marți 15 iulie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: indemnizație

10 articole
Economie

Obrăznicie maximă: membrii Consiliului de Administrație TAROM și-au dublat indemnizația - presă

Obrăznicie maximă: membrii Consiliului de Administrație (CA) TAROM și-au dublat indemnizația, anunță BoardinPass. În 2024, membrii CA-ului Tarom aveau o indemnizație de 12.500. Acum, scrie BoardingPass, trei din cei patru membri ai adunării generale a acționarilor au votat ca această indemnizație să crească la 24.148 de lei.  Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ Membrii Consiliului de Administrație TAROM și-au dublat indemnizația Potrivit BoardingPass, au votat pentru această majorare reprezentanții statului în AGA, respectiv cei ai Transporturilor, Companiei Aeroporturi București și Romatsa. S-a opus doar reprezentantul fostei SIF Muntenia, acum Longshiled Investment.  Majorarea indemnizației CA-ului Tarom a fost avizată de controversata agenție de monitorizare a intreprinderilor publice, AMEPIP. Acum câteva luni, și indemnizațiile CA-ului Companiei Aeroporturi București au crescut, de la 12.500 de lei pe lună la 69.840 de lei. Tarom a fost beneficiara unui ajutor de stat aprobat de Comisia Europeană la sfârșitul lunii aprilie 2024, care prevedea ștergerea unor datorii și acordarea unei infuzii de capital. Ajutorul de stat a fost de 95,3 milioane de euro.   

Membrii Consiliului de Administrație TAROM și-au dublat indemnizația Foto: Facebook
Pensionarii pot primi o indemnizație suplimentară pentru însoțitor (sursa: Pexels/Vlada Karpovich))
Economie

Unii pensionari pot primi încă 2.025 de lei lunar pe lângă pensie (indemnizația de însoțitor)

Pensionarii pot primi o indemnizație suplimentară de la 1 ianuarie 2025 dacă se află în situația de invaliditate, gradul I. Pensionarii pot primi o indemnizație suplimentară Este vorba de o indemnizație lunară de 2.025 lei, reprezentând 50% din salariul minim brut pe economie, stabilit la 4.050 lei. Citește și: EXCLUSIV Cine sunt medicii percheziționați de DNA la Spitalul Militar din București, unde au loc descinderi Această sumă se acordă în plus față de pensia de invaliditate, sub forma unei indemnizații pentru însoțitor. Beneficiarii sunt persoanele care suferă de afecțiuni severe, cu pierdere totală a capacității de muncă și dependență permanentă de sprijinul altei persoane pentru activitățile zilnice, inclusiv pentru autoservire. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Uriașa indemnizație primită de universitarii de la medicină Foto: PSD
Eveniment

Uriașa indemnizație primită de universitarii de la medicină și farmaceutică doar pentru că există

Uriașa indemnizație primită de universitarii de la medicină și farmaceutică doar pentru că există, cu condiția să lucreze în clinici de stat: 50% „din salariul de bază al funcției de medic, medic stomatolog sau farmacist, corespunzător vechimii în muncă și gradului profesional deținut”. Citește și: În ultimii zece ani, numărul angajaților primăriilor a explodat: creștere de peste 20%. La nivelul întregului stat, aparatul bugetar s-a majorat cu 10% Indemnizația a fost strecurată într-o lege din 2022 de aprobare a ordonanței de urgență 8/2018.  Uriașa indemnizație primită de universitarii de la medicină  Practic, care sunt consecințele: cadrele universitare cu normă întreagă de la facultățile de medicină și farmacie au jumătate de normă și în spitalele de stat - unde sunt încadrați pentru simplul fapt că sunt universitari - iar această indemnizație face ca, în loc de un salariu și jumătate, să primească două salarii integrale - unul de universitar și unul de medic.  Dar acești medici, plătiți prin bugetul Ministerului Sănătății, prin transferuri către bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, nu fac nimic deosebit pentru acești bani.  La momentul adoptării legii, Viorel Scripcariu, rectorul UMF Iași a salutat decizia: „Asociaţia Universităţilor de Medicină şi Farmacie G6 UMF a militat mult pentru acest act normativ, deoarece legea vine să încurajeze tinerii asistenţi universitari să rămână în zona academică medicală. Pentru un asistent, şef de lucrări şi chiar conferenţiar este o creştere a venitului, de fapt, o recunoaştere a activităţii pe care ei o desfăşoară. Pentru că, în afară de activitatea de a trata bolnavi, mai au şi activitatea de a se ocupa de educaţia medicală a studenţilor”. Scripcariu a spus că beneficiari ai acestei legi, la nivelul ţării, sunt 2.685 de cadre universitare medicale active, dintre care 2.265 de medici primari. Cei mai mulţi erau de la UMF Bucureşti (842 de cadre universitare), urmaţi de centrele din Iaşi (407) şi Cluj (357).

Lupta unui tată cu birocrația absurdă (sursa: Pexels/Josh Willink)
Eveniment

Indemnizația pentru creșterea copilului, tăiată din pix, pentru un tată fără venituri fixe

Lupta unui tată cu birocrația absurdă. La Iași, un tată antreprenor a fost nevoit să dea statul în judecată pentru a primi indemnizația de creștere a copilului. Lupta unui tată cu birocrația absurdă Cererea i-a fost respinsă de două ori de AJPIS din motive birocratice absurde, precum un cod CAEN considerat „zero”. Citește și: Intenția de vot pentru PSD a căzut la 12%, spune un lider PSD: „Este colaps” Judecătorii Tribunalului au decis că instituția trebuia să ofere sprijin, nu să blocheze accesul la drepturi. Cazul arată cum birocrația poate transforma un drept legal într-un obstacol demn de Kafka. Continuarea, în Ziarul de Iași

Deputaţi ai AUR şi POT aflaţi în grevă au semnat prezenţa pentru a-şi lua indemnizaţia Foto: Antena 3
Politică

Deputaţi ai AUR şi POT aflaţi în grevă au semnat prezenţa pentru a-şi lua indemnizaţia

Deputaţi ai AUR şi POT aflaţi în grevă au semnat prezenţa pentru a-şi lua indemnizaţia, acuză liderul deputaților USR Ionuț Moșteanu. Însă criticile sale au fost susținute și de parlamentari din PSD și SOS România.  Citește și: Becali își povestește relația intimă cu Simion, înainte de a se certa: „L-am primit în casa mea, ia Georgică ouă și brânză” Deputaţi AUR şi POT aflaţi în grevă au semnat prezenţa pentru a-şi lua indemnizaţia „Vreau să denunţ ipocrizia aşa-zişilor suveranişti de la AUR şi de la POT care au anunţat că sunt în grevă, nu au venit la şedinţă şi 49 din 63 deputaţi AUR şi 16 din 23 deputaţi POT au semnat prezenţa pentru a-şi lua indemnizaţia de şedinţă 261 lei. Practic, îşi bat joc şi de Parlament şi de oamenii care i-au trimis în Parlament. Să le fie ruşine", a spus Moşteanu, în plenul Camerei Deputaților. Președintele Camerei Deputaților, pesedistul Daniel Suciu, i-a răspuns arătând că aceștia nu-și vor primi indemnizația. „Domnule lider, ştiţi că în ziua de astăzi grevele nu mai sunt ce au fost odată, dar aceste lucruri le vom dezbate la Biroul permanent şi vă garantez că niciun coleg care a crezut că vine şi face talente pe coridor spunând că este în grevă, dar semnează prezenţa, nu va încasa indemnizaţia. (...) Dacă s-au încurcat într-o semnătură, îi vom descurca. Nu va primi nimeni bani, crezând că face greve închipuite", a promis Suciu. Și SOS România i-a atacat pe presupușii greviști de la AUR și POT. Liderul deputaţilor SOS, Dumitru Coarnă, s-a plâns că nu s-au putut ţine sesiunile de interpelări şi declaraţii politice din cauza absenței deputatei Gianina Șerban, vicepreşedinte al Camerei, care trebuia să conducă ședința „Şi noţiunea de grevă are nişte excepţii: 30% din personal trebuie să vină la muncă să participe. Noi şi luni şi astăzi am fost defavorizaţi că cei de la AUR, care trebuiau să ţină şedinţa de întrebări şi interpelări şi de declaraţii politice, nu au fost prezenţi în sală. Trebuie să existe noţiunea bunului simţ. (...) Am fost trataţi cu indiferenţă. Doamna vicepreşedintă şi-a bătut joc de noi", a spus Coarnă. 

Cât câștigă politrucul Șorici de la Romgaz Foto: Facebook
Politică

Cât câștigă politrucul Șorici de la Romgaz: pierdem 300 milioane euro din cauza numirilor politice

Cât câștigă politrucul Șorici de la Romgaz, unde a fost plasat în consiliul de administrație cu susținerea PNL. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus România riscă să piardă 300 milioane euro din PNRR din cauza numirilor politice în CA-urile marilor companii din energie. Citește și: Salarii uriașe și sporuri fără număr la o companie cu pierderi imense. Șefa CA-ului - fostă învățătoare, potopită cu sinecuri Cât câștigă politrucul Șorici de la Romgaz Silvian Șorici a fost consilier județean PNL în Sibiu. El a absolvit facultatea de economie la Craiova și a fost economist sau administrator la diferite societăți locale. În anul fiscal 2023 el a câștigat, net, 205.543 lei de la SOBIS Solutions SRL, din Arpașu de Jos.  Potrivit datelor de pe site-ul Romgaz, el a beneficiat, în anul fiscal 2023, de o remunerație totală netă de 338.941 de lei, inclusiv bonusuri și beneficii. Însă, în declarația sa de avere din 2024, care se referă la anul fiscal 2023, el susține că indemnizația sa a fost de doar 188.529 lei.  În februarie 2025, el a fost numit în cadrul Comitetului de Nominalizare si Remunerare din cadrul CA-ului Romgaz.  Numirile în CA-urile companiilor din Energie sabotează PNRR „Am avut şi avem în continuare suspendate 300 de milioane de euro pentru ceea ce înseamnă guvernanţa corporaţiilor din sectorul energetic. Aici discutăm de cel puţin trei companii importante: Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz, pentru care urmează să definitivăm cu Comisia Europeană, care va avea o vizită în perioada 10-14 februarie, modalitatea prin care să înaintăm pe îndeplinirea jalonului, fie prin reluarea procedurilor la aceste companii sau înlocuirea unor membri ai Consiliului de Administraţie, pentru ca să facem dovada îndeplinirii jalonului. Dacă această încheiere de contracte a avut la bază un viciu care se dovedeşte a fi unul ce rezultă din scrisoarea Comisiei de suspendare a fondurilor, atunci eu consider că sunt argumente suficiente astfel încât aceste contracte să fie reziliate. Evident, dacă e prevăzută plata salariilor compensatorii, să fie făcută această plată. Dar este total nefiresc să avem un cost usturător pentru un astfel de jalon - discutăm de 300 de milioane de euro - pentru un motiv extrem de pueril: n-am respectat o procedură de selectare a administratorilor şi în felul acesta pierdem o grămadă de bani”, spunea Marcel Boloș la 2 februarie. 

Milionarul vrea triplarea indemnizației CA CNIR (sursa: Facebook/Marius Sorin Bota)
Eveniment

Milionarul vrea triplarea indemnizației CA CNIR

Milionarul vrea triplarea indemnizației CA CNIR. Sorin Bota, fost parlamentar PSD, ajuns membru în Consiliul de Administrație al Companiei Naționale de Investiții Rutiere, a cerut și aprobat triplarea indemnizației sale: de la 8.591 lei, la 27.000 lei brut lunar. O decizie care l-a făcut pe prim-ministrul Marcel Ciolacu să anunțe nervos că Guvernul nu va aproba bugetul "niciunei companii sau regii care mai vine cu astfel de aberații". Ultima declarație de avere depusă de fostul parlamentar arată că acesta învârtea milioane de lei și sute de mii de euro în vara anului 2024. Secretar de stat pe vremea lui Mitrea Sorin Marius Ovidiu Bota a intrat în politică în anul 1997 ca membru al Partidului Social Democrat Român (PDSR), actualul Partid Social Democrat. A fost vicepreședinte al organizației județene Cluj, membru în Biroul Executiv central, secretar național cu probleme de imagine și comunicare, apoi coordonator al campaniilor electorale din anul 2000. Citește și: Gigi Becali dezvăluie planul lui Simion: așteaptă respingerea candidaturii lui Georgescu, după care va candida el personal În anul 2001, partidul l-a făcut secretar de stat în Ministerul Transporturilor, sub ministrul Miron Mitrea. Însă, în paralel cu activitatea zilnică de secretar de stat, Bota s-a specializat în Managementul Finanțelor Internaționale la Harvard Business University, a urmat cursurile Colegiului Național de Apărare și și-a luat doctoratul în inginerie la Universitatea Oradea. Culmea, toate în anul 2003. Trei mandate de parlamentar PSD A fost schimbat din funcția de secretar de stat la Transporturi în ianuarie 2005, iar ulterior s-a ocupat de propriile firme. Până în decembrie 2008, atunci când a fost ales senator de Maramureș pe listele PSD. După două mandate de senator, în decembrie 2016 a fost ales deputat de Maramureș. La finalul anului 2019 a votat moțiunea împotriva Guvernului Dăncilă. Partidul l-a considerat trădător, motiv pentru care Bota a fost exclus din PSD. Astfel, de la PSD, a ajuns membru în Partidul Ecologist Român. Ex-PSD, susținut de PNL pentru CA al CNIR La finalul anului 2022, Ministerul Transporturilor a organizat selecția membrilor pentru Consiliul de Administrație al Companiei Naționale de Investiții Rutiere în baza Ordonanței 109/2011. Printre cei care au participat la procesul de selecție a fost și Sorin Marius Ovidiu Bota. Surse din Ministerul Transporturilor au declarat pentru DeFapt.ro că fostul parlamentar PSD a fost susținut pentru funcția de membru în CA de liderii filialelor PNL Cluj și PNL Bihor. A semnat contractul de mandat în data de 14 februarie 2023, pe o perioadă de patru ani. Conform contractului, indemnizația de membru CA era de 8.591 lei brut lunar. Contactat de către DeFapt.ro, Sorin Bota a negat că ar fi fost susținut de PNL: "Mi-am depus candidatura pe 109! Nu m-a susținut nimeni. Nu m-a susținut nici Cluj, nici Bihor. Nu sunt membru de partid. I-am ajutat (pe ecologiști - n.r.) un an de zile." Milionarul vrea triplarea indemnizației CA CNIR Guvernul Ciolacu a adoptat "ordonanța trenuleț" la finalul anului 2024, document prin care salariile bugetarilor urma să fie înghețate în anul 2025. Doar două săptămâni mai târziu, Sorin Bota, împreună cu colegul său Cătălin Urtoi, președintele CA al CNIR, au solicitat și votat în Consiliul de Remunerare al Consiliului de Administrație majorarea indemnizațiilor de la 8.591 lei la 27.000 lei brut lunar. Decizia de triplare a indemnizațiilor a fost votată și de Ion Cosmin Petrescu. La solicitarea DeFapt.ro, Sorin Bota a negat că ar fi vorba despre triplarea indemnizației, deși documentele îl contrazic. "Nu este nici o triplare și mâine o să facem un comunicat. Nu comentez declarațiile premierului (Ciolacu a criticat decizia în termeni duri - n.r.). Mâine o să facem un comunicat. Nu este nici o triplare! Este o dezinformare. Mâine o să facem o comunicare și o să vă informați de acolo", a declarat Sorin Bota. Vile, terenuri, firme Sorin Bota, fostul parlamentar PSD, este unul dintre angajații statului care învârte milioane. Din declarația sa de avere depusă în iunie 2024, aflăm că deține împreună cu soția sa un teren intravilan de 3.712 mp în Oradea, trei terenuri agricole în Maramureș și un teren intravilan în Cluj. Tot împreună cu soția sa are 5/6 dintr-o casă de 329 mp în Cluj Napoca. Mai deține un spațiu comercial în Oradea, plus o casă de vacanță în localitatea Valea Dragului din Cluj. În perioada 1993 – 2007, a strâns bijuterii, ceasuri și tablouri evaluate la 30.000 de euro, dar în conturi are doar 5.348 lei. Este asociat în șase firme: Basis Management Solutin Office, Lapus Developers, Build PR Consulting, Basis Agro Plant, Intervalco și Provinalco SA. Primele două firme au fost împrumutate de Sorin Bota cu 162.671 lei, respectiv cu 402.227 euro. Tranzacții de milioane de lei La capitolul "active producătoare de venituri nete", Bota a menționat că a cumpărat o creanță bancară în valoare de 125.000 euro. A declarat alte două creanțe bancare: una de peste 624.000 lei, cealaltă - de 92.000 lei. A menționat și patru antecontracte de vânzare – cumpărare: unul în valoare de 1,537 milioane lei, un altul de 191.000 lei, cel de-al treilea - 2,113 milioane lei, al patrulea - 1,25 milioane lei. La "datorii", a pomenit un credit de 328.000 euro care trebuie achitat până în 2038. De la firma Build PR Consulting, Bota a încasat un salariu de 11.943 lei, de cinci ori mai puțin decât de la CNIR (52.500 lei). De la Build PR Consulting, a mai încasat dividende de 81.000 lei. Iar în baza unui alt antecontract de vânzare – cumpărare, a primit 1,165 milioane lei.

A încetat plata indemnizaţiei către ex-preşedintele condamnat al Slovaciei, Andrej Kiska Foto: Facebook
Internațional

A încetat plata indemnizaţiei către ex-preşedintele condamnat

Administraţia prezidenţială din Slovacia a încetat plata indemnizaţiei către ex-preşedintele Kiska, condamnat pentru fraudă fiscală. Decizia a fost luată pe baza noii legi ce prevede că foştii şefi de stat îşi pierd dreptul la astfel de plăţi dacă sunt găsiţi vinovaţi de infracţiuni intenţionate. Citește și: Noi semne ale prăbușirii economice: industria auto a căzut cu aproape 7%, cea electronică cu 10% Andrej Kiska a fost preşedinte al Slovaciei din iunie 2014 până în iunie 2019. A încetat plata indemnizaţiei către ex-preşedintele condamnat În octombrie, tribunalul regional din Presov l-a condamnat pe Kiska la un an cu suspendare şi doi ani de probaţiune pentru fraudă fiscală. ''Verdictul Curţii Regionale din Presov a intrat în vigoare în ziua emiterii sale; aceasta este 31 octombrie 2024, ziua în care dreptul la o indemnizaţie a devenit nul şi neavenit prin lege'', a explicat Administraţia prezidenţială, adăugând că nu îi va mai plăti lui Kiska indemnizaţia, pentru a nu încălca legea. Cazul are în centru cheltuieli din campania prezidenţială din 2013-2014 a lui Kiska, pe care acesta le-a înregistrat în contul firmei sale KTAG. Firma a solicitat ulterior în mod fraudulos o restituire de TVA, provocând astfel o pagubă de aproximativ 155.000 de euro în bugetul de stat. Kiska se declară nevinovat şi a anunţat că va depune o contestaţie specială la Curtea Supremă.

Cum i-a uns guvernul pe magistrații care conduc secțiile de votare Foto: Facebook CSM
Politică

Cum i-a uns guvernul pe magistrații care conduc birourile de votare

Cum i-a uns guvernul Ciolacu cu zeci de mii de lei pe magistrații care conduc birourile de votare: un procuror sau un judecător care conduce o astfel de secție poate ajunge la un venit de peste 50.000 de lei. Citește și: EXCLUSIV Ciolacu a cerut și obținut ilegal un duplicat al diplomei de bacalaureat în septembrie 2003: a declarat abia după cinci luni în „Monitorul Oficial” că și-a pierdut diploma În 2020, magistrații nu s-au înghesuit să facă parte din birourile electorale. Însă ei au câștigat acum în instanță dreptul de a primi o așa-numită „indemnizație de detașare” în valoare de 2% din salariul lunar. Pentru că magistrații dornici să-și încaseze diurnele s-au plasat în birouri electorale din afara razei de competență a tribunalului lor, Biroul Electoral Central a fost nevoit să desființeze mai multe birouri electorale județene, unde va fi reluată tragerea la sorți a preşedinţilor şi locţiitorilor birourilor electorale de circumscripţie, arăta DeFapt.ro în aprilie 2024. Cum i-a uns guvernul pe magistrații care conduc secțiile de votare O primă tentație a venit prin majorarea indemnzației de 190 de lei, oferită președinților secțiilor de votare la alegerile din 2020, la 330 de lei în 2024. Însă magistrații s-au năpustit asupra acestor sinecuri fiindcă, pe lângă indemnizația zilnică și o diurnă de 35 de lei, ar trebui să primească și o indemnizație de detașare de 2% pe zi din indemnizația brută lunară de încadrare. În consecință, un magistrat - judecător sau procuror - care conduce o secție de votare primește 330 lei pe zi (impozabili cu 10%), plus diurna de 35 de lei (neimpozabilă), plus diurna în cuantum de 2% din indemnizaţia de încadrare brută lunară. La tribunalul Dâmbovița, de exemplu, lista privind transparența salarială arăta că judecătorii luau, în medie, cu sporuri, circa 26-27.000 de lei pe lună. În consecință, diurna ar fi de 520-540 lei pe zi. Dacă se iau în considerare 60 de zile de activitate a unui președinte de secție de votare, acesta ar beneficia de peste 50.000 de lei: 60 X (300+35+530) = 51.900 de lei. Pe lună, un magistrat rămâne cu circa 26.000 de lei, care se adaugă la salariul de 20-25.000 de lei, net, la nivelul instanțelor inferioare. Aceste venituri uriașe explică de ce, la alegerile locale și pentru Parlamentul European, magistrații s-au înghesuit să conducă birouri de votare. Potrivit Bihoreanul, după alegeri, ICCJ și Parchetul General ar fi dorit să limiteze plata indemnizației de detașare la cei șapte judecători din Biroul Electoral Central și cei trei din Biroul Electoral pentru secțiile de votare din străinătate, considerați „detașați”, nu și la cei din birourile județene ori locale. Însă nu este clar dacă plățile efective s-au făcut, dacă magistrații au acceptat să piardă bani sau au dat statul în judecată.

Un judecător respinge prima de pensionare (sursa: TVR)
Justiție

Un judecător respinge "prima de pensionare"

Un judecător respinge "prima de pensionare". Numită oficial "indemnizație de pensionare", aceasta este cerută de magistrați care s-au pensionat după 2010. 2010, anul fatidic al bugetarilor Până în 2010, această "primă de pensionare" se acorda tuturor magistraților cu vechime neîntreruptă de 20 de ani. Citește și: Judecătoarea Pivniceru, primă de pensionare de 30.000 de euro. Pensia anuală, aproape 400.000 de lei. Alți judecători cer aceeași primă în instanță Este vorba de perioada de "după intrarea în vigoare a Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a drepturilor bănești prevăzute de art. 81 alin. 1 din Legea nr. 303/2004[2] în temeiul cărora judecătorii şi procurorii cu vechime continuă în magistratură de 20 de ani beneficiază, la data pensionării sau a eliberării din funcţie pentru alte motive neimputabile, de o indemnizaţie egală cu 7 indemnizaţii de încadrare lunare brute, care se impozitează potrivit legii.", potrivit judecătorului Gabriel Lefter, de la Curtea de Apel Constanța (care a scris un articol lămuritor pe subiect). După 2010, însă, indemnizația de pensionare nu s-a mai acordat. "În perioada 2010-2022, plata indemnizaţiei art. 81 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 nu s-a mai făcut în temeiul unor acte normative privind măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar", notează judecătorul Lefter. În 2022, "prima de pensionare" - abrogată În 2022, a fost abrogată chiar legislația care prevedea acordarea "primei de pensionare". "În anul 2022 a fost adoptată Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor în vigoare de la 16.12.2022, act normativ care prevedea la art. 294 alin. 5 lit. a) că, la data intrării în vigoare a acestei legi, se abrogă Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor (...). Citește și: Lăcomie extremă a magistraților pensionari speciali: vor și bonus de pensionare, echivalentul a șapte salarii, au dat instanțele în judecată Se poate concluziona astfel că, după ce, în intervalul 03.07.2010-15.12.2022 art. 81 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 (referitor la indemnizația de pensionare - n.r.) nu s-a aplicat, de la 16.12.2022 art. 81 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 a fost abrogat.", mai arată magistratul de la Curtea de Apel Constanța. Un judecător respinge "prima de pensionare" Judecătorul Gabriel Lefter explică în articolul citat și de ce magistrații care cer acum prin procese să li se acorde "prima de pensionare" nu o pot primi: "Măsura legislativă a suspendării unui act normativ ori a unei dispoziţii legale cuprinse într-un act normativ nu poate fi nesocotită, deoarece, atâta timp cât o dispoziţie legală este suspendată, aceasta nu face parte din ordinea de drept, altfel spus, pe perioada suspendării este ca şi cum respectiva reglementare nu ar exista[28]. Revenind la indemnizația de pensionare care era prevăzută de art. 81 alin. 1 din Legea nr. 303/2004, trebuie avut în vedere că, în perioada 2010-2022, au existat dispoziții legale care stabileau că nu se acordă indemnizaţii la ieşirea la pensie, respectiv că normele care o prevedeau nu se aplică. Or, având în vedere reglementarea indubitabilă – /-, este evident că, în perioada de referinţă, dreptul la indemnizaţia pentru ieşirea la pensie nu face parte din ordinea de drept, astfel că cererile întemeiate pe o dispoziţie legală suspendată sunt neîntemeiate pentru că dreptul invocat nu este recunoscut de vreun act normativ în fondul legislativ în vigoare[29].". În final, magistratul arată (după un lung excurs printre argumente juridice) că procesele intentate trebuie să ducă "la respingerea cererilor de acordare a indemnizației de pensionare".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră