vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: invazie

86 articole
Internațional

Lavrov despre negocierile de pace cu Ucraina

Lavrov, despre negocierile de pace cu Ucraina: discuțiile „nu sunt ușoare”, dar există „speranță pentru compromis”. Negocierile continuă miercuri între Rusia și Ucraina, după ce Moscova a invadat țara vecină în 24 februarie, ucigând, până în prezent, câteva mii de civili. Citește și: Avertisment al oficialilor ucraineni: rușii minează câmpurile agricole Lavrov, despre negocierile de pace cu Ucraina: Discuțiile „nu sunt ușoare” Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat miercuri că negocierile de pace între Rusia și Ucraina „nu sunt ușoare”, dar există „speranță pentru un compromis”. „Se spune că negocierile nu sunt ușoare din motive evidente. Totuși, există speranță pentru a ajunge la un compromis”, a declarat Lavrov, citat de Reuters, conform BBC News. Ministrul de Externe al Rusiei a ssuținut că nu sunt probleme doar cu neutralitatea și demilitizarea Ucrainei, cerute de Moscova, ci și „garantarea securității” oamenilor din estul Ucrainei, făcând referire la pro-rușii din Donețk și Luhansk. Rusia a transmis semnale amestecate privind negocierile de pace, explică The New York Times. Marți, președintele Vladimir Putin a declarat că Kievul „nu arată un angajament serios pentru a găsi soluții mutual acceptabile”. Între timp, orașele ucrainene continuă să fie sub asediul armatei ruse. Citește și: Noi atacuri aeriene asupra Kievului, miercuri dimineață. Forțele ruse cresc presiunea și mai mult asupra civililor

Moscova, deranjată de atitudinea Lituaniei: Twitter @EmbassyofRussia
Rușii minează câmpurile agricole în Ucraina. Sursă imagine: Twiiter Ukrinform
Internațional

Rușii minează câmpurile agricole în Ucraina

Rușii minează câmpurile agricole în Ucraina, este un avertisment al unui consilier din Ministerul de Interne al Ucrainei, citat de agenția Ukrinform. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei Rușii minează câmpurile agricole în Ucraina În mai multe regiuni din Ucraina există o amenințare că invadatorii ruși plantează mine pe câmpurile agricole, relatează Ukrinform. Avertismentul a fost lansat de Vadim Denisenko, consilier în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. „Din păcate, este o amenințare imensă pentru agricultură în multe regiuni, pentru că nu doar fabricile sunt minate, nu doar obiectivele de infrastructură, nu doar orașele, ci și câmpurile”, a declarat Denisenko. Acesta a anunțat că autoritățile ucrainene strâng date din toate regiunile cu mișcările de trupe ale rușilor. Citește și: Noi atacuri aeriene asupra Kievului, miercuri dimineață. Forțele ruse cresc presiunea și mai mult asupra civililor

Ucraina, verdict al Curții din Haga (sursa: CIJ)
Internațional

Ucraina, verdict al Curții din Haga

Ucraina, verdict al Curții din Haga. Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), cu sediul la Haga, se pronunţă miercuri în procesul deschis de Kiev care cere celui mai înalt tribunal al ONU să ordone Moscovei că înceteze imediat invazia din Ucraina. Acesta va fi primul verdict al unui tribunal internaţional de la izbucnirea războiului în urmă cu aproape trei săptămâni, transmit dpa şi AFP. Ucraina, verdict al Curții din Haga CIJ se va pronunţa asupra acestei chestiuni în cadrul unei audieri care va începe la 16.00 ora locală la Haga (15.00 GMT). Ucraina acuză Rusia de încălcarea Convenţiei din 1948 privind genocidul şi cere curţii să ordone încetarea imediată a ostilităţilor. Totodată, Ucraina mai cere judecătorilor să decidă că nu există o justificare legală pentru invazie. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei Rusia a boicotat audierile la 7 martie şi 8 martie. Mai mult, într-un document scris, Moscova a respins competenţa curţii cu privire la speţa prezentată de Ucraina. Agenţia dpa aminteşte că, deşi verdictele CIJ au caracter obligatoriu şi nu există posibilitatea unui recurs, curtea nu are puteri executive care să-i permită să le pună efectiv în aplicare.

Rușii recunosc atacarea civililor în Ucraina (sursa: Getty)
Internațional

Rușii recunosc atacarea civililor în Ucraina

Rușii recunosc atacarea civililor în Ucraina, chiar prin declarațiile purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Citește și: Legiunea internațională de luptă a Ucrainei: în ce condiții au voie străinii să meargă la război în altă țară Rușii recunosc atacarea civililor din Ucraina. Peskov susține că Moscova este „împinsă” să atace orașele ucrainene Dmitri Peskov a declarat, la Rossia 24 TV, că ciocnirile la suprafață vor „conduce inevitabil la un număr mare de victime civile”, conform BBC News. „Ministrul Apărării, în timp ce încearcă să asigure protecție populației pașnice, nu exclude punerea sub controlul total ale centrelor urbane ... cu excepția zonelor folosite pentru evacuări umanitare”. Peskov a mai susținut că oficialii din SUA și UE „împing Rusia să atace orașe importante din Ucraina ca să poată da vina pe țara noastră pentru moartea civililor”. „Credem că o asemenea poziție este provocatoare”, a mai susținut Peskov, citat de BBC. Citește și: VIDEO Kievul, sub asediul rușilor. Momentul în care o rachetă lovește o zonă rezidențială. Cel puțin doi oameni au murit, iar alții șase au fost răniți Orașele ucrainene, bombardate de ruși. La Mariupol, peste 2.500 de ucraineni ar fi murit, conform autorităților. Centrul istoric al Harkovului, în ruine La Mariupol, peste 2.500 de ucraineni ar fi fost omorâți în bombardamentele rușilor, au anunțat autoritățile ucrainene, citate de CNN. Datele nu au putut fi verificate independent. Orașul nu mai are apă potabilă, alimente, medicamente și electricitate, a declarat pentru BBC primarul adjunct Serhiy Orlov. Mariupolul bombardat, imagine de luni. Sursa: Serhiy Orlov/ BBC News Mariupolul bombardat, imagine de luni. Sursa: Serhiy Orlov/ BBC News Distrugerile în Harkov: In #Kharkiv, rescuers continue to put out the fire and dismantle the rubble. pic.twitter.com/s3I4DSMcDt— NEXTA (@nexta_tv) March 14, 2022 Centrul istoric al Harkovului: The historical center of #Kharkiv. pic.twitter.com/Mn1ywku4nO— NEXTA (@nexta_tv) March 14, 2022 Kiev: #Kyiv, Kurenivka. pic.twitter.com/SX6ual9hAL— NEXTA (@nexta_tv) March 14, 2022 Nikolaev: #Ukrainian media show the aftermath of the morning shelling of the town of #Snihurivka (#Mykolaiv region).Local authorities report that there are people under the rubble. pic.twitter.com/isdgajYKi3— NEXTA (@nexta_tv) March 14, 2022

Străinii care luptă în Ucraina. Sursă imagine: Site Reuters.com
Internațional

Străinii care luptă în Ucraina

Străinii care luptă în Ucraina pot risca să aibă probleme cu legea la întoarcerea în țară,arată Reuters. Mii de voluntari străini s-au înrolat în Ucraina să ajute soldații în lupta împotriva rușilor. Străinii care luptă în Ucraina: Americanii nu au interdicție să lupte în altă țară Cetăţenii SUA nu au interdicţia de a fi în serviciul militar al altei ţări, potrivit website-ului Departamentului de Stat american. A activa ca ofiţer sau a lupta contra unei ţări ce este în relaţii de pace cu SUA poate fi un motiv pentru renunţarea la cetăţenie în mod voluntar. Curtea Supremă arată, totuși, că doar serviciul militar străin nu poate fi folosit pentru privarea americanilor de cetăţenie. Citește și: VIDEO Kievul, sub asediul rușilor. Momentul în care o rachetă lovește o zonă rezidențială. Cel puțin doi oameni au murit, iar alții șase au fost răniți O lege separată din SUA, datând din 1794, Neutrality Act, le interzice cetăţenilor să lupte contra guvernelor străine care sunt în relaţii de pace cu Washingtonul şi prevede o pedeapsă cu închisoarea de până la trei ani. Legea, care din punct de vedere tehnic s-ar putea aplica acţiunii militare voluntare contra Rusiei, a fost folosită pentru a condamna americani implicaţi într-o tentativă de lovitură de stat în Gambia în 2014. Altfel, actul normativ a fost rar pus în aplicare în istoria modernă, potrivit lui David Malet, profesor la Universitatea Americană din Washington, D.C.. „Lipsesc legăturile cu terorismul intern, este greu să-mi imaginez americani care sunt condamnaţi pentru că merg în Ucraina'', a explicat Malet, conform Agerpres. Britanicii care luptă în Ucraina se pot trezi anchetați la întoarcerea în UK Britanicii care merg în Ucraina pentru a lupta ar putea face obiectul unei puneri sub acuzare la întoarcerea în ţară, conform unei notificări de călătorie publicată de Foreign Office, actualizată ultima dată miercuri. Întrebat de Reuters ce acuzaţii li s-ar aplica cetăţenilor Regatului Unit, un purtător de cuvânt al diplomaţiei britanice a refuzat să facă vreun comentariu. Legea britanică privind înrolarea străină, din 1870, blochează accesul cetăţenilor britanici la armate străine care luptă cu ţări aflate în relaţii de pace cu Londra, dar nu s-a aplicat conflictelor moderne. Ministrul de externe al Regatului Unit şi-a exprimat iniţial sprijinul pentru cetăţenii care vor să lupte ca voluntari în Ucraina. Ulterior, Liz Truss dar ulterior ea a avertizat cu privire la orice călătorie în această ţară. Citește și: Alternativa la adăposturile antiatomice de la subsol: bisericile construite după 1990 Undă verde pentru germani, danezi și letoni Germania a anunţat că nu va condamna voluntarii care se alătură luptei, iar liderii danezi şi letoni au afirmat că le vor permite cetăţenilor ţărilor lor să lupte ca voluntari. Ministrul canadian al apărării Anita Anand a spus că eventuala participare ca voluntari în luptă constituie „o decizie individuală” a fiecărui canadian. Australia și India, reticente Premierul australian Scott Morrison le-a cerut concetăţenilor săi să nu se alăture războiului din Ucraina, afirmând în faţa presei luna trecută că există „incertitudini” despre poziţia juridică a combatanţilor civili străini. Ministerul Afacerilor Interne indian nu a răspuns unei solicitări Reuters privind legalitatea alăturării cetăţenilor indieni la forţele ucrainene. Într-un caz din 2015, Curtea Supremă din New Delhi a decis că a le permite indienilor să participe la conflictul altui stat „ar conduce la acuzaţia că guvernul Indiei promovează terorismul în alte ţări''. Rușii îi consideră pe cetățenii străini care luptă în Ucraina drept „mercenari” Dreptul internaţional le cere forţelor ruse să trateze luptătorii străini ca prizonieri de război, indiferent de cetăţenia lor, a explicat Daphné Richemond-Barak, profesor în cadrul Lauder School of Government, Diplomacy and Strategy din Israel. Acest lucru înseamnă că soldaţii ruşi trebuie să le asigure hrană, apă şi medicamente voluntarilor capturaţi. Totuşi, săptămâna trecută un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării rus a afirmat că „mercenarii'' occidentali care luptă pentru Ucraina nu vor fi trataţi drept combatanţi legali şi vor trebui să răspundă penal sau chiar mai grav, potrivit agenţiei de presă ruse TASS. Întrucât voluntarii vor lupta ca membri ai armatei ucrainene, este improbabil ca ei să fie puşi sub acuzare în ţările lor pentru acţiunile lor specifice din timpul războiului, cu excepţia acuzării pentru crime de război sau un comportament similar, susţin experţii.

Patriarhul ecumenic critică dur invazia lui Putin Foto: Orthodox Times
Eveniment

Patriarhul ecumenic critică dur invazia lui Putin

Într-un gest fără precedent, patriarhul ecumenic Bartolomeu critică dur invazia lui Putin în Ucraina. „Privim tragedia poporului ucrainean și admirăm rezistența acerbă împotriva invadatorului nerușinat”, a spus el în timpul uneii liturghii la care a participat premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis. Patriarhul ecumenic critică dur invazia lui Putin Patriarhul a lăudat și opoziția rușilor la invadarea Ucrainei. „De asemenea, suntem încântați să vedem reacția curajoasă a cetățenilor ruși la vărsarea de sânge. Solicităm o încetare imediată a focului pe toate fronturile războiului. Violența și războiul nu numai că nu rezolvă diferențele, dar provoacă durere și moarte și creează probleme mai complexe. Invazia și războiul trebuie să se încheie imediat, acum, și trebuie oferită o nouă oportunitate dialogului, vehiculul păcii prin excelență”, a spus el, citat de orthodoxtimes.com. În 2018, patriarhul ecumenic a recunoscut Biserica independentă a Ucrainei. Ulterior, greco-ortodocșii din Alexandria Egiptului și ciprioții și-au dat și ei acordul. Despărţirea este susţinută de facto și de georgieni și bulgari. Recent, Bartolomeu a spus că a devenit o țintă a Moscovei, pentru că a susținut separarea de Moscova a bisericii Ucrainei. Moscova acuză Constantinopolul că a creat o ruptură în ortodoxia universală, scopurile fiind exclusiv politice și nu religioase. Citește și: Drona prăbușită la Zagreb, care a survolat nederanjată și România, ar fi avut o bombă aeriană la bord. Nu e clar dacă MApN a detectat-o la timp. Croația cere explicații

Rușii au răpit primarul din Melitopol. Ucrainenii au ieșit la protest. Sursa imagine: Captură video Twitter NEXTA
Internațional

Rușii au răpit primarul din Melitopol

Rușii au răpit primarul din Melitopol, relatează BBC News și NEXTA. Sute de ucraineni protestează, sâmbătă, în fața Primăriei din Melitopolul ocupat de ruși, pentru a cere eliberarea lui Ivan Fedorov. Citește și: VIDEO Rușii și-au găsit dușmanii în Ucraina: bolnavii de cancer. În ziua a 17-a de război, bombardează o clinică din Nikolaev. Rușii se apropie și de Kiev Several thousand residents of #Melitopol marched to the administration building to demand the release of Mayor Ivan Fedorov, who was kidnapped by the occupiers.We are told that there are problems with the internet. The occupiers are trying to prevent residents from coordinating. pic.twitter.com/KfqxFWI4RD— NEXTA (@nexta_tv) March 12, 2022 Rușii au răpit primarul din Melitopol. Ucrainenii, în stradă Sute de ucraineni din Melitopol s-au strâns, sâmbătă, în fața Primăriei, cerând eliberarea primarului Ivan Fedorov, răpit de ruși. NEXTA relatează că rușii încearcă să bruieze internetul în oraș, pentru a-i împiedica pe ucraineni să se adune. Oficialii ucraineni au postat, vineri, o filmare în care se vede cum primarul este condus, legat la ochi, de armata rusă din oraș. Președintele Volodimir Zelenski a calificat răpirea primarului de către ruși drept „trecerea la o nouă formă de teroare”. Melitopol, oraș din sud-estul Ucrainei, a fost printre primele care au căzut în mâinile rușilor. Localnicii ies în fiecare zi la protest împotriva invadatorilor. Mai jos, filmarea cu primarul răpit: In this today's video from the occupied #Melitopol city in #Zaporizhzhya province you can see how in the middle of the day the #Russian soliders kidnap Ivan Fedorov, a mayor of the city. Video shared by the Ukraine presidential office (Kyrylo Tymoshenko). [Thread⬇️] pic.twitter.com/ei5cykbSYP— Victor Kovalenko (@MrKovalenko) March 11, 2022

Rușii bombardează o clinică oncologică în Nicolaev. Orașul e bombardat de azi-dimineață. Sursă: Captură video Twitter
Internațional

rusii bombardează o clinica oncologicaVIDEO Rușii și-au găsit dușmanii în Ucraina: bolnavii de cancer. În ziua a 17-a de război, bombardează o clinică din Nikolaev. Rușii se apropie și de Kiev

Rușii bombardează o clinică oncologică în Nikolaev, în cea de-a 17-a zi a invaziei în Ucraina. Totodată, capitala Kiev este tot mai aproape să fie încercuită, trupele rusești aflându-se la 25 de kilometri distanță, relatează BBC News. Citește și: Ambasada Rusiei la București face liste negre cu românii care ar discrimina ruși în România. Kuzmin cere informații, pe care le va lua „în considerare în cel mai atent mod” Rușii bombardează o clinică oncologică în Nikolaev. Orașul, sub asediu Sâmbătă dimineață, orașul Nikolaev, din sudul țării, este sub asediu al trupelor rusești. O clinică regională pentru bolnavii de cancer a fost bombardată, a anunțat oficialul regional al Sănătății, Maksym Beznosenko, citat de BBC News. Acesta a calificat bombardarea spitalului pentru bolnavii de cancer „o demență”. Local healthcare worker in Mykolaiv says the Oncology Hospital was hit in tonight's shelling. He shared a video showing damage to the windows/wall of the building as well as a photo of a crater.https://t.co/xYtBcQf2Vc pic.twitter.com/kGKUtWeBIp— Jake Godin (@JakeGodin) March 12, 2022 Many videos from Mykolaiv tonight showing evening shelling of the city. Posts on Telegram:https://t.co/5PHeTGnvKF (shared in this Tweet)https://t.co/J3ZEon2HtYhttps://t.co/ajyOm4FNIpAlso already at least one image of a tail section: https://t.co/qxMBKcEfMX pic.twitter.com/rjsLyGS1OZ— Jake Godin (@JakeGodin) March 11, 2022 Video of bombardment at the residential area Balabanivka south of Mykolaiv in southern Ukraine. Foreground area is ~46.849378, 32.010135 and area being hit is south of that: https://t.co/B7T0BXVPLw Shared on Telegram via: https://t.co/UEQ8iaWe4w pic.twitter.com/xmjCID9u34— Jake Godin (@JakeGodin) March 7, 2022 Rușii se apropie de Kiev. Sunt la 25 de kilometri distanță Trupele rusești se află la 25 de kilometri de centrul capitalei Kiev, a anunțat Ministerul Apărării din Marea Britanie. Trupele rusești s-au împrăștiat pentru a încercui orașul, arată Ministerul britanic al Apărării. The village of Yatskovka in the #Kharkiv region now looks like this. pic.twitter.com/LBS5wC8SvQ— NEXTA (@nexta_tv) March 12, 2022 Și orașele Cernihiv, Harkov, Mariupol și Sumî sunt puternic bombardate. De asemenea, Rusia a început mobilizarea trupelor în regiunile separatiste Donețk, Luhansk și Crimeea. Images from #Kharkiv, the second-largest city of #Ukraine. pic.twitter.com/WT0VhoYQGp— NEXTA (@nexta_tv) March 12, 2022 #Chernihiv was left without electricity, gas, water and heating, according to Vyacheslav Chaus, head of the regional administration. In addition, yesterday the occupiers shelled the city center and hit the building of the Hotel Ukraina. pic.twitter.com/JOVAyJQmut— NEXTA (@nexta_tv) March 12, 2022

Măsuri anti-propaganda Moscovei în Lituania, anunțate de șefa Guvernului. Sursă: Twitter @IngridaSimonyte
Internațional

Măsuri anti-propaganda Moscovei în Lituania

Măsuri anti-propaganda Moscovei în Lituania. Parlamentul a înăsprit starea de urgență și a limitat dreptul la libertatea de expresie. Citește și: Antena3 și RomâniaTV au indus și stimulat panica de la benzinării. A3 a pomenit obsesiv frica de război, RTV a invocat scenarii neprobate Măsuri anti-propaganda Moscovei în Lituania: sunt blocate canalele care răspândesc dezinformări privind războiul Legea adoptată joi de Parlamentul din Lituania permite Poliției să blocheze accesul la un canal media până la 72 de ore în caz de „dezinformare", „propagandă de război" şi „incitare la ură" în legătură cu invazia Rusiei din Ucraina. Legea va fi în vigoare cel puțin până în 20 aprilie, relatează Reuters, conform Agerpres. 71 din cei 117 membri ai Parlamentului au votat în favoarea legii, care nu avea nevoie decât de o majoritate simplă pentru a trece. Citește și: Șoșoacă și Flux 24 rostogolesc ultima minciună a Kremlinului: „Scandalul laboratoarelor biologice secrete din Ucraina” Se limitează posibilitatea de a spune „Putin e măreț” „Această moţiune limitează posibilitatea de a spune „Putin este măreţ” în întâlniri (publice) şi de a răspândi propagandă de război şi dezinformare", a spus premierul Ingrida Simonyte în Parlament. „Cred că nimeni din această sală a Parlamentului nu este interesat să permită ca acest lucru să otrăvească hotărârea şi dorinţa poporului lituanian de a ajuta Ucraina", a mai declarat ea. Preşedintele Lituaniei, ţară membră a NATO, a decretat stare de urgenţă în 24 februarie, la câteva ore după ce Rusia şi-a început invazia în Ucraina, şi a desfăşurat armata la graniţele cu Rusia şi Belarus.

Națiunile Unite au interzis angajaților să folosească termenii de „război” sau „invazie” cu referire la situația din Ucraina Foto: ONU
Internațional

Națiunile Unite au interzis angajaților

UPDATE 23.30: Irish Times scrie că marți a fost trimis un alt email către angajații ONU, care schimbă politica anterioară și permite folosirea termenilor de “război” și “invazie”. Publicația arată că un mesaj pe Twitter al purtătorului de cuvânt al ONU care califica drept ”fake” articolul din Irish Times ar fi fost șters. ARTICOL INIȚIAL: Națiunile Unite au interzis angajaților să folosească termenii de „război” sau „invazie” cu referire la situația din Ucraina, scrie Irish Times. Națiunile Unite au interzis angajaților să folosească termeni care ar supăra Rusia Personalul ONU a fost instruit să folosească termenii „conflict” sau „ofensivă militară” pentru a descrie invazia Rusiei asupra vecinului ei, invazie în care a ucis sute de civili și a forțat două milioane de oameni să părăsească țara, arată publicația irlandeză. Într-un e-mail adresat, luni, angajaților acestei organizații, departamentul de comunicare al ONU și-a instruit angajații să nu descrie situația din Ucraina drept război și să nu adauge steagul ucrainean pe conturile personale sau oficiale de pe rețele sociale sau site-urile web. În Rusia, cei care folosesc aceste cuvinte sunt aspru pedepsiți. Mailul departamentului de comunicare al ONU este denumit: „Câteva exemple specifice de limbaj care trebuie/ nu trebuie folosit în acest moment”. Politica de comunicare a fost explicată în email ca o modalitate de a evita „riscul reputațional”. „Acesta este un memento important că noi, în calitate de funcționari publici internaționali, avem responsabilitatea de a fi imparțiali (...) „Există o posibilitate serioasă de risc reputațional, care a fost semnalată recent de înalți oficiali”, se arată în mesaj. Citește și: Efectele războiului, prinse într-un sondaj INSCOP: AUR scade puternic. Majoritate zdrobitoare pentru sancționarea Rusiei Rusia este membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU.

Discuții Rusia-Ucraina, în Turcia. Imagine din Ucraina bombardată. Sursă: Twitter Reuters
Internațional

Discuții Rusia-Ucraina în Turcia

Discuții Rusia-Ucraina, în Turcia. Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, ar urma să se întâlnească joi cu ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, în Antalia, Turcia, relatează BBC News. Luni, Guvernul Rusiei a publicat o listă cu țări și teritorii „neprietenoase”, între care se numără Marea Britanie, țările membre UE, SUA, Canada. Citește și: 12 zile de la invadarea Ucrainei, George Simion rezistă: nici un cuvânt de condamnare fermă a Rusiei. AUR continuă retorica Sputnik Discuții Rusia-Ucraina, în Turcia. Lavrov și Kuleba ar urma să se întâlnească în Antalya Miniștrii de Externe ai Rusiei, Serghei Lavrov, și Ucrainei, Dmitro Kuleba, ar urma să se întâlnească joi în Antalya, Turcia. Discuția a fost anunțată de Mevlut Cavusoglu, ministrul turc de Externe. Acesta a precizat că discuția a fost mijlocită de președintele turc Recep Tayip Erdogan. ⚡️ Ukrainian, Russian foreign ministers to meet in Turkey on March 10.Foreign Minister Dmytro Kuleba and Russian Foreign Minister Sergey Lavrov have agreed to meet in Turkey’s coastal Antalya province, according to their Turkish counterpart Mevlut Cavusoglu.— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 7, 2022 Lista țărilor „neprietenoase” în opinia Rusiei Guvernul rus a aprobat luni o listă cu ţări şi teritorii neprietenoase care au întreprins acţiuni considerate ostile la adresa Rusiei, relatează Agerpres, citând două agenții controlate de Moscova, RIA și TASS, precum și AFP. Rusia a declarat luni că toate acordurile comerciale cu companii şi persoane din aşa-numitele „ţări neprietenoase" ar trebui de acum aprobate de o comisie guvernamentală, potrivit unei rezoluţii guvernamentale, conform Reuters. Pe această listă figurează SUA, Canada, ţările membre ale Uniunii Europene, Marea Britanie (inclusiv teritoriile britanice Jersey, Anguilla, Insulele Virgine Britanice, Gibraltar), Ucraina, Muntenegru, Elveţia, Albania, Andorra, Islanda, Liechtenstein, Monaco, Norvegia, San Marino, Macedonia de Nord, precum şi Japonia, Coreea de Sud, Australia, Micronezia, Noua Zeelandă, Singapore şi Taiwan (considerat teritoriu chinez, dar care din 1949 are administraţie proprie). Ţările şi teritoriile menţionate au impus ori s-au alăturat sancţiunilor instituite împotriva Rusiei după începerea „operaţiunii militare speciale" a forţelor armate ruse în Ucraina. Lista a fost aprobată ca parte a decretului preşedintelui Vladimir Putin din 5 martie cu privire la procedura temporară de îndeplinire a obligaţiilor faţă de anumiţi creditori străini. Cetăţenii şi companiile ruse, statul rus, regiunile şi municipalităţile sale care au obligaţii valutare faţă de creditori străini din lista ţărilor neprietenoase le vor putea achita în ruble. Un dolar american era cotat luni la 131,5000 ruble. Rubla a înregistrat o depreciere puternică după declanşarea conflictului în Ucraina. According to the #Ukrainian media, only one city, #Irpen, near #Kyiv, is currently being evacuated, where fighting has been going on for six days. About 2,000 people left the city in two hours. pic.twitter.com/amezTYXXJL— NEXTA (@nexta_tv) March 7, 2022

Rusul Storonsky, Revolut, îngrozit de război (sursa: revolut.com)
Internațional

Rusul Storonsky, Revolut, îngrozit de război

Rusul Storonsky, Revolut, îngrozit de război. Serviciul financiar online Revolut a fost înființat de doi prieteni, la Londra. Unul este Nik Storonsky, cetățean ruso-britanic. Celălalt este Vlad Yatsenko, cetățean ucrainean. Compania este azi evaluată la 33 de miliarde de dolari. Rusul Storonsky, Revolut, îngrozit de război Pe blogul companiei, fondatorul Storonsky a postat un text pe 1 martie, la o săptămână după începerea invaziei rusești în Ucraina. Storonsky a mărturisit că, deși născut în Rusia, tatăl său este ucrainean, deci are multe rude în Ucraina și prieteni. Prieteni în legătură cu care este foarte îngrijorat. Ruso-britanicul a adăugat că îl consideră frate pe Vlad Yatsenko, co-fondator al Revolut, și că nu a contat de unde a venit fiecare atunci când s-au întâlnit la Londra. Storonsky s-a declarat îngrozit de război și a scris că ideea i se pare imposibil de crezut. Co-fondatorul Revolut a anunțat și că donațiile către Crucea Roșie ucraineană nu vor fi taxate de Revolut. Mai mult, serviciul financiar va dubla donațiile care vor fi făcute. Citește și: Liderii de la Tiraspol îl atrag pe Putin în Transnistria: cer să le fie recunoscută independența, resping aderarea Moldovei la UE Într-o postare pe blogul companiei făcută publică încă de pe 26 februarie, a treia zi a invaziei rusești în Ucraina, Revolut a anunțat că face toate eforturile pentru a-și muta angajații din Ucraina în afara țării sau oriunde în interiorul țării doresc aceștia. Postarea folosește sintagma "invazie rusească" în legătură cu "operațiunea militară specială" comandată de Kremlin.

Putin nu mai vrea sancțiuni pentru invadarea Ucrainei. Captură foto BBC News via Rossyia24
Internațional

Putin nu mai vrea sancțiuni

Putin nu mai vrea sancțiuni pentru invadarea Ucrainei. Președintele Rusiei susține că Moscova nu are „intenții rele” la adresa vecinilor și le cere statelor europene să nu adopte noi sancțiuni. Declarațiile sale au fost transmise la postul Rossyia 24, controlat de Kremlin. Citește și: VIDEO Zelenski: Atacul rusesc asupra centralei nucleare de la Zaporijie, de șase ori mai grav decât dezastrul de la Cernobîl. Către ruși: Ieșiți pe străzi, spuneți guvernului că vreți să trăiți Putin nu mai vrea sancțiuni pentru invadarea Ucrainei Putin i-a avertizat pe cei care se opun „acțiunilor” Rusiei în Ucraina să „nu exacerbeze situația” impunând mai multe sancțiuni Moscovei. „Nu avem intenţii rele la adresa vecinilor noştri. Şi i-aş sfătui şi pe ei să nu escaladeze situaţia, să nu introducă nici o restricţie. Ne îndeplinim obligaţiile şi vom continua să le îndeplinim", a susținut Putin, la Rossia 24, citat de BBC News. „Aici, nu vedem rostul să agravăm sau să înrăutăţim relaţiile noastre. Şi toate acţiunile noastre, dacă vor apărea, vor apărea întotdeauna ca răspuns la acţiuni neprietenoase, acţiuni împotriva Federaţiei Ruse", a susținut Putin. Declarațiile președintelui rus vin în contextul în care miniștrii de Externe se pregătesc de o reuniune la Bruxelles, în care vor fi discutate noi sancțiuni asupra Rusiei. Citește și: Secretul rezistenței ucrainene: Sf.Javelin, spaima tancurilor rusești. Cât costă o rachetă și care e rata de succes

Mila Kunis strânge bani pentru Ucraina. Sursă imagine: Captură foto Twitter
Internațional

Mila Kunis strânge bani pentru UcrainaVIDEO Actrița Mila Kunis strânge bani pentru Ucraina: trei milioane de dolari

Mila Kunis strânge bani pentru Ucraina. Actrița născută în Ucraina a anunțat că strânge trei milioane de dolari pentru a ajuta poporul ucrainean, în urma invaziei Rusiei de joia trecută. Citește și: A noua zi de război în Ucraina: Explozii la Kiev. Zelenski supraviețuiește celor trei tentative de asasinat puse la cale în ultimele zile Mila Kunis strânge bani pentru Ucraina: Niciodată nu am fost mai mândră că sunt ucraineancă Actrița de origine ucraineană Mila Kunis și soțul ei, actorul Ashton Kutcher, au anunțat că strâng trei milioane de dolari pentru a ajuta poporul ucrainean, după invazia Rusiei, de joia trecută. „Niciodată nu am fost mai mândră că sunt ucraineancă. Nu există nici un fel de justificare pentru un asemenea atac nedrept, inuman. Și suntem martori la curajul ucrainenilor, dar și la nevoile acestor oameni”, au anunțat Mila Kunis și Ashton Kutcher. Actress #MilaKunis and her husband #AshtonKutcher recorded a video in support of #Ukraine. She said that "today more than ever, she is proud to be #Ukrainian". The couple intends to donate 3 million dollars for humanitarian aid to Ukraine. pic.twitter.com/J5JyxcsHsE— NEXTA (@nexta_tv) March 4, 2022

Moscova, pumn în gură rușilor. 15 ani de închisoare cui vorbește despre război în Ucraina. Imagine cu bombardarea centralei nucleare de la Zaporijie. Sursă: Twitter NEXTA
Internațional

Moscova pumn în gură rușilor

Moscova, pumn în gură rușilor. Duma de Stat a adoptat o lege prin care oricine „discreditează” forțele armate ale Rusiei în timpul „operațiunii speciale” în Ucraina riscă 15 ani de închisoare, relatează The New York Times. Citește și: VIDEO Putin, ordin dement: trupele ruse au bombardat centrala nucleară de la Zaporijie, cea mai mare din Europa. Incendiul a fost stins cu greu. Nivelul de radiații, stabil deocamdată Moscova, pumn în gură rușilor. Cei care vorbesc despre război în Ucraina, 15 ani de închisoare Camera inferioară a Parlamentului din Rusia, Duma de Stat, a adoptat în unanimitate o lege prin care pedepsește „defăimarea” forțelor armate din Ucraina cu 15 ani de închisoare. Legea ar putea intra în vigoare sâmbătă, scrie The New York Times. Autoritățile ruse susțin că în Ucraina se desfășoară „o operațiune militară specială”, nu un război sau o invazie. Moscova susține că a spune că Rusia a atacat Ucraina este o „dezinformare”. Presa indepedentă din Rusia deja a fost închisă, din ordinul Kremlinului. Astfel, Postul de radio Ekho Moskvy, una dintre ultimele publicații critice la adresa guvernului, a fost închis joi. Vineri, postul Dohzd și-a oprit emisia. Joi, elevilor ruși li s-a spus la școală că Rusia duce o „misiune de eliberare” în Ucraina, că NATO reprezintă „un pericol”, iar că Rusia „a fost nevoită să apere civilii din Donbas”, preluând propaganda oficială.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră