sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: indemnizație

4 articole
Eveniment

Milionarul vrea triplarea indemnizației CA CNIR

Milionarul vrea triplarea indemnizației CA CNIR. Sorin Bota, fost parlamentar PSD, ajuns membru în Consiliul de Administrație al Companiei Naționale de Investiții Rutiere, a cerut și aprobat triplarea indemnizației sale: de la 8.591 lei, la 27.000 lei brut lunar. O decizie care l-a făcut pe prim-ministrul Marcel Ciolacu să anunțe nervos că Guvernul nu va aproba bugetul "niciunei companii sau regii care mai vine cu astfel de aberații". Ultima declarație de avere depusă de fostul parlamentar arată că acesta învârtea milioane de lei și sute de mii de euro în vara anului 2024. Secretar de stat pe vremea lui Mitrea Sorin Marius Ovidiu Bota a intrat în politică în anul 1997 ca membru al Partidului Social Democrat Român (PDSR), actualul Partid Social Democrat. A fost vicepreședinte al organizației județene Cluj, membru în Biroul Executiv central, secretar național cu probleme de imagine și comunicare, apoi coordonator al campaniilor electorale din anul 2000. Citește și: Gigi Becali dezvăluie planul lui Simion: așteaptă respingerea candidaturii lui Georgescu, după care va candida el personal În anul 2001, partidul l-a făcut secretar de stat în Ministerul Transporturilor, sub ministrul Miron Mitrea. Însă, în paralel cu activitatea zilnică de secretar de stat, Bota s-a specializat în Managementul Finanțelor Internaționale la Harvard Business University, a urmat cursurile Colegiului Național de Apărare și și-a luat doctoratul în inginerie la Universitatea Oradea. Culmea, toate în anul 2003. Trei mandate de parlamentar PSD A fost schimbat din funcția de secretar de stat la Transporturi în ianuarie 2005, iar ulterior s-a ocupat de propriile firme. Până în decembrie 2008, atunci când a fost ales senator de Maramureș pe listele PSD. După două mandate de senator, în decembrie 2016 a fost ales deputat de Maramureș. La finalul anului 2019 a votat moțiunea împotriva Guvernului Dăncilă. Partidul l-a considerat trădător, motiv pentru care Bota a fost exclus din PSD. Astfel, de la PSD, a ajuns membru în Partidul Ecologist Român. Ex-PSD, susținut de PNL pentru CA al CNIR La finalul anului 2022, Ministerul Transporturilor a organizat selecția membrilor pentru Consiliul de Administrație al Companiei Naționale de Investiții Rutiere în baza Ordonanței 109/2011. Printre cei care au participat la procesul de selecție a fost și Sorin Marius Ovidiu Bota. Surse din Ministerul Transporturilor au declarat pentru DeFapt.ro că fostul parlamentar PSD a fost susținut pentru funcția de membru în CA de liderii filialelor PNL Cluj și PNL Bihor. A semnat contractul de mandat în data de 14 februarie 2023, pe o perioadă de patru ani. Conform contractului, indemnizația de membru CA era de 8.591 lei brut lunar. Contactat de către DeFapt.ro, Sorin Bota a negat că ar fi fost susținut de PNL: "Mi-am depus candidatura pe 109! Nu m-a susținut nimeni. Nu m-a susținut nici Cluj, nici Bihor. Nu sunt membru de partid. I-am ajutat (pe ecologiști - n.r.) un an de zile." Milionarul vrea triplarea indemnizației CA CNIR Guvernul Ciolacu a adoptat "ordonanța trenuleț" la finalul anului 2024, document prin care salariile bugetarilor urma să fie înghețate în anul 2025. Doar două săptămâni mai târziu, Sorin Bota, împreună cu colegul său Cătălin Urtoi, președintele CA al CNIR, au solicitat și votat în Consiliul de Remunerare al Consiliului de Administrație majorarea indemnizațiilor de la 8.591 lei la 27.000 lei brut lunar. Decizia de triplare a indemnizațiilor a fost votată și de Ion Cosmin Petrescu. La solicitarea DeFapt.ro, Sorin Bota a negat că ar fi vorba despre triplarea indemnizației, deși documentele îl contrazic. "Nu este nici o triplare și mâine o să facem un comunicat. Nu comentez declarațiile premierului (Ciolacu a criticat decizia în termeni duri - n.r.). Mâine o să facem un comunicat. Nu este nici o triplare! Este o dezinformare. Mâine o să facem o comunicare și o să vă informați de acolo", a declarat Sorin Bota. Vile, terenuri, firme Sorin Bota, fostul parlamentar PSD, este unul dintre angajații statului care învârte milioane. Din declarația sa de avere depusă în iunie 2024, aflăm că deține împreună cu soția sa un teren intravilan de 3.712 mp în Oradea, trei terenuri agricole în Maramureș și un teren intravilan în Cluj. Tot împreună cu soția sa are 5/6 dintr-o casă de 329 mp în Cluj Napoca. Mai deține un spațiu comercial în Oradea, plus o casă de vacanță în localitatea Valea Dragului din Cluj. În perioada 1993 – 2007, a strâns bijuterii, ceasuri și tablouri evaluate la 30.000 de euro, dar în conturi are doar 5.348 lei. Este asociat în șase firme: Basis Management Solutin Office, Lapus Developers, Build PR Consulting, Basis Agro Plant, Intervalco și Provinalco SA. Primele două firme au fost împrumutate de Sorin Bota cu 162.671 lei, respectiv cu 402.227 euro. Tranzacții de milioane de lei La capitolul "active producătoare de venituri nete", Bota a menționat că a cumpărat o creanță bancară în valoare de 125.000 euro. A declarat alte două creanțe bancare: una de peste 624.000 lei, cealaltă - de 92.000 lei. A menționat și patru antecontracte de vânzare – cumpărare: unul în valoare de 1,537 milioane lei, un altul de 191.000 lei, cel de-al treilea - 2,113 milioane lei, al patrulea - 1,25 milioane lei. La "datorii", a pomenit un credit de 328.000 euro care trebuie achitat până în 2038. De la firma Build PR Consulting, Bota a încasat un salariu de 11.943 lei, de cinci ori mai puțin decât de la CNIR (52.500 lei). De la Build PR Consulting, a mai încasat dividende de 81.000 lei. Iar în baza unui alt antecontract de vânzare – cumpărare, a primit 1,165 milioane lei.

Milionarul vrea triplarea indemnizației CA CNIR (sursa: Facebook/Marius Sorin Bota)
A încetat plata indemnizaţiei către ex-preşedintele condamnat al Slovaciei, Andrej Kiska Foto: Facebook
Internațional

A încetat plata indemnizaţiei către ex-preşedintele condamnat

Administraţia prezidenţială din Slovacia a încetat plata indemnizaţiei către ex-preşedintele Kiska, condamnat pentru fraudă fiscală. Decizia a fost luată pe baza noii legi ce prevede că foştii şefi de stat îşi pierd dreptul la astfel de plăţi dacă sunt găsiţi vinovaţi de infracţiuni intenţionate. Citește și: Noi semne ale prăbușirii economice: industria auto a căzut cu aproape 7%, cea electronică cu 10% Andrej Kiska a fost preşedinte al Slovaciei din iunie 2014 până în iunie 2019. A încetat plata indemnizaţiei către ex-preşedintele condamnat În octombrie, tribunalul regional din Presov l-a condamnat pe Kiska la un an cu suspendare şi doi ani de probaţiune pentru fraudă fiscală. ''Verdictul Curţii Regionale din Presov a intrat în vigoare în ziua emiterii sale; aceasta este 31 octombrie 2024, ziua în care dreptul la o indemnizaţie a devenit nul şi neavenit prin lege'', a explicat Administraţia prezidenţială, adăugând că nu îi va mai plăti lui Kiska indemnizaţia, pentru a nu încălca legea. Cazul are în centru cheltuieli din campania prezidenţială din 2013-2014 a lui Kiska, pe care acesta le-a înregistrat în contul firmei sale KTAG. Firma a solicitat ulterior în mod fraudulos o restituire de TVA, provocând astfel o pagubă de aproximativ 155.000 de euro în bugetul de stat. Kiska se declară nevinovat şi a anunţat că va depune o contestaţie specială la Curtea Supremă.

Cum i-a uns guvernul pe magistrații care conduc secțiile de votare Foto: Facebook CSM
Politică

Cum i-a uns guvernul pe magistrații care conduc birourile de votare

Cum i-a uns guvernul Ciolacu cu zeci de mii de lei pe magistrații care conduc birourile de votare: un procuror sau un judecător care conduce o astfel de secție poate ajunge la un venit de peste 50.000 de lei. Citește și: EXCLUSIV Ciolacu a cerut și obținut ilegal un duplicat al diplomei de bacalaureat în septembrie 2003: a declarat abia după cinci luni în „Monitorul Oficial” că și-a pierdut diploma În 2020, magistrații nu s-au înghesuit să facă parte din birourile electorale. Însă ei au câștigat acum în instanță dreptul de a primi o așa-numită „indemnizație de detașare” în valoare de 2% din salariul lunar. Pentru că magistrații dornici să-și încaseze diurnele s-au plasat în birouri electorale din afara razei de competență a tribunalului lor, Biroul Electoral Central a fost nevoit să desființeze mai multe birouri electorale județene, unde va fi reluată tragerea la sorți a preşedinţilor şi locţiitorilor birourilor electorale de circumscripţie, arăta DeFapt.ro în aprilie 2024. Cum i-a uns guvernul pe magistrații care conduc secțiile de votare O primă tentație a venit prin majorarea indemnzației de 190 de lei, oferită președinților secțiilor de votare la alegerile din 2020, la 330 de lei în 2024. Însă magistrații s-au năpustit asupra acestor sinecuri fiindcă, pe lângă indemnizația zilnică și o diurnă de 35 de lei, ar trebui să primească și o indemnizație de detașare de 2% pe zi din indemnizația brută lunară de încadrare. În consecință, un magistrat - judecător sau procuror - care conduce o secție de votare primește 330 lei pe zi (impozabili cu 10%), plus diurna de 35 de lei (neimpozabilă), plus diurna în cuantum de 2% din indemnizaţia de încadrare brută lunară. La tribunalul Dâmbovița, de exemplu, lista privind transparența salarială arăta că judecătorii luau, în medie, cu sporuri, circa 26-27.000 de lei pe lună. În consecință, diurna ar fi de 520-540 lei pe zi. Dacă se iau în considerare 60 de zile de activitate a unui președinte de secție de votare, acesta ar beneficia de peste 50.000 de lei: 60 X (300+35+530) = 51.900 de lei. Pe lună, un magistrat rămâne cu circa 26.000 de lei, care se adaugă la salariul de 20-25.000 de lei, net, la nivelul instanțelor inferioare. Aceste venituri uriașe explică de ce, la alegerile locale și pentru Parlamentul European, magistrații s-au înghesuit să conducă birouri de votare. Potrivit Bihoreanul, după alegeri, ICCJ și Parchetul General ar fi dorit să limiteze plata indemnizației de detașare la cei șapte judecători din Biroul Electoral Central și cei trei din Biroul Electoral pentru secțiile de votare din străinătate, considerați „detașați”, nu și la cei din birourile județene ori locale. Însă nu este clar dacă plățile efective s-au făcut, dacă magistrații au acceptat să piardă bani sau au dat statul în judecată.

Un judecător respinge prima de pensionare (sursa: TVR)
Justiție

Un judecător respinge "prima de pensionare"

Un judecător respinge "prima de pensionare". Numită oficial "indemnizație de pensionare", aceasta este cerută de magistrați care s-au pensionat după 2010. 2010, anul fatidic al bugetarilor Până în 2010, această "primă de pensionare" se acorda tuturor magistraților cu vechime neîntreruptă de 20 de ani. Citește și: Judecătoarea Pivniceru, primă de pensionare de 30.000 de euro. Pensia anuală, aproape 400.000 de lei. Alți judecători cer aceeași primă în instanță Este vorba de perioada de "după intrarea în vigoare a Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a drepturilor bănești prevăzute de art. 81 alin. 1 din Legea nr. 303/2004[2] în temeiul cărora judecătorii şi procurorii cu vechime continuă în magistratură de 20 de ani beneficiază, la data pensionării sau a eliberării din funcţie pentru alte motive neimputabile, de o indemnizaţie egală cu 7 indemnizaţii de încadrare lunare brute, care se impozitează potrivit legii.", potrivit judecătorului Gabriel Lefter, de la Curtea de Apel Constanța (care a scris un articol lămuritor pe subiect). După 2010, însă, indemnizația de pensionare nu s-a mai acordat. "În perioada 2010-2022, plata indemnizaţiei art. 81 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 nu s-a mai făcut în temeiul unor acte normative privind măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar", notează judecătorul Lefter. În 2022, "prima de pensionare" - abrogată În 2022, a fost abrogată chiar legislația care prevedea acordarea "primei de pensionare". "În anul 2022 a fost adoptată Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor în vigoare de la 16.12.2022, act normativ care prevedea la art. 294 alin. 5 lit. a) că, la data intrării în vigoare a acestei legi, se abrogă Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor (...). Citește și: Lăcomie extremă a magistraților pensionari speciali: vor și bonus de pensionare, echivalentul a șapte salarii, au dat instanțele în judecată Se poate concluziona astfel că, după ce, în intervalul 03.07.2010-15.12.2022 art. 81 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 (referitor la indemnizația de pensionare - n.r.) nu s-a aplicat, de la 16.12.2022 art. 81 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 a fost abrogat.", mai arată magistratul de la Curtea de Apel Constanța. Un judecător respinge "prima de pensionare" Judecătorul Gabriel Lefter explică în articolul citat și de ce magistrații care cer acum prin procese să li se acorde "prima de pensionare" nu o pot primi: "Măsura legislativă a suspendării unui act normativ ori a unei dispoziţii legale cuprinse într-un act normativ nu poate fi nesocotită, deoarece, atâta timp cât o dispoziţie legală este suspendată, aceasta nu face parte din ordinea de drept, altfel spus, pe perioada suspendării este ca şi cum respectiva reglementare nu ar exista[28]. Revenind la indemnizația de pensionare care era prevăzută de art. 81 alin. 1 din Legea nr. 303/2004, trebuie avut în vedere că, în perioada 2010-2022, au existat dispoziții legale care stabileau că nu se acordă indemnizaţii la ieşirea la pensie, respectiv că normele care o prevedeau nu se aplică. Or, având în vedere reglementarea indubitabilă – /-, este evident că, în perioada de referinţă, dreptul la indemnizaţia pentru ieşirea la pensie nu face parte din ordinea de drept, astfel că cererile întemeiate pe o dispoziţie legală suspendată sunt neîntemeiate pentru că dreptul invocat nu este recunoscut de vreun act normativ în fondul legislativ în vigoare[29].". În final, magistratul arată (după un lung excurs printre argumente juridice) că procesele intentate trebuie să ducă "la respingerea cererilor de acordare a indemnizației de pensionare".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră