vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: invazie

86 articole
Internațional

Invazia chineză în Taiwan, nu iminentă

Invazia chineză în Taiwan, nu iminentă. Ministrul american al Apărării Lloyd Austin a declarat că nu consideră iminentă o invazie a Chinei asupra Taiwanului, dar că Beijingul va încerca să stabilească o "nouă normalitate" cu activităţile sale militare în jurul insulei, informează duminică Reuters. Invazia chineză în Taiwan, nu iminentă O vizită întreprinsă în august în Taiwan de preşedinta Camerei Reprezentanţilor a SUA, Nancy Pelosi, a iritat China, care a lansat ulterior exerciţii militare în jurul insulei. Acestea continuă şi în prezent, chiar dacă la o scară mult mai redusă. "Nu văd o invazie iminentă", a spus Austin într-un interviu pentru CNN. "Ceea ce vedem este acţiunea Chinei pentru a stabili ceea ce ea va numi noua normalitate. O activitate sporită - noi vedem o serie de traversări ale liniei centrale de către aeronavele lor. Acest număr a crescut de-a lungul timpului. Noi vedem mai multă activitate a vaselor lor de suprafaţă în şi în jurul apelor Taiwanului", a precizat Austin. SUA şi aliaţii lor au răspuns la aceste exerciţii militare ale Chinei continuând să navigheze prin regiune. O navă de război a marinei americane şi o fregată canadiană au tranzitat Strâmtoarea Taiwan pe 20 septembrie. Biden: SUA vor ajuta un Taiwan atacat Washingtonul va continua să conlucreze cu aliaţii şi partenerii săi "pentru a asigura menţinerea unei regiuni Indo-Pacifice libere şi deschise", a mai spus Austin pentru CNN. Beijingul consideră că Taiwanul este parte a teritoriului său şi că strâmtoarea - care separă insula de China continentală şi care constituie una dintre căile de navigaţie cele mai frecventate din lume - îi aparţine. Citește și: Activitate militară și diplomatică intensă peste Atlantic, NATO contracarează amenințarea nucleară a lui Putin: vizită-fulger a consilierului de securitate al lui Biden la Istanbul Această nouă tranzitare militară americano-canadiană - prima în ultimele 11 luni - survine după o declaraţie a lui Joe Biden care a afirmat că trupe americane ar putea veni în ajutorul Taiwanului în ipoteza unei invazii chineze.

Invazia chineză în Taiwan, nu iminentă (sursa: Facebook/US Department of Defense)
Pugaciova critică invadarea Ucrainei, jignită grobian (sursa: BBC)
Internațional

Pugaciova critică invadarea Ucrainei, jignită grobian

Pugaciova critică invadarea Ucrainei, jignită grobian. Cunoscuta vedetă de muzică pop Alla Pugaciova a simţit luni presiunea autorităţilor ruse după ce a criticat războiul Kremlinului împotriva Ucrainei, transmite dpa. Pugaciova critică invadarea Ucrainei, jignită grobian "Aceşti poeţi, arlechini şi jongleri au nevoie doar de o şansă să cânte şi să danseze, să se veselească şi să facă vulgar şi îngâmfat un rahat", a declarat şeful comisiei pentru drepturile omului al preşedintelui rus, Valeri Fadeiev, într-o postare pe site-ul comisiei. Alla Pugaciova este considerată un superstar în Rusia, iar una dintre cele mai cunoscute cântece ale sale se numeşte "Arlechino". Rapperul rus pro-Kremlin Timati a atacat-o şi el pe Pugaciova, acuzând-o de lipsă de patriotism. Într-o analiză, BBC arată că gestul artistei este extrem de semnificativ. Vrea să fie declarată "agent străin" Cântăreaţa declarase că, întrucât ministerul justiţiei l-a trecut pe lista neagră pe soţul ei, Maxim Galkin, ca "agent străin", doreşte să fie considerată, la rândul ei, agent străin. "Pentru că sunt solidară cu soţul meu, un om cinstit, decent şi sincer, un patriot adevărat şi de neuitat al Rusiei, care îşi doreşte prosperitate patriei sale, o viaţă paşnică, libertate de exprimare şi să se pună capăt morţilor băieţilor noştri în scopuri iluzorii care ne transformă ţara într-un paria şi complică vieţile cetăţenilor noştri", a spus Alla Pugaciova într-o postare pe Instagram. Mulţi au remarcat criticile sale la adresa războiului, o acţiune ilegală în Rusia, însă Kremlinul nu a făcut comentarii. Mass-media de stat a informat doar despre apelul ei de a fi catalogată drept "agent străin". Susținere de la Iulia Navalnîi și Pet Shop Boys Au existat şi acţiuni de solidaritate. Iulia Navalnîia, soţia disidentului Aleksei Navalnîi, a preluat pe Instagram declaraţiile artistei, iar trupa britanică Pet Shop Boys a postat pe Twitter: "Admirăm curajul şi onestitatea legendarei vedete ruse Alla Pugaciova, care a denunţat războiul lui Vladimir Putin împotriva Ucrainei, spunând că acesta a făcut din Rusia ". Citește și: Mercenarii ruși din grupul Wagner, măcelăriți în Ucraina. E vorba de cei tineri și neexperimentați, spune un oficial american Conform legislaţiei ruse, despre războiul împotriva Ucrainei se poate vorbi doar folosind termenii "operaţiune militară specială". Sancţiunile pentru criticarea acţiunilor armatei ruse au fost înăsprite la scurt timp după începerea războiului.

După Ucraina, urmează Taiwanul Foto: Kremlin.ru
Internațional

După Ucraina, urmează Taiwanul

Directorul adjunct al CIA David Cohen spune că liderul Chinei comuniste a ordonat armatei să fie pregătită de invadarea Taiwanului în 2027. Cohen a arătat că la Beijing nu a fost luată încă o decizie fermă, dar armata trebuie să fie gata să execute liderului politic. După Ucraina, urmează Taiwanul Reporterul CNN pe chestiuni de informații și securitate națională, Katie Bo Lillis, a scris pe Twitter că directorul adjunct al CIA, David Cohen, i-a spus că Xi dorește „să aibă capacitatea de a prelua controlul Taiwanului prin forță până în 2027”. Cu toate acestea, el a adăugat că comunitatea de informații a Statelor Unite nu crede că Xi a ajuns la o decizie cu privire la momentul în care să lanseze o invazie. Chinese President Xi Jinping has told his military that he wants to have the capability to take control of Taiwan by force by 2027, per CIA Deputy Director David Cohen—but, he said, the IC does not currently believe that Beijing has made a decision about whether to proceed.— Katie Bo Lillis (@KatieBoLillis) September 16, 2022 Xi „a cerut armatei să-l pună într-o poziție în care, dacă asta vrea să facă, să poată”, a scris Lillis, citându-l de Cohen. Oficialul CIA a spus că liderul chinez încă preferă „să obțină controlul prin mijloace non-militare”, a mai arătat corespondentul CNN. Bătaia luată de Rusia îndeamnă la prudență Colin H. Kahl, subsecretarul Pentagonului, a spus, potrivit unui articol de pe pagina de Internet a ministerului american al Apărării, că, deși China este foarte interesată să-și extindă sfera de influență politică și militară în regiunea indo-pacifică, va fi probabil precaută când va fi vorba de o mișcare agresivă precum o invazie a Taiwanului. China ar putea însă învăța din experiența Rusiei de după invadarea Ucrainei, a spus Kahl. „Aș spera că vor învăța din experiența Rusiei: Hei, poate… nu ar trebui să facem asta”, a spus subsecretarul de stat. „Nu cred că au schimbat ora…Nu este un mister faptul că Xi Jinping i-a dat armatei termen până în 2027 pentru a-și dezvolta capacitățile militare pentru o reunificare forțată cu Taiwanu – dacă ia decizia de a face asta. Dar nu am văzut niciun indiciu că a luat decizia de a face acest lucru”, a mai arătat Kahl. Citește și: FARISEISM Locuitorii superbogați din Martha’s Vineyard, până ieri empatici cu imigranții din America de Sud, au refuzat să găzduiască 50 de ilegali expulzați din Florida O preocupare mai mare este agresivitatea sporită a Chinei în strâmtoarea Taiwan, Marea Chinei de Sud și în alte zone din regiune și modul în care aceste acțiuni agresive ar putea duce la consecințe nedorite, care ar putea rezulta din neînțelegeri, se mai arată în articolul de pe site-ul Pentagonului. #China Preparing To Take #Taiwan Over By 2027 - CNN Claims Citing #CIACIA Deputy Director David Cohen said that Chinese President Xi Jinping wants his military to be capable of seizing Taiwan by 2027.Maybe, but this could also be Chinese disinformationhttps://t.co/6hmqdQyXJg pic.twitter.com/KaN3h63iek— Indo-Pacific News - Geo-Politics & Military News (@IndoPac_Info) September 17, 2022

Taiwanul poate respinge o invazie a Chinei Foto: US Navy
Eveniment

Taiwanul poate respinge o invazie a Chinei

Taiwanul poate respinge o invazie a Chinei, cu ajutorul SUA, arată simulările făcute de generali americani în rezervă și Centrul pentru Studii Strategice Internaționale. Rezultalele acestor „jocuri de război” - discutarea mai multor scenarii ale unei invazii a Chinei comuniste - vor fi făcute publice în decembrie. Taiwanul poate respinge o invazie a Chinei Scenariile nu au luat considerare varianta folosirii armelor nucleare. În plus, s-a luat în calcul susținerea Japoniei, care ar pune la dispoziția trupelor americane bazele sale. Zack Cooper, un analist în securitatea Asiei care a lucrat la Pentagon și care a studiat la Princeton, a scris, pe Twitter, că el a participat la aceste jocuri de război, din partea Chinei comuniste, iar echipa sa a reușit să scufunde două portavioane americane și să distrugă 700 de avioane japoneze și americane. Însă, după ce China a ocupat o treime din Taiwan, flota de amfibii a Chinei comuniste a fost scufundată, iar invazia oprită. Good piece by @wstrobel @WSJ on wargaming about Taiwan scenarios. I was on Team China with @becca_wasser - we sunk 2 US aircraft carriers and destroyed 700 US/Japan aircraft.But we still only took 1/3rd of Taiwan before our amphibs were sunk and our invasion petered out. pic.twitter.com/VuO35Y5BZA— Zack Cooper (@ZackCooper) August 10, 2022 „Rezultatele arată că în majoritatea – deși nu în toate – scenariile, Taiwanul poate respinge o invazie”, a spus Mark Cancian, senior adviser la Centrul SUA pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), unde au loc jocurile de război. „Cu toate acestea, costul va fi foarte mare pentru infrastructura și economia Taiwanului și pentru forțele americane din Pacific”, a mai explicat el, citat de Taipei Times. În 18 din cele 22 de runde ale jocurilor de război, rachetele chineze scufundă o mare parte a flotei de suprafață a SUA și a Japoniei și distrug „sute de aeronave la sol”, a spus Cancian, fost analist bugetar al apărării la Casa Albă și fost militar. „Cu toate acestea, contraatacurile aeriene și navale aliate lovesc flota chineză expusă, scufundând în cele din urmă aproximativ 150 de nave”, a mai arătat expertul CSIS. Foto: China Power CSIS „Motivul pierderilor mari ale SUA este că Statele Unite nu pot desfășura o campanie sistematică pentru a înlătura apărarea chineză înainte de a se apropia (...) Statele Unite trebuie să trimită forțe pentru a ataca flota chineză, în special navele amfibii, înainte de a stabili superioritatea aeriană sau maritimă”, a explicat el. UPDATED August 10: Chinese escalations in response to U.S. Speaker of the House Nancy Pelosi’s visit to Taiwan have precipitated the fourth Taiwan Strait crisis. @ChinaPowerCSIS outlines major PLA operations against Taiwan from August 2 to now.Read here: https://t.co/Um4dSNAvNJ pic.twitter.com/9CAxWheLEK— CSIS (@CSIS) August 10, 2022 Pierderile umane, necontabilizate „Pentru a înțelege amploarea pierderilor, în ultima versiune a jocului, Statele Unite pierd peste 900 de avioane de luptă/atac într-un conflict de patru săptămâni. Aceasta înseamnă aproximativ jumătate din inventarul Marinei și Forțelor Aeriene”, a spus Cancian. Foto: CSIS Întrucât China dispune de rachete „devastatoare”, pentru SUA vor fi cruciale submarinele și bombardierele. Foto: Japan Times În ceea ce privește invazia terestră, simulările CSIS arată că partea chineză poate stabili un cap de pod în Taiwan, dar nu-l poate extinde. Ucraina, mai mare și cu aliați la granițe Nu există un calcul al numărului de vieți pierdute în cazul unei invazii a Chinei comuniste. „Deși insulele oferă de obicei un avantaj apărătorului, forțând atacatorul să efectueze o debarcare amfibie, ele pot avea și dezavantaje. Spre deosebire de Ucraina, care poate fi aprovizionată direct cu arme și alte provizii din țările europene vecine, Taiwanul nu are o graniță terestră cu o țară prietenă, ceea ce face mai dificil un aranjament similar pentru sprijinul militar. Mai mult decât atât, la puțin peste 36.000 de kilometri pătrați, Taiwanul este o fracțiune din dimensiunea celor peste 600.000 de kilometri pătrați ai Ucrainei (...) Taiwanul este, de asemenea, mult îndepărtat de aliații săi, ceea ce înseamnă că sprijinul - inclusiv ajutorul pentru potențialii refugiați - ar necesita mai mult timp pentru a ajunge și ar trebui probabil să treacă prin spațiul aerian și căi maritime puternic contestate”, scrie Japan Times.

De ce China nu poate invada Taiwanul Foto: Facebook armata Republicii China (Taiwan)
Eveniment

De ce China nu poate invada Taiwanul

De ce China nu poate invada (deocamdată) Taiwanul: regimul de la Beijing ar avea nevoie de circa două milioane de soldați și de o uriașă forță navală pentru a traversa strâmtoarea care separă continentul de această insulă. Deocamdată, China comunistă nu are forțele navale necesare, dar se estimează că va fi pregătită între 2025 și 2027. De ce China nu poate invada Taiwanul Potrivit unei analize The Times, China comunistă are la dispoziție doar 14 plaje pe care ar putea debarca în Taiwan. Vremea capricioasă și vânturile puternice din strâmtoarea Taiwan permit o debarcare doar la final de martie - început de aprilie sau la început de septembrie - început de octombrie. The Diplomat explica, în 2021, de ce invadarea Taiwanului este incomparabil mai dificilă decât debarcarea din Normandia: „Taiwan are peste 100 de insule, majoritatea prea mici pentru a fi văzute pe hartă. Multe dintre insulele Taiwanului sunt pline de rachete și tunuri. Dealurile lor de granit au fost alcate cu tuneluri și sisteme de buncăre”. Foto: Facebook armata taiwaneză Insula principală Taiwan are 394 de kilometri lungime și 144 de kilometri în diametru în punctul său cel mai lat. Are 258 de vârfuri peste 3.000 de metri altitudine. Cel mai înalt, Yushan, sau „Muntele de Jad”, are puțin sub 4.000 de metri înălțime”. În plus, relieful este accidentat. Țara are 23,6 milioane de locuitori. Hostile Harbors: Taiwan's Ports and PLA Invasion Plans (Ian Easton, Project 2049 Institute, July 2021). The author, based at the premier Western think tank for Taiwan Strait affairs, leverages Red China internal professional military education (PME) material for cogent analysis. pic.twitter.com/vbkHKEedRZ— Simon Boyi Chen (@simonbchen) August 4, 2022 În caz de conflict, Taiwanul poate mobiliza 450.000 de persoane. Acum, are o forță militară de 190.000 de soldați. Citește și: Trolling masiv pe pagina de Facebook a Ambasadei Chinei la București, după ce aceasta a anunțat că „cei care se joacă cu focul vor pieri” Dezastrul din Vietnam, 1979 The Diplomat menționează faptul că armata Chinei comuniste nu are experiență militară din 1979, spre deosebire de cea a SUA. În 1979, Vietnamul a fost capabil să reziste asaltului Chinei comuniste. Însă forțele aeriene ale Chinei comuniste nu au mai participat la bătălii complexe din 1955. #China hasn’t fought a war in more than 40 years #CCP fought 3 wars: 1950-1953 #Korea, #India 1962, #Vietnam 1979. The 1979 war showed a lack of strategic tactic & inexperience, Now the #US has seasoned, battlefield experience & fight more successfully while taking fewer losses. pic.twitter.com/mO3auU8spR— Jonathan Bass (@jonsbass) July 30, 2022 Site-ul War on the rocks face o comparație cu debarcarea din Sicilia și arată că armata Chinei comuniste nu dispune de vasele necesare pentru o debarcare în Taiwan. „Armata chineză pur și simplu nu dispune de mijloacele navale sau de forțele auxiliare necesare pentru a executa o operațiune amfibie la scara necesară. Numărul navelor forțelor armate chineze în prezent operaționale sau despre care se știe că sunt în construcție, plus echipamentele auxiliare care transportă trupe navale, totalizează până la 128 de nave de 744.370 de tone”, arată War on the rocks, un site dedicat analizelor militare. Japonia, foarte îngrijorată The Times mai arată că invadarea Taiwanului ar fi o lovitură pentru economia mondială și o amenințare pentru Japonia. Taiwan fabrică acum 66% din semiconductorii folosiți la nivel global. China, doar 8%. Însă Taiwan produce și 90% din cipurile avansate. În acest domeniu, China este la două decenii în urma companiilor din Taiwan, apreciază The Times. „Tokyo este profund tulburat de perspectiva ca Taiwanul să cadă sub controlul unui Beijing din ce în ce mai ostil și agresiv. Oficialii japonezi au ajuns la concluzia că este puțin probabil ca ambițiile imperiale ale Chinei în Asia de Nord să se oprească la Taiwan. Statele Unite știu că, dacă China ar lua Taiwanul, ar schimba ireversibil echilibrul de putere în Asia și nu numai”, mai arată publicația britanică.

Producția ucraineană de grâu, la jumătate (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Producția ucraineană de grâu, la jumătate

Producția ucraineană de grâu, la jumătate. O primă navă cu cereale ucrainene ar plutea pleca luni din portul ucrainean Odesa, conform acordului încheiat cu Rusia pe 22 iulie, a anunţat duminică preşedinţia turcă, în timp ce la Kiev preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a estimat că în urma invaziei ruse anul acesta recolta de cereale ar putea fi în Ucraina la jumătate din cantitatea obişnuită, relatează AFP şi Reuters. Producția ucraineană de grâu, la jumătate "Pregătirile au ajuns într-un punct care ar permite plecarea navelor din portul Odesa. Navele sunt încărcate, sunt pregătite să plece, dar este nevoie de o bună coordonare logistică", a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei turce, Ibrahim Kalin. Centrul comun de coordonare (CCC), însărcinat cu controlul exporturilor de cereale ucrainene prin Marea Neagră, a fost inaugurat oficial miercuri la Istanbul, conform acordului semnat pe 22 iulie de Ucraina şi Rusia, cu medierea Turciei şi a ONU. Printre sarcinile acestui centru se numără înmatricularea şi monitorizarea - inclusiv prin satelit - navelor comerciale care vor face parte din convoaiele de transport de cereale, precum şi inspectarea navelor la încărcarea în porturile ucrainene şi la sosirea lor în porturile turce. Exporturile ucrainene de cereale, uriașe înainte de invazie Reluarea exporturilor de cereale ucrainene a fost abordată duminică de ministrul turc al apărării într-o discuţie cu miniştrii ucraineni ai apărării şi infrastructurii. În acest timp, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că din cauza invaziei ruse recolta de cereale a Ucrainei ar putea să scadă anul acesta la jumătate din cantitatea obişnuită. "Obiectivul nostru este să prevenim o criză alimentară globală cauzată de invazia rusă. Încă se găsesc căi alternative de livrare a cerealelor", a transmis el. Înaintea lansării invaziei ruse, pe 24 februarie, Ucraina deţinea 46% din exporturile mondiale de floarea soarelui, 9% din cele de grâu, 17% din cele de orz şi 12% din cele de porumb, potrivit Departamentului Agriculturii al SUA. Rusia relativizează problema De partea cealaltă, Rusia consideră că statele occidentale exagerează importanţa cerealelor ucrainene pe piaţa mondială, argumentând prin faptul că, în pofida ponderii ridicate a exporturilor ucrainene de cereale în totalul exporturilor mondiale, în privinţa producţiei totale de cereale la nivel global ponderea Ucrainei este de sub 1%. Citește și: Gazprom, un nou șantaj: a tăiat până la 80% din gazele livrate Europei prin Nord Stream 1. Țara cea mai lovită, Germania, acuză un „joc duplicitar” al lui Putin Rusia şi Ucraina însumează circa o treime din exporturile mondiale de grâu, iar exporturile de cereale şi îngrăşăminte ruseşti, deşi nu sunt vizate direct de sancţiunile occidentale impuse Moscovei după agresiunea asupra Ucrainei, au fost de asemenea împiedicate, ca urmare a suspendări schimburilor bancare şi financiare în urma acestor sancţiuni.

Tribunal special pentru anchetarea invaziei ruse (sursa: Flickr/Ministerie van Buitenlandse Zaken)
Internațional

Tribunal special pentru anchetarea invaziei ruse

Tribunal special pentru anchetarea invaziei ruse. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut joi crearea unui tribunal special pentru anchetarea invaziei ruse în ţara sa, transmite AFP. Liderul de la Kiev s-a adresat prin videoconferinţă unei reuniuni juridice internaţionale privind crimele de război comise în Ucraina. Tribunal special pentru anchetarea invaziei ruse "Instituţiile judiciare actuale nu îi pot aduce în faţa instanţei pe toţi cei vinovaţi. Prin urmare, este necesar un tribunal special pentru judecarea crimelor agresiunii ruse împotriva Ucrainei", a spus Zelenski. Autorităţi judiciare din întreaga Europă s-au reunit joi la Haga, în cadrul Conferinţei pentru Răspunderea privind Ucraina, pentru a coordona anchetarea atrocităţilor comise după invadarea acestei ţări de către forţele ruse. Evenimentul a fost organizat de Curtea Penală Internaţională (CPI), Comisia Europeană şi Ţările de Jos, iar printre participanţi s-au aflat procurorul Karim Khan de la CPI, comisarul european pentru justiţie Didier Reynders, procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, şi reprezentanta specială a secretarului general al ONU în domeniul violenţelor sexuale din cadrul conflictelor, Pramila Patten. "Cred că problema merită studiată" Cu acordul a 43 de state, Khan a deschis în martie o anchetă privind posibilele crime de război din Ucraina. CPI nu poate însă judeca infracţiunea de agresiune dacă ţara vizată nu este semnatară a Statutului de la Roma - situaţie în care se află atât Rusia, cât şi Ucraina. De aceea, ideea unui tribunal special este "foarte valabilă", a apreciat joi ministrul olandez de externe, Wopke Hoekstra. "Cred că problema merită studiată", le-a declarat el jurnaliştilor, la finalul conferinţei. Hoekstra, Khan şi Reynders au reamintit nevoia de cooperare pentru justiţie. Până acum, 14 state europene au deschis propriile dosare privind crimele din Ucraina. A fost înfiinţată şi o echipă europeană comună. Veșnicele minciuni rusești Conferinţa a determinat mai multe state să finanţeze suplimentar CPI pentru ancheta în discuţie şi pentru trimiterea unor experţi în Ucraina, a anunţat ministrul olandez. Rusia a dezminţit toate acuzaţiile referitoare la abuzuri comise de militarii trimişi în Ucraina, cum ar fi bombardarea civililor, execuţiile extrajudiciare sau violurile şi susţine că ucrainenii sunt cei vinovaţi de crime de război. Citește și: Războiul din Ucraina „va dura”, Europa trebuie să se descurce „fără gaz rusesc”, spune Macron de Ziua Franței Conform ONU, războiul declanşat de Rusia a costat până acum aproape 5.000 de vieţi, iar printre cei ucişi sunt peste 300 de copii. Organizaţia recunoaşte însă că în afara bilanţului confirmat sunt probabil mult mai multe victime.

Putin, furios că Macron a "turnat" (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, furios că Macron a "turnat"

Putin, furios că Macron a "turnat". Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a condamnat miercuri difuzarea la televiziunea France 2 a unei convorbiri între preşedinţii Franţei şi Rusiei, Emmanuel Macron şi Vladimir Putin, informează AFP. Putin, furios că Macron a "turnat" "Eticheta diplomatică nu prevede scurgeri unilaterale ale unor (astfel de) înregistrări", a spus Lavrov, după ce a ajuns public un dialog de nouă minute între liderul de la Elysee şi cel de la Kremlin. Discuţia foarte tensionată a avut loc cu patru zile înainte de invazia rusă în Ucraina şi a fost difuzată în cadrul unui documentar al postului francez de televiziune France 2 despre medierea lui Macron în încercarea de a împiedica războiul. El l-a acuzat atunci pe Putin că se pregăteşte de o ofensivă militară, în ciuda dezminţirilor venite de la Moscova. Lavrov: "Spunem întotdeauna ce gândim" Aflat într-o vizită în Vietnam, Lavrov a apreciat că Rusia nu are de ce să fie jenată de conţinutul convorbirii între cei doi şefi de stat. Citește și: Boris Johnson, mesaj foarte important în favoarea Ucrainei: Teritoriul capturat de Rusia poate fi recuperat. Întreaga comunitate internațională sprijină Kievul "Negociem întotdeauna astfel încât să nu trebuiască să ne fie ruşine niciodată. Spunem întotdeauna ce gândim, suntem gata să răspundem pentru cuvintele noastre şi să ne explicăm poziţia", a declarat şeful diplomaţiei ruse.

Avertismentele lui Biden, neluate în serios (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Avertismentele lui Biden, neluate în serios

Avertismentele lui Biden, neluate în serios. Președintele american a afirmat că omologul ucrainean, Volodimir Zelenski, "nu a vrut să audă" avertismentele americane înainte ca Rusia să-i invadeze ţara, notează AFP. Avertismentele lui Biden, neluate în serios "Mulţi oameni au crezut că exagerez" când am vorbit despre un atac rus asupra Ucrainei înainte de a începe, a declarat preşedintele american în cursul unei recepţii la Los Angeles, destinată strângerii de fonduri pentru Partidul Democrat. "Dar ştiam că avem informaţii în acest sens. (Preşedintele rus Vladimir Putin) urma să treacă graniţa. Nu era nicio îndoială, iar Zelenski nu a vrut să audă asta", a adăugat el în faţa jurnaliştilor. Citește și: Rusia mai poate continua să atace Ucraina încă un an de acum înainte, avertizează Kievul. Războiul s-a transformat într-unul de artilerie iar Putin are de 10-15 ori mai multe rachete Casa Albă a început să avertizeze despre pregătirile pentru o invazie a Ucrainei cu mult înainte ca preşedintele rus să anunţe la 24 februarie o "operaţiune specială" împotriva ţării. Aceste avertismente au suscitat neîncredere şi chiar critici mai mult sau mai puţin voalate din partea unor aliaţi europeni care considerau la acea vreme că Statele Unite sunt prea alarmiste.

Kremlinul cere propagandei de stat să nu anunțe că s-au împlinit 100 de zile de la începerea invaziei Foto: kremlin.ru
Eveniment

Kremlinul propagandei nu anunțe 100 zile

Kremlinul cere propagandei de stat să nu anunțe că s-au împlinit 100 de zile de la începerea invaziei pentru ca opinia publică să nu realizeze că obiectivele inițiale nu au fost atinse, scrie site-ul Meduza. Administrația prezidențială a cerut presei de stat și publicațiilor guvernamentale să nu insiste pe subiectul a „100 de zile de operațiune militară specială” și să nu focuseze atenția publicului pe durata conflictului. Kremlinul cere propagandei să nu anunțe că s-au împlinit 100 de zile Meduza susține că are patru surse care confirmă că, la 3 iunie, aceste indicații editoriale au fost transmise către mai multe televiziuni și ziare. De exemplu, agenția TASS a evitat complet menționarea faptului că au trecut 100 de zile de la declanșarea invaziei din Ucraina. „Când vorbim despre o dată rotundă apar mereu întrebări: ce s-a realizat până la această dată? Se pare că aproape nimic important care merită prezentat. Putem spune că au fost cucerite unele localități, dar numele lor nu le spune nimic oamenilor. E mult sau puțin? Obiectivele operațiunii militare speciale sunt aproape atinse sau nu?”, a arătat o sursă citată de acest site. Cel mai probabil, solicitarea Kremlinului are legătură cu rezultatele unor sondaje de opinie, potrivit cărora mulți ruși cred că „operațiunea specială” durează prea mult, iar aproape doi din cinci s-au declarat obosiți de știrile despre război. „Până acum, nu se știe nimic despre obiectivele lui Putin, cu excepția „denazificării” și „demilitarizării” Ucrainei. Oamenii nu înțeleg aceste cuvinte, dar văd că luptele se întind pe o perioadă prea mare de timp. Înainte de operațiune li se spunea că Ucraina este un stat slab. Acum se dovedește că este imposibil să-l învingi rapid”, a adăugat pentru Meduza aceeași sursă. Citește și: EXCLUSIV Oamenii lui Dragnea din dosarul penal Teldrum, contract de trei milioane de euro de la Primăria Alexandria. Banii provin dintr-o finanțare europeană În replică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a negat că „operațiunea specială” ar dura prea mult. „Asemenea operațiuni nu pot avea o perioadă de timp clar definită”, a spus el. Cu toate acestea, oficialul nu a răspuns la întrebarea dacă au existat sau nu instrucțiuni de la Kremlin cu privire la mediatizarea duratei războiului.

Bush W: Invadarea Irakului, brutală, nejustificată (sursa: youtube/AP)
Internațional

Bush W: Invadarea Irakului, brutală, nejustificată

Bush W: Invadarea Irakului, brutală, nejustificată. Într-un discurs ținut la biblioteca prezidențială din Dallas, fostul președinte George W. Bush a intenționat să spună că invadarea Ucrainei a fost "brutală și nejustificată". Bush W: Invadarea Irakului, brutală, nejustificată Doar că a pronunțat "Irak" în loc de "Ucraina". Ceea ce a declanșat un comentariu ironic din partea The Guardian: "Sigmund Freud was unavailable for comment, but George W Bush saying Iraq instead of Ukraine when condemning certainly suggests he still has a lot on his unconscious mind.". Citește și: Putin, lovitură dură primită prin ricoșeu de la Congresul SUA: peste 50 de miliarde de dolari, ajutor aprobat pentru Ucraina. Aproape 20 de miliarde, pentru scopuri militare https://www.youtube.com/watch?v=eH3QqcUJnBY

Motanul ucrainean Stepan a colectat peste 10.000 USD Foto: Twitter
Internațional

Motanul ucrainean Stepan a colectat peste 10.000 USD

Motanul ucrainean Stepan a anunțat, pe contul său de Instagram, că a colectat peste 10.000 USD pentru a ajuta animalele care suferă de pe urma invaziei ruse în Ucraina. El are peste 1,2 milioane de urmăritori pe Instagram și are și cont de Tik-Tok. Motanul ucrainean Stepan a colectat peste 10.000 USD El a reușit această performanță în doar patru zile. View this post on Instagram A post shared by Степан (@loveyoustepan) La 24 martie, pe contul lui Stepan a fost transmis mesajul: „Dragii mei prieteni, în lumina unui război șocant împotriva Ucrainei, nu pot sta deoparte. Vreau să-mi ajut prietenii care au devenit și ei victime ale războiului și nu pot avea grijă de ei înșiși. Pentru moment, încep să strâng donații pentru organizațiile ucrainene care protejează animalele: ? Fundația „Happy Paw” va oferi medicamente, tratament și vaccinare pentru animale; ? Organizația „UAnimals” va cumpăra hrană pentru animale, va furniza ajutor umanitar și va asigura transportul animalelor către adăposturi din întreaga lume; ? Grădina Zoologică din Mykolaiv are grijă de animale și le asigură nevoile în ciuda războiului; ? Parcul „XII Luni” va achiziționa hrană pentru animale de îndată ce coridoarele se vor deschide și va asigura combustibil pentru a menține animalele exotice de cald; ? Asociația de caritate „Plyushka” ajută la furnizarea de tratament pentru animale și la găsirea unui nou cămin pentru acestea”. View this post on Instagram A post shared by Степан (@loveyoustepan) La 28 martie, el a transmis, tot pe Instagram, că s-au strâns deja peste 10.000 de dolari și a mulțumit donatorilor. Anunțul lui Stepan a strâns peste 176.000 de like-uri pe Instagram. Citește și: Miliardar maghiar laudă Oradea după ce poliția locală i-a ridicat BMW-ul

Violonistă din Harkiv cântă în adăpost
Internațional

Violonistă din Harkiv cântă în adăpost

Violonistă din Harkiv cântă în adăpost, în timp ce rachetele rușilor lovesc orașul. Vera Lytovchenko spune, într-un interviu pentru defapt.ro, că ea a decis să reziste în oraș și încearcă să-i ajute pe ucrainenii care au rămas. Acum, organizează strângeri de fonduri pe rețelele de socializare pentru oamenii din Harkiv. A început să cânte în adăpostul aflat în subsolul blocului ei pentru ca sunetul viorii să acopere bombardamentele, dar și ca cei apropiați să știe că este încă în viață. Imaginile cu Vera (în ucraineană se citește „Vira”) au devenit virale pe rețelele de socializare. View this post on Instagram A post shared by Вера Литовченко (@veralytovchenko) Violonistă din Harkiv cântă în adăpost: Înainte de război, eram muziciană. Am început să cânt pentru oamenii din adăpostul meu, să uite de război pentru câteva minute Am vorbit cu Vera Lytovchenko săptămâna trecută, când Harkivul nu trecuse încă prin cel mai sever bombardament, care a dus la moartea a câteva sute de oameni și la distrugerea centrului istoric și la prăbușirea câtorva cartiere. Citește și: Drama ucrainenilor prinși în războiul Rusiei în Ucraina. Au fugit de războiul din Donbass, la 13 ani. La 21 de ani, au fost obligați din nou să-și lase familia și casele din Kiev Bombardamentele se opriseră la ora 05.00 dimineața, iar ea urcase să-și ude florile și să se spele pe cap. Lucruri dintr-o altă viață, viața de dinainte de război. „Înainte de război”, îmi spune Vera, „eram muziciană, Cânt la vioară de șapte ani, în orchestra Harkiv Opera Theatre, și eram profesoară de muzică la Universitatea Națională de Arte din Harkiv”. A început să cânte în adăpost inspirată de o elevă a ei de 18 ani, care a cântat la metrou, în timp ce oamenii fugeau de bombe. A impresionat-o așa de mult încât a plâns. „Mașa, dacă mă vezi, să știi că te iubesc”, se oprește Vera un moment. „Am început să cânt la vioară pentru oamenii din adăpostul meu, să uite de război pentru câteva minute. Și pentru prietenii mei, care sunt în alte locuri, în alte orașe, ca să-i sprijin și să le dau de veste că sunt în viață și că sunt puternică”, spune Vera. View this post on Instagram A post shared by Вера Литовченко (@veralytovchenko) „M-am temut că voi muri. Acum, mă îngrijorez pentru prietenii mei” Vera își petrece nopțile în adăpostul din subsolul blocului ei din prima seară de război. În dimineața zilei de 24 februarie, a fost trezită din somn de bubuituri și ea a crezut, ca toți cunoscuții ei, că sunt petarde sau artificii. Nimeni n-a crezut că rușii îi vor invada. „Nu ne-am așteptat deloc, nu ne vine să credem că se întâmplă. Pe 24 februarie, în noaptea aceea, m-am trezit și m-am gândit că e vreun foc de artificii sau dă cineva cu petarde. Mă gândeam ... ce tâmpit se apucă să dea noaptea cu petarde?! Și toți prietenii mei și cunoscuții mei – cu toții suntem surprinși că se întâmplă”, spune Vera. Citește și: FOTO 109 cărucioare de copii, așezate în centrul orașului Liov (Lvov), în memoria celor 109 copii ucraineni uciși de ruși Se îngrijorează mereu pentru cunoscuții ei, care au ales aproape toți să rămână în oraș. „M-am simțit în pericol, m-am temut că voi muri. Acum, nu mai sunt așa de înfricoșată. Sunt nervoasă, mă îngrijorez pentru prietenii mei din Harkiv și pentru cei care au plecat spre alte țări. Le scriu des, de multe ori pe zi, iar în timpul bombardamentelor, din 10 în 10 minute - „ești bine?”. Vreau să fiu puternică, să ajut pe cât de mult pot. „Nu pot să-mi părăsesc orașul, străzile, mormintele familiei mele” O întreb pe Vera Lytovchenko dacă s-a gândit să plece din Harkiv. Îmi răspunde hotărâtă că s-a gândit la asta, dar a decis să nu facă asta. „M-am gândit la asta și am decis că nu voi pleca. Este pământul meu. Este orașul meu natal. Toată familia mea este din Harkiv și din zona Harkivului. De ce ar trebui eu să plec de pe pământul meu? Bunica mea a stat aici în timpul ocupației (naziste, n.r.) , în 1941-1943, deci și eu pot să stau aici și ii voi ajuta pe oamenii care nu pot pleca. Nu pot să-mi părăsesc orașul, străzile, teatrul meu, mormintele familiei mele, este mormântul mamei mele – nu le pot lăsa. Voi rămâne aici și îi voi ajuta pe toți cei pe care pot (îi trmură vocea). Voi sta aici. Pot să rezist”, spune Vera. În cele din urmă, nici blocul Verei nu a scăpat de rachetele rușilor. Apartamentul ei a fost afectat de bombardamentele de acum trei zile. Vera este bine și încă strânge ajutoare pentru oameni. Citește și: EXCLUSIV La un pas de catastrofă: motorul unui MiG 21 LanceR s-a oprit brusc înainte de decolare, când rula pe pistă. Cauza: kerosenul vândut de asociatul lui Sebastian Ghiță View this post on Instagram A post shared by Вера Литовченко (@veralytovchenko) Cel puțin 450 de oameni au murit sau au fost răniți, de la începerea războiului, în Harkiv, este estimarea Human Rights Watch, citată de NEXTA. Harkiv este al doilea cel mai mare oraș din Ucraina, cu peste 1,5 milioane de locuitori. During first 11 days of the war in #Kharkiv 450 civilians were allegedly killed or woundedThis was reported by Human Rights Watch. The organization recorded use by Russia of cluster munitions and explosives with a large area of destruction in densely populated areas of Kharkov. pic.twitter.com/qOcZdGACJ2— NEXTA (@nexta_tv) March 18, 2022

Cărucioare de copii, în mijlocul Lvov-ului, în memoria celor 109 copii uciși de ruși. Sursă: Twitter The Ikyiv Independent
Internațional

Cărucioare de copii în mijlocul Lvov-ului

109 cărucioare de copii, în mijlocul Lvov-ului, în memoria celor 109 copii ucraineni omorâți de soldații ruși de la invadarea Ucrainei, în 24 februarie. Imaginea a fost publicată pe contul de Twitter al publicației The Kyiv Independent. 109 cărucioare de copii, în mijlocul Lvov-ului, în memoria copiilor ucraineni omorâți de ruși Vineri, în centrul orașul Lvov (Liov) au fost așezate 109 cărucioare de copii, în memoria copiilor uciși de ruși în războiul pornit împotriva Ucrainei, din 24 februarie. ⚡️Strollers have been put in central Lviv on March 18, representing the number of children killed in Russia's war against Ukraine.According to Prosecutor General’s Office, Russian forces have killed 109 children and injured more than 130 since Feb. 24. ? Asami Terajima pic.twitter.com/OGtrIsElHi— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 18, 2022 „Ca urmare a agresiunii armate a Rusiei, până în 18 martie 2022, un număr de 109 copii au fost omorâți și peste 130 au fost răniți. Cele mai multe victime au fost înregistrate în regiunea Kiev – 55, Harkiv – 34, Donețk – 26, Cernihiv – 29, Nikolaev – 20, Jitomir – 15, Sumî – 14, Herson – 14”, precizează Biroul Procurorului General, citat de agenția Ukrinform. Citește și: Crește numărul copiilor ucraineni omorâți de ruși: 109 micuți au murit în bombardamente

Jurnalista anti-război din Rusia. Sursă imagine: Twitter NEXTA
Internațional

Jurnalista anti-război din Rusia

Jurnalista anti-război din Rusia, Maria Ovsyannikova, a făcut un apel către ruși să nu mai creadă propaganda Kremlinului, într-un interviu pentru BBC. Citește și: Jurnalista rusoaică cu pancarta anti-război în LIVE, la judecată. BBC: Nu ar intra sub incidența legii care prevede 15 ani de închisoare pentru cei care vorbesc despre războiul din Ucraina Jurnalista anti-război din Rusia: Nu mai ascultați canelele Kremlinului Marina Ovsyannikova, interogată timp de 14 ore după ce a afișat o pancartă în timpul știrilor la televiziunea națională rusă, a declarat, la BBC, că speră ca protestul ei să îi încurajeze pe oameni să pună la îndoială informațiile transmise în presa națională. „Către ruși, am vrut să vă arăt că propaganda de la Kremlin vă transformă în zombi, nu o mai credeți. Nu mai ascultați canalele Kremlinului”, a declarat jurnalista pentru BBC. „Învățați să căutați informația, analizați-o. Surse occidentale, surse ucrainene, cred că este dificil în condițiile unui război informațional să găsiți informație alternativă, dar trebuie să o căutați”. Citește și: ȘOCANT Principalul program de știri al televiziunii ruse, bruiat de o protestatară anti-război Jurnalista a mai declarat pentru BBC că cei care au interogat-o n-au crezut că a fost ideea ei. Protesting journalist Marina Ovsyannikova says Russians are zombified by propaganda https://t.co/AxHzX8PCtn— BBC News (World) (@BBCWorld) March 17, 2022 Ovsyannikova, editor la televiziunea națională, a fost reținută timp de 14 ore și interogată, după protestul de luni. Ea a spus că au fost construite „teorii ale conspirației” despre ea, care susțin că totul „a fost pus la cale de FSB” (serviciul secret rus). Jurnalista a fost amendată cu 280 de dolari. "I want to thank everyone for their support"Marina Ovsyannikova after leaving the courtroom.The court decided to fine Marina 30,000 rubles ($280) pic.twitter.com/CAEKB0HCXO— NEXTA (@nexta_tv) March 15, 2022

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră