sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: împrumut

27 articole
Eveniment

Capcana împrumuturilor IFN: un împrumut de 10.500 lei a devenit o datorie de peste 49.000 lei

Capcana împrumuturilor IFN (instituții financiare nebancare). O femeie a contractat în octombrie 2022 un împrumut de 10.500 lei de la o instituție financiară nebancară, beneficiind de o dobândă anuală fixă de 92% și o dobândă penalizatoare de 0,2602% pe zi. Capcana împrumuturilor IFN (instituții financiare nebancare) Întârzierea plăților a transformat rapid acest împrumut într-o capcană financiară, crescând datoria la de patru ori suma inițială și ajungând la 49.753 lei, din care 500 lei reprezintă comisionul de analiză. Citește și: EXCLUSIV Rusul care a investit banii lui Abramovici în UE, cetățean român cu acte ucrainene considerate false de Chișinău, care a refuzat să-i acorde cetățenia moldovenească Cazul a atras atenția Comisariatului pentru Protecția Consumatorilor și a instanțelor de judecată, evidențiind costurile exorbitante ale serviciilor IFN. Situația a atras atenția asupra unei analize financiare riguroase înainte de a recurge la împrumuturile oferite de instituțiile nebancare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Capcana împrumuturilor IFN (instituții financiare nebancare) (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Dezastru: împrumut uriaș pentru apartamente Nordis (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Dezastru: împrumut uriaș pentru apartamente Nordis

Dezastru: împrumut uriaș pentru apartamente Nordis. Legăturile financiare dintre oamenii de afaceri ieșeni Bogdan Gheorghiu și Cristian Delcea, care au investit zeci de milioane de lei în schema Nordis prin Multiactive Finance SRL, complică și mai mult tabloul afacerii. Dezastru: împrumut uriaș pentru apartamente Nordis O altă companie controlată de aceștia gestionează un împrumut de proporții semnificative. Gheorghiu și Delcea sunt acționari comuni la Egros Trade SRL, firma care administrează centrul comercial Egros. Citește și: EXCLUSIV Atacurile cibernetice din timpul alegerilor prezidențiale au dispărut fără urmă: SRI, care le-a menționat, nu mai comentează, AEP și STS nu admit că sistemul IT ar fi fost în pericol Conform unui extras de Carte Funciară, asupra centrului comercial este instituită o ipotecă de către Garanti Bank. Documentul indică: "Intabulare, drept de IPOTECĂ, Valoare: 8.705.000 EUR + 3.000.000 EUR". Continuarea, în Ziarul de Iași.

Împrumut reconsiderat al artefactului de tezaur (sursa: historia.ro)
Eveniment

Împrumut reconsiderat al artefactului de tezaur

Împrumut reconsiderat al artefactului de tezaur. Muzeul Județean Buzău reevaluează decizia de a împrumuta diadema descoperită la Gherăseni, considerată o piesă de tezaur național, pentru expoziția „Attila the Hun” din Ungaria. Descoperită într-un mormânt care ar fi aparținut unei „prințese” cu craniul alungit, diadema a fost subiectul mai multor studii și expoziții internaționale. Împrumut reconsiderat al artefactului de tezaur Expoziția programată pentru sfârșitul anului 2025 își propune să reunească artefacte din perioada hunică, inclusiv piese descoperite pe teritoriul României. Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga Muzeul Județean Buzău deține mai multe obiecte din secolele IV-V, precum bijuterii și catarame, care reflectă influența hunilor în zonă. Conducerea muzeului ia în considerare măsurile de securitate necesare înainte de a lua o decizie finală privind împrumutul diademei. Riscurile legate de protecția patrimoniului cultural, mai ales în contextul recentelor evenimente internaționale, sunt factori esențiali în această analiză. Expoziția din Ungaria Directorul Muzeului Judeţean Buzău, Daniel Costache, a declarat pentru Agerpres: "În Ungaria a fost o solicitare pentru o expoziţie foarte interesantă ca tematică, , expoziţie care reunea obiecte de interes arheologic, artefacte descoperite şi pe teritoriul României, în legătură cu prezenţa hunilor aici, dar şi obiecte de artă, tablouri care zugrăveau aspecte din perioadă sau portrete realizate. Muzeul Judeţean Buzău are foarte multe piese care să înfăţişeze perioada secolelor IV-V, piese care au fost descoperite pe teritoriul judeţului nostru la Gherăseni, la Grindu". Caracteristicile diademei Diadema de la Gherăseni este realizată din bronz acoperit cu foiță de aur, măsoară 19,5 x 4,5 cm și este decorată cu 143 de almandine. Valoarea sa istorică și artistică o plasează printre cele mai importante artefacte descoperite în România, consolidând importanța deciziei privind participarea la expoziția din Ungaria.

Ciolacu a finanțat afacerile nepotului "deștept" (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu, Economedia)
Investigații

Ciolacu a finanțat afacerile nepotului "deștept"

Ciolacu a finanțat afacerile nepotului "deștept". Premierul României are un nepot, Mihai Cristian Ciolacu, care a făcut cu statul afaceri de zeci de milioane de euro. Două parcuri fotovoltaice pe banii statului Solar Energy Production SRL și Development Power Solar Energy SRL, companii fondate de Mihai Cristian Ciolacu, nepotul premierului Marcel Ciolacu, au obținut finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru construirea a două parcuri fotovoltaice în decembrie 2023. Citește și: Ciolacu, ultimul pas înainte de divorț: a făcut „partaj voluntar” al bunurilor din Buzău. Motivația sa: „apropierea campaniei” Mihai Ciolacu a scos aceste proiecte la vânzare, semnând acorduri prealabile cu Premier Energy Group, companie deținută de omul de afaceri ceh Jiří Šmejc, cunoscut pentru legăturile sale istorice cu China și Rusia, arată Hotnews. Premier Energy Group a confirmat că se află în proces de achiziție a două parcuri fotovoltaice în Buzău, fără a preciza identitatea vânzătorului. Potrivit Ministerului Energiei, proprietarul proiectelor scoase la vânzare este nepotul lui Marcel Ciolacu, prin intermediul vânzării acțiunilor din cele două firme. Ciolacu a finanțat afacerile nepotului "deștept" Și Marcel Ciolacu a investit în afacerile nepotului său. Citește și: EXCLUSIV Cum a „albit” Ciolacu 490.000 de lei: mai întâi i-ar fi scos din chioșcul din Buzău, ca dividende, deși chioșcul avea profit anual de 20 de ori mai mic, apoi i-a împrumutat unui nepot Printr-un împrumut de 490.000 de lei acordat în 2022, exact în perioada în care firmele nepotului obțineau avize de la Transelectrica pentru a înființa parcuri fotovoltaice. Avize obținute de Mihai Cristian Ciolacu pe repede înainte, în doar patru luni, în timp ce alte companii așteaptă și câte un an. Suma dată cu împrumut de Marcel Ciolacu provenea din dividende "umflate" primite de la chioșcu din piața din Buzău în care actualul premier era acționar.

UE împrumută Ucraina, 35 miliarde euro (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE împrumută Ucraina, 35 miliarde euro

UE împrumută Ucraina, 35 miliarde euro. Ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene au aprobat miercuri o contribuție de 35 de miliarde de euro pentru un împrumut destinat Ucrainei. Această decizie face parte dintr-un plan mai amplu convenit de statele G7 pentru susținerea Kievului în fața invaziei ruse, conform unor surse diplomatice. Planul de susținere al G7 Grupul G7, format din Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și SUA, a decis în iunie să acorde Ucrainei un credit garantat de veniturile generate de activele rusești înghețate, evaluate la aproximativ 300 de miliarde de dolari, în urma sancțiunilor impuse Rusiei. Citește și: VIDEO Și cu banii Nordis, Selly și-a luat Mercedes Maybach clasa S de peste 250.000 de euro. Firma influencerului are datorii de milioane, dar plătește leasing pentru Mercedes și Porsche Planul include utilizarea acestor venituri pentru sprijinirea Ucrainei. UE împrumută Ucraina, 35 miliarde euro Împrumutul oferit de UE Ucrainei va include sume preluate din veniturile generate de activele rusești înghețate. Statele membre ale UE au stabilit în luna mai că 90% din aceste venituri vor fi alocate ajutorului militar pentru Kiev, iar restul de 10% vor fi destinate altor forme de asistență pentru Ucraina. Până în septembrie 2024, Uniunea Europeană și statele sale membre au oferit Ucrainei, din februarie 2022 când a început invazia rusă, aproximativ 118 miliarde de euro sub formă de ajutor militar și economic. Această sumă nu include noul împrumut de 35 de miliarde de euro, conform comisarului european Valdis Dombrovskis.

SUA împrumută România pentru achiziții militare (sursa: gov.ro)
Eveniment

SUA împrumută România pentru achiziții militare

SUA împrumută România pentru achiziții militare. Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, şi directorul Agenţiei SUA de Cooperare pentru Securitate şi Apărare, Michael Miller, au semnat, miercuri, la Palatul Victoria, un acord privind un împrumut de 920 de milioane de dolari din Fondul pentru Finanţare Militară al Statelor Unite ale Americii. SUA împrumută România pentru achiziții militare "Acest împrumut de aproape un miliard de dolari reprezintă o formă de solidaritate, (...) de îmbunătăţire a interoperabilităţii cu NATO pentru deceniile care urmează”, a afirmat, la ceremonia de semnare a acordului, Michael Miller. Citește și: Guvernul a tăiat 16 miliarde lei din cheltuielile cu PNRR și a crescut cu 18 miliarde de lei cheltuielile cu salariile bugetarilor. Consiliul Fiscal atrage atenția asupra riscurilor majore „Acest moment întăreşte relaţiile dintre aliaţi care datează de 20 de ani şi este şi o dovadă a implicării profunde la nivel guvernamental - Departamentul de Stat din SUA, Ministerul Apărării din SUA, Congresul şi de cealaltă parte - Parlamentul României, Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor. România reprezintă o ancoră pentru cooperarea şi securitatea la Marea Neagră. (...) Felicit România pentru că îşi prioritizează aceste investiţii, pentru rolul conducător pe care şi-l asumă în cadrul NATO cu investiţii de peste 2% din PIB în domeniul Apărării", a adăugat acesta. Importanța României pe Flancul estic El a subliniat importanţa României pe Flancul estic şi angajamentul SUA de a continua această cooperare. "Îmi exprim recunoştinţa românilor pentru că găzduiesc zeci de mii de soldaţi ai NATO şi, în mod special, ai Statelor Unite. Astfel se poate asigura siguranţa navigaţiei, se poate continua Parteneriatul România - Statele Unite şi se pot combate eforturile de îngenunchiere a Ucrainei. Aceste împrumuturi directe sunt acordate numai partenerilor noştri apropiaţi, iar România reprezintă unul dintre cei mai importanţi parteneri pentru Departamentul Apărării din Statele Unite. Faptul că sunt astăzi, aici, reprezintă dovada importanţei României pe Flancul estic şi angajamentul SUA de a continua această cooperare", a transmis Miller. La ceremonia de semnare a acordului au participat ambasadorul SUA în România, Kathleen Kavalec, şi premierul Marcel Ciolacu.

Jinga, 10.000 EUR de la subordonată tocmai angajată ca adjunctă a sa (sursa: Inquam Photos/Sabin Cirstoveanu)
Investigații

Jinga, 10.000 EUR de la subordonată

Jinga, 10.000 EUR de la subordonată. Daniel Jinga, managerul Operei Naționale București, și-a triplat salariul anual. Astfel, de la 25.000 de euro, a ajuns la peste 80.000 de euro cu ajutorul altor "venituri asociate drepturilor salariale". Citește și: EXCLUSIV Grupul PSD Buzău a acaparat Opera Națională: directorul Jinga îi dă contracte ex-directorului Dincă, șeful Radioului Public, care îi oferă la schimb roluri de dirijor lui Jinga Mai mult, nu a menționat în ultima sa declarația de avere două împrumuturi (de 5.000 de euro, respectiv de 25.000 de lei), bani pe care i-a primit de la Roxana Fizeșan, pe care Jinga a angajat-o direct pe funcția de director general adjunct al Operei Naționale București la începutul anului 2023. La solicitarea DeFapt.ro, Roxana Fizeșan, fostă angajată a Agenției Naționale a Medicamentului, a declarat că are o relație apropiată cu managerul Daniel Jinga, care a angajat-o pentru că avea nevoie de ajutorul ei pentru a conduce Opera Națională București. Misterul triplării salariului lui Jinga Dirijorul Daniel Jinga, managerul Operei Naționale București (ONB), a menționat în ultima declarație de avere că în 2023 a încasat un salariu anual de 122.574 lei, echivalentul a 25.000 de euro. Citește și: Raluca Turcan face un ghiveci comasând Opera Națională București și Centru Național de Artă „Tinerimea Română” pentru ca dirijorul Jinga să nu-și piardă postul de director Pe lângă salariu, a mai primit "alte drepturi asociate drepturilor salariale" în cuantum de 272.433 lei, adică în jur de 55.000 de euro. De la ONB. Practic, Jinga și-a triplat salariul anual fără ca nimeni să știe de unde provin aceste drepturi salariale. Surse din cadrul ONB au declarat pentru DeFapt.ro că salariul lunar al managerului Daniel Jinga este de aproximativ 12.000 lei, plus alți 2.000 lei pe care îi primește lunar pentru plata chiriei. Drepturi de autor de la instituții publice Cumulat, managerul Daniel Jinga primește anual de la ONB în jur de 33.000 de euro, cu 47.000 de euro mai puțin decât veniturile declarate. Managerul Daniel Jinga nu a vrut să explice de unde rezultă această diferență între veniturile declarate și nici ce înseamnă "alte drepturi asociate drepturilor salariale". Din declarația de avere a lui Daniel Jinga mai aflăm că anul trecut a încasat drepturi de autor în cuantum de 41.000 de lei de la firmele Media Group Services International și United Media Group Europe. Alți 95.000 de lei i-au fost plătiți ca drepturi de autor de mai multe instituții publice de cultură din țară. Printre acestea se află Centrul Județean de Cultură Dâmbovița, Ateneul Național din Iași, Institutul Cultural Român și Asociația Orchestra Simfonică București. Jinga, 10.000 EUR de la subordonată La începutul anului 2023, managerul Daniel Jinga a decis ca Roxana Fizeșan, o angajată a Agenției Naționale a Medicamentului, să preia funcția de director general adjunct al Operei Naționale București. Noua subalternă a managerului Daniel Jinga i-a dat ulterior bani cu împrumut. De două ori. Prima dată, l-a împrumutat cu 5.000 de euro. Apoi, i-a mai dat încă 25.000 de lei, adică alți 5.000 de euro. În total 10.000 de euro. Subalterna a menționat împrumuturile în declarația ei de avere depusă în anul 2024 pentru anul 2023. Bani luați cu împrumut și nedeclarați de Daniel Jinga (sursa: integritate.eu) Însă managerul Daniel Jinga nu a menționat cele două împrumuturi în declarația de avere depusă în anul 2024, ca nu cumva să se afle că și-a angajat prietena pe funcția de director general adjunct la ONB. DeFapt.ro l-a întrebat pe managerul Daniel Jinga de ce nu a menționat cele două împrumuturi în declarația de avere așa cum prevede legea, dar acesta nu a raspuns. Nu a vrut să zică nici dacă împrumuturile primite au vreo legătură cu angajarea acesteia pe funcția de director general adjunct al ONB. "I-am dat banii după ce am fost angajată" Roxana Fizeșan, directorul general adjunct al ONB, a declarat pentru DeFapt.ro că nu își mai amintește când i-a dat cele două împrumuturi managerului Daniel Jinga. "I-am dat împrumut înainte să își cumpere dânsul un apartament. Și-a făcut un credit. Nu știu exact unde și-a cumpărat, dar, da, în București. Da! I-am dat după ce am fost angajată. Trebuie să îmi aduc aminte când i-am dat, dar oricum, acum de curând i-am dat. În 2023 ori acuma. Nu mi i-a dat încă înapoi", a declarat Roxana Fizeșan. "Îl consider destul de aproape, așa…" Întrebată dacă nu cumva este ilegal ca Jinga să primească bani de chirie de la ONB în contextul în care și-a cumpărat apartament în București, directorul adjunct Roxana Fizeșan a spus: "Vă dați seama că eu nu stau să întreb dacă are banii sau nu. Eu cu el, noi ne cunoaștem de foarte multă vreme. Suntem cumva… îl consider destul de aproape, așa… Nu stau să îl bat la cap. Dă-mi banii, dă-mi banii!". Roxana Fizeșan a mai explicat și cum a ajuns dintr-o simplă angajată la Agenția Națională a Medicamentului să ocupe a doua funcție ca importanță din Opera Națională București: "Păi, domnul Jinga m-a adus. M-a sunat domnul Jinga și mi-a spus că are nevoie de ajutor și m-a adus. Sunt angajată pe perioadă determinată". Jinga dirijează operă, deși are "patalama" pentru cor Dirjorul Daniel Jinga, managerul Operei Naționale București (ONB), este din ce în ce mai contestat după ce și-a dat acordul ca instituția pe care o conduce să fie desființată și ulterior reînființată prin comasarea cu Centru Național de Artă Tinerimea Română. Totul, sub pretextul desființării a opt posturi de conducere care va duce la o economie anuală de 180.000 de euro în contextul în care fondul de salarii este de 14 milioane de euro. O altă nemulțumire a artiștilor de la ONB este legată de faptul că Daniel Jinga s-a apucat să dirijeze orchestra, deși el este doar un dirijor de cor. "Dirijatul coral este un program, dirijatul de orchestră este altul, chiar dacă amândouă au cuvântul și chiar dacă amândouă specializările pot fi urmate la Conservator. La fel cum nu e normal ca un avocat să pledeze fără Facultatea de Drept sau un medic să opereze fără Facultatea de Medicină, tot așa nu e normal ca un dirijor de cor să ajungă să dirijeze orchestra, peste colegii dirijori care au studii de lungă durată în această specializare", a explicat o persoană din anturajul ONB pentru DeFapt.ro

Victor Negrescu, împrumut uriaș fără explicație (sursa: Facebook/Victor Negrescu)
Eveniment

Victor Negrescu, împrumut uriaș fără explicație

Propus comisar european din partea României, europarlamentarul PSD Victor Negrescu a menționat în declarația de avere și cât a plătit pentru asta. Negrescu, sumă uriașă pentru comisar european În declarația de avere depusă pe 12 iunie 2024 în calitate de europarlamentar, Negrescu a menționat un împrumut luat de la "Negrescu Ionut și Negrescu Iuliana" în valoare de 1.242.500 lei. Citește și: Guvernul face praf pensiile minerilor: a contribuit 25 de ani și află că, de la o pensie de 5.293 lei, ar trebui să primească doar 2.668 lei Împrumutul figurează ca fiind luat în 2024 și scadent tot în 2024. Împrumutul luat de Victor Negrescu de la rude, potrivit declarației de avere din 12 iunie 2024 (sursa: integritate.eu) Banii reprezintă finanțare pentru campania electorală a PSD, potrivit "Monitorului Oficial". Cotizația la PSD, doar 12.000 de lei În declarația de avere, europarlamentarul a menționat doar o sumă de 12.000 de lei drept finanțare către PSD sub formă de "cotizație sau donație". Negrescu a declarat doar 12.000 de lei plătiți la PSD (sursa: integritate.eu) Împrumutul de 1,2 milioane de lei a fost luat de Victor Negrescu între aprilie 2024 și 12 iunie 2024. Dovada: împrumutul nu apare în declarația de avere depusă, pe 3 aprilie 2024, în calitate de candidat la Parlamentul European. În declarația de avere de pe 3 aprilie 2024, împrumutul de 1,2 milioane de lei nu apare (sursa: integritate.ru) Anual, Negrescu încasează peste 93.000 de euro de la Parlamentul European și mai deține aproape 30.000 de euro în conturi bancare.

Adjunctul Gărzii de Mediu, împrumut uriaș (sursa: Facebook/Garda Națională de Mediu)
Investigații

Adjunctul Gărzii de Mediu, împrumut uriaș

Adjunctul Gărzii de Mediu, împrumut uriaș. Marius Andrei Niță, comisar general adjunct al Gărzii Naționale de Mediu, consumă droguri de mare risc, potrivit DIICOT. Adjunctul Gărzii de Mediu, împrumut uriaș Niță neagă că ar fi consumator de stupefiante. Citește și: EXCLUSIV Comisarul general adjunct al Gărzii de Mediu, considerat consumator de droguri de mare risc de către DIICOT, audiat în dosarul judecătoarei drogate de la Suceava Ce este cert, însă, este că atenția sa este foarte limitată, chiar și când completează documente oficiale. De exemplu, în două declarații de avere succesive depuse în 2023, actualul comisar general adjunct al Gărzii Naționale de Mediu (GNM) a menționat un împrumut bancar uriaș. Suma împrumutată: 4,1 milioane de lei. Împrumutul declarat de Marius Andrei Niță (sursa: gnm.ro) Singurul venit al lui Niță este salariul de la Garda de Mediu, de sub 100.000 de lei pe an. Marius Andrei Niță nu are nici o proprietate declarată. "Nu am pus punctul unde trebuia" Contactat de către DeFapt.ro, Niță a susținut că la mijloc este o eroare. "A fost o greșeală. Nu am pus punctul unde trebuia. Creditul era... vreo 40 de mii lei. Am luat un alt credit ca să îl acopăr pe ăla. Am prins dobândă mai bună la ING. Eu am scris bine, dar nu am pus punctul bine. Nici nu aveam cum să iau un credit așa mare. E o eroare 100%", a spus comisarul GNM. Într-adevăr, ulterior, în declarația de avere depusă în acest an, Niță a declarat un credit la ING de peste 82.000 de lei.

Prietenul lui Ciolacu, Alfred Simonis, a împrumutat PSD cu o sumă imensă Foto: Inquam/Virgil Simionescu
Politică

Simonis, a împrumutat PSD cu o sumă imensă

Prietenul lui Marcel Ciolacu, deputatul Alfred Simonis, a împrumutat PSD cu o sumă imensă, de peste patru ori salariul său și al soției pe un an. Informația apare în declarația de avere a lui Simonis. Ciolacu și Simonis, cu pantofi italienești identici, la ziua patriarhului Daniel Citește și: EXCLUSIV Austeritate PSD: Ciolacu și Simonis, cu pantofi italienești identici, de 1.500 USD, la ziua patriarhului Daniel În schimb, Ciolacu l-a lăsat pe Simonis în postul de președinte interimar al Camerei Deputaților, iar la aceste alegeri a aranjat să fie susținut și de PNL în cursa pentru șefia Consiliului Județean Timiș. Simonis a împrumutat PSD cu o sumă imensă În declarația de avere a lui Simonis, depusă la 12 iunie 2024, apare că a împrumutat PSD cu imensa sumă de 660.000 de lei. Indemnizația sa de deputat a fost, în anul fiscal 2023, de 151.533 de lei, net, iar soția sa a câștigat, net, 7.806 lei. În consecință, împrumutul către PSD este peste patru ori mai mare decât veniturile lor salariale. În plus, familia Simonis are datorii la bănci de circa 685.000 de lei. Mai mult, soția lui Simonis a cumpărat în 2023 un teren de 2.878 mp în satul Murani, la 26 de kilometri de Timiș. Un astfel de teren poate costa între 30.000 și 45.000 de euro, arată prețurile de vânzare de pe site-uri specializate în tranzacții imobiliare. Însă, în 2023, familia Simonis pare să fi recuperat două împrumuturi personale, de 920.000 de lei și a vândut un teren, cu 30.000 de euro. Simonis a fost ales președinte al CJ Timiș cu 126.954 voturi, respectiv 42,52%. Însă pe locul II a venit Alin Nica, care a fost exclus din PNL pentru că s-a opus candidaturii lui Simonis, așa că a trecut la Forța Dreptei, partidul lui Ludovic Orban. Nica a luat 109.023 voturi (36,28%), ceea ce sugerează că PNL putea să păstreze șefia CJ Timiș, dacă nu-l ajuta pe Simonis. Studii dubioase, afacerist falit, excursii de lux Simonis a absolvit una din cele mai slabe universități din România, Tibiscus. El a fost un afacerist falit, dar cu Porsche, excursii spectaculoase, de lux, și avere suspectă. „Unul din cei mai bogați deputați ai PSD, Alfred Simonis, nu are cum să-și justifice cele cinci apartamente și case, mașinile de lux și nici sumele din conturi. Așa că a apelat la un truc: a vândut o parte din acestea. Dar nu se știe cui. Poate fi bănuit că lui însuși?”, scria Newsweek România în decembrie 2020. Simonis este atât de apropiat de Ciolacu încât poartă același model de pantofi de lux, italienești, de circa 1.000 de dolari.

Activele rusești înghețate aduc bani Ucrainei (sursa: X/G7 Italy)
Internațional

Activele rusești înghețate aduc bani Ucrainei

Activele rusești înghețate aduc bani Ucrainei. Liderii statelor din G7, reuniţi joi în Italia, au ajuns la un "acord politic" asupra folosirii veniturilor rezultate din activele ruseşti îngheţate ca garanţii pentru deblocarea unui împrumut de 50 de miliarde de dolari destinat Ucrainei, a anunţat un responsabil al preşedinţiei SUA. Activele rusești înghețate aduc bani Ucrainei "Avem un acord politic la cel mai înalt nivel (...) şi 50 de miliarde de dolari vor fi destinaţi Ucrainei", a spus responsabilul american, care a cerut AFP să rămână anonim. Citește și: ANALIZĂ Mircea Geoană, pe cale de a fi recuperat de PSD: ce îl apropie și ce îl desparte pe secretarul general adjunct al NATO de fostul său partid Acest credit de 50 de miliarde de dolari pentru Kiev va fi garantat astfel cu veniturile din dobânzile generate de cele circa 300 de miliarde de euro active ruseşti îngheţate în statele G7 (Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit şi SUA), venituri estimate la aproximativ trei miliarde de euro pe an. "Este vorba despre un împrumut solidar", dar principalul finanţator al acestuia va fi SUA, a mai spus acelaşi responsabil american. 300 de miliarde de euro ale Rusiei, blocate Statele UE au ajuns luna trecută la un acord ca veniturile rezultate din activele ruseşti îngheţate în urma sancţiunilor impuse Rusiei după invazia în Ucraina să fie folosite pentru finanţarea ajutorului militar oferit armatei ucrainene, decizie catalogată de Moscova drept "furt" şi "banditism", Rusia considerând că aceasta va conduce la zeci de ani de procese şi la subminarea reputaţiei UE de apărător de încredere al proprietăţii şi de loc sigur pentru investiţii. Statele blocului comunitar împreună cu cele din G7 au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de euro din rezervele sale valutare sau în aur. Din această sumă, UE a îngheţat active ale Băncii Centrale ruse în valoare de circa 200 de miliarde de euro. Cea mai mare parte a acestei sume, aproximativ 185 de miliarde de euro, este depozitată în Belgia sub forma de titluri de valoare şi sume cash, iar casa de compensare Euroclear se ocupă de gestionarea acestor active. Restul activelor ruseşti îngheţate în afara UE se află în special în SUA, Japonia, Regatul Unit şi Elveţia. Confiscarea activelor rusești, aproape imposibilă Statele occidentale ar dori confiscarea directă a activelor ruseşti îngheţate şi folosirea acestora atât pentru reconstrucţia Ucrainei, cât şi pentru achiziţia de arme şi muniţii destinate acesteia. Însă o asemenea măsură, cerută şi de Kiev, pare cel puţin deocamdată dificilă, existând numeroase obstacole de natură juridică, geopolitică şi financiară, cum ar fi de pildă riscul de a tulbura pieţele financiare internaţionale şi de slăbire a monedelor ţărilor occidentale, plus că Moscova a ameninţat cu represalii dacă va fi pusă în practică. De altfel, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a declarat joi, înaintea anunţului oficialului american citat mai sus, că încercările Occidentului de a-şi însuşi veniturile rezultate din activele ruseşti îngheţate sunt ilegale şi vor conduce la un răspuns dureros din partea Moscovei.

Ministerul Finanţelor a împrumutat 1,7 miliarde lei Foto: Facebook
Economie

Ministerul Finanţelor a împrumutat 1,7 miliarde lei

Ministerul Finanţelor a împrumutat, joi, peste 1,7 miliarde de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat şi una de certificate cu discont, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR). „Știm oficial că deficitul pe ianuarie este la -0.45% din PIB, anul trecut era la -0.25%. Pe surse, pe luna februarie, deficitul ajunge deja la -1.5% din PIB. Ca să vă faceți o idee, anul trecut era la -1.07%”, scria deputatul USR Claudiu Năsui la 1 martie. Ministerul Finanţelor a împrumutat 1,7 miliarde lei Anul trecut, Guvernul a plătit 1,9% din PIB pentru dobânzi. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 30,62 mld lei, cu 1,53 mld lei mai mult față de anul precedent, respectiv 5,2% comparativ cu anul anterior. Citiți și: Guvernul abandonează orice plan de a tăia cheltuielile cu bugetarii, deși deficitul ar fi ajuns la 1,5% din PIB în februari: cresc funcțiile de conducere, liber la angajări la stat Azi, ministerul a împrumutat 800 milioane de lei printr-o emisiune de obligaţiuni cu o maturitate reziduală la 115 luni şi un randament mediu de 6,65% pe an. Valoarea nominală a emisiunii a fost de 500 de milioane de lei, iar băncile au subscris peste 1,377 miliarde de lei. Vineri este programată o licitaţie suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 75 de milioane de lei la randamentul stabilit luni pentru obligaţiuni. De asemenea, MF a împrumutat 968,8 milioane lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discont cu maturitatea la 11 luni, la un randament mediu de 6,03% pe an. Valoarea nominală a emisiunii a fost de 500 de milioane de lei, iar băncile au subscris peste 1,081 miliarde lei. Ministerul Finanţelor (MF) a planificat, în luna martie 2024, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 5,8 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 720 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni. Suma totală, de 6,52 miliarde de lei, este cu 315 milioane de lei mai mare faţă de cea care a fost programată în februarie 2024, de 6,205 miliarde de lei, şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.

Creditele în franci elvețieni, curs triplu (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Creditele în franci elvețieni, curs triplu

Creditele în franci elvețieni, curs triplu. Un cuplu de ieşeni a apelat la un credit pentru a-şi cumpăra locuinţă. Creditele în franci elvețieni, curs triplu După 15 ani de plată a ratelor, au constatat însă că nu s-au apropiat deloc de împlinirea visului. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg Dimpotrivă, s-au trezit că datorează cu aproape 100.000 de lei mai mult decât în prima zi a creditului. Cazul lor este unul dintre miile în care creşterea bruscă a cursului francului elveţian a dat peste cap orice plan, oricât de bine întocmit. Cei doi caută acum o soluţie în instanţă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cum a "albit" Ciolacu 490.000 lei (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Investigații

Cum a "albit" Ciolacu 490.000 lei

Cum a "albit" Ciolacu 490.000 lei. Cam o sută de mii de euro au apărut din neant în declarația de avere a lui Marcel Ciolacu, actualul premier, fără nici o explicație. Chioșcul-minune din Buzău Până în primăvara acestui an, Marcel Ciolacu era acționar majoritar în Lucia Com 94 SRL din Buzău, firma care administrează un chioșc în Piața Centrală din oraș. Citește și: EXCLUSIV Cum a dat afaceristul Marcel Ciolacu o țeapă de 11.000 de euro statului Ca orice chioșc dintr-o piață de provincie, chioșcul aduce venituri cât să întrețină cel mult o familie. Nici chioșcul lui Ciolacu nu face excepție. Astfel, potrivit datelor financiare ale firmei, în 2022, chioșcul a făcut un profit de puțin peste 16.000 de lei. În 2021, profitul a fost de aproape 25.000 de lei. Citește și: EXCLUSIV De ce l-a iertat ANAF pe Marcel Ciolacu de o țeapă de 11.000 de euro dată statului În 2020, nici un profit, cu pierdere de peste 167.000 de lei. Perioada 2017 - 2019 a fost ceva mai bănoasă: în 2019 - profit de peste 91.000 de lei, în 2018 - profit de peste 136.000 de lei și în 2017 - profit de aproape 129.000 de lei. Cum a "albit" Ciolacu 490.000 lei Așadar, în ultimii șase ani, chioșcul lui Ciolacu a produs sub 400.000 de lei profit. Dar, în 2022, suma de nici 400.000 de lei se transformă, magic, în dividende de peste 650.000 de lei. Mai precis, 651.400 de lei. Citește și: Ciolacu s-a separat de soția sa, femeia cu care a făcut celebru un chioșc din Piața Centrală din Buzău: i-a cedat părțile sociale în martie a.c. Dividende repartizate soților Ciolacu astfel: 489.400 de lei lui Marcel Ciolacu și 162.000 de lei Roxanei Mihaela Ciolacu. Dividendele soților Ciolacu (sursa: integritate.eu) Practic, soții Ciolacu au încasat cu peste 60% mai multe dividende decât profit făcuse firma în șase ani. Operațiune pentru care nu există nici o explicație logică și contabilă. Citește și: Cum arată vila cât un hangar pe care Ciolacu ar trebui să o împartă cu nevasta la divorț. Premierul deja s-a separat de soție în privința părților sociale În același an, Marcel Ciolacu a scăpat repede de bani: a mai pus 600 de lei de la el și a acordat un împrumut în nume personal de 490.000 de lei lui Mihai Cristian Ciolacu. Împrumutul acordat de Marcel Ciolacu (sursa: integritate.eu) Nepot al său, potrivit presei locale buzoiene.

Cu ce avere a rămas Hellvig după 101 luni la conducerea SRI Foto: Blog Eduard Hellvig
Eveniment

Cu ce avere a rămas Hellvig după conducerea SRI

Cu ce avere a rămas Eduard Hellvig după 101 luni la conducerea SRI, comparativ cu 2015, când a fost votat la conducerea acestui serviciu de informații: o vilă uriașă în Tunari, ceasuri și bijuterii, dar și un credit imens, luat de la o instituție financiară nebancară, Imocredit, controlată de oameni de afaceri din Ardeal. Citește și: VIDEO Cinism incredibil în Luganskul ocupat de ruși: un camion militar lovește un pieton pe trecere, îl omoară și pleacă. În câteva secunde, traficul se reia, cu pietonul mort în intersecție După ce a demisionat de la conducerea SRI, în iulie 2023, Hellvig a continuat să scrie pe blogul său. Pe blog sau pe Linkedin nu se precizează locul său de muncă, în prezent. El este singurul director SRI care a plecat din funcție înainte ca președintele care l-a numit să părăsească Cotroceniul. Cu ce avere a rămas Hellvig după 101 luni la conducerea SRI În 2015, când a fost numit la conducerea SRI, Eduard Hellvig nu avea datorii și deținea în conturi circa 70.000 de euro - el a fost europarlamentar din 2013 în 2015. El deținea două case, una în Bihor, de 210 mp, și alte în Voluntari, de 143 mp. În declarația de avere din 2023 - care cuprinde informații din anul fiscal 2022 - fostul șef al SRI avea o vilă în Tunari, de 559 mp, și circa 3.700 mp de teren intravilan, tot în Tunari. Casa a fost dobândită în 2020. El declara ceasuri și bijuterii de 32.500 de lei. Însă, în declarația de avere apare un împrumut uriaș, puțin sub 1,95 milioane de lei, luat în 2020, de la Imocredit. Împrumutul trebuie achitat până în 2050, când Hellvig va avea 76 de ani. Citește și: Instituția inutilă care a ratat finanțări PNRR de 740 milioane euro pentru spitale: condusă de un pesedist, zeci de angajați care primesc sporuri uriașe, inclusiv pentru că nu atrag fonduri UE „SC Imocredit, firma clujeană controlată de mai mulți imobiliari locali, care l-a împrumutat pe șeful SRI, Eduard Hellving, a fost înființată de Iosif Pop. Clujeanul a fost director al Băncii Transilvania și actualul șef al Consiliului Civic Local. Pop a fost unul dintre primii oameni de afaceri clujeni arestați preventiv de procurorii DNA Cluj sub acuzațiile de spălare de bani. Ulterior, după ce a făcut plângere la CEDO pentru nerespectarea drepturilor omului, DNA Cluj a renunțat la acuzații. (…) Martin Miron, fiul unui unuia dintre acționarii Imocredit, este partener de afaceri cu Ovidiu Piros, este anchetat într-un dosar de trafic de medicamente”, scria Gazeta de Bistrița, în august 2022.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră