marți 08 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

împrumut

39 articole
Eveniment

Pensionarii pot lua mai ușor bani de la CAR decât de la bancă, dar există riscuri: costurile și capcanele din contract

Casele de Ajutor Reciproc ale Pensionarilor sunt prezentate adesea drept alternativa mai prietenoasă la creditele bancare: condiții mai simple, dobânzi aparent avantajoase și rate adaptate pensiei. Împrumutul rămâne însă o datorie în toată regula. Contractul poate fi pus direct în executare, iar neplata îi poate afecta atât pe pensionar, cât și pe giranții săi. De ce aleg pensionarii CAR-ul în locul băncii Pentru mulți pensionari, CAR-ul nu este prima alegere pentru că ar avea automat cel mai ieftin împrumut, ci pentru că este instituția care îi acceptă. Citește și: Ajutoare de urgență pentru pensionari în 2026: cine poate primi bani și unde trebuie depusă cererea O bancă poate refuza solicitantul din cauza vârstei, pensiei mici, altor rate sau istoricului de credit. CAR-ul poate acorda sume mai mici, poate lua în calcul fondul social acumulat și poate accepta unul sau mai mulți giranți. Procedura este, de regulă, mai apropiată de nevoile persoanelor vârstnice: discuție directă la ghișeu, mai puține formalități și rambursare adaptată pensiei. În plus, membrii pot beneficia de ajutoare nerambursabile și alte servicii sociale. Accesibil nu înseamnă însă automat avantajos. Dacă pensionarul se califică și pentru un credit bancar, trebuie să compare suma primită efectiv, costul total, rata, penalitățile și condițiile impuse giranților. O dobândă CAR aparent mai mică poate deveni mai costisitoare dacă este calculată la întreaga sumă inițială sau dacă împrumutul presupune cotizații și contribuții suplimentare. Nu există o ofertă CAR valabilă în toată țara Casele de Ajutor Reciproc ale Pensionarilor sunt organizații private, fără scop patrimonial, constituite pentru sprijinirea propriilor membri. Citește și: Vouchere, tichete și bani în plus pentru pensionarii cu pensii mici: ajutoare de stat în 2026 Potrivit Legii nr. 540/2002, ele pot acorda împrumuturi rambursabile, ajutoare nerambursabile și ajutoare pentru înmormântare. Legea nu stabilește însă o sumă maximă care poate fi împrumutată și nici o dobândă unică. Fiecare CAR își aprobă propriile reguli prin statut, normele de creditare și hotărârile consiliului director. Prin urmare, două case din orașe diferite, sau chiar din aceeași localitate, pot oferi condiții foarte diferite. Pentru a solicita un împrumut, pensionarul trebuie, de regulă, să devină membru, să achite taxa de înscriere, cotizația lunară și eventual contribuția la fondul pentru ajutorul de deces. Cât poate împrumuta un pensionar Suma acordată depinde, în principal, de: - valoarea pensiei și a celorlalte venituri; - fondul social acumulat; - vechimea în CAR; - existența și veniturile giranților; - celelalte rate aflate în plată; - istoricul de rambursare; - perioada pentru care este cerut împrumutul. Unele case acordă, fără giranți, doar o sumă egală cu fondul social sau puțin mai mare decât acesta. Pentru împrumuturile mai consistente pot fi solicitați unul, doi sau chiar mai mulți giranți. De exemplu, CARP Iași publică drept formulă orientativă o treime din pensia brută, înmulțită cu numărul ratelor, dar precizează că plafonul maxim este stabilit periodic de consiliul director. CARP „Omenia” București arată că, pentru anumite împrumuturi fără garant, rata lunară nu poate depăși 40% din pensie sau din venit. Acestea sunt însă reguli interne, nu plafoane stabilite pentru toate CAR-urile din România. Pensionarul nu trebuie să confunde suma aprobată cu suma pe care o va primi efectiv în mână. Din împrumut pot fi reținute cotizații restante, completarea fondului social, taxe sau alte obligații prevăzute de regulament. Fondul social nu este același lucru cu dobânda Fondul social este format, în principal, din cotizațiile depuse de membru. Citește și: Drepturile pensionarilor în spitale în 2026: când pot face gratuit RMN și CT, ce fac dacă li se cer bani și unde reclamă abuzurile În principiu, aceste sume îi aparțin și, la încetarea calității de membru, trebuie restituite titularului sau urmașilor, potrivit legii. Există însă o diferență esențială între fondul social și celelalte contribuții. Taxa de înscriere, contribuțiile administrative ori anumite sume destinate ajutoarelor nu sunt neapărat recuperabile. Pensionarul trebuie, așadar, să întrebe în scris: - ce sumă intră efectiv în fondul său social; - ce contribuții nu se restituie; - când poate retrage fondul social; - dacă retragerea este permisă în timpul derulării împrumutului; - dacă restanțele vor fi compensate din acest fond. În practică, fondul social poate rămâne blocat cât timp există un credit neachitat. Unele statute permit CAR-ului să stingă din el ratele, dobânzile și penalitățile restante. Dobânda afișată poate ascunde un cost mai mare Dobânda împrumuturilor este stabilită de consiliul director al fiecărui CAR. Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026 Tocmai de aceea, simpla formulă „dobândă de 10%” sau „12% pe an” nu este suficientă pentru a aprecia oferta. Pensionarul trebuie să afle asupra cărei sume se calculează dobânda: - la soldul rămas după fiecare rată; - la întreaga sumă inițială, pentru toată perioada; - anticipat, cu reținerea ei înainte ca banii să fie încasați; - printr-o formulă proprie prevăzută de normele CAR. Diferența poate fi importantă. La un împrumut de 10.000 de lei pe un an, o dobândă de 12% aplicată „în sistem plat”, la întreaga sumă inițială, înseamnă 1.200 de lei. Dacă dobânda nominală de 12% este calculată lunar la soldul descrescător, costul dobânzii este considerabil mai mic. De aceea, întrebarea corectă nu este doar „Care este dobânda?”, ci: „Câți bani primesc efectiv și care este suma totală pe care trebuie să o restitui?”. Taxele mici care pot scumpi împrumutul Costul real poate include, pe lângă dobândă: - taxa de înscriere; - cotizația lunară obligatorie; - contribuția pentru ajutorul de deces; - taxa de analiză sau de administrare, dacă există; - completarea obligatorie a fondului social; - asigurarea împrumutului; - penalități pentru întârziere; - cheltuieli de notificare și executare silită. O parte din fondul social poate fi restituită ulterior, dar pensionarul trebuie să dispună de bani pentru constituirea lui. Dacă este obligat să depună, de exemplu, 2.000 de lei pentru a accesa un împrumut de 10.000 de lei, suma pe care o poate folosi imediat este, în realitate, mai mică. Girantul nu semnează „doar pentru dosar” Una dintre cele mai periculoase confuzii este aceea că girantul oferă numai o recomandare morală. În realitate, el garantează plata datoriei în condițiile stabilite prin contract. Dacă pensionarul nu își achită ratele, CAR-ul poate cere plata de la girant sau poate începe executarea împotriva acestuia. Contractul trebuie citit pentru a vedea dacă girantul răspunde solidar, situație în care creditorul se poate îndrepta direct împotriva sa, fără să fie obligat să epuizeze mai întâi toate posibilitățile de recuperare de la titular. Un pensionar nu ar trebui să accepte să fie girant înainte de a vedea suma, perioada, rata lunară, penalitățile și întinderea exactă a obligației asumate. Garanția poate rămâne în vigoare ani întregi. Contractul CAR poate fi pus direct în executare Legea nr. 540/2002 prevede expres că un contract de împrumut încheiat cu o casă de ajutor reciproc a pensionarilor constituie titlu executoriu. Aceasta este una dintre cele mai importante „capcane” ale împrumutului. Dacă apar restanțe, CAR-ul nu trebuie să obțină mai întâi o hotărâre judecătorească printr-un proces obișnuit pentru a demonstra existența datoriei. Contractul poate sta direct la baza executării silite. În funcție de situație, pot urma: - compensarea datoriei cu fondul social; - penalități de întârziere; - solicitarea plății de la giranți; - poprirea pensiei și a altor venituri; - urmărirea conturilor sau a bunurilor; - cheltuieli suplimentare de executare. Pentru datoriile obișnuite, veniturile periodice pot fi urmărite, în general, până la o treime din venitul lunar net. Dacă există mai multe popriri, reținerile cumulate nu pot depăși, de regulă, jumătate din venitul net. Pentru veniturile foarte mici există o protecție suplimentară prevăzută de Codul de procedură civilă, dar pensia nu este complet ferită de executare. Ce se întâmplă dacă pensionarul nu mai poate plăti Prima greșeală este ignorarea ratelor și a notificărilor. Restanța nu dispare, iar penalitățile și costurile de recuperare pot continua să crească. Pensionarul ar trebui să depună imediat o cerere scrisă prin care să solicite, după posibilitățile oferite de CAR: - reeșalonarea datoriei; - prelungirea perioadei de rambursare; - reducerea temporară a ratei; - folosirea unei părți din fondul social; - amânarea justificată a unei rate; - refinanțarea soldului în condiții suportabile. CAR-ul nu este obligat să accepte orice propunere, dar negocierea înainte de executare poate evita costuri importante. Orice înțelegere trebuie consemnată în scris; o promisiune verbală făcută la ghișeu nu modifică automat contractul. Dacă suma pretinsă pare greșită sau executarea a început cu încălcarea legii, pensionarul poate formula contestație la executare. Termenele sunt scurte, de regulă, 15 zile de la actul de executare ori de la momentul în care a luat cunoștință de poprire, astfel că este necesară consultarea rapidă a unui avocat. Datoria nu dispare automat la deces Moartea titularului nu stinge în mod automat împrumutul. Dacă există o asigurare care acoperă decesul, soldul poate fi achitat în limitele și condițiile poliței. Fără o asemenea protecție, CAR-ul se poate îndrepta, după caz, asupra fondului social, asupra garanțiilor și împotriva moștenitorilor care acceptă succesiunea, în limitele regulilor succesorale. Ajutorul de deces acordat de CAR nu trebuie confundat cu asigurarea creditului. Un ajutor destinat familiei nu înseamnă automat că împrumutul rămas este anulat. Cele șapte întrebări care trebuie puse înainte de semnare Înainte să accepte împrumutul, pensionarul ar trebui să ceară în scris răspunsul la șapte întrebări: Ce sumă primesc efectiv în mână? Care este suma totală de restituit? Cum se calculează dobânda? Ce taxe și contribuții sunt nerambursabile? Cât din fondul social rămâne blocat? Ce penalități se aplică după prima rată întârziată? Ce riscă titularul și fiecare girant în caz de neplată sau deces? CAR-ul poate fi o soluție rezonabilă pentru o cheltuială urgentă, mai ales atunci când banca refuză creditarea. Dar accesul mai simplu nu înseamnă lipsa riscurilor. Cea mai sigură alegere nu este împrumutul cu procentul cel mai mic scris pe afiș, ci acela pentru care pensionarul cunoaște dinainte fiecare leu primit, fiecare leu de restituit și consecințele primei rate pe care nu o mai poate plăti.

Pensionarii pot lua mai ușor bani de la CAR decât de la bancă, dar există riscuri: costurile și capcanele din contract
Cum fac afaceri românii: împrumuturi dese fără contracte și procese nesfârșite pentru restituire
Economie

Cum fac afaceri românii: împrumuturi dese fără contracte și procese nesfârșite pentru restituire

Patronul complexului „La Castel” din Iași, Constantin Rădeanu, și investitorul imobiliar Cristian Delcea, foști prieteni și asociați de afaceri timp de peste un deceniu, se confruntă acum în instanță într-un litigiu financiar de peste un milion de lei. Disputa a ajuns la Tribunal, unde fiecare dintre cei doi oameni de afaceri ieșeni a susținut că celălalt îi datorează bani, arată Ziarul de Iași. Ca la Radio Erevan Constantin Rădeanu a cerut obligarea lui Cristian Delcea la plata sumei de 1,187 milioane de lei, bani pe care afirmă că i-ar fi împrumutat în august 2019, prin două contracte. Potrivit acestuia, suma trebuia restituită în august 2022, însă termenul a trecut fără plată. În noiembrie 2022, Rădeanu l-a notificat pe Delcea, iar în martie 2023 s-a adresat instanței. Citește și: EXCLUSIV Daniel Băluță, zbor de câteva zeci de mii de euro cu jet privat împreună cu familia. „Din venituri proprii”, spune primarul de la Sectorul 4 Cristian Delcea nu a negat existența contractelor și nici primirea banilor, însă a susținut că sumele reprezentau, de fapt, restituirea unor împrumuturi anterioare acordate lui Rădeanu. Cei doi fuseseră asociați în mai multe afaceri, cel mai cunoscut parteneriat fiind Egros Trade SRL, unde au deținut câte 50% între 2012 și 2022. Toată lumea are dreptate Delcea a formulat și o cerere reconvențională, solicitând 155.000 de euro, diferență despre care spune că ar proveni din împrumuturi mai vechi. În apărare, Rădeanu a invocat prescripția unor pretenții și faptul că o parte dintre sumele reclamate de Delcea ar fi fost deja restituite. Totodată, el a arătat că declarația semnată la ieșirea din Egros Trade SRL viza doar raporturile societare, nu împrumuturile personale dintre cei doi. Judecătorii au analizat contractele, plățile și corespondența dintre cei doi, stabilind că Delcea trebuie să achite 1,187 milioane lei către Rădeanu, în timp ce Rădeanu îi datorează lui Delcea 50.000 de euro. Cum ambii au câștigat parțial, cheltuielile de judecată au fost compensate. Hotărârea Tribunalului nu este definitivă și poate fi contestată la Curtea de Apel, următoarea etapă probabilă a disputei dintre foștii parteneri ieșeni.

Avertisment dur de la BNR: pensiile speciale, plătite din împrumuturi externe imposibil de returnat
Economie

Avertisment dur de la BNR: pensiile speciale, plătite din împrumuturi externe imposibil de returnat

România continuă să acopere o parte importantă a cheltuielilor publice prin împrumuturi contractate la costuri ridicate, în contextul în care deficitul bugetar a atins anul trecut 9,3% din Produsul Intern Brut, unul dintre cele mai mari niveluri înregistrate în Uniunea Europeană. Împrumuturi care nu generează nimic Potrivit lui Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României, acest model de finanțare devine din ce în ce mai dificil de menținut pe termen lung. Citește și: Bolojan povestește că a aflat adevărata dimensiune a deficitului abia după două săptămâni la Guvern Oficialul BNR atrage atenția că statul se împrumută la dobânzi de aproximativ 7% pentru a susține cheltuieli bugetare care nu generează creștere economică și nu contribuie la dezvoltarea infrastructurii sau a investițiilor publice. În opinia sa, printre cele mai vizibile exemple se numără finanțarea pensiilor speciale și a unor măsuri adoptate în perioade electorale. Continuarea, în Ziarul de Iași.

UE promite împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, în ciuda blocajului Ungariei
Internațional

UE promite împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, în ciuda blocajului Ungariei

Uniunea Europeană va acorda Ucrainei împrumutul de 90 de miliarde de euro „într-un fel sau altul”, chiar dacă Budapesta încearcă să blocheze decizia, a declarat marți, la Kiev, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Mesajul a fost transmis într-o conferință de presă comună cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Vizita liderilor europeni la Kiev marchează patru ani de la declanșarea invaziei ruse la scară largă, începută la 24 februarie 2022, și reafirmă sprijinul financiar și militar al UE pentru Ucraina. UE caută soluții pentru a ocoli veto-ul Ungariei Ursula von der Leyen a subliniat că există mai multe opțiuni prin care Uniunea Europeană poate implementa împrumutul, chiar și în contextul opoziției Ungariei. Citește și: Dezastrul PNRR: peste 7.500 de beneficiari, din 13.734, au progres tehnic zero, potrivit monitorizării MIPE Premierul ungar Viktor Orbán a anunțat că ar putea bloca acordarea fondurilor dacă Ucraina nu reia livrările de petrol rusesc prin conducta Drujba. Împrumutul de 90 de miliarde de euro este destinat acoperirii nevoilor financiare și militare ale Ucrainei în perioada 2026–2027. Șefa Comisiei Europene a amintit că decizia a fost aprobată de toți cei 27 de lideri ai statelor membre în Consiliul European, ceea ce înseamnă că angajamentul nu poate fi retras. Presiuni asupra Budapestei: „Promisiunea nu poate fi încălcată” Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a cerut Ungariei să coopereze pentru implementarea deciziei adoptate la nivel european. Acesta a solicitat Comisiei să folosească toate instrumentele disponibile pentru a depăși blocajul și pentru a preveni eventuale presiuni politice asupra UE. Zelenski: problema petrolului trebuie discutată cu Moscova Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis că problema livrărilor de petrol prin conducta Drujba nu depinde exclusiv de Kiev. Potrivit acestuia, infrastructura energetică a fost vizată în mod repetat de atacurile rusești. Liderul ucrainean a sugerat că premierul ungar ar trebui să discute direct cu Moscova, inclusiv posibilitatea unui armistițiu energetic care să permită reluarea fluxurilor. În paralel, Slovacia a anunțat că transporturile de petrol prin conducta Drujba ar putea fi reluate începând de joi, evoluție care ar putea reduce tensiunile și ar facilita negocierile privind sprijinul financiar european pentru Ucraina.

Împrumutul SAFE de 16,6 miliarde de euro, în pericol: contractele trebuie semnate până la 31 mai
Eveniment

Împrumutul SAFE de 16,6 miliarde de euro, în pericol: contractele trebuie semnate până la 31 mai

Ministrul Ministerul Apărării Naționale, Radu Miruță, a avertizat marți că România poate pierde finanțarea prin Programul SAFE dacă programele de achiziție individuale nu sunt semnate până la 31 mai. Oficialul a subliniat că nu va accepta acest scenariu. Declarațiile au fost făcute la Parlament, după audierile din cadrul Comisiei de apărare a Camerei Deputaților. Programul SAFE: „Zero combinații” Ministrul Apărării a transmis un mesaj ferm în ceea ce privește gestionarea fondurilor SAFE, respingând orice suspiciune de aranjamente sau influențe nelegitime. Citește și: EXCLUSIV Trumpistul Bodu, bine plătit la Energie, tranzacție imobiliară fantastică: 164 EUR/mp pentru o fâneață în Prahova. Legăturile cumpărătorilor cu Piedone „Legat de Programul SAFE, răspunsul meu este același – zero combinații”, a afirmat Miruță, susținând că există persoane interesate nu de înzestrarea Armatei Române, ci de accesarea fondurilor alocate acestui program. Întrebat dacă există presiuni sau influențe politice, ministrul a confirmat că au existat solicitări de audiență, însă acestea nu au produs efecte. 21 de contracte pentru înzestrarea Armatei Române Radu Miruță a precizat că România urmărește semnarea a 21 de contracte prin Programul SAFE, considerat în prezent cel mai avantajos mecanism de finanțare pentru modernizarea Armatei Române. El a explicat că planul de înzestrare a fost elaborat de Armată, aprobat în Consiliul Suprem de Apărare a Țării și votat în Parlament, astfel că investițiile nu reprezintă o opțiune facultativă. „Nu era o opțiune dacă sau da sau nu. Opțiunea era dacă din bugetul național, împrumutându-ne scump, sau prin mecanismul SAFE, la un cost de două ori mai ieftin”, a declarat ministrul. Finanțare mai ieftină prin SAFE Ministrul Apărării a argumentat că utilizarea Programului SAFE este o soluție financiară avantajoasă pentru România, întrucât permite achiziția echipamentelor militare la un cost semnificativ mai redus comparativ cu finanțarea exclusivă din bugetul național. „Am ales să le mutăm cât de mult se poate prin SAFE, pentru că e mult mai ieftin pentru România”, a punctat Miruță. Contractul Mistral, deja semnat. Se așteaptă criteriile de localizare Oficialul a anunțat că un contract a fost deja semnat cu firma franceză MBDA pentru sistemele Mistral, iar Ministerul Apărării are pregătită documentația tehnică pentru toate produsele vizate. În prezent, se așteaptă de la Ministerul Economiei stabilirea criteriilor de localizare a producției, respectiv procentul din fiecare program care va fi realizat în România. Ulterior, grupul de lucru de la nivel guvernamental va stabili criteriile de eligibilitate pentru companiile implicate. Termen-limită critic: 31 mai Radu Miruță a transmis un avertisment clar: dacă programele de achiziție individuale din cadrul SAFE nu sunt semnate până la 31 mai, fondurile vor fi pierdute. „Dacă nu se semnează până la 31 mai programele de achiziție individuale din SAFE, vor fi pierduți banii, ceea ce eu nu admit”, a declarat ministrul Apărării.

Împrumut uriaș pentru a asigura încălzirea în iarna care vine: 130 de milioane de lei numai pentru Iași
Eveniment

Împrumut uriaș pentru a asigura încălzirea în iarna care vine: 130 de milioane de lei numai pentru Iași

Primăria Iași va contracta un nou împrumut de 130 de milioane de lei pentru a asigura încălzirea în sistem centralizat în sezonul rece. Împrumut uriaș pentru căldura ieșenilor Decizia a fost aprobată de Consiliul Local, cu sprijinul PSD, PNL, PMP și AUR, în timp ce consilierii USR și CURAJ au votat împotrivă. Citește și: Va permite România survolul avionului lui Putin, spre Budapesta? Precedente și rute alternative În ultimii doi ani, municipalitatea a mai contractat credite de peste 345 de milioane de lei pentru același scop, dintre care 260 de milioane au fost deja folosite. Primarul Mihai Chirica a declarat că noul credit nu afectează gradul de îndatorare al orașului și este necesar pentru menținerea continuității serviciului de termoficare. Continuarea, în Ziarul de Iași

EXCLUSIV Șeful ANAF, Adrian Nicușor Nica, nu a declarat niciodată vreun cont bancar. A dat un împrumut de 127.000 de euro la sacoșă
Investigații

EXCLUSIV Șeful ANAF, Adrian Nicușor Nica, nu a declarat niciodată vreun cont bancar. A dat un împrumut de 127.000 de euro la sacoșă

Președintele ANAF, Adrian Nicușor Nica, nu a declarat nici un cont bancar în declarațiile de avere de când depune astfel de documente. Nici un cont bancar declarat în ultimii 17 ani Prima declarație de avere disponibilă public a lui Nica datează din mai 2008, când actualul șef al Fiscului era director general adjunct la Direcția Generală Administrare Mari Contribuabili a ANAF. Citește și: În ziua în care Kovesi vorbește despre evaziunea din Portul Constanța, Șeful ANAF dă vina pe gemul bunicii pentru gap-ul la TVA De atunci și până în 2024, inclusiv, Nica a depus declarații de avere și interese cel puțin anual. Ba chiar în unii ani a depus mai multe, CV-ul său fiind burdușit de sinecuri publice. Totuși, în nici măcar o declarație de avere din ultimii 17 ani, Nica nu a menționat vreun cont bancar. Împrumut de 127.000 de euro, la sacoșă Iar în declarația de avere din aprilie 2013 a menționat și că a acordat un împrumut de 127.000 de euro (unei rude, probabil, Aurel Cristian Nica). Prima menționare a împrumutului dat de 127.000 de euro, în declarația de avere a lui Adrian Nicușor Nica din aprilie 2013. Rubrica de active financiare (conturi) este goală, la fel ca în toate declarațiile de avere din 2013 până în prezent (sursa: integritate.eu) La acea dată, actualul șef al Fiscului câștiga anual, împreună cu soția, cam 150.000 de lei pe an (cu excepția anului 2012, în care Nica a câștigat peste 350.000 de lei). Și mai avea și rate la două credite (unul de 105.000 de euro, celălalt - de 340.000 de lei). Așadar, nu doar că Nica nu avea banii să dea acel împrumut, dar l-a mai dat și la sacoșă, nu prin bancă. Sau, dacă a folosit un cont bancar, nu l-a declarat niciodată.

EXCLUSIV Patronul Nuba, clubul unde Sorin Grindeanu se afișa cu Laura Vicol, împrumut la PSD de 1,6 milioane de lei printr-o firmă fără activitate
Investigații

EXCLUSIV Patronul Nuba, clubul unde Sorin Grindeanu se afișa cu Laura Vicol, împrumut la PSD de 1,6 milioane de lei printr-o firmă fără activitate

Patronul Nuba, împrumut mascat la PSD: o firmă înființată de Jean Sasu, unul dintre patronii de la Clubul Nuba, a fost folosită ca paravan pentru un împrumut către PSD. Este vorba de 1,6 milioane de lei, echivalentul a 320.000 de euro, bani primiți de social-democrați în campania electorală. La Nuba petrecea Sorin Grindeanu cu Laura Vicol, colega sa de partid, dar și de călătorii în avioane private plătite de Nordis. Sorin Grindeanu și Laura Vicol, petreceri de lux la Nuba Ministrul Sorin Grindeanu, actualul președinte interimar al PSD, a avut o relație apropiată cu Laura Vicol, fosta sa colegă de partid și soția lui Vladimir Ciorbă, patronul grupului de firme Nordis. Citește și: Surse: Bolojan, premier, cu drept de veto la viitorii miniștri, dar va pleca la rotativă. Succesorul cel mai probabil: Grindeanu Escapadele nocturne lui Sorin Grindeanu cu Laurei Vicol din celebrul club Nuba au ajuns de notorietate după ce au fost făcute publice filmări și fotografii realizate de paparazzi. Mai mult, Sorin Grindeanu a zburat cu avioanele private închiriate de Nordis, alături Marcel Ciolacu și Alfred Simonis. Cei trei pesediști erau însoțiți în unele zboruri chiar de principalul acționar Nordis, Vladimir Ciorbă, dar și de Laura Vicol. Chitanțele-fantomă ale lui Grindeanu pentru zborurile Nordis Sorin Grindeanu, care nu a fost audiat de procurorii DIICOT în dosarul Nordis, susține că are chitanțe care dovedesc că și-ar fi plătit singur cota aferentă zborurilor private, însă nu le-a arătat niciodată. Afacerea Nordis, investigată de procurorii DIICOT, le-a adus soților Laura Vicol și Vladimir Ciorbă mai multe capete de acuzare, inclusiv complicitate la delapidare și spălare de bani. În referatul procurorilor DIICOT, se meționează Nordis a băgat în contabilitate cheltuieli de protocol în valoare de 850.000, bani plătiți la cluburile NUBA, acolo unde petrecea Sorin Grindeanu alături de Laura Vicol. Euphorich World, împrumut de 1,6 milioane lei la PSD PSD a făcut publică lista persoanelor juridice care au acordat în anul 2024 împrumuturi a căror valoare depăşeşte 100 de salarii de bază minime brute pe ţară. Printre aceste firme se află și socieatea Euphorich World, care a acordat partidului un împrumut de 1,6 milioane lei, echivalentul a 320.000 de euro. Banii au fost împrumutați în data de 22 octombrie 2024, iar PSD trebuia să îi returneze pe 30 aprilie 2025. Datele financiare ale firmei Euphorich World arată că aceasta a fost folosită ca paravan pentru a ascunde numele real al persoanei fizice sau juridice care a creditat PSD. Firma, zero încasări în 2024 Conform Ministerului de Finanțe, societatea Euphorich World nu a avut în anul fiscal 2024 nici o activitate economică. A avut, însă, cheltuieli de 45.749 lei, bani pe care i-a trecut și la pierderi.   Mai mult, firma a înregistrat capitaluri negative de 102.705 lei. Euphorich World a menționat o creanță de 1,6 milioane lei, adică exact banii pe care i-a împrumutat PSD, condus în prezent de Sorin Grindeanu. Totodată, firma a raportat datorii de 1.702.785 lei. Practic, este vorba de suma pe care a luat-o cu împrumut pentru PSD, de capitalurile negative înregistrate și o diferență de 80 de lei, aflată în conturile bancare. Patronul Nuba, împrumut mascat la PSD Firma Euphorich World a fost înființată în aprilie 2023 de Jean Sasu (50%), unul dintre asociații de la Clubul Nuba, celebra influenceriță Cristina Ich (25%) și Cătălin Niculae Dârdea (25%). Câteva luni mai târziu, în octombrie 2023, Jean Sasu și Cristina Ich și-au cedat părțile sociale lui Cătălin Niculae Dârdea. Cel din urmă este un apropiat al lui Jean Sasu. Întrebat de către DeFapt.ro care au fost motivele pentru care firma Euphorich World a acordat împrumutul de 1,6 milioane lei, Jean Sasu a pretextat că nu are datele: „Trebuie să verific cu colegii și o să revin pe numărul acesta de telefon înapoi. Verific exact ca să nu vă induc în eroare.” Nu a revenit, însă, cu explicațiile promise.     

EXCLUSIV O modistă din anturajul Sorinei Docuz, împrumut de 1,6 milioane de lei la PSD. Firma are datorii de milioane și pierderi
Investigații

EXCLUSIV O modistă din anturajul Sorinei Docuz, împrumut de 1,6 milioane de lei la PSD. Firma are datorii de milioane și pierderi

Modistă cu datorii, împrumut la PSD: Andra Olaru, creatoare de modă, a împrumutat cu 1,6 milioane de lei, echivalentul a 320.000 euro, Partidul Social Democrat, condus de Marcel Ciolacu. Firma Andrei Olaru a avut anul trecut o cifră de afaceri netă de două ori mai mică decât suma împrumutată social-democraților și pierderi de peste 397.000 lei. Citește și: ANALIZĂ Puterea uriașă la care aspiră Simion: numește premierul, judecător la CCR, șefii serviciilor secrete Chiar dacă, aparent, nu are nici o legătură directă cu PSD, majoritatea postărilor de pe Instagram ale Andrei Olaru sunt apreciate de fotomodelul Roxana Ilie, o apropiată a ministrului Sorin Grindeanu și prietena Sorinei Docuz, actuala parteneră a lui Marcel Ciolacu. Modistă cu datorii, împrumut la PSD Pe 24 octombrie 2024, Sediul Central al PSD a contractat un împrumut de 1,6 milioane de lei, adică puțin peste 320.000 de euro, de la firma Almaz Design Management, cu sediul în Sectorul 1 din București. Banii urmau să fie restituiți la data de 30 aprilie 2025, ceea ce probabil s-a și întâmplat. Societatea comercială Almaz Design Management, fostă Almaz Fashion, a fost înființată la finalul anului 2013 de James Kodor (51%) și Andra Melania Nicoleta Olaru (49%). Ulterior, pe 4 august 2014, cei doi asociați au decis ca pe funcția de administrator să fie numită Ștefana Teodora Maior. Un an mai târziu, James Kodor a hotărât să cesioneze 31% din părțile sociale Andrei Olaru, iar restul de 20%, Ștefaniei Maior. În iulie 2018, Ștefana Teodora Maior și-a cedat părțile sociale Andrei Olaru, care a devenit asociat unic și a preluat și funcția de administrator.  Datorii de peste patru milioane de lei și pierderi Almaz Design Management deține un magazin online prin care se comercializează haine de damă și huse branduite pentru telefoane mobile. Informațiile fiscale publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor arată că această afacere a Andrei Melania Nicoleta Olaru a înregistrat pierderi în anul fiscal 2024, atunci când a împrumutat 1,6 milioane lei PSD-ului. Astfel, a raportat o cifră de afaceri netă de 732.868 lei și pierderi de 397.052 lei. Totodată, firma a declarat datorii de peste 4,63 milioane lei și creanțe de peste 464.716 lei, în timp ce în casă și în conturi bancare avea puțin peste 1,64 milioane lei (practic, exact cât a dat cu împrumut partidului).  DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la Andra Olaru, dar aceasta nu a răspuns întrebărilor transmise. 

România trebuia să modernizeze 24 de spitale prin PNRR. Au mai rămas 13, restul se vor face cu bani împrumutați
Eveniment

România trebuia să modernizeze 24 de spitale prin PNRR. Au mai rămas 13, restul se vor face cu bani împrumutați

România trebuia să modernizeze 24 de spitale prin PNRR, dar au mai rămas 13, iar restul se vor face cu bani împrumutați de la Banca Europeană de Investiții (BEI), a explicat, azi, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș. Citește și: Cine este obscurul secretar de stat din MApN care a spus că va chema poliția dacă ne invadează rușii Guvernarea PSD-PNL a înființat, în 2022, o agenție pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate, ANDIS. Agenția are peste 80 de posturi.  Însă, acum, Marcel Boloș arată că, urmare a întârzierilor în modernizarea spitalelor, acestea sunt scoase de pe lista proiectelor care primesc granturi prin PNRR. Citește și: Cine este obscurul secretar de stat din MApN care a spus că va chema poliția dacă ne invadează rușii România trebuia să modernizeze 24 de spitale prin PNRR „Iniţial, când am pornit Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, am pornit la drum cu 24, după care la prima renegociere au rămas 19, iar acum discuţiile cu Comisia Europeană au fost ca toate acele spitale care au contractele de achiziţie publică încheiate şi munca în şantier începută să poată continua finanţarea din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Această negociere este în momentul de faţă în lucru cu reprezentanţii Comisiei, urmează să fie definitivată în cursul acestei luni. Îngrijorarea pe care o are Comisia este că aceste proiecte de infrastructură spitalicească, care sunt complexe şi cu un nivel ridicat de risc de implementare, nu vor fi finalizate până pe 31 august 2026 (...) Niciunul dintre aceste spitale nu va rămâne în voia sorţii, înţelegând importanţa pe care o au. 13 sunt în discuţie cu Comisia Europeană pentru ca să fie păstrate la finanţare din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Diferenţa de şase, până la 19, cât ne-am angajat, analizăm posibilitatea de a fi transferate în Programul de sănătate sau în împrumutul BEI. Deci, în momentul de faţă, analizele şi discuţiile pe care le avem sunt ca proiectele să aibă identificate surse de finanţare şi să nu afectăm infrastructura de sănătate”, a spus Boloș, la o audiere în Parlament. 

Guvernul Ciolacu II nu mai găsește bani să se împrumute pe termen lung, anunță fostul premier PNL Florin Cîțu
Politică

Guvernul Ciolacu II nu mai găsește bani să se împrumute pe termen lung, anunță fostul premier PNL Florin Cîțu

Guvernul Ciolacu II nu mai găsește bani să se împrumute pe termen lung, anunță fostul premier PNL Florin Cîțu. El a scris, luni, pe Facebook, că ministerul de Finanțe a încercat să împrumute 300 milioane lei la o scadență de 15 ani și nu i-a dat nimeni. Citește și: Guvernul Ciolacu II se adâncește în datorii: deficit de 30 de miliarde lei, 1,58% din PIB, în februarie - presă Luni seara, într-un interviu pentru Antena 3, președintele interimar, Ilie Bolojan, părea să confirme, indirect, această informație: „Avem o economie bazată pe consum și importuri și în această situație orice fel de trepidație economică ne va duce în situația în care nu vom mai primi credite”. Guvernul Ciolacu nu mai găsește bani să se împrumute Potrivit lui Cîțu, ulterior, Finanțele au reușit un împrumut de 2,1 miliarde de lei, dar investitorii „au oferit bani doar pentru un an!!!”.  „UPDATE. După ce a fost refuzat de investitori, MF a împrumutat azi cea mai mare suma într-o singură emisiune de obligațiuni din mai 2023 și până astăzi- 2,1 miliarde lei. FOARTE GRAV: investitorii au oferit bani doar pentru un an!!! ------------------------------------------------------------------- Ministerul Finanțelor REFUZAT de investitori. A încercat să împrumute 300 milioane lei la o scadență de 15 ani și nu i-a dat nimeni. O suma infimă și tot nu a găsit interes. Asta este România azi cu guvernare socialistă”, a scris Cîțu pe Facebook.   România plătește în prezent cele mai mari dobânzi din regiune pentru împrumuturile de stat, cu rate care se situează între 7% și 8%, declara, în ianuarie, ministrul Finanțelor, Tánczos Barna. El a recunoscut că aceste dobânzi sunt rezultatul deficitului uriaș. 

EXCLUSIV Protejata lui Manda, soțul Liei Olguța Vasilescu, a luat 50.000 de euro de la o pensionară ca să finanțeze PSD Dolj
Investigații

EXCLUSIV Protejata lui Manda, soțul Liei Olguța Vasilescu, a luat 50.000 de euro de la o pensionară ca să finanțeze PSD Dolj

Protejata lui Manda, împrumut din pensie. Este vorba despre senatoarea Alexandra Presură, care a luat cu împrumut 198.000 lei, echivalentul a 50.000 de euro, de la o pensionară din Craiova. Scopul împrumutului: finanțarea candidaturii la alegerile parlamentare din decebrie 2024. Banii luați de la pensionară i-a dat ca împrumut filialei PSD Dolj, organizație controlată de europarlamentarul Claudiu Manda, soțul primăriței Craiovei, Lia Olguța Vasilescu. Citește și: Mesaj agresiv al unui medic UPU, din Râmnicu Vâlcea, împotriva pacienților: „Țărani cocliți și analfabeți” Cu patru ani înainte, Presură mai luase un împrumut, de 133.800 lei, de la un "prieten". Bani pe care nu i-a mai restituit, conform declarațiilor sale de avere. Cariera politică a senatoarei Alexandra Presură este strâns legată de cea a europarlamentarului Claudiu Manda. Cariera politică a unei contabile de bibliotecă Alexandra Presură (41 de ani) s-a înregimentat în urmă cu 18, adică în 2007, ani în organizația de tineret a PSD Dolj, condusă de Claudiu Manda. Tânăra a intrat în câmpul muncii doi ani mai târziu, în ianurie 2009, cu câteva luni înainte de a-și lua licența de economist de la o facultate a Universității din Craiova. Inițial, s-a ocupat de contabilitate primară la Cabinetul Expertului Contabil Stamin Aurora, apoi a ajuns la Biblioteca Județeană "Alexandru și Aristia Aman". În timp ce ținea contabilitatea bibliotecii din Craiova, Alexandra Presură urma cursurile unui master în contabilitate la Universitatea "Spiru Haret" din București. Tot în paralel, în perioada februarie 2014 – iunie 2016, a reprezentat Consiliul Județean Dolj în Consiliul de Administrație al firmei Parc Industrial Craiova SA. Presură și Manda, tandrețuri la vedere (sursa: Facebook/Alexandra Presură) Deputată la 32 de ani Cariera Alexandrei Presură avea să i se schimbe complet în vara anului 2016. Atunci Claudiu Manda, președintele PSD Dolj, a decis ca aceasta să candideze pe lista partidului pentru funcția de consilier județean. O lună mai târziu, în iulie 2016, Alexandra Presură avea să fie numită în funcția de director al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară "Zona Metropolitană Craiova". Tot cu susținerea politică a lui Claudiu Manda, Presură a câștigat primul mandat de deputat în decembrie 2016. Apoi, pe al doilea, în 2020. În primii patru ani de mandat, deputata Alexandra Presură a vorbit 28 de minute și 44 de secunde în 14 ședințe. A depus în scris 38 de declarații politice și a susținut 80 de propuneri legislative, din care au fost promulgate 33. Totodată, a mai depus nouă întrebări și interpelări, dar a și semnat patru moțiuni. În al doilea mandat, deputata Presură a vorbit două ore, 21 de minute și trei secunde în patru ani. A luat cuvântul de 25 de ori, a susținut 78 de inițiative legislative, din care au fost adoptate 33, a depus 13 întrebări și interpelări. A semnat și șase moțiuni. A "uitat" să restituie 133.800 lei Alexandra Presură a menționat în declarația de avere depusă în decembrie 2020, după câștigarea celui de-al doilea mandat de deputat, că a contribuit la campania electorală a PSD Dolj cu suma de 133.800 lei. Bani pe care i-ar fi luat cu împrumut de la o persoană fizică. Nu a menționat numele creditorului în declarația de avere, așa cum era obligată de lege. Iar banii nu au fost restituiți niciodată, conform declarațiilor de avere depuse ulterior de Alexandra Presură. DeFapt.ro a întrebat-o pe Alexandra Presură de la cine a împrumutat cei 133.800 lei și de ce nu i-a restituit, însă aceasta a declarat că a menționat atât numele persoanei de la care s-a împrumutat, dar și restituirea sumei. "În declarația mea depusă este... se vede numele. Am completat declarația de avere fără să trec numele persoanei? Am menționat restituirea împrumutului în declarația de avere din iunie 2021. O să verific și eu pe site. Am restituit suma și nu am cum să nu trec așa ceva. Vă spun sigur că am menționat (numele creditorului – n.r.) pentru că nu aveam cum să nu menționez. Probabil este blurat. O să verific și eu, dar nu-mi dau seama de ce nu apare că am restituit. Banii s-au restituit, vă dați seama că i-am luat special pentru campanie”, a declarat Alexandra Presură. Protejata lui Manda, împrumut din pensie Claudiu Manda, cel care controlează cu mână de fier filiala PSD Dolj, a decis în toamna anului trecut ca deputata Alexandra Presură să candideze pentru funcția de senator. A fost validată în decembrie 2024. Declarația de avere depusă de aceasta la începutul mandatului de senator este aproape goală. Scriptic, ea nu are terenuri, case, bijuterii sau investiții după două mandate de deputat. A menționat doar împrumuturile făcute pentru a-și plăti contribuția la campaniile electorale către partid. De data aceasta, senatoarea Alexandra Presură susține că a împrumutat cu suma de 100.000 lei PSD, controlat de Marcel Ciolacu, și cu 198.000 lei filiala PSD Dolj, controlată de Claudiu Manda, soțul Liei Olguța Vasilescu, primarul Craiovei. Suma de 100.000 lei a fost împrumutată de la bancă. Banii pentru filiala condusă de Claudiu Manda au fost împrumutați de Presură de la o anume Zoia Dinulescu, o pensionară din Craiova. Împrumut luat de senatoarea Presură de la pensionara Zoia Dinulescu (sursa: senat.ro) Întrebată de către DeFapt.ro cine este Zoia Dinulescu și dacă este aceeași persoană care apare într-o veche afacere imobiliară, Alexandra Presură a confirmat. "Zoia Dinulescu este o doamnă în vârstă. Da, a revendicat, dar nu are nici o legătură. Nu a revendicat de la Primăria Craiova. E prin instanță... puteți să vedeți că este prin instanță. Nu are treabă cu politica, puteți să verificați că sunt mai mulți moștenitori", a declarat senatoarea Alexandra Presură.   

Capcana împrumuturilor IFN: cum dobânzile exorbitante și penalitățile zilnice au transformat un împrumut de 10.500 lei într-o datorie de peste 49.000 lei
Eveniment

Capcana împrumuturilor IFN: cum dobânzile exorbitante și penalitățile zilnice au transformat un împrumut de 10.500 lei într-o datorie de peste 49.000 lei

Capcana împrumuturilor IFN (instituții financiare nebancare). O femeie a contractat în octombrie 2022 un împrumut de 10.500 lei de la o instituție financiară nebancară, beneficiind de o dobândă anuală fixă de 92% și o dobândă penalizatoare de 0,2602% pe zi. Capcana împrumuturilor IFN (instituții financiare nebancare) Întârzierea plăților a transformat rapid acest împrumut într-o capcană financiară, crescând datoria la de patru ori suma inițială și ajungând la 49.753 lei, din care 500 lei reprezintă comisionul de analiză. Citește și: EXCLUSIV Rusul care a investit banii lui Abramovici în UE, cetățean român cu acte ucrainene considerate false de Chișinău, care a refuzat să-i acorde cetățenia moldovenească Cazul a atras atenția Comisariatului pentru Protecția Consumatorilor și a instanțelor de judecată, evidențiind costurile exorbitante ale serviciilor IFN. Situația a atras atenția asupra unei analize financiare riguroase înainte de a recurge la împrumuturile oferite de instituțiile nebancare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Nordis, țeapa țepelor pentru doi oameni de afaceri: ar fi luat un împrumut de 12 milioane de euro pentru 160 de apartamente, sunt pe cale să piardă tot
Economie

Nordis, țeapa țepelor pentru doi oameni de afaceri: ar fi luat un împrumut de 12 milioane de euro pentru 160 de apartamente, sunt pe cale să piardă tot

Dezastru: împrumut uriaș pentru apartamente Nordis. Legăturile financiare dintre oamenii de afaceri ieșeni Bogdan Gheorghiu și Cristian Delcea, care au investit zeci de milioane de lei în schema Nordis prin Multiactive Finance SRL, complică și mai mult tabloul afacerii. Dezastru: împrumut uriaș pentru apartamente Nordis O altă companie controlată de aceștia gestionează un împrumut de proporții semnificative. Gheorghiu și Delcea sunt acționari comuni la Egros Trade SRL, firma care administrează centrul comercial Egros. Citește și: EXCLUSIV Atacurile cibernetice din timpul alegerilor prezidențiale au dispărut fără urmă: SRI, care le-a menționat, nu mai comentează, AEP și STS nu admit că sistemul IT ar fi fost în pericol Conform unui extras de Carte Funciară, asupra centrului comercial este instituită o ipotecă de către Garanti Bank. Documentul indică: "Intabulare, drept de IPOTECĂ, Valoare: 8.705.000 EUR + 3.000.000 EUR". Continuarea, în Ziarul de Iași.

Județul lui Ciolacu, primul care nu mai scoate piese de tezaur din țară: muzeul Buzăului se mai gândește dacă trimite diadema "prințesei" cu capul alungit la o expoziție în Ungaria
Eveniment

Județul lui Ciolacu, primul care nu mai scoate piese de tezaur din țară: muzeul Buzăului se mai gândește dacă trimite diadema "prințesei" cu capul alungit la o expoziție în Ungaria

Împrumut reconsiderat al artefactului de tezaur. Muzeul Județean Buzău reevaluează decizia de a împrumuta diadema descoperită la Gherăseni, considerată o piesă de tezaur național, pentru expoziția „Attila the Hun” din Ungaria. Descoperită într-un mormânt care ar fi aparținut unei „prințese” cu craniul alungit, diadema a fost subiectul mai multor studii și expoziții internaționale. Împrumut reconsiderat al artefactului de tezaur Expoziția programată pentru sfârșitul anului 2025 își propune să reunească artefacte din perioada hunică, inclusiv piese descoperite pe teritoriul României. Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga Muzeul Județean Buzău deține mai multe obiecte din secolele IV-V, precum bijuterii și catarame, care reflectă influența hunilor în zonă. Conducerea muzeului ia în considerare măsurile de securitate necesare înainte de a lua o decizie finală privind împrumutul diademei. Riscurile legate de protecția patrimoniului cultural, mai ales în contextul recentelor evenimente internaționale, sunt factori esențiali în această analiză. Expoziția din Ungaria Directorul Muzeului Judeţean Buzău, Daniel Costache, a declarat pentru Agerpres: "În Ungaria a fost o solicitare pentru o expoziţie foarte interesantă ca tematică, , expoziţie care reunea obiecte de interes arheologic, artefacte descoperite şi pe teritoriul României, în legătură cu prezenţa hunilor aici, dar şi obiecte de artă, tablouri care zugrăveau aspecte din perioadă sau portrete realizate. Muzeul Judeţean Buzău are foarte multe piese care să înfăţişeze perioada secolelor IV-V, piese care au fost descoperite pe teritoriul judeţului nostru la Gherăseni, la Grindu". Caracteristicile diademei Diadema de la Gherăseni este realizată din bronz acoperit cu foiță de aur, măsoară 19,5 x 4,5 cm și este decorată cu 143 de almandine. Valoarea sa istorică și artistică o plasează printre cele mai importante artefacte descoperite în România, consolidând importanța deciziei privind participarea la expoziția din Ungaria.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră