prin intermediul unor mesageri care îi transmiteau bilețele”, scrie Axios.  „Trump a declarat: Deschideți Strâmtoarea Hormuz sau voi trimite Iranul înapoi în epoca de piatră. Iranul nu numai că a acceptat să o redeschidă, dar a acceptat și un armistițiu temporar, după ce săptămâni întregi a refuzat orice încetare a focului și a cerut încetarea completă a războiului. Acum încearcă să cosmetizeze totul și să prezinte situația într-o lumină mai favorabilă pentru poporul lor și pentru susținătorii lor. Asta e treaba lor”, scrie un alt analist din Golful Persic, Ahmed Khalifa. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră