indemnizație

23 articole

Ai rămas fără loc de muncă: cum obții ajutorul de șomaj în 2026, câți bani primești și ce obligații ai

Pierderea locului de muncă nu aduce automat plata ajutorului de șomaj. Contează motivul încetării contractului, perioada pentru care ai fost asigurat și momentul înregistrării cererii. După aprobarea dosarului, trebuie respectate programările agenției de ocupare: absența de la „viza de șomaj” poate suspenda plata. În 2026, indemnizația de șomaj pentru persoanele care provin din câmpul muncii pornește de la 660 de lei lunar, înainte de reținerea contribuției de sănătate. În funcție de stagiul de cotizare, se adaugă o sumă calculată din veniturile anterioare. Absolvenții au reguli și un cuantum distinct. Cine poate primi indemnizație de șomaj Pentru un fost salariat, Legea nr. 76/2002 cere, în principal, încetarea raporturilor de muncă din motive neimputabile lui și îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: Citește și: La ce servicii medicale gratuite ai dreptul în 2026 dacă nu ești asigurat: urgențe, analize, investigații pentru cancer - minimum 12 luni de stagiu de cotizare în ultimele 24 de luni anterioare înregistrării cererii; - lipsa veniturilor sau venituri din activități autorizate mai mici decât indicatorul social de referință, de 660 de lei; - neîndeplinirea condițiilor de pensionare prevăzute de lege; - înregistrarea la agenția pentru ocuparea forței de muncă competentă. Cele 12 luni nu trebuie realizate obligatoriu la același angajator. Există reguli speciale pentru anumite perioade de suspendare a contractului, astfel încât calculul stagiului trebuie verificat de agenție. Demisia și încetarea contractului prin acordul părților nu dau dreptul la indemnizație de șomaj. Nu este suficient că persoana nu mai are salariu sau că a lucrat mulți ani. Înainte de semnarea actelor de încetare, merită verificat temeiul juridic înscris în document: acesta contează la stabilirea dreptului. Unde depui dosarul și care sunt primii pași În primul rând trebuie să te adresezi agenției județene pentru ocuparea forței de muncă AJOFM sau, în București, AMOFM, prin agenția locală competentă. Citește și: Bani de la stat pentru românii care decid să se întoarcă în țară: ce sprijin există și ce se pregătește pentru 2027 Regula este înregistrarea în raza domiciliului. Legea permite, în anumite condiții, și înregistrarea în raza reședinței, dacă ultimul loc de muncă ori activitatea din care au rezultat venituri a fost în acea localitate. Practic, pașii sunt următorii: 1. Solicită fostului angajator documentele necesare, inclusiv adeverința pentru șomaj. 2. Verifică lista și formularele agenției competente, precum și programul pentru depunerea dosarelor. 3. Solicită înregistrarea ca persoană în căutarea unui loc de muncă și depune cererea pentru indemnizație, cu actele justificative. 4. Păstrează numărul și data înregistrării și urmărește comunicarea dispoziției privind acordarea sau respingerea dreptului. Înregistrarea pentru căutarea unui loc de muncă și solicitarea banilor nu trebuie confundate: pentru indemnizație este necesară cererea specifică și verificarea condițiilor. Pentru transmiterea electronică, urmează instrucțiunile agenției și cere confirmarea înregistrării. Ce documente trebuie pregătite Pentru situația obișnuită a unui fost salariat, documentele relevante sunt: Citește și: Preavizul la concediere în 2026: cele 20 de zile lucrătoare pe care angajatorul nu le poate tăia - cererea pentru acordarea indemnizației; - actul de identitate; - actele de studii și de calificare; - declarația pe propria răspundere privind eventualele restricții medicale; - documentele care dovedesc încetarea raportului de muncă; - adeverința angajatorului prevăzută de articolul 18 din normele de aplicare a Legii nr. 76/2002, cu datele necesare verificării stagiului și calculului; - carnetul de muncă, dacă există, și alte documente relevante pentru perioadele vechi. Adeverința pentru șomaj nu este înlocuită automat de o simplă adeverință de vechime. Cere angajatorului formularul necesar acestei proceduri. Pentru prezentarea la ghișeu, pregătește originalele actelor cerute pentru verificare. În funcție de situație, agenția poate solicita documente suplimentare și formularele aferente. Dacă optezi pentru plata în cont, întreabă și ce dovadă a contului trebuie prezentată. Termenul de 10 zile: de ce nu este bine să amâni Pentru un fost salariat eligibil, indemnizația se acordă de la data încetării raporturilor de muncă dacă cererea este înregistrată în termen de 10 zile de la acea dată. Citește și: Demisiile abuzive: de ce nu trebuie să semnezi nimic pe loc când angajatorul vrea să renunțe la tine Dacă depui cererea după acest termen, dar în maximum 12 luni, dreptul se acordă începând cu data înregistrării cererii. Perioada anterioară nu se acoperă automat retroactiv. De exemplu, dacă lași să treacă două luni înainte să soliciți indemnizația, nu vei primi, în baza regulii obișnuite, și banii pentru acea perioadă de așteptare. Cele 12 luni reprezintă un termen de decădere din dreptul de a solicita indemnizația pentru situația respectivă. Cât este ajutorul de șomaj în 2026 Indicatorul social de referință, ISR, rămâne în 2026 la nivelul din decembrie 2025, respectiv 660 de lei. Menținerea valorii este prevăzută de Legea nr. 141/2025. Pentru persoanele provenite din muncă, partea fixă a indemnizației este egală cu ISR. La cei 660 de lei se adaugă, după caz, un procent din media veniturilor care constituie baza legală de calcul pentru ultimele 12 luni în care s-a realizat stagiu: Pentru persoanele provenite din câmpul muncii, partea fixă a indemnizației este de 660 de lei lunar, egală cu valoarea indicatorului social de referință. Aceasta este suma acordată, înainte de reținerea CASS, celor care au un stagiu de cotizare de cel puțin un an, dar mai mic de trei ani. De la trei ani de cotizare, la suma fixă se adaugă 3% din media veniturilor care constituie baza legală de calcul pentru ultimele 12 luni în care s-a realizat stagiu. Procentul crește la 5% pentru cei cu cel puțin cinci ani, la 7% pentru cei cu cel puțin zece ani și la 10% pentru persoanele care au cotizat cel puțin 20 de ani. Procentele nu se cumulează: se aplică doar cel corespunzător stagiului realizat. De asemenea, calculul pornește de la veniturile care intră în baza legală de calcul, nu de la salariul net primit în mână. Câți bani primești efectiv după CASS Din indemnizația de șomaj se reține la sursă contribuția de asigurări sociale de sănătate, în cotă de 10%, regulă aplicabilă din august 2025. Agenția calculează și reține contribuția; beneficiarul nu trebuie să o achite separat pentru această indemnizație. Astfel, dintr-o indemnizație de 660 de lei rămân 594 de lei, în calculul obișnuit. Într-un exemplu ipotetic, o persoană cu șase ani de stagiu și o medie a bazei de calcul de 5.000 de lei are o indemnizație de 910 lei: 660 lei plus 250 lei, adică 5% din 5.000. După CASS de 91 de lei, suma este de 819 lei lunar. Pentru un stagiu de 22 de ani și aceeași medie, indemnizația este de 1.160 de lei înainte de CASS și de 1.044 de lei după reținere. Exemplele presupun luni întregi de plată și absența altor rețineri. Pentru câte luni se acordă ajutorul de șomaj Durata depinde de stagiul de cotizare: - 6 luni, pentru un stagiu de cel puțin un an, dar sub 5 ani; - 9 luni, pentru un stagiu de cel puțin 5 ani și până la 10 ani inclusiv; - 12 luni, pentru un stagiu mai mare de 10 ani. Atenție la limita de 10 ani: exact 10 ani înseamnă nouă luni de indemnizație, deși procentul suplimentar folosit la calculul sumei este deja de 7%. Durata și valoarea au praguri care trebuie citite separat. Ce presupune „viza de șomaj” Beneficiarul trebuie să se prezinte lunar, conform programării, și ori de câte ori este solicitat de agenție. Întâlnirea urmărește sprijinirea încadrării în muncă. La prezentare, pregătește actul de identitate și carnetul de evidență, dacă ți-a fost eliberat, precum și documentele solicitate. Consilierul poate discuta locurile de muncă disponibile, poate elibera o repartizare către un angajator ori poate recomanda un curs. Se stabilește și următoarea programare. Notează data exactă: nu este suficient să mergi în orice zi a lunii. Un refuz nejustificat al unui loc de muncă potrivit pregătirii sau nivelului studiilor ori al serviciilor de formare poate duce la încetarea plății. Ce se întâmplă dacă nu te prezinți Neîndeplinirea obligației de prezentare determină suspendarea indemnizației. Pentru repunerea în plată trebuie depusă o cerere în cel mult 60 de zile calendaristice de la suspendare. În această situație, reluarea se face de la data cererii, nu automat pentru întreaga perioadă în care plata a fost suspendată. Depășirea termenului poate duce la încetarea dreptului. Dacă există un impediment, contactează imediat agenția și prezintă documentele justificative. Pentru concediul medical, legea cere înștiințarea în scris în 24 de ore de la acordare, inclusiv cu datele medicului. Dacă termenul cade în zile nelucrătoare, informarea se face în prima zi lucrătoare. Ce trebuie anunțat după aprobarea dosarului Modificările condițiilor în care s-a acordat indemnizația trebuie comunicate agenției în termen de 3 zile. Angajarea, pensionarea, începerea unei activități independente sau plecarea din țară trebuie clarificate cu instituția, pentru stabilirea efectului asupra plății. Beneficiarul are și obligația de a căuta activ un loc de muncă și de a participa la serviciile de ocupare și formare care îi sunt oferite, în condițiile legii. Reguli separate pentru absolvenți Absolvenții de minimum 16 ani pot beneficia de indemnizație fără să fi lucrat anterior, dacă îndeplinesc condițiile speciale. Pentru situația obișnuită, trebuie să se înregistreze ca persoane în căutarea unui loc de muncă în 60 de zile de la absolvire. După expirarea acestei perioade, dacă nu s-au angajat și îndeplinesc condițiile, pot solicita indemnizația. Înregistrarea în primele 60 de zile și cererea ulterioară pentru bani sunt două etape diferite. Indemnizația este de 330 de lei lunar înaintea reținerilor aplicabile, pentru șase luni. Nu beneficiază, între alții, absolvenții care, la solicitare, au fost admiși sau urmează o formă de învățământ în condițiile legii. Și aici, depunerea cererii în cele 10 zile de la nașterea dreptului contează pentru data de început a acordării. Absolvenții școlilor speciale pentru persoane cu handicap au o regulă distinctă privind momentul de la care pot solicita indemnizația. Conform Legii nr. 76/2002, în timp ce absolvenții obișnuiți sunt obligați să se înregistreze la AJOFM în termen de maximum 60 de zile de la absolvire și primesc banii abia după expirarea acestui termen, pentru absolvenții școlilor speciale termenul de 60 de zile nu se aplică. Indemnizația de șomaj se acordă de la data absolvirii, cu condiția ca cererea să fie înregistrată la agenția de ocupare a forței de muncă în termen de 10 zile de la această dată.

Eveniment

Salariu mai mare în contract, bani mai puțini dacă te îmbolnăvești: cum se plătește concediul medical în 2026

Un angajat plătit cu salariul minim poate încasa mai puțini bani în concediul medical, chiar dacă salariul său a fost majorat. Explicația se află în regulile de calcul: indemnizația pornește de la veniturile anterioare, se plătește într-un anumit procent și, în multe situații, se diminuează cu o zi. Pentru salariați contează, așadar, atât creșterea salariului minim din iulie 2026, cât și regulile aplicabile concediilor medicale. Efectele lor se întâlnesc pe fluturașul de salariu, dar majorarea salariului nu anulează reducerea veniturilor provocată de un concediu pentru boală obișnuită. Ce s-a schimbat la salariul minim în 2026 De la 1 iulie 2026, salariul de bază minim brut pe țară este de 4.325 de lei, potrivit HG nr. 146/2026. Citește și: La ce servicii medicale gratuite ai dreptul în 2026 dacă nu ești asigurat: urgențe, analize, investigații pentru cancer În prima jumătate a anului, nivelul său a fost de 4.050 de lei. Creșterea este de 275 de lei brut lunar. Aceste valori reprezintă salariul de bază pentru un program normal de lucru. Ele nu sunt sumele nete care intră în cont și nici indemnizații garantate pentru perioada concediului medical. Concediul medical nu se calculează automat la noul salariu Pentru salariați, baza indemnizației se determină, ca regulă, din veniturile brute relevante din ultimele șase luni, din cele 12 luni din care se constituie stagiul de asigurare. Citește și: Drepturile asiguratului în sistemul CNAS în 2026: operații gratuite, RMN și medicamente compensate Calculul efectiv folosește o medie zilnică. Astfel, dacă un angajat a lucrat fără întreruperi și începe un concediu medical în octombrie 2026, în calcul intră, de regulă, lunile aprilie–septembrie. Pentru cine a fost plătit permanent cu salariul minim, perioada cuprinde trei luni de dinaintea majorării și trei luni de după aceasta. Veniturile mai mari intră treptat în baza de calcul. Angajatul nu poate presupune că întreaga indemnizație se stabilește direct pornind de la cei 4.325 de lei înscriși acum în contract. Pentru un certificat „în continuare”, aferent aceluiași episod, se păstrează media zilnică stabilită pentru certificatul inițial. O majorare salarială intervenită între timp nu recalculează automat această bază. Ce procent se plătește pentru o boală obișnuită Pentru concediile de boală obișnuită, indemnizația brută se stabilește în funcție de durata episodului: 55% din baza de calcul pentru până la șapte zile, 65% pentru 8–14 zile și 75% pentru cel puțin 15 zile. Citește și: Demisiile abuzive: de ce nu trebuie să semnezi nimic pe loc când angajatorul vrea să renunțe la tine Procentele diferențiate au fost introduse de la 1 august 2025 și se aplică și în 2026. Durata se urmărește pentru întregul episod de boală, incluzând certificatele acordate în continuare. Aceste procente nu se aplică tuturor concediilor medicale. De exemplu, maternitatea are un procent de 85%, iar anumite afecțiuni grave și urgențele medico-chirurgicale beneficiază de 100% din baza de calcul, în condițiile legii. O zi neplătită poate reduce suplimentar indemnizația Pentru certificatele eliberate între 1 februarie 2026 și 31 decembrie 2027, regula generală prevede diminuarea indemnizației cu o zi. Citește și: Preavizul la concediere în 2026: cele 20 de zile lucrătoare pe care angajatorul nu le poate tăia În cazul unui episod de boală neîntrerupt, reducerea se aplică o singură dată, indiferent de numărul certificatelor eliberate. Prin urmare, prelungirea concediului pentru aceeași afecțiune nu înseamnă că se scade automat încă o zi la fiecare certificat. Există însă excepții, aplicabile din 1 iunie 2026: concediile de maternitate, de risc maternal și pentru îngrijirea pacientului oncologic, precum și situațiile prevăzute de lege pentru bolnavii incluși în programele naționale de sănătate și pentru cei care beneficiază de servicii medicale în regim de spitalizare. Zilele calendaristice nu trebuie confundate cu zilele plătite Durata concediului se exprimă în zile calendaristice. Indemnizația se achită pentru zilele lucrătoare cuprinse în concediu, potrivit programului de muncă, cu aplicarea eventualei diminuări. Pentru cine lucrează de luni până vineri, un concediu de șapte zile calendaristice nu înseamnă automat șapte zile plătite. Weekendul intră în durata episodului, dar, în acest program obișnuit, nu adaugă zile indemnizate. Normele folosesc, pentru situațiile supuse diminuării, numărul zilelor lucrătoare din concediu din care se scade prima zi lucrătoare. Exemplu: cât se plătește pentru cinci zile de concediu Să presupunem că angajatorul a stabilit, din veniturile anterioare și zilele aferente, o bază zilnică de 200 de lei. Persoana primește un concediu pentru boală obișnuită de luni până vineri, fără sărbători legale și fără să se încadreze într-o excepție de la diminuare. Episodul se încheie după aceste cinci zile. La procentul de 55%, indemnizația pentru o zi plătită este de 110 lei: 200 × 55%. Din cele cinci zile lucrătoare se plătesc patru, rezultând o indemnizație brută de 440 de lei. Fără diminuarea cu o zi, indemnizația pentru același interval ar fi fost de 550 de lei brut. Diferența produsă strict de ziua neplătită este, în acest exemplu, de 110 lei brut. Calculul ilustrează formula prevăzută de normele de aplicare. Cei 440 de lei reprezintă numai indemnizația pentru concediul medical, înaintea reținerilor fiscale aplicabile. Pentru restul zilelor lucrate în lună, angajatul primește separat drepturile salariale corespunzătoare. Ce să verifici dacă suma pare prea mică Primul pas util este solicitarea unei explicații de la salarizare: ce venituri și ce luni au intrat în calcul, care este media zilnică, ce procent s-a aplicat și câte zile au fost plătite. Merită verificat și dacă certificatul este inițial sau în continuare, precum și dacă situația medicală intră într-o excepție de la ziua neplătită. O sumă mai mică decât salariul obișnuit nu dovedește, singură, o eroare. Salariul minim majorat poate îmbunătăți baza de calcul în timp, însă nu garantează menținerea venitului dintr-o lună lucrată integral. Pentru a înțelege diferența, trebuie urmărite separat salariul pentru zilele lucrate, indemnizația brută și reținerile care duc la suma netă încasată.

Eveniment

Accidentul în drum spre serviciu poate fi considerat accident de muncă: ce bani pot primi victima sau familia

O cădere pe scările firmei, o accidentare la un utilaj sau chiar un accident pe drumul spre serviciu pot însemna săptămâni fără muncă, tratamente costisitoare și, uneori, urmări permanente. În anumite condiții, toate pot fi recunoscute drept accidente de muncă. Această încadrare deschide accesul la indemnizații, recuperare medicală, rambursări și compensații. Pentru obținerea lor, contează însă comunicarea evenimentului, cercetarea împrejurărilor și documentele care dovedesc accidentul. Ce este, potrivit legii, un accident de muncă Legea nr. 319/2006 definește accidentul de muncă prin vătămarea violentă a organismului sau intoxicația acută profesională, produse în timpul muncii ori al îndeplinirii sarcinilor de serviciu, care provoacă cel puțin trei zile calendaristice de incapacitate temporară de muncă, invaliditate sau deces. Citește și: Demisiile abuzive: de ce nu trebuie să semnezi nimic pe loc când angajatorul vrea să renunțe la tine Prin urmare, contează atât legătura cu activitatea profesională, cât și consecințele. Pragul se referă la zile calendaristice, nu doar la zilele în care persoana ar fi lucrat. Leziunile superficiale, care necesită numai prime îngrijiri și produc o incapacitate mai mică de trei zile, intră în categoria distinctă a accidentelor ușoare. Nici acestea nu trebuie ascunse: angajatorul are obligații de evidență și prevenire. Și drumul dintre casă și serviciu poate conta Protecția legală se extinde dincolo de atelier, șantier sau birou. Citește și: Preavizul la concediere în 2026: cele 20 de zile lucrătoare pe care angajatorul nu le poate tăia Articolul 30 din Legea nr. 319/2006 include, în condițiile prevăzute de lege: - accidentele pe traseul normal dintre domiciliu și locul de muncă, în intervalul normal al deplasării; - accidentele în deplasările necesare îndeplinirii sarcinilor de serviciu; - anumite accidente produse înainte ori după program, la predarea uneltelor, schimbarea echipamentului sau deplasarea între locul de muncă și ieșirea din unitate; - accidentele din pauzele regulamentare, în locurile organizate de angajator și pe traseul normal către acestea; - agresiunile suferite în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Pentru accidentele de traseu, abaterile nejustificate pot schimba încadrarea, iar deplasarea trebuie să respecte condițiile legale de transport și circulație. Fiecare situație se verifică prin cercetare. Simplul fapt că un incident s-a produs într-o zi de lucru nu îl transformă automat în accident de muncă. Ce trebuie făcut imediat după accident Prioritatea este acordarea ajutorului medical și, dacă situația o impune, apelarea numărului 112. Citește și: Drepturile asiguratului în sistemul CNAS în 2026: operații gratuite, RMN și medicamente compensate Victima trebuie să explice medicului unde și în ce împrejurări s-a accidentat, pentru ca documentele medicale să reflecte corect situația. Evenimentul se comunică imediat angajatorului sau conducătorului locului de muncă. Informarea poate veni și de la un martor. Angajatorului îi revine obligația comunicării către inspectoratul teritorial de muncă, către asigurător, în cazurile prevăzute de lege, și către organele de urmărire penală, după caz. Nu trebuie așteptată încheierea concediului medical pentru a anunța accidentul. Practic, este util ca victima sau familia să păstreze și o notificare scrisă, cu dovada transmiterii. Data, ora, locul, numele martorilor, fotografiile și documentele medicale pot ajuta la stabilirea împrejurărilor. Dacă angajatorul refuză să comunice evenimentul, victima sau familia poate sesiza direct ITM, descriind faptele și anexând dovezile disponibile. O promisiune verbală că firma va plăti tratamentul nu înlocuiește procedura legală. Cine cercetează accidentul și ce documente trebuie să primești Cercetarea este obligatorie. Pentru evenimentele care produc incapacitate temporară de muncă, aceasta revine, de regulă, angajatorului, prin comisia desemnată. Dosarul este verificat și avizat de ITM. Evenimentele mortale, cele cu invaliditate și accidentele colective sunt cercetate de ITM, cu excepțiile stabilite de lege. În anumite accidente colective deosebite intervine Inspecția Muncii. Termenul obișnuit de cercetare este de zece zile lucrătoare pentru incapacitatea temporară și de 15 zile lucrătoare pentru evenimentele grave menționate. Sunt posibile prelungiri motivate, de exemplu pentru expertize. La final se întocmește procesul-verbal de cercetare. Pentru accidentul înregistrat se completează și FIAM — Formularul pentru înregistrarea accidentului de muncă. Victima trebuie să primească documentele care îi revin; în cazul decesului, procesul-verbal se transmite și familiei. Aceste acte sunt esențiale pentru solicitarea drepturilor. Cine acordă indemnizațiile și compensațiile Pentru salariați, indemnizația de concediu medical pentru accident de muncă este calculată și plătită de angajator, pe baza documentelor medicale. Primele trei zile de incapacitate sunt suportate de acesta. Începând cu a patra zi, cheltuiala este suportată din bugetul asigurării pentru accidente de muncă, însă plata către salariat se face tot prin angajator. Ulterior, firma solicită recuperarea sumelor de la casa teritorială de pensii, pe baza actelor justificative, după confirmarea caracterului de muncă al accidentului. Pentru alte drepturi, precum compensația pentru leziuni permanente, rambursarea anumitor cheltuieli sau despăgubirea în caz de deces, persoana îndreptățită depune cererea la casa teritorială de pensii. Aceste prestații au condiții și documente proprii și pot fi solicitate chiar dacă beneficiarul nu este pensionar. Câți bani primești în concediul medical În cazul accidentelor de muncă, indemnizația pentru incapacitate temporară este, de regulă, 80% din baza de calcul stabilită potrivit legii, raportată la veniturile salariale brute din ultimele șase luni. Pentru urgențele medico-chirurgicale, procentul este de 100%. Nu este vorba despre 80% din salariul net încasat anterior. Calculul efectiv ține cont de baza legală și de zilele indemnizabile. În mod obișnuit, indemnizația se acordă pentru maximum 183 de zile într-un an, cu posibilitatea prelungirii cu cel mult 90 de zile, în condițiile medicale prevăzute de lege. Pentru anumite arsuri grave există reguli speciale. La salariați, angajatorul calculează și plătește indemnizația: primele trei zile de incapacitate sunt suportate de acesta, iar din a patra zi intervine bugetul asigurării pentru accidente de muncă. Plata se face pe baza certificatului medical întocmit corespunzător. Sistemul poate asigura și indemnizații pentru trecerea temporară la alt loc de muncă sau reducerea programului, precum și reconversie profesională. Dacă este afectată capacitatea de muncă în condițiile legii, se poate solicita evaluarea pentru pensie de invaliditate. Compensația pentru leziuni permanente: până la 12 salarii minime Persoanele care rămân cu leziuni permanente care reduc capacitatea de muncă între 20% și 50% pot solicita compensația pentru atingerea integrității. Legea exclude de la acest drept persoanele care beneficiază de pensie de invaliditate. Compensația se acordă la cerere, în urma evaluării medicale, o singură dată. Plafonul este de 12 salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată, la data confirmării caracterului profesional al accidentului sau bolii. Acesta este un maximum, nu suma primită de fiecare victimă. Valoarea concretă depinde de gravitatea leziunilor și de evaluarea prevăzută de lege. Nu se calculează după salariul personal al victimei. Pentru dosar sunt relevante cererea, actul de identitate, documentele medicale, procesul-verbal de cercetare și FIAM, alături de actele rezultate din expertizarea capacității de muncă. Lista corespunzătoare cazului se solicită compartimentului de accidente de muncă al casei teritoriale de pensii. Cum se acoperă tratamentul și recuperarea Asigurarea include servicii medicale pentru leziunile provocate de accident și recuperarea capacității de muncă. Serviciile se acordă prin furnizorii aflați în relațiile contractuale prevăzute de lege. Recuperarea poate urma un program individual stabilit medical, care poate include și tratament balnear. În cadrul programului aprobat pot fi suportate tratamentul, cazarea și masa. Accidentul de muncă nu garantează rambursarea oricărei facturi de la orice clinică privată. Trebuie diferențiate serviciile decontate prin sistem de cheltuielile pentru care persoana poate solicita direct restituirea banilor. Pentru tratamentele planificate, este utilă verificarea prealabilă a condițiilor cu medicul și casa teritorială de pensii. Ce cheltuieli pot fi rambursate și ce acte sunt necesare Printre cheltuielile prevăzute de legislație se află transportul de urgență cu alte mijloace decât cele uzuale, când este justificat, ochelarii, protezele oculare și aparatele auditive necesare ori deteriorate ca urmare a accidentului, precum și dispozitivele medicale implantabile chirurgical. Solicitantul trebuie să poată demonstra atât legătura cu accidentul, cât și cheltuiala. Pentru transportul de urgență sunt cerute documente privind costul și o declarație care explică urgența și motivul folosirii mijlocului respectiv. Pentru ochelari sau proteze sunt relevante prescripția medicală și dovezile privind necesitatea ori deteriorarea lor în accident. Pentru dispozitivele implantabile se depun cererea, facturile și documentele justificative, plus recomandarea medicului care arată necesitatea implantării. Cererea poate fi adresată casei teritoriale de pensii din zona producerii accidentului sau celei de la domiciliul solicitantului. Există limite și prețuri de referință: rambursarea poate fi integrală, parțială sau cererea poate fi respinsă, în funcție de condițiile aplicabile. De aceea, păstrează facturile, dovezile plății, prescripțiile, biletele de externare și copii ale documentelor accidentului. Înaintea unei achiziții programate, cere casei de pensii lista actelor și nivelul de decontare aplicabil dispozitivului. Ce despăgubire se acordă în caz de deces Dacă persoana asigurată moare ca urmare a accidentului de muncă, legea prevede o despăgubire de patru salarii medii brute comunicate de Institutul Național de Statistică. Reperul este salariul mediu pentru luna decesului sau, după caz, ultimul salariu mediu brut cunoscut la data solicitării. Nu se folosesc salariul victimei ori salariul minim. Astfel, nu există o sumă unică valabilă pentru toate decesele dintr-un an. Despăgubirea se acordă unei singure persoane îndreptățite: după caz, soțului supraviețuitor, copilului, părintelui, tutorelui, curatorului, moștenitorului sau, în lipsa acestora, persoanei care dovedește suportarea cheltuielilor ocazionate de deces. Nu se plătesc câte patru salarii fiecărui membru al familiei. Cum solicită familia banii Cererea se depune la casa teritorială de pensii competentă, inclusiv cea de la domiciliul solicitantului, potrivit procedurii. Dosarul cuprinde, în funcție de situație: - cererea pentru acordarea dreptului; - certificatul de deces; - actul de identitate al solicitantului; - actele care dovedesc rudenia sau calitatea în care solicită despăgubirea; - procesul-verbal de cercetare și FIAM; - documentele privind cheltuielile ocazionate de deces, după caz. Legea prevede emiterea deciziei în 20 de zile de la depunerea cererii, comunicarea acesteia în cinci zile de la emitere și plata în 15 zile de la comunicarea deciziei. Aceste termene nu se calculează de la data accidentului. Separat, copiii și soțul supraviețuitor pot avea dreptul la pensie de urmaș. Pentru soțul unei persoane decedate prin accident de muncă există o regulă favorabilă privind durata căsătoriei, dar trebuie verificate și condițiile referitoare la venituri. Pensia de urmaș se solicită printr-o procedură distinctă. Se pot cere și daune angajatorului? Da, dacă sunt îndeplinite condițiile răspunderii. Articolul 253 din Codul muncii obligă angajatorul să repare prejudiciul material sau moral suferit de salariat din culpa sa, în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu ori în legătură cu serviciul. Pot fi relevante pierderile de venit, cheltuielile dovedite și suferințele fizice sau psihice. Prestațiile de asigurare nu înlătură posibilitatea solicitării reparării prejudiciilor pe care acestea nu le acoperă. Nu se poate obține însă de două ori repararea aceluiași prejudiciu. Despăgubirile suplimentare nu au un cuantum automat pentru orice accident. Contează probele, prejudiciul, legătura de cauzalitate și condițiile răspunderii. Dacă angajatorul refuză plata, salariatul se poate adresa instanței. ITM cercetează accidentul și respectarea normelor de securitate, dar nu stabilește prin simpla cercetare suma daunelor morale datorate victimei. Ce merită păstrat într-un singur dosar Victima sau familia ar trebui să strângă notificările către angajator, datele martorilor, actele medicale, certificatele de concediu, facturile, procesul-verbal de cercetare, FIAM și răspunsurile instituțiilor. Când se solicită un drept, este utilă depunerea cererii cu număr de înregistrare și păstrarea unei copii. Dacă apare un refuz, trebuie cerută decizia scrisă, cu motivarea și calea de contestare. Aceste documente permit verificarea situației și, când este necesar, apărarea drepturilor în instanță.

Eveniment

Bani în plus la pensie în 2026: cine are dreptul la indemnizația de însoțitor de 2.163 de lei

Pensionarii încadrați în gradul I de invaliditate au dreptul la o indemnizație pentru însoțitor, plătită în plus față de pensie. Din 1 iulie 2026, aceasta este de 2.163 de lei pe lună, potrivit Casei Naționale de Pensii Publice. Dreptul se păstrează și după trecerea la pensia pentru limită de vârstă. Pentru familiile care îngrijesc o persoană dependentă de ajutorul altcuiva, contează însă o distincție: această indemnizație are condiții precise și nu se acordă automat oricărui pensionar bolnav sau cu mobilitate redusă. Cine poate primi indemnizația Dreptul este prevăzut la articolul 67 din Legea nr. 360/2023 și se adresează pensionarilor de invaliditate încadrați în gradul I. Citește și: Mica recalculare a pensiilor, pas cu pas. Ce faceți dacă adeverința este respinsă, arhiva nu mai există sau dosarul întârzie Pensionarii cu gradul II sau III nu beneficiază de această indemnizație în baza respectivei încadrări. Gradul I presupune o deficiență funcțională gravă și pierderea capacității de autoservire. Cu alte cuvinte, persoana nu se mai poate îngriji singură și are nevoie de ajutor pentru activitățile vieții de zi cu zi. Încadrarea este stabilită de medicul expert al asigurărilor sociale, prin decizia medicală asupra capacității de muncă. Prin urmare, o scrisoare medicală care descrie o boală gravă este importantă pentru evaluare, dar nu ține locul deciziei de încadrare în gradul I de invaliditate. De ce suma este de 2.163 de lei și ce s-a schimbat în 2026 Indemnizația se calculează ca 50% din salariul de bază minim brut pe țară, aferent lunii pentru care se plătește. Citește și: Talonul de pensie în 2026, explicat rând cu rând: ce reprezintă fiecare sumă și reținere Nu reprezintă un procent din pensia beneficiarului. În prima jumătate a anului 2026, la salariul minim brut de 4.050 de lei, indemnizația era de 2.025 de lei. Din 1 iulie, salariul minim a crescut la 4.325 de lei, iar cuantumul indemnizației, confirmat de CNPP, este de 2.163 de lei. Creșterea este, așadar, de 138 de lei lunar pentru beneficiarii care aveau deja acest drept. Două persoane cu pensii diferite, dar care îndeplinesc aceleași condiții pentru indemnizație, primesc același cuantum al acesteia. Valoarea pensiei nu stabilește valoarea ajutorului pentru însoțitor. Banii sunt un drept al pensionarului Titularul indemnizației este pensionarul. Citește și: Ce este „Pachetul de solidaritate” pentru pensionari în 2026: cine primește 1.000 de lei și când intră a doua tranșă Ea se adaugă pensiei și este destinată sprijinului de care acesta are nevoie. Acordarea indemnizației de către casa de pensii nu înseamnă că o rudă care îl îngrijește devine automat salariată. Angajarea unui asistent personal este o procedură distinctă, reglementată prin legislația privind persoanele cu handicap. De exemplu, dacă o fiică își îngrijește tatăl beneficiar al indemnizației, plata acesteia nu îi creează fiicei, prin ea însăși, un contract de muncă sau vechime în muncă. Indemnizația se păstrează la pensia pentru limită de vârstă Un pensionar care primește indemnizația pentru însoțitor nu o pierde doar pentru că pensia sa de invaliditate se transformă în pensie pentru limită de vârstă. Citește și: Vouchere, tichete și bani în plus pentru pensionarii cu pensii mici: ajutoare de stat în 2026 Transformarea se face din oficiu, la îndeplinirea condițiilor legale, iar indemnizația se menține. Normele prevăd și păstrarea cuantumului pensiei cel mai avantajos. De exemplu, o persoană pensionată pentru invaliditate de gradul I, care primește deja indemnizația, continuă să beneficieze de ea după această schimbare a categoriei de pensie. Nu trebuie să pornească de la ideea că ajutorul încetează odată cu pensionarea pentru limită de vârstă. Dacă nevoia de îngrijire apare abia la bătrânețe Situația este diferită pentru cineva care s-a pensionat obișnuit, pentru limită de vârstă, și ajunge ulterior să aibă nevoie de îngrijire permanentă. De exemplu, o persoană de 78 de ani, care nu a avut pensie de invaliditate de gradul I, nu dobândește automat indemnizația de 2.163 de lei doar pentru că nu se mai poate deplasa singură. Pensia de invaliditate se deschide, ca regulă, înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, în condițiile legii. Familia poate solicita informații la DGASPC, pentru evaluarea în vederea încadrării în grad de handicap, și la serviciul de asistență socială al primăriei. În funcție de încadrare și de condițiile legale, pot exista drepturi la asistent personal sau la o indemnizație alternativă. Acestea au propriile reguli și nu trebuie confundate cu indemnizația plătită prin casa de pensii. Certificatul de handicap și gradul de invaliditate sunt lucruri diferite O persoană poate avea atât decizie de încadrare în grad de invaliditate, cât și certificat de handicap. Documentele provin însă din proceduri diferite și deschid drepturi diferite. Pentru persoanele cu handicap grav care sunt și pensionari de invaliditate gradul I, Legea nr. 448/2006 prevede opțiunea între indemnizația pentru însoțitor din sistemul de pensii și asistentul personal. Dreptul de opțiune se păstrează și după trecerea la pensia pentru limită de vârstă. Opțiunea se formulează în scris la DGASPC și necesită acordul scris al instituției. Cele două forme de sprijin nu se acordă automat împreună. Înainte de a alege, familia ar trebui să ceară explicații despre fiecare variantă: cine primește banii, ce servicii sunt asigurate și ce obligații presupune opțiunea. Cum se obține dreptul: evaluarea medicală și dosarul de pensie Pentru o persoană care solicită pentru prima dată pensie de invaliditate, demersul începe cu evaluarea capacității de muncă. Cererea se depune la cabinetul de expertiză medicală competent după domiciliu. Dosarul include actul de identitate, documentele medicale și investigațiile care descriu boala și efectele ei, precum și, după caz, adeverința privind concediile medicale și documentele referitoare la cauza invalidității. Pentru persoanele nedeplasabile, cererea și actele medicale pot fi depuse de un aparținător. După emiterea deciziei medicale, urmează cererea de pensionare la casa teritorială de pensii. Dosarul cuprinde, în funcție de situație, decizia medicală în original, actele de identitate și stare civilă, carnetul de muncă și celelalte documente pentru dovedirea vechimii și veniturilor. Pot fi necesare și acte privind încetarea plății concediului medical ori situația de asigurat. Termenul de 30 de zile Nu amânați depunerea dosarului după primirea deciziei medicale. Termenul de 30 de zile este important pentru data de la care se acordă pensia; depășirea lui poate muta acordarea drepturilor la data înregistrării cererii. Dacă persoana este deja pensionată pentru invaliditate de gradul II sau III, iar starea sa s-a agravat, poate cere revizuirea medicală. Trecerea la gradul I trebuie stabilită printr-o nouă evaluare. Ce trebuie verificat Puneți alături decizia medicală, decizia de pensie și cel mai recent talon. Dacă aveți încadrare în gradul I și indemnizația lipsește sau apare un cuantum neactualizat, cereți casei teritoriale de pensii o verificare și un răspuns scris. În solicitare, precizați numărul dosarului, lunile pentru care observați problema și suma înscrisă în documentele de plată. Cereți verificarea dreptului, corectarea eventualei erori și plata diferențelor cuvenite. Păstrați numărul de înregistrare. Dacă beneficiați și de sprijin prin DGASPC sau primărie, menționați exact ce drept primiți și ce opțiune ați făcut. Astfel, instituțiile pot clarifica dacă este o omisiune la plată sau efectul alegerii unei alte forme de sprijin.

Eveniment

Bani pentru nou-născuți în 2026: capcanele din lege care te pot lăsa fără alocație sau indemnizație

Nașterea unui copil deschide dreptul familiei la mai multe forme de sprijin financiar, însă banii nu vin toți automat și nici nu sunt solicitați în același loc. În 2026, părinții pot beneficia de alocația de stat pentru copil, indemnizația pentru creșterea copilului și, dacă revin la muncă, de stimulentul de inserție. În unele localități există și ajutoare suplimentare pentru nou-născuți, acordate din bugetele locale. Termenele sunt importante: pentru unele drepturi, întârzierea nu înseamnă pierderea completă a banilor, dar poate însemna pierderea unor luni de plată. Alocația pentru copil: 719 lei pe lună până la 2 ani În 2026, alocațiile de stat au fost menținute la nivelul din decembrie 2025. Citește și: Pensia alimentară, reguli noi în 2026: procese mai simple pentru majorare și măsuri dure împotriva părinților rău-platnici Pentru un nou-născut, alocația este de: - 719 lei pe lună, de la naștere până la împlinirea vârstei de 2 ani; - 719 lei pe lună până la 3 ani, în cazul copilului cu dizabilitate; - după împlinirea vârstei de 2 ani, alocația obișnuită este de 292 de lei pe lună, până la 18 ani; - pentru copilul cu dizabilitate, cuantumul de 719 lei se menține și între 3 și 18 ani. În mod normal, cuantumurile ar trebui indexate anual cu inflația, însă Legea nr. 141/2025 prevede expres că în 2026 alocațiile rămân la nivelul acordat pentru decembrie 2025. Alocația nu vine automat după naștere Este una dintre cele mai utile precizări pentru părinți: înregistrarea copilului la Starea Civilă nu este suficientă pentru ca alocația să înceapă automat să fie virată. Citește și: Șomajul, facultatea, armata și concediul pentru creșterea copilului pot conta la pensie: ce ani sunt recunoscuți în 2026 Legea nr. 61/1993 prevede că stabilirea dreptului se face pe baza unei cereri și a documentelor justificative. Dreptul există începând cu luna următoare celei în care s-a născut copilul, iar plata începe, în principiu, în luna următoare depunerii cererii. Dacă părinții depun cererea mai târziu, nu pierd imediat toate sumele restante: alocația poate fi plătită retroactiv, însă pentru cel mult 12 luni anterioare depunerii cererii. De aceea, este recomandat ca dosarul să fie depus cât mai curând după obținerea certificatului de naștere. Alocația poate fi cumulată cu indemnizația de creștere Alocația copilului și indemnizația pentru creșterea copilului sunt două drepturi diferite. Părintele care intră în concediu de creștere poate primi în același timp alocația copilului și indemnizația pentru creștere. Alocația aparține, juridic, copilului, în timp ce indemnizația este dreptul părintelui care întrerupe sau reduce activitatea pentru a-l îngriji. Legea permite expres cumularea alocației cu indemnizația sau cu stimulentul de inserție. Indemnizația de creștere: între 1.651 și 8.500 de lei Pentru indemnizația de creștere a copilului nu există o sumă identică pentru toți părinții. În 2026, indemnizația reprezintă 85% din media veniturilor nete realizate în 12 luni din ultimii doi ani anteriori nașterii copilului. Sunt stabilite însă două limite: - indemnizație minimă: 1.651 lei pe lună; - indemnizație maximă: 8.500 lei pe lună. Pentru stabilirea celor 12 luni pot fi luate în calcul și anumite perioade asimilate prevăzute de lege, nu numai lunile în care părintele a lucrat efectiv. Concediul și indemnizația se acordă, de regulă, până când copilul împlinește 2 ani, respectiv până la 3 ani pentru copilul cu dizabilitate. Atenție: din indemnizație se reține 10% CASS Din august 2025, indemnizația pentru creșterea copilului este supusă contribuției de asigurări sociale de sănătate. Prin urmare, în 2026, din dreptul stabilit se reține 10% CASS. Astfel, o indemnizație stabilită la nivelul minim de 1.651 lei înseamnă, după reținerea CASS, aproximativ 1.486 de lei efectiv încasați, iar la indemnizația maximă de 8.500 lei plata după CASS este de aproximativ 7.650 de lei. Alocația de stat pentru copil nu este afectată de această reținere. Când trebuie cerută indemnizația pentru a nu pierde bani Termenul este important. Pentru părintele care beneficiază de concediu de maternitate, indemnizația pentru creșterea copilului poate fi acordată începând cu ziua următoare încetării concediului de maternitate, dar nu mai devreme de a 43-a zi de la naștere, dacă cererea este depusă în 60 de zile lucrătoare de la acel moment. Pentru persoanele care nu au dreptul la concediu de maternitate, indemnizația poate fi stabilită începând cu data nașterii, dacă cererea este depusă în termen de 60 de zile lucrătoare de la naștere. Dacă aceste termene sunt depășite, dreptul nu dispare, însă indemnizația se acordă, în principiu, începând cu data depunerii cererii, ceea ce înseamnă că părintele poate pierde plata pentru perioada anterioară. Unde se depune dosarul pentru indemnizație Pentru salariați există practic două demersuri. Cererea pentru concediul de creștere a copilului se adresează angajatorului. Părintele trebuie să îl anunțe, de regulă, cu cel puțin 10 zile înainte de terminarea concediului de maternitate sau înainte de data la care dorește să înceapă concediul pentru creșterea copilului. Cererea și actele pentru indemnizația de creștere a copilului se depun la primăria localității sau sectorului unde solicitantul are domiciliul ori reședința, documentele fiind transmise ulterior către AJPIS/APISMB. În 2026 există și posibilitatea depunerii cererii prin HUB-ul de servicii al Ministerului Muncii. Printre documentele uzuale se află actul de identitate, certificatul de naștere al copilului și actele care dovedesc veniturile și perioadele luate în calcul. Stimulent de inserție de până la 1.500 de lei Părinții eligibili pentru concediul de creștere care reiau activitatea profesională și obțin venituri pot solicita stimulentul de inserție. Sunt două situații principale. Dacă părintele începe să obțină venituri înainte ca bebelușul să împlinească 6 luni, stimulentul este de 1.500 de lei pe lună. În cazul copilului cu dizabilitate, limita este de un an. Stimulentul de 1.500 de lei se plătește până când copilul ajunge la vârsta de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu dizabilitate. Dacă revenirea la activitate are loc după împlinirea vârstei de 6 luni, stimulentul este de 650 de lei pe lună. După terminarea perioadei obișnuite de concediu pentru creștere, stimulentul de 650 de lei poate continua, în condițiile legii, până când copilul împlinește 3 ani, respectiv 4 ani pentru copilul cu dizabilitate. Stimulentul de inserție nu se acordă automat Simpla întoarcere la serviciu nu determină automat intrarea banilor în cont. Stimulentul se acordă pe bază de cerere. Pentru părintele care revine la muncă în timpul perioadei în care ar fi avut dreptul la concediul de creștere, o regulă esențială este termenul de 30 de zile lucrătoare de la data realizării veniturilor. Dacă solicitarea este făcută în această perioadă, stimulentul poate fi acordat începând cu ziua următoare celei în care părintele a început să realizeze venituri. Dacă termenul este depășit, plata se face începând cu data depunerii cererii. Prin urmare, amânarea dosarului poate însemna pierderea unor sume. Pentru salariați mai există o obligație: intenția de revenire la serviciu trebuie comunicată în scris angajatorului cu cel puțin 30 de zile înainte. Indemnizația și stimulentul nu se primesc în același timp Un părinte nu poate încasa simultan indemnizația pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție. În momentul în care sunt îndeplinite condițiile pentru acordarea stimulentului, plata indemnizației pentru creștere se suspendă. Alocația copilului continuă însă să fie plătită, indiferent dacă părintele se află în concediu de creștere sau s-a întors la serviciu. Unele primării dau bani în plus pentru nou-născuți Pe lângă drepturile naționale, unele autorități locale acordă propriile stimulente pentru nașterea unui copil. Aceste ajutoare nu există însă în toate localitățile, iar cuantumurile, condițiile și termenele sunt stabilite prin hotărâri ale consiliilor locale. Un exemplu este Bucureștiul, unde în 2026 DGASMB acordă un stimulent financiar de 2.500 de lei net pentru fiecare nou-născut, dacă sunt îndeplinite condițiile programului. Printre acestea se află domiciliul sau reședința de cel puțin șase luni în București și înregistrarea nașterii într-o maternitate din municipiu. Aici termenul este deosebit de scurt: dosarul trebuie depus în cel mult o lună de la nașterea copilului. Ajutorul se acordă o singură dată și numai pe bază de cerere. De aceea, părinții ar trebui să verifice imediat după naștere site-ul primăriei și al direcției locale de asistență socială. Un program local poate exista într-un an și poate fi modificat, suspendat sau eliminat în altul. Bani nu vin automat după naștere Pentru un părinte care tocmai a avut un copil, regula cea mai simplă este aceasta: alocația de stat trebuie solicitată, indemnizația pentru creșterea copilului trebuie solicitată, iar stimulentul de inserție trebuie solicitat. Nici faptul că nașterea a fost înregistrată la Starea Civilă, nici faptul că angajatorul știe că salariatul a devenit părinte nu înlocuiesc procedurile pentru acordarea acestor drepturi. Diferența este că, în cazul alocației, legea permite recuperarea retroactivă a sumelor pentru cel mult 12 luni, în timp ce pentru indemnizația de creștere și stimulentul de inserție depășirea termenelor legale poate face ca dreptul să fie acordat numai de la data cererii. Un mic „calendar” pentru părinți după naștere După obținerea certificatului de naștere, părinții ar trebui să verifice cât mai repede alocația de stat și eventualele ajutoare oferite de primărie, deoarece unele programe locale au termene de numai câteva săptămâni. Părintele care dorește să intre în concediul de creștere trebuie să pregătească din timp documentele privind veniturile și să respecte termenul pentru solicitarea indemnizației. Iar dacă decide să revină la serviciu înainte de expirarea concediului, trebuie să verifice imediat condițiile pentru stimulentul de inserție și să nu confunde reluarea activității cu acordarea automată a banilor. În 2026, cele trei drepturi principale se pot completa: copilul poate primi alocația, iar părintele poate beneficia, în funcție de situația sa profesională, fie de indemnizația pentru creștere, fie de stimulentul de inserție. Diferența o face însă respectarea procedurilor și, mai ales, a termenelor.

Eveniment

Indemnizația de însoțitor a crescut în 2026 pentru o categorie de pensionari: cine primește banii și când poate fi suspendată plata

Pentru persoanele care nu se pot îngriji singure, ajutorul acordat pentru însoțitor poate reprezenta una dintre cele mai importante surse de sprijin financiar. În 2026, însă, sub denumirea generică de „indemnizație de însoțitor” sunt întâlnite în practică două drepturi diferite: unul acordat pensionarilor de invaliditate gradul I și altul destinat persoanelor cu handicap grav care optează pentru bani în locul angajării unui asistent personal. Regulile de acordare, cuantumul și situațiile în care plata poate fi suspendată nu sunt aceleași. Pensionarii de invaliditate gradul I primesc 2.163 de lei din iulie Potrivit Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, pensionarii de invaliditate încadrați în gradul I au dreptul, pe lângă pensia propriu-zisă, la o indemnizație pentru însoțitor. Citește și: Cât mai poate crește pensia în 2026 și ce acte merită căutate: adeverințele vechi de salariu pot conta și după „mica recalculare” Gradul I de invaliditate presupune o deficiență funcțională gravă și pierderea capacității de autoservire. Indemnizația nu înlocuiește pensia, ci se adaugă acesteia. Cuantumul este stabilit la 50% din salariul minim brut pe țară garantat în plată pentru luna respectivă. În prima jumătate a anului 2026, salariul minim brut a fost de 4.050 de lei, ceea ce a însemnat o indemnizație de 2.025 de lei. De la 1 iulie 2026, salariul minim brut a crescut la 4.325 de lei. În consecință, Casa Națională de Pensii Publice precizează că indemnizația pentru însoțitor a ajuns la 2.163 de lei pe lună. Pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă Există și o prevedere importantă pentru cei care ajung la vârsta standard de pensionare. Citește și: Analize gratuite pentru pensionari prin CAS în 2026: cum funcționează programarea și cum eviți listele lungi de așteptare Pensia de invaliditate se transformă, în condițiile legii, în pensie pentru limită de vârstă, însă indemnizația pentru însoțitor se menține. Legea nr. 360/2023 prevede expres continuarea acestui drept. Prin urmare, atingerea vârstei de pensionare nu determină automat pierderea indemnizației. Persoanele cu handicap grav: indemnizația în locul asistentului personal Separat de sistemul public de pensii funcționează mecanismul prevăzut de Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Persoanele cu handicap grav care au dreptul la asistent personal pot, în condițiile legii, să opteze între angajarea unui asistent personal și primirea unei indemnizații lunare. Indemnizația este egală cu salariul net al asistentului personal gradația 0. În prima jumătate a anului 2026, aceasta a fost de aproximativ 2.574 de lei lunar. De la 1 iulie 2026, odată cu creșterea salariului minim brut la 4.325 de lei, indemnizația a ajuns la 2.699 de lei lunar. Direcția de Asistență Socială Deva, de exemplu, a anunțat oficial că noul cuantum se aplică drepturilor aferente lunii iulie, plătite în august. Plata este asigurată de autoritățile locale de la domiciliul sau reședința beneficiarului. Nu trebuie confundate cele două indemnizații Diferența este importantă. Citește și: Ajutoare de stat pentru pensionari în 2026: ce bani vin automat și când trebuie depusă o cerere Cei 2.163 de lei reprezintă indemnizația pentru însoțitor acordată, conform Legii pensiilor, pensionarului de invaliditate gradul I. Cei 2.699 de lei reprezintă indemnizația lunară acordată, potrivit Legii nr. 448/2006, persoanei cu handicap grav care alege această variantă în locul unui asistent personal. Deși în limbajul curent ambele sunt numite frecvent „indemnizație de însoțitor”, juridic nu sunt același drept și nici nu pot fi tratate ca două cuantumuri alternative ale aceleiași prestații. Cine poate primi indemnizația pentru însoțitor prin Casa de Pensii În sistemul public de pensii, beneficiarii sunt pensionarii încadrați în gradul I de invaliditate. Indemnizația se acordă în afara pensiei și este suportată de la bugetul de stat. Dacă o persoană primește pensie de invaliditate din mai multe sisteme de asigurări sociale, indemnizația pentru însoțitor este acordată numai de ultimul sistem în care aceasta a fost asigurată. Nu orice pensionar cu probleme grave de sănătate primește automat acest drept. Este necesară încadrarea medicală corespunzătoare în gradul I de invaliditate. Cine poate primi indemnizația în locul asistentului personal În sistemul de protecție a persoanelor cu dizabilități, copilul sau adultul cu handicap grav poate avea dreptul la asistent personal, în funcție de certificatul de încadrare și evaluarea efectuată potrivit legii. Persoana cu handicap grav sau reprezentantul său legal poate opta, în cazurile prevăzute de lege, pentru indemnizația lunară în locul asistentului personal. Adultul cu handicap vizual grav beneficiază, la rândul său, de posibilitatea de a opta între asistent personal și indemnizație de însoțitor. Opțiunea trebuie exprimată potrivit procedurii aplicabile, nefiind posibilă încasarea simultană a indemnizației și salarizarea unui asistent personal pentru aceeași nevoie de îngrijire. Handicap grav, pensie de invaliditate gradul I Aceasta este una dintre situațiile care produc cel mai des confuzie. Legea nr. 448/2006 prevede că persoanele cu handicap grav care au și calitatea de pensionari de invaliditate gradul I trebuie să opteze între drepturile cu aceeași destinație prevăzute de cele două sisteme. Și Legea nr. 360/2023 stabilește că plata indemnizației pentru însoțitor a pensionarului de invaliditate gradul I se suspendă începând cu luna următoare celei în care acesta optează pentru un alt drept acordat cu aceeași destinație printr-un act normativ special. Cu alte cuvinte, nu pot fi încasate pur și simplu două indemnizații pentru aceeași nevoie de însoțire. Neprezentarea la revizuirea medicală poate suspenda plata În cazul pensionarului de invaliditate, una dintre cele mai importante obligații este prezentarea la revizuirea medicală periodică, atunci când aceasta este necesară. Revizuirea se face, în funcție de afecțiune, la intervale stabilite de medicul expert, iar după examinare se poate decide menținerea gradului de invaliditate, încadrarea într-un alt grad sau redobândirea capacității de muncă. Dacă pensionarul nu se prezintă la revizuire din motive care îi sunt imputabile, nu aduce documentele sau investigațiile cerute ori nu îndeplinește obligațiile medicale stabilite de lege, plata pensiei și/sau a indemnizației poate fi suspendată. Trecerea din gradul I în alt grad poate duce la pierderea indemnizației Indemnizația pentru însoțitor din sistemul public de pensii este legată expres de încadrarea în gradul I de invaliditate. Dacă în urma revizuirii medicale persoana este încadrată, de exemplu, în gradul II, nu mai este îndeplinită condiția legală pentru indemnizația de însoțitor. Decizia medicală și decizia de pensie pot fi contestate prin procedurile prevăzute de lege, motiv pentru care persoana care consideră că noua încadrare este greșită trebuie să urmărească atent termenul și procedura indicate în documentele primite. Internarea într-un centru rezidențial poate opri indemnizația Pentru indemnizația acordată în locul asistentului personal există reguli speciale. Adultul cu handicap grav nu poate beneficia de indemnizația lunară pe perioada în care se află în îngrijirea și protecția unui asistent personal profesionist ori într-un centru rezidențial public sau într-o altă instituție rezidențială publică socială ori medico-socială care îi asigură întreținerea completă, dacă șederea depășește o lună. Centrul de tip respiro este exceptat. De asemenea, persoanele cu handicap grav nu beneficiază de această indemnizație pe perioada reținerii, arestării sau executării unei pedepse privative de libertate. Prin urmare, nu orice internare într-un spital sau orice ședere temporară într-un centru determină automat pierderea dreptului. Expirarea certificatului de handicap trebuie urmărită cu atenție În cazul în care certificatul de încadrare în grad de handicap este emis cu termen de valabilitate, beneficiarul trebuie să respecte procedura de reevaluare. Drepturile acordate în baza încadrării în handicap depind de existența unui certificat valabil și de menținerea gradului care justifică dreptul la asistent personal sau la indemnizația acordată în locul acestuia. De aceea, beneficiarii ar trebui să verifice din timp data expirării certificatului și termenul la care trebuie începută procedura de reevaluare. Mutarea în altă localitate nu înseamnă automat pierderea dreptului Schimbarea domiciliului sau reședinței nu este, în sine, un motiv pentru pierderea definitivă a indemnizației. În cazul indemnizației acordate persoanei cu handicap grav, plata este legată însă de autoritatea locală competentă pentru domiciliul sau reședința beneficiarului. Autoritățile locale gestionează plata acestor drepturi. De aceea, o mutare în altă localitate sau în alt județ trebuie comunicată, iar evidența beneficiarului trebuie transferată către instituția competentă. Lipsa actualizării documentelor poate provoca întreruperi administrative ale plății. Pentru pensionarii care își stabilesc domiciliul în străinătate există reguli distincte. Legea pensiilor prevede inclusiv situații în care plata poate fi suspendată dacă beneficiarul se stabilește într-un stat cu care România are o convenție de reciprocitate și, potrivit acelei convenții, dreptul este plătit de celălalt stat. Plata încetează la decesul beneficiarului Indemnizația este un drept personal al beneficiarului și încetează la deces. Totuși, sumele cuvenite și neîncasate până la data decesului pot fi solicitate, în condițiile legii, de persoanele îndreptățite. Autoritățile locale prevăd proceduri și documente speciale pentru recuperarea indemnizațiilor rămase neachitate. Ce trebuie verificat dacă indemnizația nu mai intră în cont Dacă plata este întreruptă, primul lucru care trebuie stabilit este din ce sistem provine indemnizația. Pentru pensionarul de invaliditate gradul I trebuie contactată casa teritorială de pensii. Pentru indemnizația acordată persoanei cu handicap grav în locul asistentului personal, beneficiarul trebuie să se adreseze DGASPC și/sau serviciului de asistență socială al primăriei competente. Este util să fie verificată existența unei decizii de suspendare sau încetare, valabilitatea documentelor medicale, data ultimei revizuiri, certificatul de handicap și orice eventuală schimbare de domiciliu sau de opțiune privind asistentul personal. O simplă întârziere administrativă nu trebuie confundată cu pierderea dreptului. Iar atunci când autoritatea emite o decizie prin care dreptul este redus, suspendat sau încetat, beneficiarul trebuie să verifice imediat motivul, temeiul legal și termenul în care poate contesta măsura.

Eveniment

Pensia de invaliditate în 2026: cine o poate primi, cum se calculează și când se acordă indemnizația pentru însoțitor

Pensia de invaliditate, cunoscută în limbajul obișnuit drept „pensie pe caz de boală”, poate fi acordată persoanelor care nu au împlinit vârsta standard de pensionare, dar nu mai pot lucra în aceleași condiții din cauza unei boli sau a unui accident. În 2026, regulile sunt stabilite de Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, care a înlocuit vechea Lege nr. 263/2010. Pensia nu are aceeași valoare pentru toți beneficiarii și nu se acordă automat în momentul apariției unui diagnostic. Contează perioada pentru care persoana a contribuit la sistem, veniturile asupra cărora au fost plătite contribuțiile, vârsta și gradul de diminuare a capacității de muncă. Pentru persoanele încadrate în gradul I se adaugă și indemnizația pentru însoțitor, calculată separat față de pensie. Cine poate primi pensie de invaliditate Pensia de invaliditate se acordă, în principal, persoanelor care au realizat stagii contributive în sistemul public de pensii, nu au ajuns la vârsta standard de pensionare și au capacitatea de muncă diminuată. Citește și: Pensia anticipată în 2026: cine se poate pensiona mai devreme, cum se calculează suma și ce acte sunt necesare Cauza poate fi un accident de muncă, o boală profesională, o afecțiune obișnuită sau un accident fără legătură cu activitatea profesională. Nu este obligatoriu, așadar, ca problema medicală să fi fost provocată la serviciu. Condiția esențială este ca diminuarea capacității de muncă să fie constatată printr-o decizie medicală emisă de medicul expert al asigurărilor sociale. Un certificat de concediu medical, o scrisoare medicală sau simpla confirmare a unui diagnostic nu sunt suficiente pentru deschiderea dreptului la pensie. Există și o excepție importantă de la regula contribuțiilor. Elevii, ucenicii și studenții își pot deschide dreptul la pensie de invaliditate chiar dacă nu au realizat stagii contributive, în cazul în care capacitatea lor de muncă a fost diminuată în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale produse în timpul și din cauza practicii profesionale. De asemenea, sunt prevăzute reguli pentru angajații români trimiși să lucreze în străinătate de un angajator din România, dacă sunt asigurați în sistemul românesc și pot dovedi acest lucru prin documentele europene sau internaționale aplicabile. Diagnosticul nu aduce automat pensia Una dintre confuziile frecvente privește așa-numita „listă a bolilor pentru pensionare”. În realitate, simpla existență a unei afecțiuni nu garantează acordarea pensiei de invaliditate. Două persoane cu același diagnostic pot primi decizii diferite dacă boala le afectează în mod diferit capacitatea de muncă, autonomia și posibilitatea de a desfășura activități profesionale. Pot conduce la diminuarea capacității de muncă afecțiuni oncologice, neurologice, cardiovasculare, psihice, respiratorii, digestive, locomotorii, senzoriale sau boli rare. Evaluarea nu se oprește însă la denumirea bolii. Medicul expert analizează gravitatea, evoluția, răspunsul la tratament, limitările funcționale și posibilitatea persoanei de a continua să lucreze. Pensia de invaliditate nu este, prin urmare, o compensație acordată pentru diagnostic, ci un drept legat de pierderea sau diminuarea capacității de muncă. Cele trei grade de invaliditate Legea păstrează trei grade de invaliditate, stabilite în funcție de severitatea deficienței funcționale și de capacitatea de autoîngrijire. Gradul I corespunde unei deficiențe funcționale grave, însoțită de pierderea capacității de muncă și a capacității de autoîngrijire. Persoana are nevoie de sprijinul unei alte persoane pentru activitățile esențiale ale vieții cotidiene. Din acest motiv, beneficiarul primește, pe lângă pensie, o indemnizație pentru însoțitor. Gradul II presupune o deficiență funcțională accentuată și o diminuare severă a capacității de muncă. Persoana își păstrează însă capacitatea de autoîngrijire, astfel încât nu primește indemnizație pentru însoțitor. Gradul III este asociat unei deficiențe funcționale medii și unei diminuări a capacității de muncă. În toate cazurile, încadrarea concretă este făcută prin expertiză medicală, nu prin alegerea solicitantului și nici exclusiv pe baza recomandării medicului curant. Cum se calculează pensia de invaliditate în 2026 Pensia de invaliditate nu are un cuantum prestabilit. Calculul pornește de la aceeași formulă generală aplicată pensiilor din sistemul public: Numărul total de puncte × valoarea punctului de referință = cuantumul pensiei Valoarea punctului de referință este de 81 de lei în 2026. Numărul total de puncte nu depinde doar de anii lucrați. Sunt luate în calcul punctajele obținute pentru veniturile asupra cărora s-a plătit contribuția de asigurări sociale, eventualele puncte de stabilitate și punctele acordate pentru stagiul potențial. Pentru fiecare lună lucrată, punctajul se determină, în esență, prin raportarea venitului brut care a constituit baza contribuției sociale la câștigul salarial mediu brut folosit la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale din anul respectiv. La final, punctajele lunare sunt transformate în punctaje anuale, iar acestea sunt însumate. Din acest motiv, două persoane cu același număr de ani lucrați pot avea pensii foarte diferite dacă au avut salarii și contribuții diferite. Ce este stagiul potențial Persoana care devine invalidă înainte de vârsta pensionării nu mai poate acumula contribuții în același ritm până la finalul vieții profesionale. Pentru a compensa o parte din această perioadă, legea acordă un stagiu potențial. Acesta reprezintă diferența dintre stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut pentru persoana respectivă și stagiul realizat până la acordarea pensiei de invaliditate. Stagiul potențial nu poate fi însă mai mare decât perioada pe care persoana ar mai fi putut să o lucreze până la împlinirea vârstei standard de pensionare. Cu alte cuvinte, sistemul nu poate credita mai mulți ani decât cei rămași, în mod real, până la pensionare. Pentru stagiul potențial se acordă următoarele punctaje lunare: 0,25 puncte pentru gradul I de invaliditate; 0,20 puncte pentru gradul II; 0,10 puncte pentru gradul III. Aceste valori sunt punctaje lunare folosite în mecanismul de calcul, nu sume care se înmulțesc direct cu numărul lunilor și apoi cu 81 de lei. Punctajele lunare dintr-un an se adună, iar rezultatul se împarte la 12 pentru obținerea punctajului anual. Astfel, un an întreg de stagiu potențial aduce 0,25 puncte la gradul I, 0,20 puncte la gradul II și 0,10 puncte la gradul III. De exemplu, zece ani de stagiu potențial ar însemna 2,5 puncte la gradul I, două puncte la gradul II și un punct la gradul III. La o valoare a punctului de referință de 81 de lei, contribuția acestor zece ani la cuantumul pensiei ar fi, orientativ, de 202,50 lei la gradul I, 162 de lei la gradul II și 81 de lei la gradul III. Aceste sume se adaugă pensiei rezultate din punctele acumulate efectiv de persoană. Se acordă și puncte de stabilitate Persoanele care au depășit 25 de ani de stagiu contributiv pot primi și puncte de stabilitate. Pentru fiecare an contributiv realizat peste 25 de ani și până la 30 de ani inclusiv se acordă 0,50 puncte. Pentru anii de peste 30 și până la 35 de ani se acordă câte 0,75 puncte, iar pentru fiecare an contributiv care depășește 35 de ani se acordă câte un punct. Punctele de stabilitate se acordă proporțional și pentru fracțiunile de an. Ele nu trebuie confundate cu stagiul potențial: primele recompensează anii contributivi efectiv realizați peste pragul de 25 de ani, în timp ce stagiul potențial compensează parțial perioada pe care persoana nu o mai poate lucra din cauza invalidității. Cine primește indemnizația pentru însoțitor Indemnizația pentru însoțitor este acordată exclusiv pensionarilor de invaliditate încadrați în gradul I. Valoarea acesteia reprezintă 50% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată din luna pentru care se face plata. Indemnizația este suportată din bugetul de stat și se achită separat de pensia calculată pe baza punctelor. Cum salariul minim brut este de 4.050 de lei în prima jumătate a anului 2026, indemnizația este de 2.025 de lei lunar. De la 1 iulie 2026, salariul minim crește la 4.325 de lei, astfel încât indemnizația ajunge la 2.162,50 lei, sumă exprimată în plată potrivit regulilor de rotunjire aplicabile. Indemnizația nu se acordă persoanelor încadrate în gradele II sau III, chiar dacă acestea au nevoie, în anumite momente, de ajutor din partea familiei. Criteriul legal este încadrarea oficială în gradul I și pierderea capacității de autoîngrijire. La transformarea pensiei de invaliditate în pensie pentru limită de vârstă, indemnizația pentru însoțitor se menține pentru persoana care îndeplinește în continuare condițiile prevăzute de lege. Pensionarul de invaliditate poate lucra În vechiul sistem, pensionarii de gradul I și II aveau restricții drastice și nu aveau dreptul să lucreze, în timp ce persoanele cu invaliditate de gradul III aveau voie să muncească doar cu program redus (jumătate de normă). Moua lege a pensiilor (Legea nr. 360/2023) a schimbat această regulă. În prezent, pensia de invaliditate poate fi cumulată cu venituri obținute dintr-o activitate pentru care se datorează contribuții de asigurări sociale, indiferent de gradul de invaliditate. Singura condiție este ca activitatea să fie una pentru care se datorează contribuții de asigurări sociale, conform Codului fiscal. De asemenea, cumulul este permis și pentru persoanele care lucrează ca prestatori Posibilitatea legală de a cumula pensia cu salariul nu înseamnă însă că activitatea poate fi desfășurată fără nicio limitare medicală. Munca trebuie să fie compatibilă cu starea de sănătate, cu capacitatea funcțională rămasă și cu recomandările stabilite în urma expertizei. Dacă activitatea desfășurată indică o schimbare importantă a capacității de muncă, situația poate fi analizată la revizuirea medicală. Cum se depune dosarul Procedura începe cu evaluarea capacității de muncă. Solicitantul trebuie să prezinte documentele medicale care arată diagnosticul, investigațiile efectuate, tratamentele urmate și evoluția bolii. Medicul expert analizează atât afecțiunea, cât și efectele acesteia asupra posibilității de a munci și de a se îngriji. Dacă sunt necesare investigații suplimentare, solicitantul poate fi trimis pentru examinări de specialitate. După emiterea deciziei medicale asupra capacității de muncă, cererea de pensionare și documentele necesare sunt depuse la casa teritorială de pensii competentă în funcție de domiciliu. Dosarul poate cuprinde, după caz, actul de identitate, documentele de stare civilă, carnetul de muncă, adeverințele privind vechimea, veniturile, sporurile și condițiile de muncă, decizia medicală, documentul privind încetarea indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă și actele referitoare la un eventual accident de muncă sau la o boală profesională. Nu toate documentele din lista generală sunt necesare fiecărui solicitant. Dosarul se formează în funcție de istoricul profesional, perioadele lucrate și cauza invalidității. Pensia poate fi revizuită Încadrarea într-un grad de invaliditate nu este obligatoriu definitivă. Beneficiarul poate fi chemat periodic la revizuire medicală, iar medicul expert poate menține gradul, îl poate modifica sau poate constata redobândirea capacității de muncă. Există și situații în care revizuirea periodică nu mai este necesară, inclusiv atunci când invaliditatea afectează ireversibil capacitatea de muncă și nu mai există posibilitatea recuperării, în condițiile stabilite de lege. Neprezentarea nejustificată la revizuirea medicală sau refuzul de a furniza documentele solicitate poate conduce la suspendarea plății pensiei. Dacă starea de sănătate se agravează sau se îmbunătățește înaintea termenului stabilit, pensionarul poate solicita o nouă evaluare. Trecerea într-un alt grad determină recalcularea drepturilor și, în cazul încadrării în gradul I, poate aduce și indemnizația pentru însoțitor. Ce se întâmplă la vârsta standard de pensionare La împlinirea vârstei standard, pensia de invaliditate se transformă din oficiu în pensie pentru limită de vârstă. Casa de pensii compară drepturile, iar persoanei îi este acordat cuantumul cel mai avantajos. Perioadele contributive realizate între timp și elementele care pot influența calculul sunt valorificate potrivit legii. Prin urmare, trecerea la pensia pentru limită de vârstă nu ar trebui să conducă automat la încasarea unei sume mai mici. Transformarea se face din oficiu, fără ca pensionarul să fie obligat să deschidă de la zero o nouă procedură. De ce diferă atât de mult pensiile de invaliditate Două persoane încadrate în același grad pot primi sume foarte diferite. Diferența vine din istoricul contribuțiilor, salariile realizate, durata stagiului contributiv, vârsta la care a apărut invaliditatea, stagiul potențial și eventualele puncte de stabilitate. Gradul de invaliditate nu stabilește singur valoarea pensiei. El influențează punctajul acordat pentru stagiul potențial și dreptul la indemnizația pentru însoțitor, dar partea principală a calculului rămâne legată de contribuțiile efectiv plătite. Din acest motiv, o estimare exactă nu poate fi făcută doar pornind de la diagnostic, numărul anilor lucrați sau ultimul salariu. Cuantumul final este stabilit de casa teritorială de pensii pe baza întregului istoric contributiv și a deciziei medicale asupra capacității de muncă.

Economie

Ce sinecură la stat s-a mai inventat: șefi de parcuri industriale care există doar pe hârtie

Consiliul Județean Iași trebuie să lanseze o nouă procedură de selecție pentru administratorii societății Iași Industrial Park, la un an de la declanșarea procesului prin care urmau să fie ocupate mandatele în compania responsabilă de parcurile industriale ale județului. Secretomanie maximă Procedura abia încheiată nu a acoperit toate cele trei mandate scoase la concurs. Citește și: AUR anunță oficial că va tăia finanțarea pentru Republica Moldova și Ucraina, atacă SAFE și cere reorientarea României spre Turcia lui Erdogan Doar doi candidați au fost admiși, iar situația s-a clarificat abia după parcurgerea etapelor de verificare și contestații. Inițial, după analiza dosarelor, un singur candidat fusese acceptat în competiție. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Eveniment

Pensionarii care vor avea venituri mai mari din iulie: statul majorează indemnizația de însoțitor

Începând cu 1 iulie 2026, pensionarii încadrați în gradul I de invaliditate vor primi o indemnizație de însoțitor mai mare, ca urmare a creșterii salariului minim brut pe economie la 4.325 de lei. Indemnizații majorate pentru pensionari Indemnizația reprezintă 50% din salariul minim și va ajunge la 2.162,5 lei lunar, cu aproximativ 137 de lei mai mult decât în prezent, sumă acordată separat de pensia de invaliditate. Citește și: Bolojan povestește că a aflat adevărata dimensiune a deficitului abia după două săptămâni la Guvern De acest sprijin financiar beneficiază persoanele care și-au pierdut complet capacitatea de muncă și au nevoie permanentă de ajutor pentru activitățile zilnice. Dreptul la indemnizație este stabilit în baza unei decizii medicale emise de medicul expert al asigurărilor sociale, iar beneficiarii trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de sistemul public de pensii. Continuarea, în Ziarul de Iași

Eveniment

Indemnizațiile pentru persoanele cu handicap în România: câți beneficiari sunt și cât plătește statul

Județul Iași se numără printre zonele din România cu cel mai mare număr de beneficiari ai indemnizațiilor pentru handicap grav și accentuat. Indemnizațiile pentru handicap în România Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială, în ianuarie 2026 nu mai puțin de 27.296 de persoane din județ primeau aceste drepturi, iar statul alocă lunar peste 12,1 milioane de lei pentru plata indemnizațiilor. Citește și: Distrugătorul britanic care trebuia să apere bazele din Cipru, întârziat de programul de lucru de la 9 la 17 și week-enduri libere obligatorii La categoria handicap grav, Iașul are 14.381 de beneficiari, fiind depășit doar de câteva județe, precum București, Prahova și Olt. Raportat la populația județului, aproape 3% dintre ieșeni beneficiază de indemnizații pentru handicap grav sau accentuat, ceea ce înseamnă peste 140 de milioane de lei plătiți anual de la bugetul de stat. Continuarea, în Ziarul de Iași

Justiție

Băsescu a câștigat 754.000 de lei în instanță, indemnizația pe trei ani care-i fusese sistată

Curtea de Apel București a decis miercuri ca Administrația Prezidențială să îi plătească fostului președinte Traian Băsescu suma de peste 754.000 de lei, reprezentând indemnizația care i-a fost sistată pe o perioadă de trei ani, în urma deciziei instanței privind colaborarea sa cu fosta Securitate. Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs. Indemnizația neplătită pe trei ani, recuperată prin instanță Traian Băsescu a acționat în judecată Administrația Prezidențială pentru a recupera indemnizația aferentă perioadei martie 2022 – iulie 2025, perioadă în care plata a fost suspendată ca urmare a verdictului de colaborare cu fosta Securitate. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Potrivit deciziei Curții de Apel București, Administrația Prezidențială este obligată să achite suma de 754.234,84 lei, reprezentând indemnizația lunară netă acordată foștilor șefi ai statului român. Decizia Curții de Apel București În hotărârea pronunțată la data de 28 ianuarie 2026, instanța a decis anularea Ordinului nr. 55/2022 și a adresei administrative prin care plata indemnizației fusese sistată. De asemenea, Curtea de Apel București a obligat Administrația Prezidențială la plata cheltuielilor de judecată în valoare de 17.648 de lei. Decizia poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Modificarea Legii foștilor președinți În octombrie 2021, Parlamentul a modificat Legea 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român. Prin introducerea unui nou articol, legea prevedea pierderea beneficiilor pentru foștii președinți în cazul în care o instanță constata definitiv colaborarea cu fosta Securitate. Verdictul privind colaborarea cu Securitatea În martie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv că Traian Băsescu a colaborat cu fosta Securitate comunistă. Ca urmare, fostul președinte a pierdut drepturile acordate foștilor șefi de stat, inclusiv indemnizația, locuința de protocol și dispozitivul de pază asigurat de SPP. Decizia CCR a schimbat situația juridică În iulie 2025, Curtea Constituțională a României a decis că modificările aduse Legii 406/2001 sunt neconstituționale. În urma acestei hotărâri, Traian Băsescu a deschis acțiunea în instanță împotriva Administrației Prezidențiale, solicitând plata indemnizației suspendate în perioada martie 2022 – iulie 2025. Decizia Curții de Apel București nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs. Până la o soluție finală, Administrația Prezidențială are posibilitatea de a contesta obligația de plată stabilită de instanță.

Eveniment

Indemnizația uriașă pe care o primește polițistul-teolog șef la Elcen, acuzat de DNA că ia șpagă

Indemnizația uriașă pe care o primește polițistul-teolog șef la Elcen și acuzat de DNA că ia șpagă: potrivit ultimelor date publicate de AMEPIP, directorul general al acestei companii primește, brut, lunar, 72.459 de lei. Aceasta înseamnă un salariu net de peste 42.000 lei, lunar. Citește și: Misterioasa bugetară cu Mercedes și vilă în Voluntari plasată în conducerea a trei companii de stat El a fost numit în această funcție în septembrie 2023, când ministru al Energiei era liberalul Sebastian Burduja. Indemnizația uriașă pe care o primește polițistul-teolog șef la Elcen Director al companiei este un ex-polițist, absolvent de teologie, Crețu-Sârbu Claudiu Ionuț, care azi a fost pus sub control judiciar, la cererea DNA. El este acuzat că a cerut mită de peste 1,5 milioane de euro, plus 90.000 de lei. Tot sub control judiciar a fost pus și directorul economic al Elcen, Andrei Zamfiroi. Datele AMEPIP arată că acesta are o indemnizație brută, lunară, de 48.306 lei, adică peste 28.000 de lei, net. Crețu și Zamfiroi au fost obligați să „nu desfășoare activitatea de director în cadrul Electrocentrale București S.A. în exercitarea căreia au săvârșit faptele”. În 2024, compania a acumulta datorii de 673 de milioane de lei, în creștere cu 270 de milioane de lei față de 2023. În CV-ul său, Crețu scrie: „Manager recunoscut în sectorul energetic românesc, cu integritate morală și principii fundamentale în activitatea curentă. Bine conectat la mediul economic și legislativ. Abilități de lider”. DeFapt.ro a scris, în martie 2025, că Crețu-Sârbu a absolvit Teologia în 2001, după care și-a luat licența în drept la controversata Academie de Poliție. A fost ofițer în MAI până în 2013 - Ziua de Constanța scrie că a fost „ofițer de protecție internă și antifraudă la Direcția Generală Pașapoarte a Ministerului Afacerilor Interne” - după care a fost detașat la ANAF. În 2016 a ajuns director la Radet, iar în iulie 2017 a fost plasat ca administrator special la Elcen, care are în componenţă patru termocentrale şi o uzină de reparaţii în Bucureşti și este deținută de ministerul Energiei. Din iulie 2021 este director general la Termoenergetica București, după care este plasat, tot ca director general, la Elcen. Însă Crețu-Sârbu a ajuns, în 2023, și președinte al consiliului de administrație la Termocentrale Constanța, companie subordonată acestui municipiu, unde primar este liberalul Vergil Chițac. Renumerația sa brută lunară este de 4.273 de lei.

Eveniment

Regia Protocolului de Stat neagă că directorul ar avea 4,51 milioane de lei: „O eroare materială”

Regia Protocolului de Stat neagă că directorul ar avea o indemnizație de 4,51 milioane de lei în 2025: această informație, care se află în raportul privind bilanțul contabil pe 2025 ar fi „rezultatul unei erori materiale de redactare care a fost ulterior corectată în documentele interne și adusă la cunoștința Consiliului de Administrație”. Citește și: EXCLUSIV De ce nu a semnat Oana Țoiu declarația în sprijinul Georgiei, deși 17 omologi din UE au făcut-o Însă, la ora redactării acestei știri, bilanțul contabil pe 2024, postat pe site-ul RAAPPS, este la fel ca la momentul la care DeFapt.ro a relatat această situație: „pentru contractul de mandat al directorului general s-a prevăzut suma de 4.519,99 mii lei” - peste 900.000 de euro. Regia Protocolului de Stat neagă că directorul ar avea 4,51 milioane de lei Separat de această indemnizație, raportul contabil pe 2024 meționează 1,58 milioane lei pentru indemnizațiile membrilor consiliului de administrație al RAAPPS. RAAPPS susține că această sumă ar conține „totalul cheltuielilor pentru întregul aparat de conducere al instituției”. „Potrivit bilanțului contabil pentru anul 2024, aprobat de Consiliul de Administrație al R.A-A.P.P.S. în luna mai și întocmit de societatea de audit SOCECC SRL, în documentul financiar figurează suma de 4.519,99 mii lei brut la categoria „Cheltuieli aferente contractelor de mandat și altor organe de conducere și control”. Această sumă nu reprezintă indemnizația individuală a directorului general, ci reflectă totalul cheltuielilor pentru întregul aparat de conducere al instituției, astfel: • 1.585,56 mii lei au fost prevăzuți pentru indemnizațiile membrilor Consiliului de Administrație (5 membri + 1 secretar); • 2.934,43 mii lei pentru directorul general, directorii coordonatori ai sucursalelor, directorii economici sediul central și sucursale. Menționarea directorului general în dreptul sumei totale de 4.519,99 mii lei a fost rezultatul unei erori materiale de redactare care a fost ulterior corectată în documentele interne și adusă la cunoștința Consiliului de Administrație, suma reprezentând totalul indemnizațiilor tuturor membrilor în organele de conducere ale regiei/sucursalelor acesteia ( membrii Consiliului de Administrație și directori). Nu a existat și nu există nicio intenție de majorare nejustificată sau ilegală a remunerației directorului general, așa cum a fost vehiculat eronat și tendențios în spațiul public. Informațiile apărute în presă sunt contrazise de proiectul Bugetului de Venituri și Cheltuieli pentru anul 2025, avizat de Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Finanțelor și Ministerul Muncii, în care, în Nota de fundamentare a indicatorilor sunt prezentate clar sumele aferente contractelor de mandat. Remunerația directorului general s-a situat în anul 2024 și va rămâne pe întreaga durată a mandatului la un nivel net lunar de 24.000 lei, la care se poate adăuga o componentă variabilă anuală, limitată la echivalentul unui singur salariu net. Aceasta este singura formă de retribuție acordată în cadrul R.A.-A.P.P.S. În ceea ce privește membrii Consiliului de Administrație, aceștia beneficiază de o indemnizație fixă, stabilită la 12.000 lei net/lună, cuantum care nu a suferit modificări și se menține pe toată durata mandatului”, a arătat RAAPPS.

Economie

Obrăznicie maximă: membrii Consiliului de Administrație TAROM și-au dublat indemnizația - presă

Obrăznicie maximă: membrii Consiliului de Administrație (CA) TAROM și-au dublat indemnizația, anunță BoardinPass. În 2024, membrii CA-ului Tarom aveau o indemnizație de 12.500. Acum, scrie BoardingPass, trei din cei patru membri ai adunării generale a acționarilor au votat ca această indemnizație să crească la 24.148 de lei. Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ Membrii Consiliului de Administrație TAROM și-au dublat indemnizația Potrivit BoardingPass, au votat pentru această majorare reprezentanții statului în AGA, respectiv cei ai Transporturilor, Companiei Aeroporturi București și Romatsa. S-a opus doar reprezentantul fostei SIF Muntenia, acum Longshiled Investment. Majorarea indemnizației CA-ului Tarom a fost avizată de controversata agenție de monitorizare a intreprinderilor publice, AMEPIP. Acum câteva luni, și indemnizațiile CA-ului Companiei Aeroporturi București au crescut, de la 12.500 de lei pe lună la 69.840 de lei. Tarom a fost beneficiara unui ajutor de stat aprobat de Comisia Europeană la sfârșitul lunii aprilie 2024, care prevedea ștergerea unor datorii și acordarea unei infuzii de capital. Ajutorul de stat a fost de 95,3 milioane de euro.

Economie

Unii pensionari pot primi încă 2.025 de lei lunar pe lângă pensie. Indemnizația, necesară pentru însoțitor

Pensionarii pot primi o indemnizație suplimentară de la 1 ianuarie 2025 dacă se află în situația de invaliditate, gradul I. Pensionarii pot primi o indemnizație suplimentară Este vorba de o indemnizație lunară de 2.025 lei, reprezentând 50% din salariul minim brut pe economie, stabilit la 4.050 lei. Citește și: EXCLUSIV Cine sunt medicii percheziționați de DNA la Spitalul Militar din București, unde au loc descinderi Această sumă se acordă în plus față de pensia de invaliditate, sub forma unei indemnizații pentru însoțitor. Beneficiarii sunt persoanele care suferă de afecțiuni severe, cu pierdere totală a capacității de muncă și dependență permanentă de sprijinul altei persoane pentru activitățile zilnice, inclusiv pentru autoservire. Continuarea, în Ziarul de Iași.

indemnizație

Ai rămas fără loc de muncă: cum obții ajutorul de șomaj în 2026, câți bani primești și ce obligații ai

Salariu mai mare în contract, bani mai puțini dacă te îmbolnăvești: cum se plătește concediul medical în 2026

Accidentul în drum spre serviciu poate fi considerat accident de muncă: ce bani pot primi victima sau familia

Bani în plus la pensie în 2026: cine are dreptul la indemnizația de însoțitor de 2.163 de lei

Bani pentru nou-născuți în 2026: capcanele din lege care te pot lăsa fără alocație sau indemnizație

Indemnizația de însoțitor a crescut în 2026 pentru o categorie de pensionari: cine primește banii și când poate fi suspendată plata

Pensia de invaliditate în 2026: cine o poate primi, cum se calculează și când se acordă indemnizația pentru însoțitor

Ce sinecură la stat s-a mai inventat: șefi de parcuri industriale care există doar pe hârtie

Pensionarii care vor avea venituri mai mari din iulie: statul majorează indemnizația de însoțitor

Indemnizațiile pentru persoanele cu handicap în România: câți beneficiari sunt și cât plătește statul

Băsescu a câștigat 754.000 de lei în instanță, indemnizația pe trei ani care-i fusese sistată

Indemnizația uriașă pe care o primește polițistul-teolog șef la Elcen, acuzat de DNA că ia șpagă

Regia Protocolului de Stat neagă că directorul ar avea 4,51 milioane de lei: „O eroare materială”

Obrăznicie maximă: membrii Consiliului de Administrație TAROM și-au dublat indemnizația - presă

Unii pensionari pot primi încă 2.025 de lei lunar pe lângă pensie. Indemnizația, necesară pentru însoțitor

Ultima oră

Vicepreședintele ANCOM Popescu, atac la Bolojan și Țoiu fiindcă nu au aprobat o plimbare în Qatar

Până și trenurile aveau nevoie de pile ca să ajungă mai repede în Portul Constanța, explică Miruță. Ordin de ministru care schimbă regulile de primire în port

Pensia mică nu mai garantează ajutorul pentru energie: salariile copiilor sau nepoților pot anula beneficiul

Grupele de muncă pot schimba calculul pensiei: cum verifici dacă ți-au fost recunoscute drepturile

Casa de pensii nu îți recunoaște grupa de muncă: ce dovezi pot schimba situația și cum îți aperi drepturile

Bolojan îl desființează pe Rogobete, după ce a lăsat spitalele fără bani: iresponsabil, incompetent - surse presă

Mine românești, redeschise cu ajutorul UE: nu se va extrage cărbune, ci grafit și cupru

Educatoarea Natalia Intotero, viitor ministru al Mediului, a pus gând rău lupilor și râșilor

Viitorul ministru PSD al Economiei, Daniel Zamfir, atac la privatizarea Șantierului Naval Mangalia

Poți deveni asistent maternal fără facultate: ce salariu primești de la stat în 2026 și cum te poți angaja

Medicamente compensate cu 90% pentru pensionari: de ce este important ultimul talon de pensie

Ai rămas fără loc de muncă: cum obții ajutorul de șomaj în 2026, câți bani primești și ce obligații ai

Recalcularea arată o pensie mai mică: în ce condiții păstrezi suma anterioară și de ce trebuie să verifici punctajul

De ce recalcularea nu ți-a mărit pensia: pragul care trebuie depășit pentru a primi bani în plus

Tații pot asista la nașteri în România, dar unii leșină, cad și se lovesc în spital