sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: inchisoare

80 articole
Eveniment

Accident mortal cu șofer beat, închisoare

Accident mortal cu șofer beat, închisoare. Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, actul normativ pentru completarea articolului 91 alineatul (3) din Legea nr. 286/2009 - Codul penal. Accident mortal cu șofer beat, închisoare Conform noilor prevederi, nu se poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pentru infracţiunea de ucidere din culpă, dacă aceasta a fost săvârşită ca urmare a conducerii unui vehicul fără permis de conducere sau a conducerii unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe. "Nu se poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere în cazul infracţiunilor prevăzute la art. 192 alin. (2) şi (3) dacă acestea au fost săvârşite în condiţiile art. 335 sau 336", stipulează legea. Citește și: EXCLUSIV Azilul ororilor din Voluntari nu era conectat la canalizare: apele menajere uzate erau deversate pe stradă. Societatea de apă din Voluntari, deținută de Primărie, era la curent

Accident mortal cu șofer beat, închisoare (sursa: Facebook/Politia Rutiera)
Au omorât săteni cu spirt contrafăcut (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Au omorât săteni cu spirt contrafăcut

Au omorât săteni cu spirt contrafăcut. Încercarea unor arabi de a obţine un profit facil contrafăcând spirt medicinal s-a soldat cu zeci de ani de închisoare. Au omorât săteni cu spirt contrafăcut Tribunalul Iași s-a pronunţat în primă instanţă cu privire la acuzaţiile aduse celor trei, că ar fi pricinuit moartea a 17 oameni, care au băut din spirtul contrafăcut. Cea mai uşoară pedeapsă stabilită de judecători a fost de peste 20 de ani de închisoare. Citește și: Delirul explicațiilor pesediste după drama de la azilele de bătrâni din Voluntari: de la „L-am tinut pe tatăl meu în brațe ca pe un ou” la „Eu doar sesizez problema și o trimit mai departe” Iordanianul Fuad Ahmed şi doi irakieni, Zuhair Abdel Nabi Ali Dawoud şi fiul acestuia, Abdul Satar Dawoud, au fost trimişi în judecată în octombrie 2020 pentru omor calificat, înşelăciune, falsificarea de alimente, fals în înscrisuri sub semnătură privată. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Boxerul Oarză a incendiat un Mercedes (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Boxerul Oarză a incendiat un Mercedes

Boxerul Oarză a incendiat un Mercedes. Fostul boxer Viorel Oarză a ajuns în pragul închisorii, acuzat de incendierea maşinii unui cunoscut. Boxerul Oarză a incendiat un Mercedes El şi-a negat fapta, dar după o cercetare judecătorească amănunţită, magistraţii Judecătoriei ieşene au ajuns la concluzia că este vinovat. Curtea de Apel urmează să decidă dacă sentinţa instanţei inferioare a fost corectă. Citește și: Adevărul despre salariile asistentelor medicale din spitalele de stat: salariile lor le depășesc frecvent pe cele ale unui conferențiar universitar și sunt mult peste cele ale profesorilor din școli Viorel Oarză şi Dănuţ Amaricăi au fost acuzaţi de procurori că în ianuarie 2019 s-ar fi deplasat de la şantierul unde aveau la lucru o echipă la domiciliul Andreei U. din Miroslava şi au incendiat autoturismul Mercedes S 350 al concubinului acesteia, Ştefan A., parcat în faţa casei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Fugarul Rizea, trimis într-o închisoare românească (sursa: Facebook/Spovedania lui Rizea)
Justiție

Fugarul Rizea, trimis într-o închisoare românească

Fugarul Rizea, trimis într-o închisoare românească. Cristian Rizea a fost declarat de către Inspectoratul General pentru Migrație (IGM) persoană indezirabilă pe teritoriul R. Moldova pe un termen de 15 ani. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Conform procedurilor legale, acesta a fost îndepărtat sub escortă de pe teritoriul național de către personalul specializat al IGM, potrivit Ziarului de Gardă de la Chișinău. Fugarul Rizea, trimis într-o închisoare românească "Cristian Rizea se află în căutare internațională pe canalele Interpol cu scop de arest și extrădare din 19.03.2019, în vederea executării pedepsei privative de libertate în România pe un termen de patru ani și opt luni pentru infracțiunea de trafic de influență, spălare de bani și influențarea declarațiilor, conform sentinței definitive emisă de Înalta Curte de Casație și Justiție", mai arată Ziarul de Gardă. Citește și: Penalul Rizea, pe care statul român nu-l poate aduce la închisoare, amendat la un miting pro-Dodon. Își parcase ilegal mașina de lux

Opozanții lui Putin, asasinați sau închiși (sursa: TASS)
Eveniment

Opozanții lui Putin, asasinați sau închiși

Opozanții lui Putin, asasinați sau închiși. Supraviețuitor a două tentative de otrăvire (în 2015 și 2017), Vladimir Kara-Murza (foto), unul dintre cei mai vocali opozanți ai președintelui Putin, a fost condamnat la 25 de ani de închisoare. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Kara-Murza a fost acuzat de răspândirea știrilor false și de înaltă trădate. De la începutul războiului, a făcut lobby pe lângă guverne și instituții străine pentru a impune sancțiuni Rusiei. Recenta sentința a tribunalului din Moscova este cea mai mare dată până acum unui oponent politic al lui Vladimir Putin. Arestat după un interviu pentru CNN În prezent, fostul jurnalist, în vârstă de 41 de ani, este unul dintre cei mai duri critici ai Kremlinului. A fost arestat anul trecut, la doar câteva ore după interviul acordat postului american de știri CNN în care a declarat că Rusia este condusă de "un regim de criminali". Potrivit WELT, Kara-Murza și-a primit verdictul, încătușat, într-o cameră separată de sticlă, zâmbind și îndemnându-și susținători să-i scrie în închisoare. Potrivit avocatei sale, Maria Eismont, va urma un apel, bazat pe "încălcări grave de procedură" în timpul procesului. Cu o săptămână înainte, Kara-Murza și-a comparat procesul cu unul dintre "procesele-spectacol ale lui Iosif Stalin din anii 1930. Infractorii ar trebui să ispășească crimele lor. Eu, pe de altă parte, sunt în închisoare din cauza opiniilor mele politice. Însă știu că va veni și ziua când întunericul se va risipi din țara noastră". Murza a adăugat: "Mă consider vinovat doar de un lucru: nu am reușit să-i conving suficient pe compatrioții și politicienii mei din țările democratice de pericolul pe care îl prezintă actualul regim de la Kremlin pentru Rusia și pentru lume.". Apeluri internaționale ignorate de Moscova Imediat după ce tribunalul din Moscova a pronunțat sentința condamnării la 25 de ani de închisoare, au apărut reacțiile internaționale. În Germania, guvernul federal a criticat aspru condamnarea: "Acest verdict, ca multe altele, are ca scop descurajarea și anihilarea vocilor opoziției". Berlinul a cerut eliberarea imediată a lui Kara-Murza și a tuturor celorlalți deținuți din motive politice. Potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului Federal de Externe, "Cazul împotriva lui Kara-Murza arată cum e folosită justiția rusă împotriva celor care se opun regimului și la ce nivel șocant a ajuns azi represiunea din Rusia.". Marea Britanie l-a convocat imediat pe ambasadorul Rusiei și a descris hotărârea tribunalului drept "motivată politic". Adresându-se jurnaliştilor din afara tribunalului, ambasadorul britanic în Rusia, Deborah Bronnert, a spus că verdictul e "şocant" şi a cerut eliberarea imediată a lui Kara-Murza. Comisarul ONU pentru drepturile omului, Volker Türk, a vorbit despre o o nouă lovitură adusă statului de drept în Rusia și a cerut eliberarea lui Kara-Murza: "Kara-Murza a fost judecat pentru acuzații legate de exercitarea legitimă a dreptului său la libertatea de opinie, inclusiv critica sa publică asupra atacului armat al Federației Ruse împotriva Ucrainei. (...) Nimeni nu ar trebui să fie privat de libertate pentru că și-a exercitat drepturile omului și fac un apel autorităților ruse să-l elibereze fără întârziere.". Opozanții lui Putin, asasinați sau închiși De la oligarhi cu ambiții politice și activiști civici, la părinți ai căror copii desenează imagini pacifiste în sprijinul Ucrainei, nimeni nu mai e în siguranță în Rusia. Unii sunt aruncați în închisoare, alții - uciși. În 2003, Mihail Hodorkovski, fostul șef al gigantului petrolier rus Yukos, a fost arestat și a petrecut zece ani în închisoare pentru evaziune fiscală și furt, după ce a finanțat partidele de opoziție. După eliberare, a părăsit Rusia. Tot în 2003, Iuri Scekotșișin, fost deput al partidului liberal Yabloko și jurnalist al Novaya Gazeta care nu se sfia să critice organele de securitate ale Rusiei, a murit în condiții suspecte. Întorcându-se la Moscova, s-a simțit neobișnuit de slăbit și a mers la medic. A doua zi a început să-i cadă părul fiind diagnosticat cu insuficiență renală cu progresie rapidă și, după două săptămâni, a murit. Parchetul care s-a ocupat de anchetă a abandonat cercetările. Cazul a rămas nerezolvat până astăzi. Otravă și gloanțe pentru Politkovskaia Jurnalista Ana Politkovskaia, vehementă voce critică la adresa guvernului, cunoscută pentru anchetele pe care le desfășura în Cecenia și Caucaz, a fost otrăvită în 2004 în avionul care o ducea spre Beslan. În spital a fost diagnosticată cu otrăvire "cu toxine necunoscute". A primit îngrijiri și a supraviețuit, suferind de leziuni renale și hepatice. Doi ani mai târziu, a fost împușcată în liftul blocului în care locuia. Alexander Litvinenko, fost ofițer al serviciului secret rus și critic al lui Putin, locuia ca refugiat politic la Londra. La o întâlnire cu doi oameni de afaceri ruși, la începutul lunii noiembrie 2006, Litvinenko a băut un ceai care conținea poloniu. Trei săptămâni mai târziu a murit de insuficiență cardiacă ca urmare a otrăvirii cu substanța radioactivă. Inspector fiscal, Serghei Magnițki, care consilia cea mai mare firmă de investiții străine din Rusia, Hermitage Capital Management, cu sediul la Londra, a avertizat asupra unei fraude de 230 de milioane de dolari, comisă de către oficialii ruși. A fost arestat în noiembrie 2008, acuzat de complicitate la evaziune fiscală. A murit în închisoare un an mai târziu (pe 16 noiembrie 2009), la vârsta de 37 de ani, după ce a solicitat în mod repetat asistență medicală. Cauza morții: șoc toxic și insuficiență cardiacă cauzate de pancreatită. Nemțov, împușcat ritualic lângă Kremlin Boris Berezovski, un alt oligarh rus, care inițial l-a sprijinit pe Puțin să ajungă la putere, a căzut în dizgrație imediat după instaurarea acestuia ca președinte. A emigrat în Marea Britanie, în 2000 și, în exil a devenit un critic vehement al președintelui Putin. În 2013, a fost găsit spânzurat în casa sa din afara Londrei. Un an mai târziu, profesorul Bern Brinkmann, un criminalist german angajat de membrii familiei, a conchis că Berezovski nu s-a sinucis. Unul dintre arhitecții reformelor de piață din Rusia, Boris Nemțov a fost guvernator al regiunii Nijni Novgorod, ministru al Energiei și apoi viceprim-ministru, fiind ales și în parlamentul Rusiei. Puternic opozant al Kremlinului, a publicat o serie de articole critice la adresa lui Vladimir Putin, organizând numeroase demonstrații împotriva lui. A fost asasinat pe 27 februarie 2015, la mică distanță de Kremlin, în timp ce făcea pregătiri pentru o demonstrație anti-guvernamentală. În septembrie 2018, Piotr Wersilow, artistul conceptual al Pussy Riot și editorul site-ului Mediazone a manifestat brusc simptome neurologice severe: nu mai vedea, nu mai putea vorbi și nu se mai putea mișca. A fost transportat cu avionul în Germania, unde medicii au găsit urme de otravă, fără a putea identifica substanța. Wersilow publicase pe site-ul Mediazone o anchetă asupra violenței poliției din Rusia. Navalnîi se încăpățânează să nu moară Începând cu 2010, Alexei Navalnîi s-a implicat activ în mitinguri antiguvernamentale iar numeroasele dezvăluiri ale principalului vehicul politic al lui Navalnîi, Fundația Anticorupție (FBK), au atras milioane de vizualizări online. În august 2020, Navalnîi a fost otrăvit cu Novichok, în timpul unei călătorii în Siberia. Atacul aproape l-a ucis și a trebuit să fie dus cu avionul în Germania pentru tratament. La întoarcerea în Rusia, în ianuarie 2021, a fost arestat pentru fraudă și sfidarea instanței. Acum ispășește nouă ani de închisoare. Tot în 2021, FBK a fost scoasă în afara legii considerată a fi extremistă. Fostul lider al "Rusiei deschise", un grup pro-democrație înființat de fostul oligarh fugar Mihail Hodorkovski, Andrei Pivovarov, a fost inițial desemnat persona non grata, iar în 2021 a fost condamnat la închisoare, pe motivul implicării într-o "organizație indezirabilă". În prezent se află după gratii, unde ispășește o pedeapsă de patru ani. Închisoare pentru criticarea războiului Un alt critic esențial al lui Putin, aflat în prezent, în spatele gratiilor este Ilia Iașin, care a criticat puternic războiul Rusiei. Iașin s-a implicat în politică în 2000, la vârsta de 17 ani, anul în care Putin a ajuns la putere. În 2017, după ani de activism de opoziție, a fost ales șef al consiliului raional Krasnoselski din Moscova, unde a continuat să-și exprime opiniile critice la adresa Kremlinului. Într-un video live pe YouTube din aprilie 2022, el a cerut o anchetă asupra posibilelor crime de război comise de forțele ruse și l-a numit pe președintele Putin "cel mai rău măcelar din acest război". Acea transmisie live i-a dus o sentință de opt ani și jumătate de închisoare pentru încălcarea legii împotriva răspândirii "informațiilor în mod deliberat false" despre armata rusă. Legea fusese trecută în grabă în parlament la scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina, pe 24 februarie 2022. Și fetițele de 12 ani pot fi pedepsite legal În martie 2023, Dmitri Ivanov, un student la matematică, a afirmat pe un canal Telegram: "Trebuie să înțelegeți că Rusia nu e Putin, că noi nu ne-am dat acordul și că el nu ne-a întrebat dacă vrem acest război cu vecinii noștri". Citește și: România a furnizat sau s-a angajat să furnizeze Ucrainei echipament militar „letal”, însă capacitatea de a oferi sprijin militar Kievului e în scădere – document „secret” al Pentagonului Ivanov a fost arestat și condamnat la opt ani și jumătate de închisoare pentru răspândirea de "falsuri" despre armată. Înainte de a primi verdictul, acesta a declarat că acest război este o tragedie atât pentru ucraineni, cât și pentru ruși. Pe 28 martie a.c., Alexei Moskalev a fost condamnat la o pedeapsă de doi ani de închisoare pentru disidență pe rețelele de socializare. Cu un an în urmă, fiica lui de 12 ani fusese denunțată poliției, de conducerea școlii, pentru un desen contra războiului – o mamă cu un copil sub steagul Ucrainei, care se opun rachetelor. Fetița a fost trimisă la o casă de copii la începutul lunii martie, iar Moskalev, condamnat la închisoare.

Arsene s-a predat, vine în România (sursa: Facebook/Ionel Arsene)
Eveniment

Arsene s-a predat, vine în România

Arsene s-a predat, vine în România. Preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ şi al filialei judeţene a PSD, Ionel Arsene, condamnat definitiv la șase ani şi opt luni de închisoare pentru trafic de influenţă, s-a predat în Italia, în oraşul Bari, potrivit unor surse judiciare, arată Agerpres. Arsene s-a predat, vine în România Arsene urmează să fie adus în ţară de unde va fi preluat de poliţişti sau de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, au mai spus sursele citate. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "La data de 10 martie, poliţiştii (...) au primit un mandat de executare a pedepsei închisorii, emis pe numele unui bărbat de 51 de ani. Cel în cauză este condamnat de Tribunalul Bacău la o pedeapsă privativă de libertate, de 6 ani şi 8 luni, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, sentinţă rămasă definitivă prin decizia Curţii de Apel Braşov", informa un comunicat al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Neamţ. Preşedintele CJ Neamţ a fost condamnat definitiv, pe 10 martie, de Curtea de Apel Braşov, la șase ani şi opt luni de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă. Fără funcții publice timp de cinci ani Iniţial, în aprilie 2022, Arsene primise la instanţa de fond (Tribunalul Braşov) o condamnare de opt ani şi patru luni, pedeapsă scăzută de Curtea de Apel Braşov la șase ani şi opt luni. CA Braşov a mai decis confiscarea de la şeful CJ Neamţ a sumelor de 80.000 euro şi 80.000 lei. Ca pedeapsă accesorie, Ionel Arsene nu are mai are dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a alege şi dreptul de a ocupa o funcţie de conducere sau de a exercita atribuţii de conducere în cadrul vreunui partid, formaţiune sau alianţă politică din România pe o perioadă de cinci ani după ce execută condamnarea. Ionel Arsene a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în anul 2018, pentru trafic de influenţă, infracţiune săvârşită în 2013, în perioada când acesta era deputat. 100.000 de euro pentru folosirea influenței Conform DNA, în cursul anului 2013, Ionel Arsene, în calitate de deputat şi preşedinte al organizaţiei judeţene Neamţ a PSD, ar fi primit de la o persoană (martor în cauză) suma de 100.000 euro, pentru a-şi folosi influenţa pe care a lăsat să se creadă că o are asupra unor persoane din conducerea Agenţiei Naţionale de Integritate, în scopul de a se constata nerespectarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor în cazul unei persoane care, la acea vreme, avea funcţie de conducere în administraţia locală. Concret, Ionel Arsene s-a înţeles cu Gheorghe Ştefan, zis "Pinalti", fost primar al municipiului Piatra Neamţ, pentru a "scăpa" de preşedintele CJ Neamţ de la acea vreme, Culiţă Tărâţă. Citește și: Șmecheria fugarului Arsene: și-a ascuns la vedere firma din Italia, deschisă acum patru ani – a menționat-o în declarația de interese ca SRL, dar fără să completeze adresa Gheorghe Ştefan i-ar fi dat lui Arsene 100.000 de euro, bani care trebuiau să ajungă la şeful ANI, în schimbul declarării lui Culiţă Tărâţă în stare de incompatibilitate şi conflict de interese. Arsene a primit banii într-un restaurant din Bucureşti. Înţelegerea dintre cei doi nu a fost respectată, astfel încât Gheorghe Ştefan şi-a cerut banii înapoi, însă nu i-a primit, astfel încât el l-a denunţat pe Arsene la DNA. Ulterior, Arsene i-a propus lui Gheorghe Ştefan să-i dea o parte din bani sub forma unui contract de construire a unei şcoli într-o comună din Neamţ, contract atribuit unui apropiat al lui "Pinalti".

Mario Iorgulescu sfidează statul român din Italia Foto: Facebook
Eveniment

Iorgulescu sfidează statul român din Italia

Condamnat la 15 ani și opt luni de pușcărie, Mario Iorgulescu sfidează statul român din Italia: „Vă garantez că nu o să fac o zi de pușcărie”, a declarat el la Pro TV. Citește și: Scandal între doamnele din PSD Cluj: o consilieră locală a fost bătută și a ajuns la UPU cu coaste rupte și capul spart. Poliția, chemată la sediul partidului Iorgulescu sfidează statul român din Italia Mario Iorgulescu a fost condamnat, în primă instanţă, la 15 ani şi 8 luni de închisoare pentru omor și conducere sub influența băuturilor alcoolice și drogurilor, dar pedeapsa i-a fost contopită cu o mai veche condamnare, definitivă, pentru complicitate la lipsire ilegală de libertate. El este în prezent în Italia. Sentinţa finală va fi dispusă de Curtea de Apel Bucureşti. Iată dialogul dintre el și reporterul Pro TV Ovidiu Oanță, conform transcrierii de pe site-ul Știrile Pro TV: „Ovidiu Oanță: N-ar fi în interesul tău să apari în fața judecătorului, poate chiar personal, să îți susții nevinovăția? În România? Mario Iorgulescu: Da. În România, niciodată. Eu nu mai vreau să aud de România cât oi trăi. Vă garantez că nu o să fac o zi de pușcărie. Ovidiu Oanță: De ce nu o să faci o zi de pușcărie? Mario Iorgulescu: Pentru că sunt protejat de statul italian, care îmi recunoaște actele medicale și care ia în considerare că nu sunt capabil de a conștientiza problemele medicale pe care le am”. Însă, acum câteva zile, Iorgulescu și-a bătut joc de justiția română pe Instagram. El a postat o poză cu haștagurile: #chilling, #greatlife, #justice, #Mafia sau #allgood. "Relaxare", "Viaţă bună", "Crede în lege", "Lege şi ordine", "Justiţie", "Mafia" şi "Toate bune" au fost tag-urile folosite de fiul şefului LPF pentru a descrie ce simte în aceste zile.

DIICOT: accident nuclear într-un computer tomograf (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

DIICOT: accident nuclear într-un computer tomograf

DIICOT: accident nuclear într-un computer tomograf. Administratorul unei firme cu profil medical a fost condamnat pentru că ar fi pus în pericol viaţa şi sănătatea a peste 500 de oameni. DIICOT: accident nuclear într-un computer tomograf Condamnarea, cu executarea în regim de detenţie, a fost însoţită de o amendă penală de 750.000 lei pentru infracţiuni la siguranţa activităţilor nucleare. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Apelul împotriva sentinţei a dus la o soluţie radical diferită: achitarea. Citește și: „Comportamentul agresiv a fost intenționat”, a spus șeful Statului Major al SUA despre piloții ruși care au avariat o dronă americană. Lavrov, arogant: Am impus restricții în Marea Neagră Ei au apreciat că procurorii exageraseră consecinţele faptelor, luând simpla posibilitate teoretică drept certitudine faptică, iar magistraţii instanţei inferioare le acceptaseră jocul. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Arsene, condamnat la șase ani și opt luni de închisoare Foto: Cotidianul
Eveniment

Arsene, condamnat la șase ani și opt luni de închisoare

Ionel Arsene, președintele CJ Neamț, a fost condamnat la șase ani și opt luni de închisoare într-un proces de corupție, decizie definitivă. Președintele PSD, Marcel Ciolacu, s-a distanțat, verbal, de mai multe ori de Arsene - un puternic susținător al lui Liviu Dragnea - dar a semnat, în 2020, pentru ca acesta să candideze la consiliul județean. Citește și: Peste 3.000 de medicamente generice ieftine au dispărut de pe piața din țara noastră În prima instanță, pe 8 aprilie 2022, Ionel Arsene fusese condamnat la 8 ani şi 4 luni de detenţie efectivă pentru corupţie de către Tribunalul Bacău. Foto: Podul Arsene, condamnat la șase ani și opt luni de închisoare Instanța a dispus și confiscarea de la Arsene a sumelor de 80.000 de euro și 80.000 de lei. Sursele Antena 3 CNN spun că Ionel Arsene s-ar afla în Italia în acest moment. Acesta ar fi plecat din România în urmă cu doar câteva zile. „Potrivit unui referat DNA, Arsene a fost denunțat de Pinalti în 2017. Fostul primar le-a mărturisit anchetatorilor că Arsene a fost cel care a venit cu ideea să-l „aranjeze” pe Culiță Tărâță la ANI pentru că avea intrare la președintele din acea vreme, Horia Georgescu. Arsene ar fi avansat și costurile acestui plan: 100.000 de euro. Banii ar fi urmat să ajungă la Horia Georgescu prin intermediul lui Dan Turturică, redactor șef la România liberă în acea perioadă, și a consilierei șefului ANI. În referatul procurorilor DNA se arată și că Pinalti i-ar fi dat alte 15.000 de euro lui Arsene ca să-i dea lui Turturică. În schimbul banilor, ziaristul urma să publice articole denigratoare pentru Culiță Tărâță în România liberă. Potrivit DNA, în iulie 2015, Arsene ar fi cerut și un comision de 5% din suma de 60 de milioane de lei, adică în jur de 3 milioane de lei, de la reprezentanții firmei Construcții Hidrotehnice SA Iași. Arsene urma să îi determine pe șefii de la Administrația Națională Apele Române să aloce suma respectivă pentru finalizarea contractelor dintre compania din Iași și administrațiile bazinale”, relatează G4Media.

Protestezi, poți fi interceptat și arestat (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Justiție

Protestezi, poți fi interceptat și arestat

Protestezi, poți fi interceptat și arestat. Premierul Ciucă și ministrul de Interne Bode propun modificarea articolului 371 din Codul Penal, astfel încât tulburarea liniștii publice să fie pedepsită direct cu închisoare cuprinsă între 1 și 5 ani. Dar este și mai grav decât atât, potrivit expertei anticorupție Laura Ștefan. Protestezi, poți fi interceptat și arestat Creșterea pedepsei până la 5 ani de închisoare pentru tulburarea ordinii și liniștii publice face ca investigatorii să poată folosi interceptările (Codul de procedură penală Art. 139, al. 2) împotriva celor care comit infracțiunea cu pricina. Adică a acelora care tulbură liniștea publică prin „atingerea gravă a demnităţii”. În situația agravantă, pentru care pedeapsa poate urca la 7 ani de închisoare, autoritățile pot folosi „agenți sub acoperire sau cu identitate reală și a colaboratorilor” (Art. 148 al. a CPP). Citește și: Bode și Ciucă au plagiat de la Carmen Dan, vor să schimbe legislația: doar închisoare pentru proteste de stradă, amenda este eliminată Mai mult, persoanele care tulbură liniștea publică în condițiile deja menționate pot fi arestate preventiv. (Art. 223 al 2). Deci, efectul imediat al creșterii pedepselor este că în investigarea infracțiunii de tulburare a liniștii și ordinii publice vor putea fi folosite mijloace speciale de investigație mai intruzive, cum ar fi interceptările, agenții sub acoperire și, de asemenea, la fel de grav, există posibilitatea de a lua măsura arestării, explică Laura Ștefan, potrivit Europa Liberă. Experta anticorupție spune că toate aceste prevederi permit statului riposte mai dure, ceea ce nu este benefic pentru democrație.

Milionar închis degeaba: fapta fusese prescrisă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Milionar închis degeaba: fapta fusese prescrisă

Milionar închis degeaba: fapta fusese prescrisă. Eliberat anul trecut după doar șapte luni de detenție, milionarul Ioan Zapodeanu a scăpat și de condamnare. Milionar închis degeaba: fapta fusese prescrisă Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au admis contestația în anulare formulată de acesta, ajungând la concluzia că Zapodeanu nici n-ar fi trebuit măcar condamnat. Motivul: răspunderea penală era prescrisă deja. Citește și: Bode și Ciucă au plagiat de la Carmen Dan, vor să schimbe legislația: doar închisoare pentru proteste de stradă, amenda este eliminată Zapodeanu a fost acuzat de procurorii DNA de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave și spălare de bani. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Bode și Ciucă: închisoare pentru proteste (sursa: Inquam Photos/Sabin Cîrstoveanu)
Politică

Bode și Ciucă: închisoare pentru proteste

Bode și Ciucă: închisoare pentru proteste. Ministrul de Interne, Lucian Bode, și premierul, Nicolae Ciucă, au inițiat un proiect de lege prin care cei care protestează împotriva abuzurilor și a clasei politice pot ajunge direct la închisoare. Acum, infracțiunile de ultraj sau de tulburare a liniștii publice sunt sancționate și cu amendă. Societatea civilă românească protestează față de această inițiativă controversată prin care se restricționează libertatea întrunirilor și dreptul la liberă exprimare. Mai mult, organizațiile nonguvernamentale atrag atenția că un demers asemănător a fost inițiat în anul 2017 de către PSD, proect legislativ susținut atunci de ministrul de Interne Carmen Dan. Bode și Ciucă: închisoare pentru proteste Liberalul Lucian Bode vrea să restricționeze dreptul românilor de a se întruni liber și dreptul la liberă exprimare printr-un proiect de lege care prevede modificarea Codului Penal. Liberalul Lucian Bode este susținut în acest demers antidemocratic de premierul Nicolae Ciucă, șeful său pe linie de partid. Cei doi politicieni propun modificarea articolului 371 din Codul Penal, astfel încât tulburarea liniștii publice să fie pedepsită direct cu închisoare cuprinsă între 1 și 5 ani. Codul Penal prevede în prezent închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. Protestele neautorizate împotriva politicienilor, abuzurilor și corupției sunt sancționate doar cu amendă în prezent. Justificările cuplului Bode & Ciucă Liberalii Nicolae Ciucă și Lucian Bode își justifică inițiativa legislativă prin faptul că „frecvența cazurilor de loviri și alte violențe în spațiul public, gravitatea consecințelor unor astfel de fapte (infirmități, decesul unor persoane), precum și escaladarea faptelor de tulburare a ordinii și liniștii publice petrecute în ultima perioadă, au scos în evidență existența unui specific ce se caracterizează prin participarea unui număr important de persoane, existența unor stări conflictuale mai vechi, exercitarea unor acte de violență și atitudine refractară, inclusiv față de forțele de ordine, manifestată ostentativ și prin violență”. Tot cei doi liberali susțin creșterea pedepselor prin modificarea articolului 371 din Codul Penal argumentând că „în unele cazuri, faptele comise în public au fost precedate de fapte de instigare publică prin folosirea unor platforme sociale, atât prin mesaje, dar mai ales prin imagini și clipuri video (în direct), aspecte care au sporit violența și caracterul intimidant la adresa comunității”. Societatea civilă condamnă inițiativa PNL Nouă organizații ale societății civile au transmis că „Același demers a fost încercat și în 2017, inițiator atunci fiind PSD. Punem în oglindă forma actuală a articolului, modificarea propusă de PNL, dar și modificarea propusă de PSD în 2017, prin vocea dnei. Carmen Dan (la acea vreme ministru de interne, ca și dl. Bode)”. Cum arată acum articolul 371 din Codul Penal: „Fapta persoanei care, în public, prin violenţe comise împotriva persoanelor sau bunurilor ori prin ameninţări sau atingeri grave aduse demnităţii persoanelor, tulbură ordinea şi liniştea publică se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.”. Propunerea ministrului Carmen Dan era astfel: "Fapta persoanei care, în public, prin violenţe comise împotriva persoanelor sau bunurilor ori prin ameninţări sau atingeri grave aduse demnităţii persoanelor, tulbură ordinea şi liniştea publică se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani.". PNL merge mai departe decât PSD Iată cum arată și propunerile liberalilor Bode și Ciucă: "Art. 371. (1) Fapta persoanei care, în public, prin violenţe comise împotriva persoanelor sau bunurilor ori prin ameninţări sau atingeri grave aduse demnităţii persoanelor, tulbură ordinea şi liniştea publică se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 5 ani. (2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) este săvârşită de către; a) două sau mai multe persoane împreună; b) o persoană având asupra sa o armă de foc, un obiect, un dispozitiv, o substanţă sau un animal ce pot pune în pericol viaţa, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani." Citește și: Scandal la UMF Timișoara: centrul orașului, împânzit cu afișe cu numele profesorilor acuzați că iau șpagă de la studenți, ca să-i treacă examenele, și tarifele lor „Nu este deloc surprinzător că dnii. Ciucă și Bode nu se arată originali, ci plagiază, de data această după PSD. Ambele propuneri urmăresc introducerea unor sancțiuni mai aspre, majorând limita pedepsei cu închisoarea, și eliminând posibilitatea de a sancționa doar cu amendă. PNL merge mai departe și propune și anumite circumstanțe agravante, care cresc și mai mult pedepsele”, comentează cele nouă organizații ale societății civile.

Femeia lovită peste posterior, descurajată de polițiști (sursa: jurnalfm.ro)
Eveniment

Femeia lovită peste posterior, descurajată de polițiști

Femeia lovită peste posterior, descurajată de polițiști. Un sucevean care a lovit cu palma, pe stradă, posteriorul unei femei, a fost condamnat la un an de închisoare (din care va executa zece luni). Sentința este fără precedent în România pentru o astfel de faptă. Femeia lovită peste posterior, descurajată de polițiști Dar, ca să se ajungă aici, a fost nevoie de insistența extraordinară a victimei. Femeia, Nina Smart (foto), nu s-a lăsat descurajată de polițiștii suceveni care au minimalizat importanța agresiunii. "Doamna Nina Smart a depus plângere și nu s-a lăsat până când nu a fost făcut un dosar și trimis la procurori. Dar plângerea a trecut pe la mai mulți polițiști până când să fie făcut un dosar: unii s-au pensionat, alții s-au transferat în altă parte. Dar victima a fost descurajată în demersul ei de a reclama agresiunea de către polițiști, asta este clar", a spus Cristina Bucșă, avocata Ninei Smart, pentru Defapt.ro. Citește și: Închisoare pentru o palmă peste posteriorul unei femei pe stradă. Decizie fără precedent în România Chiar victima, de altfel, a trimis o declarație presei în care vorbește despre cum "Umilința suferită în urma violenței și atitudinea inițială a persoanei care a preluat reclamația pe care am făcut-o la poliție m-au afectat multă vreme". Avocata admite că, într-o oarecare măsură, nu se aștepta ca agresiunea să fie pedepsită cu închisoare cu executare. "În instanțele noastre, violența împotriva femeilor este pedepsită mult mai blând decât ar trebui, chiar în cazuri de agresiuni mult mai violente. Credeam că sentința va fi de amendă penală, dar doamna judecătoare a fost foarte profesionistă, a judecat foarte corect și a vrut să dea un exemplu că astfel de agresiuni sunt inacceptabile", a mai spus Bucșă. Agresorul a recunoscut fapta la poliție Pe 28 iunie 2021, Nina Smart se afla într-o cafenea din centrul orașului Suceava împreună cu trei prietene. Avocata Cristina Bucșă a spus că la scurt timp după ce au ieșit din cafenea, pe promenadă, au observat un individ care se îndrepta spre ele. Era destul de voinic, era înalt. În momentul în care a trecut prin dreptul grupului de femei, acesta și-a luat avânt și a aplicat o palmă peste partea posterioară, practic pe fundul persoanei vătămate. Totodată, a început să râdă frenetic, era foarte mulțumit de ceea ce făcuse. Și nici nu a dat importană faptului că persoanele care o însoțeau pe victimă i-au reproșat gestul pe care tocmai îl făcuse. A intrat liniștit într-o sală de jocuri din apropiere. „Mai departe, povestea este simplă. Au fost sesizate organele de poliție, iar victima s-a dus și a depus plângere”, a explicat avocata. Viorel Lupu și-a recunoscut fapta în fața polițiștilor, ba chiar a și dat o declarație în acest sens. Dar, după ce a fost trimis în judecată, nu s-a mai prezentat în fața judecătorilor. Avocata Cristina Bucșă a spus că agresorul a fost citat de mai multe ori, chiar și cu mandat de aducere: „A fost citat cel puțin de patru-cinci ori. Polițiștii care se ocupau de punerea în aplicare a mandatului de aducere au transmis că acesta ar fi plecat din țară. Adică, în timpul procesului penal el a plecat din țară. Familia lui a fost înștiințată, dar a refuzat să dea detalii despre unde se află mai exact. Nu a dorit să se apere în instanță” Condamnat la zece luni de închisoare cu executare Judecătoria Suceava a decis să îl condamne pe Viorel Lupu la o pedeapsă cumulată de zece luni de închisoare cu executare. „Nu pot să vă spun cu exacitate dacă este unică această hotărâre, însă șansele sunt foarte, foarte mari”, a declarat avocata Cristina Bucșă. Tot ea a mai menționat că Viorel Lupu a mai avut probleme cu legea. În anul 2005 a fost eliberat din închisoare, după ce și-a ispășit pedeapsa pentru două violuri comise în anii 1996 și 2000. „Juridic, el nu poate fi considerat un recidivist și nici pedeapsa aplicată nu a fost agravată ca urmare a recidivei. Primele fapte, cele la care se face referire, de viol, au fost săvârșite în anul 2000 și, respectiv, 1996. Acesta a fost eliberat condiționat în anul 2005, dar restul de pedeapsă era foarte mic. S-a considerat executat ulterior. Termenul de reabilitare s-a împlinit de mult. Tocmai de aceea nu s-a atras recidiva în prezent”, a menționat avocata.

Ex-primarul Gigi, închisoare de la amantă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Ex-primarul Gigi, închisoare de la amantă

Ex-primarul Gigi, închisoare de la amantă. Fostul primar Gheorghe Nichita şi-a aflat pedeapsa definitivă. Ex-primarul Gigi, închisoare de la amantă Tribunalul Vaslui a stabilit ieri timpul pe care Nichita îl va petrece după gratii în urma condamnării sale definitive din dosarul „Amanta”. Lui Nichita i s-a aplicat o primă pedeapsă de cinci ani de închisoare pentru luare de mită, în 2020. Citește și: UE, Grinch pentru Putin: al nouălea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Dar Kremlinul are „elfi” în Turcia, Hong Kong și Estonia, care ocolesc obstacolele impuse Fostul primar a fost încarcerat la Botoşani şi eliberat anul trecut doar pentru a se confrunta cu al doilea rând de acuzaţii, pentru instigare la abuz în serviciu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

A ucis patru oameni la 148 km/h (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

A ucis patru oameni la 148 km/h

A ucis patru oameni la 148 km/h. Adina Ghervase este acuzată că în noaptea de 16 spre 17 iunie a.c. a intrat în plin într-un grup de şapte muncitori ai Citadin. A ucis patru oameni la 148 km/h Conducea un autoturism Alfa Romeo ce se deplasa dinspre Păcurari spre Fundaţie, a pierdut controlul asupra volanului în curba de la AMRS, a lovit colţul unei case şi, apoi, muncitorii. Patru dintre aceştia şi-au pierdut viaţa. La testarea cu aparatul Dräger, a rezultat că şoferiţa avea o alcoolemie de 0,42‰ în aerul expirat. Citește și: Avertisment al BNR: stagnare economică în a doua jumătate a anului – au scăzut vânzările cu amănuntul, producția industrială s-a contractat, sunt mai puțini angajați în privat Analizele ulterioare au stabilit o alcoolemie de 0,95‰ în sânge. Viteza automobilului la intrarea în curbă era de 148 km/h. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră