sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: invazie

81 articole
Internațional

Producția ucraineană de grâu, la jumătate

Producția ucraineană de grâu, la jumătate. O primă navă cu cereale ucrainene ar plutea pleca luni din portul ucrainean Odesa, conform acordului încheiat cu Rusia pe 22 iulie, a anunţat duminică preşedinţia turcă, în timp ce la Kiev preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a estimat că în urma invaziei ruse anul acesta recolta de cereale ar putea fi în Ucraina la jumătate din cantitatea obişnuită, relatează AFP şi Reuters. Producția ucraineană de grâu, la jumătate "Pregătirile au ajuns într-un punct care ar permite plecarea navelor din portul Odesa. Navele sunt încărcate, sunt pregătite să plece, dar este nevoie de o bună coordonare logistică", a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei turce, Ibrahim Kalin. Centrul comun de coordonare (CCC), însărcinat cu controlul exporturilor de cereale ucrainene prin Marea Neagră, a fost inaugurat oficial miercuri la Istanbul, conform acordului semnat pe 22 iulie de Ucraina şi Rusia, cu medierea Turciei şi a ONU. Printre sarcinile acestui centru se numără înmatricularea şi monitorizarea - inclusiv prin satelit - navelor comerciale care vor face parte din convoaiele de transport de cereale, precum şi inspectarea navelor la încărcarea în porturile ucrainene şi la sosirea lor în porturile turce. Exporturile ucrainene de cereale, uriașe înainte de invazie Reluarea exporturilor de cereale ucrainene a fost abordată duminică de ministrul turc al apărării într-o discuţie cu miniştrii ucraineni ai apărării şi infrastructurii. În acest timp, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că din cauza invaziei ruse recolta de cereale a Ucrainei ar putea să scadă anul acesta la jumătate din cantitatea obişnuită. "Obiectivul nostru este să prevenim o criză alimentară globală cauzată de invazia rusă. Încă se găsesc căi alternative de livrare a cerealelor", a transmis el. Înaintea lansării invaziei ruse, pe 24 februarie, Ucraina deţinea 46% din exporturile mondiale de floarea soarelui, 9% din cele de grâu, 17% din cele de orz şi 12% din cele de porumb, potrivit Departamentului Agriculturii al SUA. Rusia relativizează problema De partea cealaltă, Rusia consideră că statele occidentale exagerează importanţa cerealelor ucrainene pe piaţa mondială, argumentând prin faptul că, în pofida ponderii ridicate a exporturilor ucrainene de cereale în totalul exporturilor mondiale, în privinţa producţiei totale de cereale la nivel global ponderea Ucrainei este de sub 1%. Citește și: Gazprom, un nou șantaj: a tăiat până la 80% din gazele livrate Europei prin Nord Stream 1. Țara cea mai lovită, Germania, acuză un „joc duplicitar” al lui Putin Rusia şi Ucraina însumează circa o treime din exporturile mondiale de grâu, iar exporturile de cereale şi îngrăşăminte ruseşti, deşi nu sunt vizate direct de sancţiunile occidentale impuse Moscovei după agresiunea asupra Ucrainei, au fost de asemenea împiedicate, ca urmare a suspendări schimburilor bancare şi financiare în urma acestor sancţiuni.

Producția ucraineană de grâu, la jumătate (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Tribunal special pentru anchetarea invaziei ruse (sursa: Flickr/Ministerie van Buitenlandse Zaken)
Internațional

Tribunal special pentru anchetarea invaziei ruse

Tribunal special pentru anchetarea invaziei ruse. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut joi crearea unui tribunal special pentru anchetarea invaziei ruse în ţara sa, transmite AFP. Liderul de la Kiev s-a adresat prin videoconferinţă unei reuniuni juridice internaţionale privind crimele de război comise în Ucraina. Tribunal special pentru anchetarea invaziei ruse "Instituţiile judiciare actuale nu îi pot aduce în faţa instanţei pe toţi cei vinovaţi. Prin urmare, este necesar un tribunal special pentru judecarea crimelor agresiunii ruse împotriva Ucrainei", a spus Zelenski. Autorităţi judiciare din întreaga Europă s-au reunit joi la Haga, în cadrul Conferinţei pentru Răspunderea privind Ucraina, pentru a coordona anchetarea atrocităţilor comise după invadarea acestei ţări de către forţele ruse. Evenimentul a fost organizat de Curtea Penală Internaţională (CPI), Comisia Europeană şi Ţările de Jos, iar printre participanţi s-au aflat procurorul Karim Khan de la CPI, comisarul european pentru justiţie Didier Reynders, procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, şi reprezentanta specială a secretarului general al ONU în domeniul violenţelor sexuale din cadrul conflictelor, Pramila Patten. "Cred că problema merită studiată" Cu acordul a 43 de state, Khan a deschis în martie o anchetă privind posibilele crime de război din Ucraina. CPI nu poate însă judeca infracţiunea de agresiune dacă ţara vizată nu este semnatară a Statutului de la Roma - situaţie în care se află atât Rusia, cât şi Ucraina. De aceea, ideea unui tribunal special este "foarte valabilă", a apreciat joi ministrul olandez de externe, Wopke Hoekstra. "Cred că problema merită studiată", le-a declarat el jurnaliştilor, la finalul conferinţei. Hoekstra, Khan şi Reynders au reamintit nevoia de cooperare pentru justiţie. Până acum, 14 state europene au deschis propriile dosare privind crimele din Ucraina. A fost înfiinţată şi o echipă europeană comună. Veșnicele minciuni rusești Conferinţa a determinat mai multe state să finanţeze suplimentar CPI pentru ancheta în discuţie şi pentru trimiterea unor experţi în Ucraina, a anunţat ministrul olandez. Rusia a dezminţit toate acuzaţiile referitoare la abuzuri comise de militarii trimişi în Ucraina, cum ar fi bombardarea civililor, execuţiile extrajudiciare sau violurile şi susţine că ucrainenii sunt cei vinovaţi de crime de război. Citește și: Războiul din Ucraina „va dura”, Europa trebuie să se descurce „fără gaz rusesc”, spune Macron de Ziua Franței Conform ONU, războiul declanşat de Rusia a costat până acum aproape 5.000 de vieţi, iar printre cei ucişi sunt peste 300 de copii. Organizaţia recunoaşte însă că în afara bilanţului confirmat sunt probabil mult mai multe victime.

Putin, furios că Macron a "turnat" (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, furios că Macron a "turnat"

Putin, furios că Macron a "turnat". Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a condamnat miercuri difuzarea la televiziunea France 2 a unei convorbiri între preşedinţii Franţei şi Rusiei, Emmanuel Macron şi Vladimir Putin, informează AFP. Putin, furios că Macron a "turnat" "Eticheta diplomatică nu prevede scurgeri unilaterale ale unor (astfel de) înregistrări", a spus Lavrov, după ce a ajuns public un dialog de nouă minute între liderul de la Elysee şi cel de la Kremlin. Discuţia foarte tensionată a avut loc cu patru zile înainte de invazia rusă în Ucraina şi a fost difuzată în cadrul unui documentar al postului francez de televiziune France 2 despre medierea lui Macron în încercarea de a împiedica războiul. El l-a acuzat atunci pe Putin că se pregăteşte de o ofensivă militară, în ciuda dezminţirilor venite de la Moscova. Lavrov: "Spunem întotdeauna ce gândim" Aflat într-o vizită în Vietnam, Lavrov a apreciat că Rusia nu are de ce să fie jenată de conţinutul convorbirii între cei doi şefi de stat. Citește și: Boris Johnson, mesaj foarte important în favoarea Ucrainei: Teritoriul capturat de Rusia poate fi recuperat. Întreaga comunitate internațională sprijină Kievul "Negociem întotdeauna astfel încât să nu trebuiască să ne fie ruşine niciodată. Spunem întotdeauna ce gândim, suntem gata să răspundem pentru cuvintele noastre şi să ne explicăm poziţia", a declarat şeful diplomaţiei ruse.

Avertismentele lui Biden, neluate în serios (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Avertismentele lui Biden, neluate în serios

Avertismentele lui Biden, neluate în serios. Președintele american a afirmat că omologul ucrainean, Volodimir Zelenski, "nu a vrut să audă" avertismentele americane înainte ca Rusia să-i invadeze ţara, notează AFP. Avertismentele lui Biden, neluate în serios "Mulţi oameni au crezut că exagerez" când am vorbit despre un atac rus asupra Ucrainei înainte de a începe, a declarat preşedintele american în cursul unei recepţii la Los Angeles, destinată strângerii de fonduri pentru Partidul Democrat. "Dar ştiam că avem informaţii în acest sens. (Preşedintele rus Vladimir Putin) urma să treacă graniţa. Nu era nicio îndoială, iar Zelenski nu a vrut să audă asta", a adăugat el în faţa jurnaliştilor. Citește și: Rusia mai poate continua să atace Ucraina încă un an de acum înainte, avertizează Kievul. Războiul s-a transformat într-unul de artilerie iar Putin are de 10-15 ori mai multe rachete Casa Albă a început să avertizeze despre pregătirile pentru o invazie a Ucrainei cu mult înainte ca preşedintele rus să anunţe la 24 februarie o "operaţiune specială" împotriva ţării. Aceste avertismente au suscitat neîncredere şi chiar critici mai mult sau mai puţin voalate din partea unor aliaţi europeni care considerau la acea vreme că Statele Unite sunt prea alarmiste.

Kremlinul cere propagandei de stat să nu anunțe că s-au împlinit 100 de zile de la începerea invaziei  Foto: kremlin.ru
Eveniment

Kremlinul propagandei nu anunțe 100 zile

Kremlinul cere propagandei de stat să nu anunțe că s-au împlinit 100 de zile de la începerea invaziei pentru ca opinia publică să nu realizeze că obiectivele inițiale nu au fost atinse, scrie site-ul Meduza. Administrația prezidențială a cerut presei de stat și publicațiilor guvernamentale să nu insiste pe subiectul a „100 de zile de operațiune militară specială” și să nu focuseze atenția publicului pe durata conflictului. Kremlinul cere propagandei să nu anunțe că s-au împlinit 100 de zile Meduza susține că are patru surse care confirmă că, la 3 iunie, aceste indicații editoriale au fost transmise către mai multe televiziuni și ziare. De exemplu, agenția TASS a evitat complet menționarea faptului că au trecut 100 de zile de la declanșarea invaziei din Ucraina. „Când vorbim despre o dată rotundă apar mereu întrebări: ce s-a realizat până la această dată? Se pare că aproape nimic important care merită prezentat. Putem spune că au fost cucerite unele localități, dar numele lor nu le spune nimic oamenilor. E mult sau puțin? Obiectivele operațiunii militare speciale sunt aproape atinse sau nu?”, a arătat o sursă citată de acest site. Cel mai probabil, solicitarea Kremlinului are legătură cu rezultatele unor sondaje de opinie, potrivit cărora mulți ruși cred că „operațiunea specială” durează prea mult, iar aproape doi din cinci s-au declarat obosiți de știrile despre război. „Până acum, nu se știe nimic despre obiectivele lui Putin, cu excepția „denazificării” și „demilitarizării” Ucrainei. Oamenii nu înțeleg aceste cuvinte, dar văd că luptele se întind pe o perioadă prea mare de timp. Înainte de operațiune li se spunea că Ucraina este un stat slab. Acum se dovedește că este imposibil să-l învingi rapid”, a adăugat pentru Meduza aceeași sursă. Citește și: EXCLUSIV Oamenii lui Dragnea din dosarul penal Teldrum, contract de trei milioane de euro de la Primăria Alexandria. Banii provin dintr-o finanțare europeană În replică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a negat că „operațiunea specială” ar dura prea mult. „Asemenea operațiuni nu pot avea o perioadă de timp clar definită”, a spus el. Cu toate acestea, oficialul nu a răspuns la întrebarea dacă au existat sau nu instrucțiuni de la Kremlin cu privire la mediatizarea duratei războiului.

Bush W: Invadarea Irakului, brutală, nejustificată (sursa: youtube/AP)
Internațional

Bush W: Invadarea Irakului, brutală, nejustificată

Bush W: Invadarea Irakului, brutală, nejustificată. Într-un discurs ținut la biblioteca prezidențială din Dallas, fostul președinte George W. Bush a intenționat să spună că invadarea Ucrainei a fost "brutală și nejustificată". Bush W: Invadarea Irakului, brutală, nejustificată Doar că a pronunțat "Irak" în loc de "Ucraina". Ceea ce a declanșat un comentariu ironic din partea The Guardian: "Sigmund Freud was unavailable for comment, but George W Bush saying Iraq instead of Ukraine when condemning certainly suggests he still has a lot on his unconscious mind.". Citește și: Putin, lovitură dură primită prin ricoșeu de la Congresul SUA: peste 50 de miliarde de dolari, ajutor aprobat pentru Ucraina. Aproape 20 de miliarde, pentru scopuri militare https://www.youtube.com/watch?v=eH3QqcUJnBY

Motanul ucrainean Stepan a colectat peste 10.000 USD Foto: Twitter
Internațional

Motanul ucrainean Stepan a colectat peste 10.000 USD

Motanul ucrainean Stepan a anunțat, pe contul său de Instagram, că a colectat peste 10.000 USD pentru a ajuta animalele care suferă de pe urma invaziei ruse în Ucraina. El are peste 1,2 milioane de urmăritori pe Instagram și are și cont de Tik-Tok. Motanul ucrainean Stepan a colectat peste 10.000 USD El a reușit această performanță în doar patru zile. View this post on Instagram A post shared by Степан (@loveyoustepan) La 24 martie, pe contul lui Stepan a fost transmis mesajul: „Dragii mei prieteni, în lumina unui război șocant împotriva Ucrainei, nu pot sta deoparte. Vreau să-mi ajut prietenii care au devenit și ei victime ale războiului și nu pot avea grijă de ei înșiși. Pentru moment, încep să strâng donații pentru organizațiile ucrainene care protejează animalele: ? Fundația „Happy Paw” va oferi medicamente, tratament și vaccinare pentru animale; ? Organizația „UAnimals” va cumpăra hrană pentru animale, va furniza ajutor umanitar și va asigura transportul animalelor către adăposturi din întreaga lume; ? Grădina Zoologică din Mykolaiv are grijă de animale și le asigură nevoile în ciuda războiului; ? Parcul „XII Luni” va achiziționa hrană pentru animale de îndată ce coridoarele se vor deschide și va asigura combustibil pentru a menține animalele exotice de cald; ? Asociația de caritate „Plyushka” ajută la furnizarea de tratament pentru animale și la găsirea unui nou cămin pentru acestea”. View this post on Instagram A post shared by Степан (@loveyoustepan) La 28 martie, el a transmis, tot pe Instagram, că s-au strâns deja peste 10.000 de dolari și a mulțumit donatorilor. Anunțul lui Stepan a strâns peste 176.000 de like-uri pe Instagram. Citește și: Miliardar maghiar laudă Oradea după ce poliția locală i-a ridicat BMW-ul

Violonistă din Harkiv cântă în adăpost
Internațional

Violonistă din Harkiv cântă în adăpost

Violonistă din Harkiv cântă în adăpost, în timp ce rachetele rușilor lovesc orașul. Vera Lytovchenko spune, într-un interviu pentru defapt.ro, că ea a decis să reziste în oraș și încearcă să-i ajute pe ucrainenii care au rămas. Acum, organizează strângeri de fonduri pe rețelele de socializare pentru oamenii din Harkiv. A început să cânte în adăpostul aflat în subsolul blocului ei pentru ca sunetul viorii să acopere bombardamentele, dar și ca cei apropiați să știe că este încă în viață. Imaginile cu Vera (în ucraineană se citește „Vira”) au devenit virale pe rețelele de socializare. View this post on Instagram A post shared by Вера Литовченко (@veralytovchenko) Violonistă din Harkiv cântă în adăpost: Înainte de război, eram muziciană. Am început să cânt pentru oamenii din adăpostul meu, să uite de război pentru câteva minute Am vorbit cu Vera Lytovchenko săptămâna trecută, când Harkivul nu trecuse încă prin cel mai sever bombardament, care a dus la moartea a câteva sute de oameni și la distrugerea centrului istoric și la prăbușirea câtorva cartiere. Citește și: Drama ucrainenilor prinși în războiul Rusiei în Ucraina. Au fugit de războiul din Donbass, la 13 ani. La 21 de ani, au fost obligați din nou să-și lase familia și casele din Kiev Bombardamentele se opriseră la ora 05.00 dimineața, iar ea urcase să-și ude florile și să se spele pe cap. Lucruri dintr-o altă viață, viața de dinainte de război. „Înainte de război”, îmi spune Vera, „eram muziciană, Cânt la vioară de șapte ani, în orchestra Harkiv Opera Theatre, și eram profesoară de muzică la Universitatea Națională de Arte din Harkiv”. A început să cânte în adăpost inspirată de o elevă a ei de 18 ani, care a cântat la metrou, în timp ce oamenii fugeau de bombe. A impresionat-o așa de mult încât a plâns. „Mașa, dacă mă vezi, să știi că te iubesc”, se oprește Vera un moment. „Am început să cânt la vioară pentru oamenii din adăpostul meu, să uite de război pentru câteva minute. Și pentru prietenii mei, care sunt în alte locuri, în alte orașe, ca să-i sprijin și să le dau de veste că sunt în viață și că sunt puternică”, spune Vera. View this post on Instagram A post shared by Вера Литовченко (@veralytovchenko) „M-am temut că voi muri. Acum, mă îngrijorez pentru prietenii mei” Vera își petrece nopțile în adăpostul din subsolul blocului ei din prima seară de război. În dimineața zilei de 24 februarie, a fost trezită din somn de bubuituri și ea a crezut, ca toți cunoscuții ei, că sunt petarde sau artificii. Nimeni n-a crezut că rușii îi vor invada. „Nu ne-am așteptat deloc, nu ne vine să credem că se întâmplă. Pe 24 februarie, în noaptea aceea, m-am trezit și m-am gândit că e vreun foc de artificii sau dă cineva cu petarde. Mă gândeam ... ce tâmpit se apucă să dea noaptea cu petarde?! Și toți prietenii mei și cunoscuții mei – cu toții suntem surprinși că se întâmplă”, spune Vera. Citește și: FOTO 109 cărucioare de copii, așezate în centrul orașului Liov (Lvov), în memoria celor 109 copii ucraineni uciși de ruși Se îngrijorează mereu pentru cunoscuții ei, care au ales aproape toți să rămână în oraș. „M-am simțit în pericol, m-am temut că voi muri. Acum, nu mai sunt așa de înfricoșată. Sunt nervoasă, mă îngrijorez pentru prietenii mei din Harkiv și pentru cei care au plecat spre alte țări. Le scriu des, de multe ori pe zi, iar în timpul bombardamentelor, din 10 în 10 minute - „ești bine?”. Vreau să fiu puternică, să ajut pe cât de mult pot. „Nu pot să-mi părăsesc orașul, străzile, mormintele familiei mele” O întreb pe Vera Lytovchenko dacă s-a gândit să plece din Harkiv. Îmi răspunde hotărâtă că s-a gândit la asta, dar a decis să nu facă asta. „M-am gândit la asta și am decis că nu voi pleca. Este pământul meu. Este orașul meu natal. Toată familia mea este din Harkiv și din zona Harkivului. De ce ar trebui eu să plec de pe pământul meu? Bunica mea a stat aici în timpul ocupației (naziste, n.r.) , în 1941-1943, deci și eu pot să stau aici și ii voi ajuta pe oamenii care nu pot pleca. Nu pot să-mi părăsesc orașul, străzile, teatrul meu, mormintele familiei mele, este mormântul mamei mele – nu le pot lăsa. Voi rămâne aici și îi voi ajuta pe toți cei pe care pot (îi trmură vocea). Voi sta aici. Pot să rezist”, spune Vera. În cele din urmă, nici blocul Verei nu a scăpat de rachetele rușilor. Apartamentul ei a fost afectat de bombardamentele de acum trei zile. Vera este bine și încă strânge ajutoare pentru oameni. Citește și: EXCLUSIV La un pas de catastrofă: motorul unui MiG 21 LanceR s-a oprit brusc înainte de decolare, când rula pe pistă. Cauza: kerosenul vândut de asociatul lui Sebastian Ghiță View this post on Instagram A post shared by Вера Литовченко (@veralytovchenko) Cel puțin 450 de oameni au murit sau au fost răniți, de la începerea războiului, în Harkiv, este estimarea Human Rights Watch, citată de NEXTA. Harkiv este al doilea cel mai mare oraș din Ucraina, cu peste 1,5 milioane de locuitori. During first 11 days of the war in #Kharkiv 450 civilians were allegedly killed or woundedThis was reported by Human Rights Watch. The organization recorded use by Russia of cluster munitions and explosives with a large area of destruction in densely populated areas of Kharkov. pic.twitter.com/qOcZdGACJ2— NEXTA (@nexta_tv) March 18, 2022

Cărucioare de copii, în mijlocul Lvov-ului, în memoria celor 109 copii uciși de ruși. Sursă: Twitter The Ikyiv Independent
Internațional

Cărucioare de copii în mijlocul Lvov-ului

109 cărucioare de copii, în mijlocul Lvov-ului, în memoria celor 109 copii ucraineni omorâți de soldații ruși de la invadarea Ucrainei, în 24 februarie. Imaginea a fost publicată pe contul de Twitter al publicației The Kyiv Independent. 109 cărucioare de copii, în mijlocul Lvov-ului, în memoria copiilor ucraineni omorâți de ruși Vineri, în centrul orașul Lvov (Liov) au fost așezate 109 cărucioare de copii, în memoria copiilor uciși de ruși în războiul pornit împotriva Ucrainei, din 24 februarie. ⚡️Strollers have been put in central Lviv on March 18, representing the number of children killed in Russia's war against Ukraine.According to Prosecutor General’s Office, Russian forces have killed 109 children and injured more than 130 since Feb. 24. ? Asami Terajima pic.twitter.com/OGtrIsElHi— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 18, 2022 „Ca urmare a agresiunii armate a Rusiei, până în 18 martie 2022, un număr de 109 copii au fost omorâți și peste 130 au fost răniți. Cele mai multe victime au fost înregistrate în regiunea Kiev – 55, Harkiv – 34, Donețk – 26, Cernihiv – 29, Nikolaev – 20, Jitomir – 15, Sumî – 14, Herson – 14”, precizează Biroul Procurorului General, citat de agenția Ukrinform. Citește și: Crește numărul copiilor ucraineni omorâți de ruși: 109 micuți au murit în bombardamente

Jurnalista anti-război din Rusia. Sursă imagine: Twitter NEXTA
Internațional

Jurnalista anti-război din Rusia

Jurnalista anti-război din Rusia, Maria Ovsyannikova, a făcut un apel către ruși să nu mai creadă propaganda Kremlinului, într-un interviu pentru BBC. Citește și: Jurnalista rusoaică cu pancarta anti-război în LIVE, la judecată. BBC: Nu ar intra sub incidența legii care prevede 15 ani de închisoare pentru cei care vorbesc despre războiul din Ucraina Jurnalista anti-război din Rusia: Nu mai ascultați canelele Kremlinului Marina Ovsyannikova, interogată timp de 14 ore după ce a afișat o pancartă în timpul știrilor la televiziunea națională rusă, a declarat, la BBC, că speră ca protestul ei să îi încurajeze pe oameni să pună la îndoială informațiile transmise în presa națională. „Către ruși, am vrut să vă arăt că propaganda de la Kremlin vă transformă în zombi, nu o mai credeți. Nu mai ascultați canalele Kremlinului”, a declarat jurnalista pentru BBC. „Învățați să căutați informația, analizați-o. Surse occidentale, surse ucrainene, cred că este dificil în condițiile unui război informațional să găsiți informație alternativă, dar trebuie să o căutați”. Citește și: ȘOCANT Principalul program de știri al televiziunii ruse, bruiat de o protestatară anti-război Jurnalista a mai declarat pentru BBC că cei care au interogat-o n-au crezut că a fost ideea ei. Protesting journalist Marina Ovsyannikova says Russians are zombified by propaganda https://t.co/AxHzX8PCtn— BBC News (World) (@BBCWorld) March 17, 2022 Ovsyannikova, editor la televiziunea națională, a fost reținută timp de 14 ore și interogată, după protestul de luni. Ea a spus că au fost construite „teorii ale conspirației” despre ea, care susțin că totul „a fost pus la cale de FSB” (serviciul secret rus). Jurnalista a fost amendată cu 280 de dolari. "I want to thank everyone for their support"Marina Ovsyannikova after leaving the courtroom.The court decided to fine Marina 30,000 rubles ($280) pic.twitter.com/CAEKB0HCXO— NEXTA (@nexta_tv) March 15, 2022

Moscova, deranjată de atitudinea Lituaniei: Twitter @EmbassyofRussia
Internațional

Lavrov despre negocierile de pace cu Ucraina

Lavrov, despre negocierile de pace cu Ucraina: discuțiile „nu sunt ușoare”, dar există „speranță pentru compromis”. Negocierile continuă miercuri între Rusia și Ucraina, după ce Moscova a invadat țara vecină în 24 februarie, ucigând, până în prezent, câteva mii de civili. Citește și: Avertisment al oficialilor ucraineni: rușii minează câmpurile agricole Lavrov, despre negocierile de pace cu Ucraina: Discuțiile „nu sunt ușoare” Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat miercuri că negocierile de pace între Rusia și Ucraina „nu sunt ușoare”, dar există „speranță pentru un compromis”. „Se spune că negocierile nu sunt ușoare din motive evidente. Totuși, există speranță pentru a ajunge la un compromis”, a declarat Lavrov, citat de Reuters, conform BBC News. Ministrul de Externe al Rusiei a ssuținut că nu sunt probleme doar cu neutralitatea și demilitizarea Ucrainei, cerute de Moscova, ci și „garantarea securității” oamenilor din estul Ucrainei, făcând referire la pro-rușii din Donețk și Luhansk. Rusia a transmis semnale amestecate privind negocierile de pace, explică The New York Times. Marți, președintele Vladimir Putin a declarat că Kievul „nu arată un angajament serios pentru a găsi soluții mutual acceptabile”. Între timp, orașele ucrainene continuă să fie sub asediul armatei ruse. Citește și: Noi atacuri aeriene asupra Kievului, miercuri dimineață. Forțele ruse cresc presiunea și mai mult asupra civililor

Rușii minează câmpurile agricole în Ucraina. Sursă imagine: Twiiter Ukrinform
Internațional

Rușii minează câmpurile agricole în Ucraina

Rușii minează câmpurile agricole în Ucraina, este un avertisment al unui consilier din Ministerul de Interne al Ucrainei, citat de agenția Ukrinform. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei Rușii minează câmpurile agricole în Ucraina În mai multe regiuni din Ucraina există o amenințare că invadatorii ruși plantează mine pe câmpurile agricole, relatează Ukrinform. Avertismentul a fost lansat de Vadim Denisenko, consilier în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. „Din păcate, este o amenințare imensă pentru agricultură în multe regiuni, pentru că nu doar fabricile sunt minate, nu doar obiectivele de infrastructură, nu doar orașele, ci și câmpurile”, a declarat Denisenko. Acesta a anunțat că autoritățile ucrainene strâng date din toate regiunile cu mișcările de trupe ale rușilor. Citește și: Noi atacuri aeriene asupra Kievului, miercuri dimineață. Forțele ruse cresc presiunea și mai mult asupra civililor

Ucraina, verdict al Curții din Haga (sursa: CIJ)
Internațional

Ucraina, verdict al Curții din Haga

Ucraina, verdict al Curții din Haga. Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), cu sediul la Haga, se pronunţă miercuri în procesul deschis de Kiev care cere celui mai înalt tribunal al ONU să ordone Moscovei că înceteze imediat invazia din Ucraina. Acesta va fi primul verdict al unui tribunal internaţional de la izbucnirea războiului în urmă cu aproape trei săptămâni, transmit dpa şi AFP. Ucraina, verdict al Curții din Haga CIJ se va pronunţa asupra acestei chestiuni în cadrul unei audieri care va începe la 16.00 ora locală la Haga (15.00 GMT). Ucraina acuză Rusia de încălcarea Convenţiei din 1948 privind genocidul şi cere curţii să ordone încetarea imediată a ostilităţilor. Totodată, Ucraina mai cere judecătorilor să decidă că nu există o justificare legală pentru invazie. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei Rusia a boicotat audierile la 7 martie şi 8 martie. Mai mult, într-un document scris, Moscova a respins competenţa curţii cu privire la speţa prezentată de Ucraina. Agenţia dpa aminteşte că, deşi verdictele CIJ au caracter obligatoriu şi nu există posibilitatea unui recurs, curtea nu are puteri executive care să-i permită să le pună efectiv în aplicare.

Rușii recunosc atacarea civililor în Ucraina (sursa: Getty)
Internațional

Rușii recunosc atacarea civililor în Ucraina

Rușii recunosc atacarea civililor în Ucraina, chiar prin declarațiile purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Citește și: Legiunea internațională de luptă a Ucrainei: în ce condiții au voie străinii să meargă la război în altă țară Rușii recunosc atacarea civililor din Ucraina. Peskov susține că Moscova este „împinsă” să atace orașele ucrainene Dmitri Peskov a declarat, la Rossia 24 TV, că ciocnirile la suprafață vor „conduce inevitabil la un număr mare de victime civile”, conform BBC News. „Ministrul Apărării, în timp ce încearcă să asigure protecție populației pașnice, nu exclude punerea sub controlul total ale centrelor urbane ... cu excepția zonelor folosite pentru evacuări umanitare”. Peskov a mai susținut că oficialii din SUA și UE „împing Rusia să atace orașe importante din Ucraina ca să poată da vina pe țara noastră pentru moartea civililor”. „Credem că o asemenea poziție este provocatoare”, a mai susținut Peskov, citat de BBC. Citește și: VIDEO Kievul, sub asediul rușilor. Momentul în care o rachetă lovește o zonă rezidențială. Cel puțin doi oameni au murit, iar alții șase au fost răniți Orașele ucrainene, bombardate de ruși. La Mariupol, peste 2.500 de ucraineni ar fi murit, conform autorităților. Centrul istoric al Harkovului, în ruine La Mariupol, peste 2.500 de ucraineni ar fi fost omorâți în bombardamentele rușilor, au anunțat autoritățile ucrainene, citate de CNN. Datele nu au putut fi verificate independent. Orașul nu mai are apă potabilă, alimente, medicamente și electricitate, a declarat pentru BBC primarul adjunct Serhiy Orlov. Mariupolul bombardat, imagine de luni. Sursa: Serhiy Orlov/ BBC News Mariupolul bombardat, imagine de luni. Sursa: Serhiy Orlov/ BBC News Distrugerile în Harkov: In #Kharkiv, rescuers continue to put out the fire and dismantle the rubble. pic.twitter.com/s3I4DSMcDt— NEXTA (@nexta_tv) March 14, 2022 Centrul istoric al Harkovului: The historical center of #Kharkiv. pic.twitter.com/Mn1ywku4nO— NEXTA (@nexta_tv) March 14, 2022 Kiev: #Kyiv, Kurenivka. pic.twitter.com/SX6ual9hAL— NEXTA (@nexta_tv) March 14, 2022 Nikolaev: #Ukrainian media show the aftermath of the morning shelling of the town of #Snihurivka (#Mykolaiv region).Local authorities report that there are people under the rubble. pic.twitter.com/isdgajYKi3— NEXTA (@nexta_tv) March 14, 2022

Străinii care luptă în Ucraina. Sursă imagine: Site Reuters.com
Internațional

Străinii care luptă în Ucraina

Străinii care luptă în Ucraina pot risca să aibă probleme cu legea la întoarcerea în țară,arată Reuters. Mii de voluntari străini s-au înrolat în Ucraina să ajute soldații în lupta împotriva rușilor. Străinii care luptă în Ucraina: Americanii nu au interdicție să lupte în altă țară Cetăţenii SUA nu au interdicţia de a fi în serviciul militar al altei ţări, potrivit website-ului Departamentului de Stat american. A activa ca ofiţer sau a lupta contra unei ţări ce este în relaţii de pace cu SUA poate fi un motiv pentru renunţarea la cetăţenie în mod voluntar. Curtea Supremă arată, totuși, că doar serviciul militar străin nu poate fi folosit pentru privarea americanilor de cetăţenie. Citește și: VIDEO Kievul, sub asediul rușilor. Momentul în care o rachetă lovește o zonă rezidențială. Cel puțin doi oameni au murit, iar alții șase au fost răniți O lege separată din SUA, datând din 1794, Neutrality Act, le interzice cetăţenilor să lupte contra guvernelor străine care sunt în relaţii de pace cu Washingtonul şi prevede o pedeapsă cu închisoarea de până la trei ani. Legea, care din punct de vedere tehnic s-ar putea aplica acţiunii militare voluntare contra Rusiei, a fost folosită pentru a condamna americani implicaţi într-o tentativă de lovitură de stat în Gambia în 2014. Altfel, actul normativ a fost rar pus în aplicare în istoria modernă, potrivit lui David Malet, profesor la Universitatea Americană din Washington, D.C.. „Lipsesc legăturile cu terorismul intern, este greu să-mi imaginez americani care sunt condamnaţi pentru că merg în Ucraina'', a explicat Malet, conform Agerpres. Britanicii care luptă în Ucraina se pot trezi anchetați la întoarcerea în UK Britanicii care merg în Ucraina pentru a lupta ar putea face obiectul unei puneri sub acuzare la întoarcerea în ţară, conform unei notificări de călătorie publicată de Foreign Office, actualizată ultima dată miercuri. Întrebat de Reuters ce acuzaţii li s-ar aplica cetăţenilor Regatului Unit, un purtător de cuvânt al diplomaţiei britanice a refuzat să facă vreun comentariu. Legea britanică privind înrolarea străină, din 1870, blochează accesul cetăţenilor britanici la armate străine care luptă cu ţări aflate în relaţii de pace cu Londra, dar nu s-a aplicat conflictelor moderne. Ministrul de externe al Regatului Unit şi-a exprimat iniţial sprijinul pentru cetăţenii care vor să lupte ca voluntari în Ucraina. Ulterior, Liz Truss dar ulterior ea a avertizat cu privire la orice călătorie în această ţară. Citește și: Alternativa la adăposturile antiatomice de la subsol: bisericile construite după 1990 Undă verde pentru germani, danezi și letoni Germania a anunţat că nu va condamna voluntarii care se alătură luptei, iar liderii danezi şi letoni au afirmat că le vor permite cetăţenilor ţărilor lor să lupte ca voluntari. Ministrul canadian al apărării Anita Anand a spus că eventuala participare ca voluntari în luptă constituie „o decizie individuală” a fiecărui canadian. Australia și India, reticente Premierul australian Scott Morrison le-a cerut concetăţenilor săi să nu se alăture războiului din Ucraina, afirmând în faţa presei luna trecută că există „incertitudini” despre poziţia juridică a combatanţilor civili străini. Ministerul Afacerilor Interne indian nu a răspuns unei solicitări Reuters privind legalitatea alăturării cetăţenilor indieni la forţele ucrainene. Într-un caz din 2015, Curtea Supremă din New Delhi a decis că a le permite indienilor să participe la conflictul altui stat „ar conduce la acuzaţia că guvernul Indiei promovează terorismul în alte ţări''. Rușii îi consideră pe cetățenii străini care luptă în Ucraina drept „mercenari” Dreptul internaţional le cere forţelor ruse să trateze luptătorii străini ca prizonieri de război, indiferent de cetăţenia lor, a explicat Daphné Richemond-Barak, profesor în cadrul Lauder School of Government, Diplomacy and Strategy din Israel. Acest lucru înseamnă că soldaţii ruşi trebuie să le asigure hrană, apă şi medicamente voluntarilor capturaţi. Totuşi, săptămâna trecută un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării rus a afirmat că „mercenarii'' occidentali care luptă pentru Ucraina nu vor fi trataţi drept combatanţi legali şi vor trebui să răspundă penal sau chiar mai grav, potrivit agenţiei de presă ruse TASS. Întrucât voluntarii vor lupta ca membri ai armatei ucrainene, este improbabil ca ei să fie puşi sub acuzare în ţările lor pentru acţiunile lor specifice din timpul războiului, cu excepţia acuzării pentru crime de război sau un comportament similar, susţin experţii.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră