miercuri 26 martie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: investitii straine

16 articole
Economie

Dezastrul economic continuă: investițiile străine s-au înjumătățit

Dezastrul economic continuă: investițiile străine s-au înjumătățit, iar deficitul de cont curent se adâncește, arată datele BNR pe ianuarie 2025. Citește și: DNA a filat jurnaliști de investigație (RISE Project, Recorder) luni de zile și le-a interceptat comunicațiile. Apoi a clasat dosarele Informațiile au fost publicate azi.  Investițiile străine s-au înjumătățit Potrivit BNR: „Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 1 646 milioane euro, comparativ cu 1 420 milioane euro în luna ianuarie 2024”. Balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 719 milioane euro.  „Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 543 milioane euro (comparativ cu 1 148 milioane euro în luna ianuarie 2024)” Pe de altă parte, datoria externă totală a României a scăzut în ianuarie cu 1,632 miliarde euro, până la 201,943 miliarde euro, faţă de decembrie 2024.  Datoria statului a crescut cu 180 de miliarde de lei anul trecut şi a ajuns la final de decembrie 2024 la 964,3 miliarde de lei, un nivel record, potrivit ultimelor date, analizate de Profit.ro. Eurostat arată că România a avut, în ianuarie, o inflație de 5,3%. Doar Ungaria a avut o inflație mai mare, de 5,7%. 

Investițiile străine s-au înjumătățit, arată BNR Foto: captură YouTube
Noi date care arată că Ciolacu a lăsat țara îngropată în datorii Foto: Inquam/Cristi Vescan
Economie

Noi date care arată că Ciolacu a lăsat țara îngropată în datorii

Noi date care arată că guvernul Ciolacu a lăsat țara îngropată în datorii, cu producția industrială în cădere, dar a majorat masiv salariile bugetarilor: INS a anunțat azi o cădere de 1,5% a producției industriale, de la an la an, iar datoria externă a administrației publice a crescut cu aproape 16 miliarde de euro, potrivit BNR. Citește și: EXCLUSIV Atacurile cibernetice din timpul alegerilor prezidențiale au dispărut fără urmă: SRI, care le-a menționat, nu mai comentează, AEP și STS nu admit că sistemul IT ar fi fost în pericol Noi date care arată că Ciolacu a lăsat țara îngropată în datorii „În anul 2024, comparativ cu anul 2023, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 1,5%, ca efect al scăderilor producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-4,7%), industriei prelucrătoare (-1,1%) și industriei extractive (-1,0%)”, explică BNR. În plus, investițiile străine s-au prăbușit de la 6.748 milioane euro în perioada ianuarie - decembrie 2023 la 5.730 milioane euro între ianuarie și decembrie 2024. Căderea este de aproximativ 15%. Banca Națională a anunțat azi că datoria externă a administrației publice a ajuns la 107,1 miliarde de euro în decembrie 2024, față de 91,8 miliarde de euro în decembrie 2023. BNR a nunțat și o explozie a deficitului de cont curent. „În perioada ianuarie-decembrie 2024 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 29 370 milioane euro, comparativ cu 21 491 milioane euro în perioada ianuarie-decembrie 2023. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 3 854 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 1 815 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 1 273 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 937 milioane euro”, precizează Banca Națională. În schimb, salariile în administrația publică - fără Educație, Sănătate și structuri militarizate - au crescut de la o medie, netă, de 6.493 de lei, în decembrie 2023, la 7.216 lei, în decembrie 2024, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). Creșterea este de circa 15%.

Datoria externă a crescut cu 18,013 miliarde euro Foto: Financial Intelligence
Eveniment

Datoria externă a crescut cu 18,013 miliarde euro

Datoria externă totală a României a crescut în primele zece luni cu 18,013 miliarde euro, până la 186,348 miliarde euro, a anunțat, azi, Banca Națională a României (BNR). Citește și: Moștenirea Gabrielei Firea lovește peste ani în bucureșteni: Societatea de Transport București ar putea falimenta, urmare a unui contract dubios din 2020 Datoria externă a crescut cu 18,013 miliarde euro „În perioada ianuarie - octombrie 2024, datoria externă totală a crescut cu 18,013 miliarde euro, până la 186,348 miliarde euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 138,198 miliarde euro la 31 octombrie 2024 (74,2% din totalul datoriei externe), în creştere cu 13,2% faţă de 31 decembrie 2023; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 octombrie 2024 nivelul de 48,150 miliarde euro (25,8% din totalul datoriei externe), în creştere cu 4,2% faţă de 31 decembrie 2023”, arată datele BNR. Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 5,512 miliarde euro (comparativ cu 5,904 miliarde euro în perioada ianuarie - octombrie 2023), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 4,246 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 1,266 miliarde euro. Importurile cresc, crește deficitul balanței de plăți În perioada ianuarie-octombrie 2024 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 24,210 miliarde euro, comparativ cu 18,453 miliarde euro în perioada ianuarie-octombrie 2023. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 3,706 miliarde euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 1,690 miliarde euro, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 793 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 432 milioane euro. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 15,7% în luna octombrie 2024, comparativ cu 18% în anul 2023. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 octombrie 2024 a fost de 5,8 luni, în comparaţie cu 5,6 luni la 31 decembrie 2023. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 octombrie 2024 a fost de 103,5%, comparativ cu 99,7% la 31 decembrie 2023.

Ciolacu va trebui să aprobe vânzarea, de către nepotul său, a viitorului parc fotovoltaic Foto: Facebook
Politică

Ciolacu va trebui să aprobe vânzarea, de către nepotul său

Premierul Marcel Ciolacu va trebui să aprobe vânzarea, de către nepotul său, Mihai Cristian Ciolacu, a viitorului parc fotovoltaic finanțat de PNRR, deși încă nu există. Citește și: Ana Birchall investește în aur: cât valorează lingourile candidatei la președinție De ce? Fiindcă nepotul său își vinde firmele unei companii străine, Premier Energy, și, potrivit unei ordonanțe din 2023, toate investițiile străine directe (ISD) în sectoare de interes național sunt verificate de o comisie guvernamentală. Mihai Ciolacu și-a scos proiectele la vânzare, semnând acorduri prealabile cu Premier Energy Group, companie deținută de omul de afaceri ceh Jiří Šmejc, cunoscut pentru legăturile sale istorice cu China și Rusia, arată Hotnews. Ciolacu va trebui să aprobe vânzarea, de către nepotul său, a viitorului parc fotovoltaic OUG 108/2023 prevede că toate investițiile din UE, indiferent dacă fac sau nu obiectul procedurilor de control al concentrărilor economice, fac obiectul procedurilor ISD, cu condiția ca (i) investiția să depășească 2 milioane EUR; și (ii) investiția să se încadreze în lista sectoarelor sensibile stabilite prin Hotărârea CSAT nr. 73/2012, care include securitatea cetățenilor și a comunităților; securitatea frontierelor; energie. Pentru verificarea ISD s-a înființat Comisia pentru examinarea investițiilor străine directe, formată din reprezentanții prevăzuți în decizia prim-ministrului. Comisia este în subordinea premierului, fiind condusă de șeful Cancelariei, Mihai Ghigiu - un apropiat al lui Marcel Ciolacu. Experții guvernamentali consultați de DeFapt.ro apreciază că este posibil ca premierul Ciolacu să fie cel care semnează aprobarea tranzacției nepotului său. Pe de altă parte, acești experți ridică o serie de întrebări: Cum s-au dat fonduri PNRR de 20 de milioane de euro la firmele fără capital înființate de nepotul lui Ciolacu? Cum i-a oferit CEC creditare? Cum a dat Transelectrica aviz, deși alte zeci de firme mari erau în competiție cu aceste companii înființate în 2022 de nepotul lui Ciolacu? DeFapt.ro a arătat că șeful Transelectrica este prieten cu nepotul lui Marcel Ciolacu și fin al premierului.

Datoria externă a administrației a crescut cu zece miliarde euro Foto: Facebook
Economie

Datoria externă a administrației a crescut cu zece miliarde euro

Datoria externă a administrației publice a crescut cu zece miliarde de euro în șapte luni, anunță Banca Națională a României. Astfel, datoria externă a administrației publice era de 76,915 miliarde de euro la 31 decembrie 2023 și a ajuns la 86,954 miliarde de euro la 31 iulie 2024. Citește și: O misterioasă firmă din Voluntari, cu un singur angajat și cifră de afaceri de 270.000 lei, va primi un ajutor de stat de 235 milioane de lei – presă Datoria externă a administrației a crescut cu zece miliarde euro La final de iunie, datoria externă a administrației publice era de 85,258 miliarde de euro. Într-o singură lună, creșterea a fost de circa 1,7 miliarde de euro. BNR arată, în datele publicate azi, și cum s-au prăbușit investițiile străine, de la peste 3,9 miliarde de euro în primele șapte luni din 2023 la 3,1 miliarde de euro în perioada ianuarie-iulie 2024. „În perioada ianuarie-iulie 2024 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 15 178 milioane euro, comparativ cu 11 328 milioane euro în perioada ianuarie-iulie 2023. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 2 531 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 1 303 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 538 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 522 milioane euro”, mai arată Banca Națională.

Imaginea dezastrului guvernării Ciolacu Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Imaginea dezastrului guvernării Ciolacu

Imaginea dezastrului guvernării Ciolacu: România are cea mai mare inflație din UE, investițiile străine și producția industrială scad în continuare, iar datoria publică a crescut cu un miliard de euro într-o lună, arată datele publicate azi de INS și BNR. Citește și: Salariul uriaș al directorului Administrației Zonei Libere Sulina, regie cu pierderi masive și cu doar 26 de angajați, dintre care cinci paznici Imaginea dezastrului guvernării Ciolacu Ce informații economice au fost anunțate, azi, de Institutul Național de Statistică și de Banca Națională: Producţia industrială a scăzut în primele trei luni ale anului cu 2,7% ca serie brută şi cu 0,9% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate raportat la perioada similară din 2023, potrivit datelor INS. Investiţiile directe străine, „ale nerezidenţilor”, în România au însumat 2,095 miliarde de euro, în primele trei luni din acest an, în scădere cu 5,46% comparativ cu 2,216 miliarde de euro în perioada similară din 2023, conform datelor BNR. Rata anuală a inflaţiei a coborât la 5,9% în aprilie 2024, dar rămâne cea mai mare din UE, potrivit datelor Eurostat. Belgia are o inflație de 4,9%, iar Croația de 4,7%, dar sunt încă țări a căror inflație pe aprilie n-au fost încă publicate. Datoria externă a administrației publice a ajuns, în martie, la 84.069 milioane de euro, potrivit BNR. la final de februarie ea era de 83.080 milioane euro. „Am reușit să scădem inflația la 5,9% în aprilie, aproape la jumătate față de nivelul înregistrat la preluarea guvernării! Este una dintre promisiunile cele mai importante făcute românilor pe care o îndeplinim!”, s-a lăudat premierul Ciolacu pe Facebook. Însă, dacă ar atinge acest obiectiv, România ar continua să aibă, probabil, cea mai mare inflație din UE. Citește și: Inutila regie cu 13 angajați, 3 directori și 5 administratori, unde Grindeanu l-a pus șef pe finul său, fost polițist. Firma polițistului, contracte cu primării PSD Pentru comparație, inflația din Republica Moldova a scăzut de la un vârf de peste 34% în octombrie 2022 la puțin peste 4% în februarie.

Cum arată „stabilitatea” PSD-PNL Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Cum arată „stabilitatea” PSD-PNL

Cum arată „stabilitatea” promisă de PSD-PNL: România are cea mai mare inflație din UE, înregistrează una din cele mai mari căderi ale PIB, iar investițiile străine s-au prăbușit. În schimb, numărul bugetarilor a crescut, deși liderii alianței majoritare au promis că vor reduce cheltuielile statului. Citește și: AUDIO Șoșoacă Silvestru, soțul nr. 3 al președintelui SOS România, reproșează soției că nu ia bani de la ruși: „Simion și Lulea spală banii mafiei transnistrene, tu te duci paravanul lor” "Inflația este cea mai pernicioasă și insidioasă taxă regresivă asupra săracilor”, explica, recent, Robert F. Kennedy Jr., unul dintre potențialii candidați la președinția SUA. „Inflația este o impozitare fără legislație”, spunea și economistul Milton Friedman. Cum arată „stabilitatea” PSD-PNL Care sunt informațiile oficiale despre situația economiei României la finalul anului 2023, începutul anului 2024: România are o inflație de 7,3%, cu două procente mai mare decât în următoarea ţară clasată, Estonia. Media inflației în UE a fost de 3,1%. „Motivul creşterii inflaţiei este reprezentat de modificările fiscale, care au intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2024 şi au propulsat preţurile”, scrie Ziarul Financiar. În Republica Moldova, inflaţia a scăzut până la 4,2% în decembrie 2023. PIB-ul României a scăzut cu 0,4% în trimestrul IV din 2023, comparativ cu trimestrul III din 2023. Au mai înregistrat reduceri ale PIB, în spațiul UE, Estonia - 0,4%, Irlanda - 0,7%, Germania - 0,3%, Finlanda - 0,4% sau Lituania - 0,3%. Economia Danemarcei a crescut cu 2%. Investiţiile străine directe au fost de doar 6,58 miliarde de euro în 2023, comparativ cu 10,03 miliarde euro în perioada ianuarie - decembrie 2022. Grafic: Ziarul Financiar În schimb, numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în decembrie 2023, de 1.292.559, cu 13.564 mai multe comparativ cu ianuarie 2023. Din totalul celor 827.393 de angajaţi din administraţia publică centrală, 608.152 lucrau în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat (plus 5.745 angajaţi comparativ cu ianuarie 2023). În administraţia publică locală lucrau, în decembrie 2023, 465.166 de persoane (plus 3.896), dintre care 285.065 în instituţii finanţate integral din bugetele locale (plus 4.010) şi 180.101 în instituţii finanţate integral sau parţial din venituri proprii (minus 114).

Investiţiile străine directe s-au redus la 6,58 miliarde de euro în 2023 Foto: Facebook Guvernul României
Economie

Investiţiile străine directe s-au redus în 2023

Investiţiile străine directe s-au redus la 6,58 miliarde de euro în 2023, arată datele publicate azi de Banca Națională. În 2022, ele au însumat 10,039 miliarde de euro. Citește și: DOCUMENT Ponta, principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță Investiţiile străine directe s-au redus la 6,58 miliarde de euro în 2023 „Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 6,587 miliarde de euro (comparativ cu 10,039 miliarde de euro în perioada ianuarie - decembrie 2022), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 6,548 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 39 milioane euro", se arată în comunicatul BNR. Numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate în România a scăzut anul trecut cu 4,86%, comparativ cu 2022, la 7.010 unităţi, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Cele peste 7.000 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 125,66 milioane de dolari, în creştere de aproape trei ori faţă de capitalul subscris al firmelor înmatriculate în perioada ianuarie - decembrie 2022, de 45,56 milioane de dolari. În decembrie 2023, au fost înmatriculate 563 de societăţi noi cu participare străină la capitalul social. În funcţie de domeniile de activitate, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea auto şi moto (22,38% din total), activităţi profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice (22,02% din total) şi transport, depozitare şi comunicaţii (15,99%). La finele lunii decembrie 2023, în România existau 251.226 de societăţi cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la aproape 69,84 miliarde de dolari. Cel mai mare număr de societăţi cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 52.756 (capital subscris de 3,31 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparţine firmelor olandeze, respectiv 13,008 miliarde de dolari, în 6.084 de firme.

Cum a marcat regimul Ceaușescu ziua de 1 Decembrie 1973 Foto: Fototeca online a comunismului românesc Cota 1/1974
Eveniment

Cum a marcat regimul Ceaușescu ziua de 1 Decembrie

Cum a marcat regimul Ceaușescu ziua de 1 Decembrie 1973, acum 50 de ani: Unirea cu Transilvania - care nu era definită drept „Marea Unire”, cum s-a petrecut ulterior - era consemnată pe pagina șase din Scânteia, oficiosul Partidului Comunist ROMÂn (PCR). Citește și: Schema inteligentă prin care polițiștii-șpăgari din Vaslui forțau șoferii să încalce legea, ca să-i poată opri. Un ucrainean a fost cel care a sunat la linia anticorupție Pe prima pagină, Scânteia publica un interviu acordat de Nicolae Ceaușescu revistei Business Week din SUA, în care secretarul general al PCR spunea că dorește să atragă în România investiții străine - sub forma unor „societăți mixte” - și a relațiilor cu SUA. Cum a marcat regimul Ceaușescu ziua de 1 Decembrie În ziua în care se aniversau 55 de ani de la unirea cu Transilvania, la TVR 1, la oră de vârf, s-a difuzat serialul polițist Mannix. De altfel, câteva zile mai târziu, la 4 decembrie, Elena și Nicolae Ceaușescu au început una din cele mai spectaculoase vizite din cele patru pe care le-a făcut în SUA: au fost cazați la rezidența președinților SUA de la Camp David, au fost primiți cu onoruri la Casa Albă, iar președintele Richard Nixon a oferit un dejun în onoarea oaspeților săi. În interviul pentru Business Week, Nicolae Ceaușescu este întrebat: „Domnule președinte, este România interesată în mod deosebit de investiții din partea firmelor din SUA și de ce?”. Secretarul general al PCR a răspuns fără ezitare: „Da. România este interesată în investiții și din partea companiilor americane, așa cum este interesată în investiții și din partea altor societăți străine”. El pleda pentru dezvoltarea relațiilor cu SUA: „Totuși, nu am ajuns la nivelul pe care l-ar permite existența unor condiții normale în comerțul reciproc și am în vedere acordarea de către Statele Unite a clauzei națiunii celei mai favorizate României”. Tot pe prima pagină din Scânteia se poate afla că, de 1 Decembrie, o zi de sâmbătă, Legislativul - Marea Adunare Națională - a muncit, adoptând, printre altele, bugetul de stat pe 1974. Filme capitaliste în cinematografe și la TVR 1 Unirea de la 1 Decembrie 1918 era marcată printr-un articol semnat de Silviu Achim și publicat pe pagina șase a cotidianului oficial al PCR. „Făurirea statului național unitar român a fost un act progresist, de covirșitoare însemnătate pentru destinele poporului nostru. El a influențat favorabil mersul înainte al societății românești, a contribuit la accelerarea ritmului dezvoltării sale economice, oulturale și științifice”, scria Achim, în obișnuita limbă de lemn de la acel moment. În ceea ce privește evenimentele politice dedicate acestei aniversări, Scânteia consemnează, printre altele, niște banale „expuneri” la Casa de Cultură a Sectorului 3 și la Întreprinderea Danubiana. Pe ultima pagină, de politică externă, oficiosul PCR arăta că Olanda se plânge de situația din Comisia Economică Europeană (structura care a precedat UE) că țările mari, precum Germania, Franța și Marea Britanie au reuniuni la care statele mici nu sunt invitate. România Film nu mediatiza, în Scânteia de la 1 decembrie 1973, un film românesc, ci „The Birdman” - tradus „Misiunea secretă a maiorului Cook” - un film american de acțiune, produs pentru televiziune, din 1971. La TV Programul 1, de la ora 21.00, rula serialul Mannix. Citește și: Dorel lovește din nou: era să lase un cartier din Hunedoara fără curent. Acum câteva zile, tăiase conducta de apă și o betonase În plus, Scânteia anunța o reducere de 10% la frigiderele din producție internă Frigero Lux. De exemplu: „Frigider electric cu compresor „Frigero“, model cabinet, capacitate 140 l, de la 4 110 lei la 3 610 lei”.

Investițiile străine în România scad de la o lună la alta Foto: Facebook
Eveniment

Investițiile străine în România scad de la o lună la alta

Investițiile străine în România scad de la o lună la alta, arată datele BNR: comunicatul din august al Băncii Naționale consemna un nivel al investițiilor străine în România de 5,08 miliarde de euro, în timp ce în septembrie erau de doar 5,06 miliarde euro. Citește și: Ce pensie ar trebui să primească un contribuabil de 65 de ani de la care s-au colectat 650.000 lei, dacă banii ar fi investiți – calcul Claudiu Năsui. Diferența imensă față de pensia oferită de stat Dezastrul este și mai mare raportat la primele nouă luni din 2022, când investițiile străine erau de 8,67 miliarde de euro. Scăderea este de circa 40%, primele nouă luni din 2022 față de primele nouă luni din 2023. Investițiile străine în România scad de la o lună la alta În schimb, statul s-a împrumutat cu peste două miliarde de euro într-o lună: în august, datoria externă a administrației publice era de 71,19 miliarde euro, iar în septembrie era de 73,32 miliarde de euro. La sfârșitul anului 2022, datoria externă a administrației publice era de 57,8 miliarde de euro, deci creșterea îndatorării statului a fost puțin sub 16 miliarde de euro. Datele ministerului de Finanțe arătau că, din ianuarie în septembrie, Guvernul a plătit, din buget, dobânzi de 23,5 miliarde de lei, respectiv 1,5% din PIB. În perioada ianuarie - septembrie 2023 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 16 051 milioane euro, comparativ cu 21 147 milioane euro în perioada ianuarie - septembrie 2022. Citește și: Sinecuristul ministrului Grindeanu: absolvent de geografie, de neînlocuit la Transporturi – șef peste aeroporturi, căi ferate și porturile Dunării. Plus încă vreo două sinecuri În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 3 223 milioane euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 1 577 milioane euro, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mic cu 258 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 38 milioane euro.

Investițiile străine au scăzut, datoria externă a crescut Foto: Facebook
Economie

Investițiile străine au scăzut, datoria externă a crescut

Investițiile străine în România au scăzut masiv, în timp ce datoria publică a crescut puternic, arată datele publicate azi de Banca Națională a României. Citește și: Disperare în rândul judecătorilor: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație – calcule neoficiale Astfel, investițiile străine au fost, în primele opt luni ale anului 2023, de doar 5,08 miliarde de euro, comparativ cu 7,4 miliarde euro în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce înseamnă o reducere cu peste 30%. Investițiile străine au scăzut, datoria externă a crescut BNR mai arată că datoria externă a administrației publice a crescut de la 57,8 miliarde de euro în primele opt luni din 2022 la 71,19 miliarde euro în primele opt luni din acest an, adică o majorare de circa 23%. De altfel, datele pentru primele opt luni ale execuției bugetare arată că România a cheltuit 1,2% din PIB pentru a plăti dobânzi. În total, s-au plătit, în primele opt luni, 19,77 miliarde de lei pentru dobâznile guvernamentale, față de 19,18 în perioada similară a anului trecut. Foto: print screen comunicat BNR În perioada ianuarie - august 2023, datoria externă totală a crescut cu 14 535 milioane euro. Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat, în primele opt luni, un deficit de 13,759 miliarde de euro, cu 25,6% mai mic faţă de cel de 18,502 miliarde de euro din perioada similară a anului trecut, informează miercuri Banca Naţională a României. Potrivit comunicatului băncii centrale, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 2,564 miliarde euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 1,681 miliarde euro, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mic cu 322 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 176 milioane euro. Foto: Inquam/ Sabin Cirstoveanu Producția industrială a României, scădere masivă Tot azi, Eurostat a anunțat că producţia industrială a scăzut cu 5,1% în zona euro şi cu 4,4% în Uniunea Europeană în august, comparativ cu perioada similară din 2022, iar Irlanda, Slovenia, Estonia, Bulgaria, Lituania, Ţările de Jos, Ungaria şi România au înregistrat cel mai sever declin. Citește și: EXCLUSIV Brigada de epoleți a ministrului Alexandru Rafila: un general SRI, un fost șef al DGA și șeful Poliției Sector 5. Rafila, fiul unui șef al Securității Arad În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai importante creşteri ale producţiei industriale în august, faţă de perioada similară din 2022, au fost în Slovacia (4,7%), Danemarca (3,5%) şi Malta (3%), iar cel mai semnificativ declin în Irlanda (minus 27,3%), Slovenia (minus 12,3%), Estonia (minus 11,9%), Bulgaria (minus 9,7%), Lituania (minus 6,7%), Ţările de Jos (minus 6,6%), Ungaria (minus 6,1%) şi România (minus 5,7%).

Dezastrul lăsat în urmă de baronul PSD Buzatu Foto: Facebook
Politică

Dezastrul lăsat în urmă de baronul PSD Buzatu

Dezastrul lăsat în urmă de baronul PSD Buzatu: Vaslui a fost și este cel mai sărac județ din țară, deși se află într-o competiție strânsă cu alte fiefuri PSD, Teleorman, Gorj sau Botoșani. În acest județ se află și cel mai sărac oraș din România, Negrești. În plus, Vasluiul are una din cele mai mari rate ale omuciderilor. Citește și: Averea uriașă a baronului PSD de Vaslui, Dumitru Buzatu, prins de DNA când lua o șpagă de 1,25 milioane de lei. El controla Vasluiul, unul din cele mai sărace județe din țară, de 11 ani Șeful PSD Vaslui dorea să investească în drumuri - de unde lua șpagă - nu în parcuri industriale Investitorii au fost alungați cu intenție, președintele Consiliului Județean, Dumitru Buzatu, refuzând să deschidă parcuri industriale. În februarie el spunea că judeţul are nevoie de investiţii "realiste" în infrastructură, sănătate sau asistenţă socială şi nu de parcuri industriale. „Trebuie să extindem reţeaua de drumuri judeţene, până când prindem avioane şi o să facem parcuri industriale cu ele (...) Asta este linia de conduită atâta timp cât sunt eu aici. Când nu voi mai fi, poate lumea va face numai parcuri industriale în tot judeţul. N-are niciun metru de teren judeţul Vaslui, dar probabil că le va face în cosmos”, declara Buzatu, potrivit Agerpres. De altfel, Buzatu a fost prins șpagă de la proprietarul unei firma de construcții care dezvolta drumurile județene - atât de dorite de președintele CJ Vaslui. Averea președintelui CJ Vaslui este impresionantă, mai ales dacă o raportăm la veniturile sale de etern bugetar și dublu pensionar, inclusiv pensia specială de ex-parlamentar. Dezastrul lăsat în urmă de baronul PSD Buzatu Iată câteva date care arată subdezvoltarea în care a rămas Vasluiul, după 11 în care Dumitru Buzatu a fost președinte al Consiliului Județean: „Vaslui este județul din România care domină la capitolul toaletelor în curtea școlilor. Acolo, nu mai puțin de 111 unități școlare mai au încă wc-uri în curte”, arăta, în iulie 2023, postul B1 TV. Valoarea totală a investițiilor străine din Vaslui, din 1991 în 2021, a fost de 44.224.000 euro, adică un procent de 0,09% din totalul sumei investite la nivel național - date statistica Vaslui, citate de EstNews. În primele șase luni din 2023, valoarea investițiilor străine în Vaslui a fost de 10.441 euro, capital subscris de exact trei firme. PIB-ul pe locuitor, estimat pentru finalul lui 2023 este de 7.522 euro/locuitor, cel mai mic din România. Pe următoarele locuri de la coada listei se află Botoșani, cu 8.534 euro/locuitor, și Călărași - 8.832 euro/locuitor. Județul Vaslui are cea mai mare pondere de bugetari în totalul angajaților, de 34%, urmat de Botoșani – 29% și Caraș Severin – 26% - date „Romanian Economic Monitor”, un proiect al Universității Babeș Bolyai, citat de Vaslui Azi. Acest studiu susținea că Vaslui este pe locul III de la coada clasamentului privind investițiile străine, după Gorj și Mehedinți. Negrești, Vaslui, este cel mai sărac oraș din România. Potrivit unor statistici din 2019, aici ar fi locuit 9.800 de persoane, oficial, dar aproape un sfet au plecat. Dintre cei rămași doar 900 de oameni mai muncesc, restul fiind pensionari, asistați sociali trecuți de 40 de ani și copii. Județul are cea mai mare rată a omuciderilor, patru la suta de mii de locuitori, fiind urmat de Tulcea și Galați, arăta Digi 24 în august 2023, citând un studiu al Universității Cuza din Iași. Relatările din presă arată că, din 2012 - an în care Dumitru Buzatu a ajuns președintele CJ Vaslui - până azi, acest județ a fost constant cel mai sărac din țară, iar diferența față de ale regiuni a crescut. Citește și: Fiul lui Dumitru Buzatu compara familia sa cu Brătienii: „Sunt copilul părinților mei și eu sunt foarte mândru de acest lucru. Am văzut că toată lumea elogiază familia Brătianu” Datele de la ultimul recensământ arată că, din 2011 în 2021, populația județului s-a redus cu 20.799 de persoane.

Datoria externă a crescut cu 14,259 miliarde euro Foto: Facebook
Economie

Datoria externă a crescut cu 14,259 miliarde euro

Datoria externă totală a României a crescut cu 14,259 miliarde euro, în primele şapte luni, arată datele publicate azi de Banca Națională. Citește și: EXCLUSIV România și alte state din UE alimentează mașina de război rusească din Transnistria cu motorină, în ciuda sancțiunilor internaționale Pe de altă parte, investițiile străine directe au scăzut de la 5.992 milioane euro în perioada ianuarie - iulie 2022 la 4.254 milioane euro în primele șapte luni din acest an. Datoria externă a crescut cu 14,259 miliarde euro ”În perioada ianuarie - iulie 2023, datoria externă totală a crescut cu 14,259 miliarde euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 115,220 miliarde euro la 31 iulie 2023 (72,5% din totalul datoriei externe), în creştere cu 17,9% faţă de 31 decembrie 2022; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 iulie 2023 nivelul de 43,6 miliarde euro (27,5% din totalul datoriei externe), în scădere cu 6,9% faţă de 31 decembrie 2022”, arată datele BNR. În perioada ianuarie - iulie 2023 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 11,892 miliarde euro, comparativ cu 15,207 miliarde euro în perioada ianuarie - iulie 2022. Citește și: VIDEO+GALERIE FOTO În timp ce nord-coreeni mor de foame, un Kim Jong Un tot mai bucălat este hrănit de Putin cu sturion, găluște cu crab și desert de afine roșii În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 2,357 miliarde euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 1,659 miliarde euro, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 637 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 64 milioane euro.

Investiţiile străine directe au scăzut cu peste 13% (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Investiţiile străine directe au scăzut cu peste 13

Investiţiile străine directe au scăzut cu peste 13%, în primele şase luni din 2023, până la 3,93 miliarde de euro, comparativ cu 4,533 miliarde euro în perioada ianuarie - iunie 2022, conform unui comunicat al Băncii Naţionale a României. Citește și: După Dragnea, Firea și Doina Pană, și liderul AUR George Simion vede mașini care îl „urmăresc peste tot” și crede că se vrea asasinarea sa Investiţiile străine directe au scăzut cu peste 13% „Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 3.930 milioane euro (comparativ cu 4.533 milioane euro în perioada ianuarie - iunie 2022), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 4.283 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 353 milioane euro", se menţionează în comunicat. Numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate în România a crescut, în primele şase luni din 2023, cu 0,5%, comparativ cu perioada similară din 2022, la 3.493 de unităţi, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Cele 3.493 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 21,277 milioane de dolari, cu 5,1% mai mare faţă de cel al firmelor înmatriculate în primul semestru din 2022, de 20,242 milioane de dolari. În iunie 2023, au fost înmatriculate 580 societăţi noi cu participare străină la capitalul social. În funcţie de domeniile de activitate, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea auto şi moto (28,45% din total), activităţi profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice (18,97%), şi transport, depozitare şi comunicaţii (16,38%). La finele iunie 2023, în România existau 247.708 de societăţi cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la 68,432 miliarde de dolari. Cel mai mare număr de societăţi cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 52.270 (capital subscris de 4,047 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparţine firmelor olandeze, respectiv 12,663 miliarde de dolari, în 5.974 de firme.

Încă un val de sinecuri la nivelul Guvernului Foto: Facebook Guvernul României
Eveniment

Încă un val de sinecuri la nivelul Guvernului

Încă un val de sinecuri la nivelul Guvernului, inclusiv 76 de posturi în străinătate: se organizează Agenţia Română pentru Investiţii şi Comerţ Exterior. Potrivit proiectului de hotărâre de guvern, noua structură va fi finanțată de Secretariatul General al Guvernului. Încă un val de sinecuri la nivelul Guvernului Agenția era, legal, înființată prin OUG 147/2022, emisă în octombrie 2022. Acolo era prevăzut că această structură preia activitățile, posturile, personalul și patrimoniul Direcției investiții străine și Departamentului comerț exterior, cu excepția Direcției politici comerciale. Proiectul hotărârii de guvern privind organizarea și funcționarea Agenţiei Române pentru Investiţii şi Comerţ Exterior arată că noua agenție va avea 250 de angajați, dintre care 76 de posturi sunt destinate „rețelei de reprezentare economică externă”. Acest număr de posturi nu ia în calcul demnitarii care vor conduce această structură, precum și personalul care va lucra la cabinetele demnitarilor. La 250 de angajați, vor fi 125 de mașini, adică o mașină la doi angajați. Mașinile vor fi preluate, în cea mai mare parte, de la ministerul Antreprenoriatului. Citește și: Antena 3 contrazice poziția României și susține varianta Austriei: 20.000 de migranți ilegali ar fi traversat România mergând spre Vest În nota de fundamentare a acestui proiect de hotărâre de guvern nu există nici o informație cu privire la impactul bugetar al înființării acestei noi structuri.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră