luni 28 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

indemnizație

20 articole
Eveniment

Bani în plus la pensie în 2026: cine are dreptul la indemnizația de însoțitor de 2.163 de lei

Pensionarii încadrați în gradul I de invaliditate au dreptul la o indemnizație pentru însoțitor, plătită în plus față de pensie. Din 1 iulie 2026, aceasta este de 2.163 de lei pe lună, potrivit Casei Naționale de Pensii Publice. Dreptul se păstrează și după trecerea la pensia pentru limită de vârstă. Pentru familiile care îngrijesc o persoană dependentă de ajutorul altcuiva, contează însă o distincție: această indemnizație are condiții precise și nu se acordă automat oricărui pensionar bolnav sau cu mobilitate redusă. Cine poate primi indemnizația Dreptul este prevăzut la articolul 67 din Legea nr. 360/2023 și se adresează pensionarilor de invaliditate încadrați în gradul I. Citește și: Mica recalculare a pensiilor, pas cu pas. Ce faceți dacă adeverința este respinsă, arhiva nu mai există sau dosarul întârzie Pensionarii cu gradul II sau III nu beneficiază de această indemnizație în baza respectivei încadrări. Gradul I presupune o deficiență funcțională gravă și pierderea capacității de autoservire. Cu alte cuvinte, persoana nu se mai poate îngriji singură și are nevoie de ajutor pentru activitățile vieții de zi cu zi. Încadrarea este stabilită de medicul expert al asigurărilor sociale, prin decizia medicală asupra capacității de muncă. Prin urmare, o scrisoare medicală care descrie o boală gravă este importantă pentru evaluare, dar nu ține locul deciziei de încadrare în gradul I de invaliditate. De ce suma este de 2.163 de lei și ce s-a schimbat în 2026 Indemnizația se calculează ca 50% din salariul de bază minim brut pe țară, aferent lunii pentru care se plătește. Citește și: Talonul de pensie în 2026, explicat rând cu rând: ce reprezintă fiecare sumă și reținere Nu reprezintă un procent din pensia beneficiarului. În prima jumătate a anului 2026, la salariul minim brut de 4.050 de lei, indemnizația era de 2.025 de lei. Din 1 iulie, salariul minim a crescut la 4.325 de lei, iar cuantumul indemnizației, confirmat de CNPP, este de 2.163 de lei. Creșterea este, așadar, de 138 de lei lunar pentru beneficiarii care aveau deja acest drept. Două persoane cu pensii diferite, dar care îndeplinesc aceleași condiții pentru indemnizație, primesc același cuantum al acesteia. Valoarea pensiei nu stabilește valoarea ajutorului pentru însoțitor. Banii sunt un drept al pensionarului Titularul indemnizației este pensionarul. Citește și: Ce este „Pachetul de solidaritate” pentru pensionari în 2026: cine primește 1.000 de lei și când intră a doua tranșă Ea se adaugă pensiei și este destinată sprijinului de care acesta are nevoie. Acordarea indemnizației de către casa de pensii nu înseamnă că o rudă care îl îngrijește devine automat salariată. Angajarea unui asistent personal este o procedură distinctă, reglementată prin legislația privind persoanele cu handicap. De exemplu, dacă o fiică își îngrijește tatăl beneficiar al indemnizației, plata acesteia nu îi creează fiicei, prin ea însăși, un contract de muncă sau vechime în muncă. Indemnizația se păstrează la pensia pentru limită de vârstă Un pensionar care primește indemnizația pentru însoțitor nu o pierde doar pentru că pensia sa de invaliditate se transformă în pensie pentru limită de vârstă. Citește și: Vouchere, tichete și bani în plus pentru pensionarii cu pensii mici: ajutoare de stat în 2026 Transformarea se face din oficiu, la îndeplinirea condițiilor legale, iar indemnizația se menține. Normele prevăd și păstrarea cuantumului pensiei cel mai avantajos. De exemplu, o persoană pensionată pentru invaliditate de gradul I, care primește deja indemnizația, continuă să beneficieze de ea după această schimbare a categoriei de pensie. Nu trebuie să pornească de la ideea că ajutorul încetează odată cu pensionarea pentru limită de vârstă. Dacă nevoia de îngrijire apare abia la bătrânețe Situația este diferită pentru cineva care s-a pensionat obișnuit, pentru limită de vârstă, și ajunge ulterior să aibă nevoie de îngrijire permanentă. De exemplu, o persoană de 78 de ani, care nu a avut pensie de invaliditate de gradul I, nu dobândește automat indemnizația de 2.163 de lei doar pentru că nu se mai poate deplasa singură. Pensia de invaliditate se deschide, ca regulă, înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, în condițiile legii. Familia poate solicita informații la DGASPC, pentru evaluarea în vederea încadrării în grad de handicap, și la serviciul de asistență socială al primăriei. În funcție de încadrare și de condițiile legale, pot exista drepturi la asistent personal sau la o indemnizație alternativă. Acestea au propriile reguli și nu trebuie confundate cu indemnizația plătită prin casa de pensii. Certificatul de handicap și gradul de invaliditate sunt lucruri diferite O persoană poate avea atât decizie de încadrare în grad de invaliditate, cât și certificat de handicap. Documentele provin însă din proceduri diferite și deschid drepturi diferite. Pentru persoanele cu handicap grav care sunt și pensionari de invaliditate gradul I, Legea nr. 448/2006 prevede opțiunea între indemnizația pentru însoțitor din sistemul de pensii și asistentul personal. Dreptul de opțiune se păstrează și după trecerea la pensia pentru limită de vârstă. Opțiunea se formulează în scris la DGASPC și necesită acordul scris al instituției. Cele două forme de sprijin nu se acordă automat împreună. Înainte de a alege, familia ar trebui să ceară explicații despre fiecare variantă: cine primește banii, ce servicii sunt asigurate și ce obligații presupune opțiunea. Cum se obține dreptul: evaluarea medicală și dosarul de pensie Pentru o persoană care solicită pentru prima dată pensie de invaliditate, demersul începe cu evaluarea capacității de muncă. Cererea se depune la cabinetul de expertiză medicală competent după domiciliu. Dosarul include actul de identitate, documentele medicale și investigațiile care descriu boala și efectele ei, precum și, după caz, adeverința privind concediile medicale și documentele referitoare la cauza invalidității. Pentru persoanele nedeplasabile, cererea și actele medicale pot fi depuse de un aparținător. După emiterea deciziei medicale, urmează cererea de pensionare la casa teritorială de pensii. Dosarul cuprinde, în funcție de situație, decizia medicală în original, actele de identitate și stare civilă, carnetul de muncă și celelalte documente pentru dovedirea vechimii și veniturilor. Pot fi necesare și acte privind încetarea plății concediului medical ori situația de asigurat. Termenul de 30 de zile Nu amânați depunerea dosarului după primirea deciziei medicale. Termenul de 30 de zile este important pentru data de la care se acordă pensia; depășirea lui poate muta acordarea drepturilor la data înregistrării cererii. Dacă persoana este deja pensionată pentru invaliditate de gradul II sau III, iar starea sa s-a agravat, poate cere revizuirea medicală. Trecerea la gradul I trebuie stabilită printr-o nouă evaluare. Ce trebuie verificat Puneți alături decizia medicală, decizia de pensie și cel mai recent talon. Dacă aveți încadrare în gradul I și indemnizația lipsește sau apare un cuantum neactualizat, cereți casei teritoriale de pensii o verificare și un răspuns scris. În solicitare, precizați numărul dosarului, lunile pentru care observați problema și suma înscrisă în documentele de plată. Cereți verificarea dreptului, corectarea eventualei erori și plata diferențelor cuvenite. Păstrați numărul de înregistrare. Dacă beneficiați și de sprijin prin DGASPC sau primărie, menționați exact ce drept primiți și ce opțiune ați făcut. Astfel, instituțiile pot clarifica dacă este o omisiune la plată sau efectul alegerii unei alte forme de sprijin.

Bani în plus la pensie în 2026: cine are dreptul la indemnizația de însoțitor de 2.163 de lei
Bani pentru nou-născuți în 2026: capcanele din lege care te pot lăsa fără alocație sau indemnizație
Eveniment

Bani pentru nou-născuți în 2026: capcanele din lege care te pot lăsa fără alocație sau indemnizație

Nașterea unui copil deschide dreptul familiei la mai multe forme de sprijin financiar, însă banii nu vin toți automat și nici nu sunt solicitați în același loc. În 2026, părinții pot beneficia de alocația de stat pentru copil, indemnizația pentru creșterea copilului și, dacă revin la muncă, de stimulentul de inserție. În unele localități există și ajutoare suplimentare pentru nou-născuți, acordate din bugetele locale. Termenele sunt importante: pentru unele drepturi, întârzierea nu înseamnă pierderea completă a banilor, dar poate însemna pierderea unor luni de plată. Alocația pentru copil: 719 lei pe lună până la 2 ani În 2026, alocațiile de stat au fost menținute la nivelul din decembrie 2025. Citește și: Pensia alimentară, reguli noi în 2026: procese mai simple pentru majorare și măsuri dure împotriva părinților rău-platnici Pentru un nou-născut, alocația este de: - 719 lei pe lună, de la naștere până la împlinirea vârstei de 2 ani; - 719 lei pe lună până la 3 ani, în cazul copilului cu dizabilitate; - după împlinirea vârstei de 2 ani, alocația obișnuită este de 292 de lei pe lună, până la 18 ani; - pentru copilul cu dizabilitate, cuantumul de 719 lei se menține și între 3 și 18 ani. În mod normal, cuantumurile ar trebui indexate anual cu inflația, însă Legea nr. 141/2025 prevede expres că în 2026 alocațiile rămân la nivelul acordat pentru decembrie 2025. Alocația nu vine automat după naștere Este una dintre cele mai utile precizări pentru părinți: înregistrarea copilului la Starea Civilă nu este suficientă pentru ca alocația să înceapă automat să fie virată. Citește și: Șomajul, facultatea, armata și concediul pentru creșterea copilului pot conta la pensie: ce ani sunt recunoscuți în 2026 Legea nr. 61/1993 prevede că stabilirea dreptului se face pe baza unei cereri și a documentelor justificative. Dreptul există începând cu luna următoare celei în care s-a născut copilul, iar plata începe, în principiu, în luna următoare depunerii cererii. Dacă părinții depun cererea mai târziu, nu pierd imediat toate sumele restante: alocația poate fi plătită retroactiv, însă pentru cel mult 12 luni anterioare depunerii cererii. De aceea, este recomandat ca dosarul să fie depus cât mai curând după obținerea certificatului de naștere. Alocația poate fi cumulată cu indemnizația de creștere Alocația copilului și indemnizația pentru creșterea copilului sunt două drepturi diferite. Părintele care intră în concediu de creștere poate primi în același timp alocația copilului și indemnizația pentru creștere. Alocația aparține, juridic, copilului, în timp ce indemnizația este dreptul părintelui care întrerupe sau reduce activitatea pentru a-l îngriji. Legea permite expres cumularea alocației cu indemnizația sau cu stimulentul de inserție. Indemnizația de creștere: între 1.651 și 8.500 de lei Pentru indemnizația de creștere a copilului nu există o sumă identică pentru toți părinții. În 2026, indemnizația reprezintă 85% din media veniturilor nete realizate în 12 luni din ultimii doi ani anteriori nașterii copilului. Sunt stabilite însă două limite: - indemnizație minimă: 1.651 lei pe lună; - indemnizație maximă: 8.500 lei pe lună. Pentru stabilirea celor 12 luni pot fi luate în calcul și anumite perioade asimilate prevăzute de lege, nu numai lunile în care părintele a lucrat efectiv. Concediul și indemnizația se acordă, de regulă, până când copilul împlinește 2 ani, respectiv până la 3 ani pentru copilul cu dizabilitate. Atenție: din indemnizație se reține 10% CASS Din august 2025, indemnizația pentru creșterea copilului este supusă contribuției de asigurări sociale de sănătate. Prin urmare, în 2026, din dreptul stabilit se reține 10% CASS. Astfel, o indemnizație stabilită la nivelul minim de 1.651 lei înseamnă, după reținerea CASS, aproximativ 1.486 de lei efectiv încasați, iar la indemnizația maximă de 8.500 lei plata după CASS este de aproximativ 7.650 de lei. Alocația de stat pentru copil nu este afectată de această reținere. Când trebuie cerută indemnizația pentru a nu pierde bani Termenul este important. Pentru părintele care beneficiază de concediu de maternitate, indemnizația pentru creșterea copilului poate fi acordată începând cu ziua următoare încetării concediului de maternitate, dar nu mai devreme de a 43-a zi de la naștere, dacă cererea este depusă în 60 de zile lucrătoare de la acel moment. Pentru persoanele care nu au dreptul la concediu de maternitate, indemnizația poate fi stabilită începând cu data nașterii, dacă cererea este depusă în termen de 60 de zile lucrătoare de la naștere. Dacă aceste termene sunt depășite, dreptul nu dispare, însă indemnizația se acordă, în principiu, începând cu data depunerii cererii, ceea ce înseamnă că părintele poate pierde plata pentru perioada anterioară. Unde se depune dosarul pentru indemnizație Pentru salariați există practic două demersuri. Cererea pentru concediul de creștere a copilului se adresează angajatorului. Părintele trebuie să îl anunțe, de regulă, cu cel puțin 10 zile înainte de terminarea concediului de maternitate sau înainte de data la care dorește să înceapă concediul pentru creșterea copilului. Cererea și actele pentru indemnizația de creștere a copilului se depun la primăria localității sau sectorului unde solicitantul are domiciliul ori reședința, documentele fiind transmise ulterior către AJPIS/APISMB. În 2026 există și posibilitatea depunerii cererii prin HUB-ul de servicii al Ministerului Muncii. Printre documentele uzuale se află actul de identitate, certificatul de naștere al copilului și actele care dovedesc veniturile și perioadele luate în calcul. Stimulent de inserție de până la 1.500 de lei Părinții eligibili pentru concediul de creștere care reiau activitatea profesională și obțin venituri pot solicita stimulentul de inserție. Sunt două situații principale. Dacă părintele începe să obțină venituri înainte ca bebelușul să împlinească 6 luni, stimulentul este de 1.500 de lei pe lună. În cazul copilului cu dizabilitate, limita este de un an. Stimulentul de 1.500 de lei se plătește până când copilul ajunge la vârsta de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu dizabilitate. Dacă revenirea la activitate are loc după împlinirea vârstei de 6 luni, stimulentul este de 650 de lei pe lună. După terminarea perioadei obișnuite de concediu pentru creștere, stimulentul de 650 de lei poate continua, în condițiile legii, până când copilul împlinește 3 ani, respectiv 4 ani pentru copilul cu dizabilitate. Stimulentul de inserție nu se acordă automat Simpla întoarcere la serviciu nu determină automat intrarea banilor în cont. Stimulentul se acordă pe bază de cerere. Pentru părintele care revine la muncă în timpul perioadei în care ar fi avut dreptul la concediul de creștere, o regulă esențială este termenul de 30 de zile lucrătoare de la data realizării veniturilor. Dacă solicitarea este făcută în această perioadă, stimulentul poate fi acordat începând cu ziua următoare celei în care părintele a început să realizeze venituri. Dacă termenul este depășit, plata se face începând cu data depunerii cererii. Prin urmare, amânarea dosarului poate însemna pierderea unor sume. Pentru salariați mai există o obligație: intenția de revenire la serviciu trebuie comunicată în scris angajatorului cu cel puțin 30 de zile înainte. Indemnizația și stimulentul nu se primesc în același timp Un părinte nu poate încasa simultan indemnizația pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție. În momentul în care sunt îndeplinite condițiile pentru acordarea stimulentului, plata indemnizației pentru creștere se suspendă. Alocația copilului continuă însă să fie plătită, indiferent dacă părintele se află în concediu de creștere sau s-a întors la serviciu. Unele primării dau bani în plus pentru nou-născuți Pe lângă drepturile naționale, unele autorități locale acordă propriile stimulente pentru nașterea unui copil. Aceste ajutoare nu există însă în toate localitățile, iar cuantumurile, condițiile și termenele sunt stabilite prin hotărâri ale consiliilor locale. Un exemplu este Bucureștiul, unde în 2026 DGASMB acordă un stimulent financiar de 2.500 de lei net pentru fiecare nou-născut, dacă sunt îndeplinite condițiile programului. Printre acestea se află domiciliul sau reședința de cel puțin șase luni în București și înregistrarea nașterii într-o maternitate din municipiu. Aici termenul este deosebit de scurt: dosarul trebuie depus în cel mult o lună de la nașterea copilului. Ajutorul se acordă o singură dată și numai pe bază de cerere. De aceea, părinții ar trebui să verifice imediat după naștere site-ul primăriei și al direcției locale de asistență socială. Un program local poate exista într-un an și poate fi modificat, suspendat sau eliminat în altul. Bani nu vin automat după naștere Pentru un părinte care tocmai a avut un copil, regula cea mai simplă este aceasta: alocația de stat trebuie solicitată, indemnizația pentru creșterea copilului trebuie solicitată, iar stimulentul de inserție trebuie solicitat. Nici faptul că nașterea a fost înregistrată la Starea Civilă, nici faptul că angajatorul știe că salariatul a devenit părinte nu înlocuiesc procedurile pentru acordarea acestor drepturi. Diferența este că, în cazul alocației, legea permite recuperarea retroactivă a sumelor pentru cel mult 12 luni, în timp ce pentru indemnizația de creștere și stimulentul de inserție depășirea termenelor legale poate face ca dreptul să fie acordat numai de la data cererii. Un mic „calendar” pentru părinți după naștere După obținerea certificatului de naștere, părinții ar trebui să verifice cât mai repede alocația de stat și eventualele ajutoare oferite de primărie, deoarece unele programe locale au termene de numai câteva săptămâni. Părintele care dorește să intre în concediul de creștere trebuie să pregătească din timp documentele privind veniturile și să respecte termenul pentru solicitarea indemnizației. Iar dacă decide să revină la serviciu înainte de expirarea concediului, trebuie să verifice imediat condițiile pentru stimulentul de inserție și să nu confunde reluarea activității cu acordarea automată a banilor. În 2026, cele trei drepturi principale se pot completa: copilul poate primi alocația, iar părintele poate beneficia, în funcție de situația sa profesională, fie de indemnizația pentru creștere, fie de stimulentul de inserție. Diferența o face însă respectarea procedurilor și, mai ales, a termenelor.

Indemnizația de însoțitor a crescut în 2026 pentru o categorie de pensionari: cine primește banii și când poate fi suspendată plata
Eveniment

Indemnizația de însoțitor a crescut în 2026 pentru o categorie de pensionari: cine primește banii și când poate fi suspendată plata

Pentru persoanele care nu se pot îngriji singure, ajutorul acordat pentru însoțitor poate reprezenta una dintre cele mai importante surse de sprijin financiar. În 2026, însă, sub denumirea generică de „indemnizație de însoțitor” sunt întâlnite în practică două drepturi diferite: unul acordat pensionarilor de invaliditate gradul I și altul destinat persoanelor cu handicap grav care optează pentru bani în locul angajării unui asistent personal. Regulile de acordare, cuantumul și situațiile în care plata poate fi suspendată nu sunt aceleași. Pensionarii de invaliditate gradul I primesc 2.163 de lei din iulie Potrivit Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, pensionarii de invaliditate încadrați în gradul I au dreptul, pe lângă pensia propriu-zisă, la o indemnizație pentru însoțitor. Citește și: Cât mai poate crește pensia în 2026 și ce acte merită căutate: adeverințele vechi de salariu pot conta și după „mica recalculare” Gradul I de invaliditate presupune o deficiență funcțională gravă și pierderea capacității de autoservire. Indemnizația nu înlocuiește pensia, ci se adaugă acesteia. Cuantumul este stabilit la 50% din salariul minim brut pe țară garantat în plată pentru luna respectivă. În prima jumătate a anului 2026, salariul minim brut a fost de 4.050 de lei, ceea ce a însemnat o indemnizație de 2.025 de lei. De la 1 iulie 2026, salariul minim brut a crescut la 4.325 de lei. În consecință, Casa Națională de Pensii Publice precizează că indemnizația pentru însoțitor a ajuns la 2.163 de lei pe lună. Pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă Există și o prevedere importantă pentru cei care ajung la vârsta standard de pensionare. Citește și: Analize gratuite pentru pensionari prin CAS în 2026: cum funcționează programarea și cum eviți listele lungi de așteptare Pensia de invaliditate se transformă, în condițiile legii, în pensie pentru limită de vârstă, însă indemnizația pentru însoțitor se menține. Legea nr. 360/2023 prevede expres continuarea acestui drept. Prin urmare, atingerea vârstei de pensionare nu determină automat pierderea indemnizației. Persoanele cu handicap grav: indemnizația în locul asistentului personal Separat de sistemul public de pensii funcționează mecanismul prevăzut de Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Persoanele cu handicap grav care au dreptul la asistent personal pot, în condițiile legii, să opteze între angajarea unui asistent personal și primirea unei indemnizații lunare. Indemnizația este egală cu salariul net al asistentului personal gradația 0. În prima jumătate a anului 2026, aceasta a fost de aproximativ 2.574 de lei lunar. De la 1 iulie 2026, odată cu creșterea salariului minim brut la 4.325 de lei, indemnizația a ajuns la 2.699 de lei lunar. Direcția de Asistență Socială Deva, de exemplu, a anunțat oficial că noul cuantum se aplică drepturilor aferente lunii iulie, plătite în august. Plata este asigurată de autoritățile locale de la domiciliul sau reședința beneficiarului. Nu trebuie confundate cele două indemnizații Diferența este importantă. Citește și: Ajutoare de stat pentru pensionari în 2026: ce bani vin automat și când trebuie depusă o cerere Cei 2.163 de lei reprezintă indemnizația pentru însoțitor acordată, conform Legii pensiilor, pensionarului de invaliditate gradul I. Cei 2.699 de lei reprezintă indemnizația lunară acordată, potrivit Legii nr. 448/2006, persoanei cu handicap grav care alege această variantă în locul unui asistent personal. Deși în limbajul curent ambele sunt numite frecvent „indemnizație de însoțitor”, juridic nu sunt același drept și nici nu pot fi tratate ca două cuantumuri alternative ale aceleiași prestații. Cine poate primi indemnizația pentru însoțitor prin Casa de Pensii În sistemul public de pensii, beneficiarii sunt pensionarii încadrați în gradul I de invaliditate. Indemnizația se acordă în afara pensiei și este suportată de la bugetul de stat. Dacă o persoană primește pensie de invaliditate din mai multe sisteme de asigurări sociale, indemnizația pentru însoțitor este acordată numai de ultimul sistem în care aceasta a fost asigurată. Nu orice pensionar cu probleme grave de sănătate primește automat acest drept. Este necesară încadrarea medicală corespunzătoare în gradul I de invaliditate. Cine poate primi indemnizația în locul asistentului personal În sistemul de protecție a persoanelor cu dizabilități, copilul sau adultul cu handicap grav poate avea dreptul la asistent personal, în funcție de certificatul de încadrare și evaluarea efectuată potrivit legii. Persoana cu handicap grav sau reprezentantul său legal poate opta, în cazurile prevăzute de lege, pentru indemnizația lunară în locul asistentului personal. Adultul cu handicap vizual grav beneficiază, la rândul său, de posibilitatea de a opta între asistent personal și indemnizație de însoțitor. Opțiunea trebuie exprimată potrivit procedurii aplicabile, nefiind posibilă încasarea simultană a indemnizației și salarizarea unui asistent personal pentru aceeași nevoie de îngrijire. Handicap grav, pensie de invaliditate gradul I Aceasta este una dintre situațiile care produc cel mai des confuzie. Legea nr. 448/2006 prevede că persoanele cu handicap grav care au și calitatea de pensionari de invaliditate gradul I trebuie să opteze între drepturile cu aceeași destinație prevăzute de cele două sisteme. Și Legea nr. 360/2023 stabilește că plata indemnizației pentru însoțitor a pensionarului de invaliditate gradul I se suspendă începând cu luna următoare celei în care acesta optează pentru un alt drept acordat cu aceeași destinație printr-un act normativ special. Cu alte cuvinte, nu pot fi încasate pur și simplu două indemnizații pentru aceeași nevoie de însoțire. Neprezentarea la revizuirea medicală poate suspenda plata În cazul pensionarului de invaliditate, una dintre cele mai importante obligații este prezentarea la revizuirea medicală periodică, atunci când aceasta este necesară. Revizuirea se face, în funcție de afecțiune, la intervale stabilite de medicul expert, iar după examinare se poate decide menținerea gradului de invaliditate, încadrarea într-un alt grad sau redobândirea capacității de muncă. Dacă pensionarul nu se prezintă la revizuire din motive care îi sunt imputabile, nu aduce documentele sau investigațiile cerute ori nu îndeplinește obligațiile medicale stabilite de lege, plata pensiei și/sau a indemnizației poate fi suspendată. Trecerea din gradul I în alt grad poate duce la pierderea indemnizației Indemnizația pentru însoțitor din sistemul public de pensii este legată expres de încadrarea în gradul I de invaliditate. Dacă în urma revizuirii medicale persoana este încadrată, de exemplu, în gradul II, nu mai este îndeplinită condiția legală pentru indemnizația de însoțitor. Decizia medicală și decizia de pensie pot fi contestate prin procedurile prevăzute de lege, motiv pentru care persoana care consideră că noua încadrare este greșită trebuie să urmărească atent termenul și procedura indicate în documentele primite. Internarea într-un centru rezidențial poate opri indemnizația Pentru indemnizația acordată în locul asistentului personal există reguli speciale. Adultul cu handicap grav nu poate beneficia de indemnizația lunară pe perioada în care se află în îngrijirea și protecția unui asistent personal profesionist ori într-un centru rezidențial public sau într-o altă instituție rezidențială publică socială ori medico-socială care îi asigură întreținerea completă, dacă șederea depășește o lună. Centrul de tip respiro este exceptat. De asemenea, persoanele cu handicap grav nu beneficiază de această indemnizație pe perioada reținerii, arestării sau executării unei pedepse privative de libertate. Prin urmare, nu orice internare într-un spital sau orice ședere temporară într-un centru determină automat pierderea dreptului. Expirarea certificatului de handicap trebuie urmărită cu atenție În cazul în care certificatul de încadrare în grad de handicap este emis cu termen de valabilitate, beneficiarul trebuie să respecte procedura de reevaluare. Drepturile acordate în baza încadrării în handicap depind de existența unui certificat valabil și de menținerea gradului care justifică dreptul la asistent personal sau la indemnizația acordată în locul acestuia. De aceea, beneficiarii ar trebui să verifice din timp data expirării certificatului și termenul la care trebuie începută procedura de reevaluare. Mutarea în altă localitate nu înseamnă automat pierderea dreptului Schimbarea domiciliului sau reședinței nu este, în sine, un motiv pentru pierderea definitivă a indemnizației. În cazul indemnizației acordate persoanei cu handicap grav, plata este legată însă de autoritatea locală competentă pentru domiciliul sau reședința beneficiarului. Autoritățile locale gestionează plata acestor drepturi. De aceea, o mutare în altă localitate sau în alt județ trebuie comunicată, iar evidența beneficiarului trebuie transferată către instituția competentă. Lipsa actualizării documentelor poate provoca întreruperi administrative ale plății. Pentru pensionarii care își stabilesc domiciliul în străinătate există reguli distincte. Legea pensiilor prevede inclusiv situații în care plata poate fi suspendată dacă beneficiarul se stabilește într-un stat cu care România are o convenție de reciprocitate și, potrivit acelei convenții, dreptul este plătit de celălalt stat. Plata încetează la decesul beneficiarului Indemnizația este un drept personal al beneficiarului și încetează la deces. Totuși, sumele cuvenite și neîncasate până la data decesului pot fi solicitate, în condițiile legii, de persoanele îndreptățite. Autoritățile locale prevăd proceduri și documente speciale pentru recuperarea indemnizațiilor rămase neachitate. Ce trebuie verificat dacă indemnizația nu mai intră în cont Dacă plata este întreruptă, primul lucru care trebuie stabilit este din ce sistem provine indemnizația. Pentru pensionarul de invaliditate gradul I trebuie contactată casa teritorială de pensii. Pentru indemnizația acordată persoanei cu handicap grav în locul asistentului personal, beneficiarul trebuie să se adreseze DGASPC și/sau serviciului de asistență socială al primăriei competente. Este util să fie verificată existența unei decizii de suspendare sau încetare, valabilitatea documentelor medicale, data ultimei revizuiri, certificatul de handicap și orice eventuală schimbare de domiciliu sau de opțiune privind asistentul personal. O simplă întârziere administrativă nu trebuie confundată cu pierderea dreptului. Iar atunci când autoritatea emite o decizie prin care dreptul este redus, suspendat sau încetat, beneficiarul trebuie să verifice imediat motivul, temeiul legal și termenul în care poate contesta măsura.

Pensia de invaliditate în 2026: cine o poate primi, cum se calculează și când se acordă indemnizația pentru însoțitor
Eveniment

Pensia de invaliditate în 2026: cine o poate primi, cum se calculează și când se acordă indemnizația pentru însoțitor

Pensia de invaliditate, cunoscută în limbajul obișnuit drept „pensie pe caz de boală”, poate fi acordată persoanelor care nu au împlinit vârsta standard de pensionare, dar nu mai pot lucra în aceleași condiții din cauza unei boli sau a unui accident. În 2026, regulile sunt stabilite de Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, care a înlocuit vechea Lege nr. 263/2010. Pensia nu are aceeași valoare pentru toți beneficiarii și nu se acordă automat în momentul apariției unui diagnostic. Contează perioada pentru care persoana a contribuit la sistem, veniturile asupra cărora au fost plătite contribuțiile, vârsta și gradul de diminuare a capacității de muncă. Pentru persoanele încadrate în gradul I se adaugă și indemnizația pentru însoțitor, calculată separat față de pensie. Cine poate primi pensie de invaliditate Pensia de invaliditate se acordă, în principal, persoanelor care au realizat stagii contributive în sistemul public de pensii, nu au ajuns la vârsta standard de pensionare și au capacitatea de muncă diminuată. Citește și: Pensia anticipată în 2026: cine se poate pensiona mai devreme, cum se calculează suma și ce acte sunt necesare Cauza poate fi un accident de muncă, o boală profesională, o afecțiune obișnuită sau un accident fără legătură cu activitatea profesională. Nu este obligatoriu, așadar, ca problema medicală să fi fost provocată la serviciu. Condiția esențială este ca diminuarea capacității de muncă să fie constatată printr-o decizie medicală emisă de medicul expert al asigurărilor sociale. Un certificat de concediu medical, o scrisoare medicală sau simpla confirmare a unui diagnostic nu sunt suficiente pentru deschiderea dreptului la pensie. Există și o excepție importantă de la regula contribuțiilor. Elevii, ucenicii și studenții își pot deschide dreptul la pensie de invaliditate chiar dacă nu au realizat stagii contributive, în cazul în care capacitatea lor de muncă a fost diminuată în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale produse în timpul și din cauza practicii profesionale. De asemenea, sunt prevăzute reguli pentru angajații români trimiși să lucreze în străinătate de un angajator din România, dacă sunt asigurați în sistemul românesc și pot dovedi acest lucru prin documentele europene sau internaționale aplicabile. Diagnosticul nu aduce automat pensia Una dintre confuziile frecvente privește așa-numita „listă a bolilor pentru pensionare”. În realitate, simpla existență a unei afecțiuni nu garantează acordarea pensiei de invaliditate. Două persoane cu același diagnostic pot primi decizii diferite dacă boala le afectează în mod diferit capacitatea de muncă, autonomia și posibilitatea de a desfășura activități profesionale. Pot conduce la diminuarea capacității de muncă afecțiuni oncologice, neurologice, cardiovasculare, psihice, respiratorii, digestive, locomotorii, senzoriale sau boli rare. Evaluarea nu se oprește însă la denumirea bolii. Medicul expert analizează gravitatea, evoluția, răspunsul la tratament, limitările funcționale și posibilitatea persoanei de a continua să lucreze. Pensia de invaliditate nu este, prin urmare, o compensație acordată pentru diagnostic, ci un drept legat de pierderea sau diminuarea capacității de muncă. Cele trei grade de invaliditate Legea păstrează trei grade de invaliditate, stabilite în funcție de severitatea deficienței funcționale și de capacitatea de autoîngrijire. Gradul I corespunde unei deficiențe funcționale grave, însoțită de pierderea capacității de muncă și a capacității de autoîngrijire. Persoana are nevoie de sprijinul unei alte persoane pentru activitățile esențiale ale vieții cotidiene. Din acest motiv, beneficiarul primește, pe lângă pensie, o indemnizație pentru însoțitor. Gradul II presupune o deficiență funcțională accentuată și o diminuare severă a capacității de muncă. Persoana își păstrează însă capacitatea de autoîngrijire, astfel încât nu primește indemnizație pentru însoțitor. Gradul III este asociat unei deficiențe funcționale medii și unei diminuări a capacității de muncă. În toate cazurile, încadrarea concretă este făcută prin expertiză medicală, nu prin alegerea solicitantului și nici exclusiv pe baza recomandării medicului curant. Cum se calculează pensia de invaliditate în 2026 Pensia de invaliditate nu are un cuantum prestabilit. Calculul pornește de la aceeași formulă generală aplicată pensiilor din sistemul public: Numărul total de puncte × valoarea punctului de referință = cuantumul pensiei Valoarea punctului de referință este de 81 de lei în 2026. Numărul total de puncte nu depinde doar de anii lucrați. Sunt luate în calcul punctajele obținute pentru veniturile asupra cărora s-a plătit contribuția de asigurări sociale, eventualele puncte de stabilitate și punctele acordate pentru stagiul potențial. Pentru fiecare lună lucrată, punctajul se determină, în esență, prin raportarea venitului brut care a constituit baza contribuției sociale la câștigul salarial mediu brut folosit la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale din anul respectiv. La final, punctajele lunare sunt transformate în punctaje anuale, iar acestea sunt însumate. Din acest motiv, două persoane cu același număr de ani lucrați pot avea pensii foarte diferite dacă au avut salarii și contribuții diferite. Ce este stagiul potențial Persoana care devine invalidă înainte de vârsta pensionării nu mai poate acumula contribuții în același ritm până la finalul vieții profesionale. Pentru a compensa o parte din această perioadă, legea acordă un stagiu potențial. Acesta reprezintă diferența dintre stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut pentru persoana respectivă și stagiul realizat până la acordarea pensiei de invaliditate. Stagiul potențial nu poate fi însă mai mare decât perioada pe care persoana ar mai fi putut să o lucreze până la împlinirea vârstei standard de pensionare. Cu alte cuvinte, sistemul nu poate credita mai mulți ani decât cei rămași, în mod real, până la pensionare. Pentru stagiul potențial se acordă următoarele punctaje lunare: 0,25 puncte pentru gradul I de invaliditate; 0,20 puncte pentru gradul II; 0,10 puncte pentru gradul III. Aceste valori sunt punctaje lunare folosite în mecanismul de calcul, nu sume care se înmulțesc direct cu numărul lunilor și apoi cu 81 de lei. Punctajele lunare dintr-un an se adună, iar rezultatul se împarte la 12 pentru obținerea punctajului anual. Astfel, un an întreg de stagiu potențial aduce 0,25 puncte la gradul I, 0,20 puncte la gradul II și 0,10 puncte la gradul III. De exemplu, zece ani de stagiu potențial ar însemna 2,5 puncte la gradul I, două puncte la gradul II și un punct la gradul III. La o valoare a punctului de referință de 81 de lei, contribuția acestor zece ani la cuantumul pensiei ar fi, orientativ, de 202,50 lei la gradul I, 162 de lei la gradul II și 81 de lei la gradul III. Aceste sume se adaugă pensiei rezultate din punctele acumulate efectiv de persoană. Se acordă și puncte de stabilitate Persoanele care au depășit 25 de ani de stagiu contributiv pot primi și puncte de stabilitate. Pentru fiecare an contributiv realizat peste 25 de ani și până la 30 de ani inclusiv se acordă 0,50 puncte. Pentru anii de peste 30 și până la 35 de ani se acordă câte 0,75 puncte, iar pentru fiecare an contributiv care depășește 35 de ani se acordă câte un punct. Punctele de stabilitate se acordă proporțional și pentru fracțiunile de an. Ele nu trebuie confundate cu stagiul potențial: primele recompensează anii contributivi efectiv realizați peste pragul de 25 de ani, în timp ce stagiul potențial compensează parțial perioada pe care persoana nu o mai poate lucra din cauza invalidității. Cine primește indemnizația pentru însoțitor Indemnizația pentru însoțitor este acordată exclusiv pensionarilor de invaliditate încadrați în gradul I. Valoarea acesteia reprezintă 50% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată din luna pentru care se face plata. Indemnizația este suportată din bugetul de stat și se achită separat de pensia calculată pe baza punctelor. Cum salariul minim brut este de 4.050 de lei în prima jumătate a anului 2026, indemnizația este de 2.025 de lei lunar. De la 1 iulie 2026, salariul minim crește la 4.325 de lei, astfel încât indemnizația ajunge la 2.162,50 lei, sumă exprimată în plată potrivit regulilor de rotunjire aplicabile. Indemnizația nu se acordă persoanelor încadrate în gradele II sau III, chiar dacă acestea au nevoie, în anumite momente, de ajutor din partea familiei. Criteriul legal este încadrarea oficială în gradul I și pierderea capacității de autoîngrijire. La transformarea pensiei de invaliditate în pensie pentru limită de vârstă, indemnizația pentru însoțitor se menține pentru persoana care îndeplinește în continuare condițiile prevăzute de lege. Pensionarul de invaliditate poate lucra În vechiul sistem, pensionarii de gradul I și II aveau restricții drastice și nu aveau dreptul să lucreze, în timp ce persoanele cu invaliditate de gradul III aveau voie să muncească doar cu program redus (jumătate de normă). Moua lege a pensiilor (Legea nr. 360/2023) a schimbat această regulă. În prezent, pensia de invaliditate poate fi cumulată cu venituri obținute dintr-o activitate pentru care se datorează contribuții de asigurări sociale, indiferent de gradul de invaliditate. Singura condiție este ca activitatea să fie una pentru care se datorează contribuții de asigurări sociale, conform Codului fiscal. De asemenea, cumulul este permis și pentru persoanele care lucrează ca prestatori Posibilitatea legală de a cumula pensia cu salariul nu înseamnă însă că activitatea poate fi desfășurată fără nicio limitare medicală. Munca trebuie să fie compatibilă cu starea de sănătate, cu capacitatea funcțională rămasă și cu recomandările stabilite în urma expertizei. Dacă activitatea desfășurată indică o schimbare importantă a capacității de muncă, situația poate fi analizată la revizuirea medicală. Cum se depune dosarul Procedura începe cu evaluarea capacității de muncă. Solicitantul trebuie să prezinte documentele medicale care arată diagnosticul, investigațiile efectuate, tratamentele urmate și evoluția bolii. Medicul expert analizează atât afecțiunea, cât și efectele acesteia asupra posibilității de a munci și de a se îngriji. Dacă sunt necesare investigații suplimentare, solicitantul poate fi trimis pentru examinări de specialitate. După emiterea deciziei medicale asupra capacității de muncă, cererea de pensionare și documentele necesare sunt depuse la casa teritorială de pensii competentă în funcție de domiciliu. Dosarul poate cuprinde, după caz, actul de identitate, documentele de stare civilă, carnetul de muncă, adeverințele privind vechimea, veniturile, sporurile și condițiile de muncă, decizia medicală, documentul privind încetarea indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă și actele referitoare la un eventual accident de muncă sau la o boală profesională. Nu toate documentele din lista generală sunt necesare fiecărui solicitant. Dosarul se formează în funcție de istoricul profesional, perioadele lucrate și cauza invalidității. Pensia poate fi revizuită Încadrarea într-un grad de invaliditate nu este obligatoriu definitivă. Beneficiarul poate fi chemat periodic la revizuire medicală, iar medicul expert poate menține gradul, îl poate modifica sau poate constata redobândirea capacității de muncă. Există și situații în care revizuirea periodică nu mai este necesară, inclusiv atunci când invaliditatea afectează ireversibil capacitatea de muncă și nu mai există posibilitatea recuperării, în condițiile stabilite de lege. Neprezentarea nejustificată la revizuirea medicală sau refuzul de a furniza documentele solicitate poate conduce la suspendarea plății pensiei. Dacă starea de sănătate se agravează sau se îmbunătățește înaintea termenului stabilit, pensionarul poate solicita o nouă evaluare. Trecerea într-un alt grad determină recalcularea drepturilor și, în cazul încadrării în gradul I, poate aduce și indemnizația pentru însoțitor. Ce se întâmplă la vârsta standard de pensionare La împlinirea vârstei standard, pensia de invaliditate se transformă din oficiu în pensie pentru limită de vârstă. Casa de pensii compară drepturile, iar persoanei îi este acordat cuantumul cel mai avantajos. Perioadele contributive realizate între timp și elementele care pot influența calculul sunt valorificate potrivit legii. Prin urmare, trecerea la pensia pentru limită de vârstă nu ar trebui să conducă automat la încasarea unei sume mai mici. Transformarea se face din oficiu, fără ca pensionarul să fie obligat să deschidă de la zero o nouă procedură. De ce diferă atât de mult pensiile de invaliditate Două persoane încadrate în același grad pot primi sume foarte diferite. Diferența vine din istoricul contribuțiilor, salariile realizate, durata stagiului contributiv, vârsta la care a apărut invaliditatea, stagiul potențial și eventualele puncte de stabilitate. Gradul de invaliditate nu stabilește singur valoarea pensiei. El influențează punctajul acordat pentru stagiul potențial și dreptul la indemnizația pentru însoțitor, dar partea principală a calculului rămâne legată de contribuțiile efectiv plătite. Din acest motiv, o estimare exactă nu poate fi făcută doar pornind de la diagnostic, numărul anilor lucrați sau ultimul salariu. Cuantumul final este stabilit de casa teritorială de pensii pe baza întregului istoric contributiv și a deciziei medicale asupra capacității de muncă.

Ce sinecură la stat s-a mai inventat: șefi de parcuri industriale care există doar pe hârtie
Economie

Ce sinecură la stat s-a mai inventat: șefi de parcuri industriale care există doar pe hârtie

Consiliul Județean Iași trebuie să lanseze o nouă procedură de selecție pentru administratorii societății Iași Industrial Park, la un an de la declanșarea procesului prin care urmau să fie ocupate mandatele în compania responsabilă de parcurile industriale ale județului. Secretomanie maximă Procedura abia încheiată nu a acoperit toate cele trei mandate scoase la concurs. Citește și: AUR anunță oficial că va tăia finanțarea pentru Republica Moldova și Ucraina, atacă SAFE și cere reorientarea României spre Turcia lui Erdogan Doar doi candidați au fost admiși, iar situația s-a clarificat abia după parcurgerea etapelor de verificare și contestații. Inițial, după analiza dosarelor, un singur candidat fusese acceptat în competiție. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Pensionarii care vor avea venituri mai mari din iulie: statul majorează indemnizația de însoțitor
Eveniment

Pensionarii care vor avea venituri mai mari din iulie: statul majorează indemnizația de însoțitor

Începând cu 1 iulie 2026, pensionarii încadrați în gradul I de invaliditate vor primi o indemnizație de însoțitor mai mare, ca urmare a creșterii salariului minim brut pe economie la 4.325 de lei. Indemnizații majorate pentru pensionari Indemnizația reprezintă 50% din salariul minim și va ajunge la 2.162,5 lei lunar, cu aproximativ 137 de lei mai mult decât în prezent, sumă acordată separat de pensia de invaliditate. Citește și: Bolojan povestește că a aflat adevărata dimensiune a deficitului abia după două săptămâni la Guvern De acest sprijin financiar beneficiază persoanele care și-au pierdut complet capacitatea de muncă și au nevoie permanentă de ajutor pentru activitățile zilnice. Dreptul la indemnizație este stabilit în baza unei decizii medicale emise de medicul expert al asigurărilor sociale, iar beneficiarii trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de sistemul public de pensii. Continuarea, în Ziarul de Iași

Indemnizațiile pentru persoanele cu handicap în România: câți beneficiari sunt și cât plătește statul
Eveniment

Indemnizațiile pentru persoanele cu handicap în România: câți beneficiari sunt și cât plătește statul

Județul Iași se numără printre zonele din România cu cel mai mare număr de beneficiari ai indemnizațiilor pentru handicap grav și accentuat. Indemnizațiile pentru handicap în România Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială, în ianuarie 2026 nu mai puțin de 27.296 de persoane din județ primeau aceste drepturi, iar statul alocă lunar peste 12,1 milioane de lei pentru plata indemnizațiilor. Citește și: Distrugătorul britanic care trebuia să apere bazele din Cipru, întârziat de programul de lucru de la 9 la 17 și week-enduri libere obligatorii La categoria handicap grav, Iașul are 14.381 de beneficiari, fiind depășit doar de câteva județe, precum București, Prahova și Olt. Raportat la populația județului, aproape 3% dintre ieșeni beneficiază de indemnizații pentru handicap grav sau accentuat, ceea ce înseamnă peste 140 de milioane de lei plătiți anual de la bugetul de stat. Continuarea, în Ziarul de Iași

Băsescu a câștigat 754.000 de lei în instanță, indemnizația pe trei ani care-i fusese sistată
Justiție

Băsescu a câștigat 754.000 de lei în instanță, indemnizația pe trei ani care-i fusese sistată

Curtea de Apel București a decis miercuri ca Administrația Prezidențială să îi plătească fostului președinte Traian Băsescu suma de peste 754.000 de lei, reprezentând indemnizația care i-a fost sistată pe o perioadă de trei ani, în urma deciziei instanței privind colaborarea sa cu fosta Securitate. Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs. Indemnizația neplătită pe trei ani, recuperată prin instanță Traian Băsescu a acționat în judecată Administrația Prezidențială pentru a recupera indemnizația aferentă perioadei martie 2022 – iulie 2025, perioadă în care plata a fost suspendată ca urmare a verdictului de colaborare cu fosta Securitate. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Potrivit deciziei Curții de Apel București, Administrația Prezidențială este obligată să achite suma de 754.234,84 lei, reprezentând indemnizația lunară netă acordată foștilor șefi ai statului român. Decizia Curții de Apel București În hotărârea pronunțată la data de 28 ianuarie 2026, instanța a decis anularea Ordinului nr. 55/2022 și a adresei administrative prin care plata indemnizației fusese sistată. De asemenea, Curtea de Apel București a obligat Administrația Prezidențială la plata cheltuielilor de judecată în valoare de 17.648 de lei. Decizia poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Modificarea Legii foștilor președinți În octombrie 2021, Parlamentul a modificat Legea 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român. Prin introducerea unui nou articol, legea prevedea pierderea beneficiilor pentru foștii președinți în cazul în care o instanță constata definitiv colaborarea cu fosta Securitate. Verdictul privind colaborarea cu Securitatea În martie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv că Traian Băsescu a colaborat cu fosta Securitate comunistă. Ca urmare, fostul președinte a pierdut drepturile acordate foștilor șefi de stat, inclusiv indemnizația, locuința de protocol și dispozitivul de pază asigurat de SPP. Decizia CCR a schimbat situația juridică În iulie 2025, Curtea Constituțională a României a decis că modificările aduse Legii 406/2001 sunt neconstituționale. În urma acestei hotărâri, Traian Băsescu a deschis acțiunea în instanță împotriva Administrației Prezidențiale, solicitând plata indemnizației suspendate în perioada martie 2022 – iulie 2025. Decizia Curții de Apel București nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs. Până la o soluție finală, Administrația Prezidențială are posibilitatea de a contesta obligația de plată stabilită de instanță.

Indemnizația uriașă pe care o primește polițistul-teolog șef la Elcen, acuzat de DNA că ia șpagă
Eveniment

Indemnizația uriașă pe care o primește polițistul-teolog șef la Elcen, acuzat de DNA că ia șpagă

Indemnizația uriașă pe care o primește polițistul-teolog șef la Elcen și acuzat de DNA că ia șpagă: potrivit ultimelor date publicate de AMEPIP, directorul general al acestei companii primește, brut, lunar, 72.459 de lei. Aceasta înseamnă un salariu net de peste 42.000 lei, lunar.  Citește și: Misterioasa bugetară cu Mercedes și vilă în Voluntari plasată în conducerea a trei companii de stat El a fost numit în această funcție în septembrie 2023, când ministru al Energiei era liberalul Sebastian Burduja.  Indemnizația uriașă pe care o primește polițistul-teolog șef la Elcen Director al companiei este un ex-polițist, absolvent de teologie, Crețu-Sârbu Claudiu Ionuț, care azi a fost pus sub control judiciar, la cererea DNA. El este acuzat că a cerut mită de peste 1,5 milioane de euro, plus 90.000 de lei.  Tot sub control judiciar a fost pus și directorul economic al Elcen, Andrei Zamfiroi. Datele AMEPIP arată că acesta are o indemnizație brută, lunară, de 48.306 lei, adică peste 28.000 de lei, net.  Crețu și Zamfiroi au fost obligați să „nu desfășoare activitatea de director în cadrul Electrocentrale București S.A. în exercitarea căreia au săvârșit faptele”. În 2024, compania a acumulta datorii de 673 de milioane de lei, în creștere cu 270 de milioane de lei față de 2023.  În CV-ul său, Crețu scrie: „Manager recunoscut în sectorul energetic românesc, cu integritate morală și principii fundamentale în activitatea curentă. Bine conectat la mediul economic și legislativ. Abilități de lider”. DeFapt.ro a scris, în martie 2025, că Crețu-Sârbu a absolvit Teologia în 2001, după care și-a luat licența în drept la controversata Academie de Poliție. A fost ofițer în MAI până în 2013 - Ziua de Constanța scrie că a fost „ofițer de protecție internă și antifraudă la Direcția Generală Pașapoarte a Ministerului Afacerilor Interne” - după care a fost detașat la ANAF.  În 2016 a ajuns director la Radet, iar în iulie 2017 a fost plasat ca administrator special la Elcen, care are în componenţă patru termocentrale şi o uzină de reparaţii în Bucureşti și este deținută de ministerul Energiei.  Din iulie 2021 este director general la Termoenergetica București, după care este plasat, tot ca director general, la Elcen.  Însă Crețu-Sârbu a ajuns, în 2023, și președinte al consiliului de administrație la Termocentrale Constanța, companie subordonată acestui municipiu, unde primar este liberalul Vergil Chițac. Renumerația sa brută lunară este de 4.273 de lei.   

Regia Protocolului de Stat neagă că directorul ar avea 4,51 milioane de lei: „O eroare materială”
Eveniment

Regia Protocolului de Stat neagă că directorul ar avea 4,51 milioane de lei: „O eroare materială”

Regia Protocolului de Stat neagă că directorul ar avea o indemnizație de 4,51 milioane de lei în 2025: această informație, care se află în raportul privind bilanțul contabil pe 2025 ar fi „rezultatul unei erori materiale de redactare care a fost ulterior corectată în documentele interne și adusă la cunoștința Consiliului de Administrație”. Citește și: EXCLUSIV De ce nu a semnat Oana Țoiu declarația în sprijinul Georgiei, deși 17 omologi din UE au făcut-o Însă, la ora redactării acestei știri, bilanțul contabil pe 2024, postat pe site-ul RAAPPS, este la fel ca la momentul la care DeFapt.ro a relatat această situație: „pentru contractul de mandat al directorului general s-a prevăzut suma de 4.519,99 mii lei” - peste 900.000 de euro.  Regia Protocolului de Stat neagă că directorul ar avea 4,51 milioane de lei Separat de această indemnizație, raportul contabil pe 2024 meționează 1,58 milioane lei pentru indemnizațiile membrilor consiliului de administrație al RAAPPS.  RAAPPS susține că această sumă ar conține „totalul cheltuielilor pentru întregul aparat de conducere al instituției”.  „Potrivit bilanțului contabil pentru anul 2024, aprobat de Consiliul de Administrație al R.A-A.P.P.S. în luna mai și întocmit de societatea de audit SOCECC SRL, în documentul financiar figurează suma de 4.519,99 mii lei brut la categoria „Cheltuieli aferente contractelor de mandat și altor organe de conducere și control”. Această sumă nu reprezintă indemnizația individuală a directorului general, ci reflectă totalul cheltuielilor pentru întregul aparat de conducere al instituției, astfel:   • 1.585,56 mii lei au fost prevăzuți pentru indemnizațiile membrilor Consiliului de Administrație (5 membri + 1 secretar); • 2.934,43 mii lei pentru directorul general, directorii coordonatori ai sucursalelor, directorii economici sediul central și sucursale.    Menționarea directorului general în dreptul sumei totale de 4.519,99 mii lei  a fost rezultatul unei erori materiale de redactare care a fost ulterior corectată în documentele interne și adusă la cunoștința Consiliului de Administrație, suma reprezentând totalul indemnizațiilor tuturor membrilor în organele de conducere ale regiei/sucursalelor acesteia ( membrii Consiliului de Administrație și directori).   Nu a existat și nu există nicio intenție de majorare nejustificată sau ilegală a remunerației directorului general, așa cum a fost vehiculat eronat și tendențios în spațiul public.   Informațiile apărute în presă sunt contrazise de proiectul Bugetului de Venituri și Cheltuieli pentru anul 2025, avizat de Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Finanțelor și Ministerul Muncii, în care, în Nota de fundamentare a indicatorilor sunt prezentate clar sumele aferente contractelor de mandat.   Remunerația directorului general s-a situat în anul 2024 și va rămâne pe întreaga durată a mandatului la un nivel net lunar de 24.000 lei, la care se poate adăuga o componentă variabilă anuală, limitată la echivalentul unui singur salariu net. Aceasta este singura formă de retribuție acordată în cadrul R.A.-A.P.P.S.   În ceea ce privește membrii Consiliului de Administrație, aceștia beneficiază de o indemnizație fixă, stabilită la 12.000 lei net/lună, cuantum care nu a suferit modificări și se menține pe toată durata mandatului”, a arătat RAAPPS. 

Obrăznicie maximă: membrii Consiliului de Administrație TAROM și-au dublat indemnizația - presă
Economie

Obrăznicie maximă: membrii Consiliului de Administrație TAROM și-au dublat indemnizația - presă

Obrăznicie maximă: membrii Consiliului de Administrație (CA) TAROM și-au dublat indemnizația, anunță BoardinPass. În 2024, membrii CA-ului Tarom aveau o indemnizație de 12.500. Acum, scrie BoardingPass, trei din cei patru membri ai adunării generale a acționarilor au votat ca această indemnizație să crească la 24.148 de lei.  Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ Membrii Consiliului de Administrație TAROM și-au dublat indemnizația Potrivit BoardingPass, au votat pentru această majorare reprezentanții statului în AGA, respectiv cei ai Transporturilor, Companiei Aeroporturi București și Romatsa. S-a opus doar reprezentantul fostei SIF Muntenia, acum Longshiled Investment.  Majorarea indemnizației CA-ului Tarom a fost avizată de controversata agenție de monitorizare a intreprinderilor publice, AMEPIP. Acum câteva luni, și indemnizațiile CA-ului Companiei Aeroporturi București au crescut, de la 12.500 de lei pe lună la 69.840 de lei. Tarom a fost beneficiara unui ajutor de stat aprobat de Comisia Europeană la sfârșitul lunii aprilie 2024, care prevedea ștergerea unor datorii și acordarea unei infuzii de capital. Ajutorul de stat a fost de 95,3 milioane de euro.   

Unii pensionari pot primi încă 2.025 de lei lunar pe lângă pensie. Indemnizația, necesară pentru însoțitor
Economie

Unii pensionari pot primi încă 2.025 de lei lunar pe lângă pensie. Indemnizația, necesară pentru însoțitor

Pensionarii pot primi o indemnizație suplimentară de la 1 ianuarie 2025 dacă se află în situația de invaliditate, gradul I. Pensionarii pot primi o indemnizație suplimentară Este vorba de o indemnizație lunară de 2.025 lei, reprezentând 50% din salariul minim brut pe economie, stabilit la 4.050 lei. Citește și: EXCLUSIV Cine sunt medicii percheziționați de DNA la Spitalul Militar din București, unde au loc descinderi Această sumă se acordă în plus față de pensia de invaliditate, sub forma unei indemnizații pentru însoțitor. Beneficiarii sunt persoanele care suferă de afecțiuni severe, cu pierdere totală a capacității de muncă și dependență permanentă de sprijinul altei persoane pentru activitățile zilnice, inclusiv pentru autoservire. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Uriașa indemnizație primită de universitarii de la medicină și farmaceutică doar pentru că există, cu condiția să lucreze în clinici de stat
Eveniment

Uriașa indemnizație primită de universitarii de la medicină și farmaceutică doar pentru că există, cu condiția să lucreze în clinici de stat

Uriașa indemnizație primită de universitarii de la medicină și farmaceutică doar pentru că există, cu condiția să lucreze în clinici de stat: 50% „din salariul de bază al funcției de medic, medic stomatolog sau farmacist, corespunzător vechimii în muncă și gradului profesional deținut”. Citește și: În ultimii zece ani, numărul angajaților primăriilor a explodat: creștere de peste 20%. La nivelul întregului stat, aparatul bugetar s-a majorat cu 10% Indemnizația a fost strecurată într-o lege din 2022 de aprobare a ordonanței de urgență 8/2018.  Uriașa indemnizație primită de universitarii de la medicină  Practic, care sunt consecințele: cadrele universitare cu normă întreagă de la facultățile de medicină și farmacie au jumătate de normă și în spitalele de stat - unde sunt încadrați pentru simplul fapt că sunt universitari - iar această indemnizație face ca, în loc de un salariu și jumătate, să primească două salarii integrale - unul de universitar și unul de medic.  Dar acești medici, plătiți prin bugetul Ministerului Sănătății, prin transferuri către bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, nu fac nimic deosebit pentru acești bani.  La momentul adoptării legii, Viorel Scripcariu, rectorul UMF Iași a salutat decizia: „Asociaţia Universităţilor de Medicină şi Farmacie G6 UMF a militat mult pentru acest act normativ, deoarece legea vine să încurajeze tinerii asistenţi universitari să rămână în zona academică medicală. Pentru un asistent, şef de lucrări şi chiar conferenţiar este o creştere a venitului, de fapt, o recunoaştere a activităţii pe care ei o desfăşoară. Pentru că, în afară de activitatea de a trata bolnavi, mai au şi activitatea de a se ocupa de educaţia medicală a studenţilor”. Scripcariu a spus că beneficiari ai acestei legi, la nivelul ţării, sunt 2.685 de cadre universitare medicale active, dintre care 2.265 de medici primari. Cei mai mulţi erau de la UMF Bucureşti (842 de cadre universitare), urmaţi de centrele din Iaşi (407) şi Cluj (357).

Indemnizația pentru creșterea copilului, tăiată din pix de funcționari cinici. Cazul unui tată fără venituri fixe
Eveniment

Indemnizația pentru creșterea copilului, tăiată din pix de funcționari cinici. Cazul unui tată fără venituri fixe

Lupta unui tată cu birocrația absurdă. La Iași, un tată antreprenor a fost nevoit să dea statul în judecată pentru a primi indemnizația de creștere a copilului. Lupta unui tată cu birocrația absurdă Cererea i-a fost respinsă de două ori de AJPIS din motive birocratice absurde, precum un cod CAEN considerat „zero”. Citește și: Intenția de vot pentru PSD a căzut la 12%, spune un lider PSD: „Este colaps” Judecătorii Tribunalului au decis că instituția trebuia să ofere sprijin, nu să blocheze accesul la drepturi. Cazul arată cum birocrația poate transforma un drept legal într-un obstacol demn de Kafka. Continuarea, în Ziarul de Iași

Deputaţi ai AUR şi POT aflaţi în grevă au semnat prezenţa pentru a-şi lua indemnizaţia, acuză liderul deputaților USR
Politică

Deputaţi ai AUR şi POT aflaţi în grevă au semnat prezenţa pentru a-şi lua indemnizaţia, acuză liderul deputaților USR

Deputaţi ai AUR şi POT aflaţi în grevă au semnat prezenţa pentru a-şi lua indemnizaţia, acuză liderul deputaților USR Ionuț Moșteanu. Însă criticile sale au fost susținute și de parlamentari din PSD și SOS România.  Citește și: Becali își povestește relația intimă cu Simion, înainte de a se certa: „L-am primit în casa mea, ia Georgică ouă și brânză” Deputaţi AUR şi POT aflaţi în grevă au semnat prezenţa pentru a-şi lua indemnizaţia „Vreau să denunţ ipocrizia aşa-zişilor suveranişti de la AUR şi de la POT care au anunţat că sunt în grevă, nu au venit la şedinţă şi 49 din 63 deputaţi AUR şi 16 din 23 deputaţi POT au semnat prezenţa pentru a-şi lua indemnizaţia de şedinţă 261 lei. Practic, îşi bat joc şi de Parlament şi de oamenii care i-au trimis în Parlament. Să le fie ruşine", a spus Moşteanu, în plenul Camerei Deputaților. Președintele Camerei Deputaților, pesedistul Daniel Suciu, i-a răspuns arătând că aceștia nu-și vor primi indemnizația. „Domnule lider, ştiţi că în ziua de astăzi grevele nu mai sunt ce au fost odată, dar aceste lucruri le vom dezbate la Biroul permanent şi vă garantez că niciun coleg care a crezut că vine şi face talente pe coridor spunând că este în grevă, dar semnează prezenţa, nu va încasa indemnizaţia. (...) Dacă s-au încurcat într-o semnătură, îi vom descurca. Nu va primi nimeni bani, crezând că face greve închipuite", a promis Suciu. Și SOS România i-a atacat pe presupușii greviști de la AUR și POT. Liderul deputaţilor SOS, Dumitru Coarnă, s-a plâns că nu s-au putut ţine sesiunile de interpelări şi declaraţii politice din cauza absenței deputatei Gianina Șerban, vicepreşedinte al Camerei, care trebuia să conducă ședința „Şi noţiunea de grevă are nişte excepţii: 30% din personal trebuie să vină la muncă să participe. Noi şi luni şi astăzi am fost defavorizaţi că cei de la AUR, care trebuiau să ţină şedinţa de întrebări şi interpelări şi de declaraţii politice, nu au fost prezenţi în sală. Trebuie să existe noţiunea bunului simţ. (...) Am fost trataţi cu indiferenţă. Doamna vicepreşedintă şi-a bătut joc de noi", a spus Coarnă. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră