sâmbătă 11 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

importuri

30 articole
Economie

Deficitul comercial continuă să scadă, cresc exporturile de alimente, scad importurile

Institutul Național de Statistică a anunțat, azi, că deficitul comercial al României, în perioada ianuarie - mai 2026, este cu 889 milioane euro (-6,2%) mai mic decât cel înregistrat în perioada similară din anul trecut.  Citește și: EXCLUSIV Șapte instituții au controlat azilele lui Pașca până în 2026: condiții „corespunzătoare”, nici o amendă Un deficit comercial mai mic înseamnă presiune mai mică pe moneda națională și împrumuturi mai puține. Românii consumă mai puține alimente de import Datele de azi ale INS arată că exporturile de alimente și animale vii au crescut puternic, cu 8,2%, în timp ce importurile au scăzut cu 0,5%. Exporturile de alimente au o pondere de 7,5% din totalul exporturilor.  Au explodat exporturile de uleiuri, grăsimi și ceruri de origine vegetală, care au crescut în primele cinci luni cu aproape 120%. Importurile acestui tip de produse au scăzut cu 8,6%.  Exporturile FOB, în perioada 1.I-31.V 2026, au atins 40 337,4 milioane euro, cu 2,4% peste valoarea din perioada similară din 2025, iar importurile CIF au însumat 53 843,0 milioane euro, cu 0,1% mai mult faţă de 2025, fiind raportat un deficit al balanţei comerciale de 13 505,6 milioane euro.  Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor au deţinut maşinile şi echipamentele de transport (46,6% la export şi 36,4% la import), precum şi alte produse manufacturate (27,1% la export şi 27,1% la import).   Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în perioada 1.I-31.V 2026 a fost de 29 214,4 milioane euro la expedieri şi de 39 566,5 milioane euro la introduceri, ceea ce înseamnă 72,4% din total exporturi şi 73,5% din total importuri.   Numai în luna mai 2026 a fost înregistrat un deficit comercial de 2,616 miliarde de euro.

Deficitul comercial continuă să scadă, cresc exporturile de alimente, scad importurile
Deficitul comercial scade puternic, în primele patru luni: exporturile cred, importurile se reduc
Economie

Deficitul comercial scade puternic, în primele patru luni: exporturile cred, importurile se reduc

Deficitul balanței comerciale a României s-a redus cu circa 7%, respectiv 818 milioane de euro, în primele patru luni din 2026, față de aceeași perioadă de timp din 2025, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). În perioada 1.I-30.IV 2026, exporturile au crescut cu 1,9%, iar importurile au scăzut cu 0,5%, comparativ cu perioada 1.I-30.IV 2025.  Citește și: EXCLUSIV „Spor de dronă” de 426 de milioane de euro anual pentru MApN, MAI și servicii secrete. Categoriile beneficiare, secretizate Au scăzut salariile, se importă mai puține alimente Datele INS arată că exporturile de alimente și animale vii au crescut cu 3,7%, iar importurile s-au diminuat cu 0,3%. Aproape 10% din importurile României sunt de alimente și animale vii.  Faţă de luna aprilie 2025, exporturile din luna aprilie 2026 au crescut cu 4,3%, iar importurile au crescut cu 2,5%.  Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de maşini şi echipamente de transport (46,5% la export şi 36,3% la import) şi alte produse manufacturate (27,1% la export şi 27,3% la import), catergorie care include mărfuri manufacturate, clasificate în principal după materia primă (fier, oţel, cauciuc, metal, etc.) şi articole manufacturate diverse (îmbrăcăminte şi accesorii, încălţăminte, etc.).  

Efectul guvernării Bolojan: deficitul comercial scade, importurile se reduc, dar cresc exporturile - INS
Economie

Efectul guvernării Bolojan: deficitul comercial scade, importurile se reduc, dar cresc exporturile - INS

Efectul guvernării Bolojan: deficitul comercial scade, importurile se reduc, dar cresc exporturile, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Doar în primele trei luni din acest an, deficitul comercial s-a redus cu aproape 10%. Citește și: Ciprian Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții s-ar rupe contractul social dintre PNL și președintele Nicușor Dan Efectul guvernării Bolojan: deficitul comercial scade, importurile se reduc, dar cresc exporturile „În perioada 1.I-31.III 2026, exporturile au crescut cu 1,1%, iar importurile au scăzut cu 1,7%, comparativ cu perioada 1.I-31.III 2025. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-31.III 2026 a fost de 7704,2 milioane euro, mai mic cu 792,1 milioane euro (-9,3%) decât cel înregistrat în perioada 1.I-31.III 2025”, arată INS.  „În perioada 1.I-31.III 2026, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (46,8% la export şi 36,6% la import) şi alte produse manufacturate1) (27,2% la export şi 27,3% la import)”, mai arată Statisitca, ceea ce contrazice teza suveranistă că „România nu mai produce nimic”.  Datele arată și că exporturile de alimente au crescut în primele trei luni, cu 5,2%, în timp ce importurile au scăzut ușor, cu 0,2%. 

Primele vești bune de la Statistică, în 2026: exporturile au crescut puternic, importurile au căzut, deficitul comercial s-a redus
Economie

Primele vești bune de la Statistică, în 2026: exporturile au crescut puternic, importurile au căzut, deficitul comercial s-a redus

Primele vești bune de la Statistică, în 2026: exporturile au crescut puternic, importurile au căzut, deficitul comercial s-a redus. Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat, azi, că faţă de luna decembrie 2024, exporturile din luna decembrie 2025 au crescut cu 9,4%, iar importurile au scăzut cu 0,4%.  Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea Și în noiembrie 2025 scăzuseră importurile, față de noiembrie 2024, dar și exporturile consemnaseră o reducere de 0,1%.  Primele vești bune de la Statistică, în 2026: exporturile au crescut puternic, importurile au căzut În anul 2025, exporturile au crescut cu 4,2%, iar importurile au crescut cu 2,6%, comparativ cu anul 2024. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în anul 2025 a fost de 32743,1 milioane euro, mai mic cu 673,0 milioane euro (-2,0%) decât cel înregistrat în anul 2024. Pentru comparație, deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în anul 2024 a fost de 33392,7 milioane euro, mai mare cu 4424,0 milioane euro (+15,3%) decât cel înregistrat în anul 2023.   Maşinile şi echipamentele de transport reprezintă 46,6% din exporturi şi 36,8% din importuri.  Datele INS mai arată că importurile de alimente și animale vii au scăzut cu 1,1% în 2025, față de 2024, în timp ce exporturile au crescut cu 12,7%. De altfel, aceasta este singura categorie de produse unde importurile au scăzut. Pe relația cu UE, importurile de alimente și animale vii au scăzut cu 0,6%, iar exporturile au crescut cu 13,2%. 

Producția de țiței a României, în scădere cu 7,6% în primele șapte luni din 2025. Cresc importurile
Eveniment

Producția de țiței a României, în scădere cu 7,6% în primele șapte luni din 2025. Cresc importurile

Producția de țiței, în declin accentuat. România a produs, în primele șapte luni ale acestui an, o cantitate de 1,46 milioane tone echivalent petrol (tep), potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Producția de țiței, în declin accentuat Rezultatul reprezintă o scădere de 7,6% (echivalentul a 119.600 tep) față de perioada similară din 2024, confirmând tendința descendentă a producției interne de țiței. Citește și: Pe modelul Dan Voiculescu, fugarii Sorin Oprescu și Ionel Arsene se pregătesc să scape de pedeapsă În contrast cu declinul producției interne, importurile de țiței au înregistrat o creștere semnificativă. În perioada ianuarie–iulie 2025, România a importat 5,143 milioane tep, cu 906.500 tep mai mult decât în primele șapte luni din 2024, adică un plus de 21,4%. Această evoluție arată o dependență tot mai mare de sursele externe de petrol, pe fondul scăderii producției naționale și al necesității de a acoperi consumul intern. Producția va continua să scadă până în 2027 Potrivit Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), producția de țiței a României este estimată să scadă în următorii ani cu un ritm mediu anual de 2,5%. Pentru 2025, se estimează o producție de 2,74 milioane tep, în scădere cu 2,8% față de anul anterior; În 2026, volumul ar urma să ajungă la 2,68 milioane tep (-2,2%); Iar în 2027, producția ar putea coborî la 2,63 milioane tep, marcând o nouă reducere de 1,9%. CNSP explică această evoluție prin declinul natural al zăcămintelor și menținerea infrastructurii de producție existente, fără investiții majore în noi exploatări. Importurile de țiței vor atinge 7,8 milioane tep în 2027 În paralel cu scăderea producției interne, importurile de țiței sunt prognozate să crească constant în următorii ani. Conform estimărilor CNSP, România ar putea ajunge la 7,8 milioane tep importate în 2027, ceea ce ar reprezenta o creștere medie anuală de 1,5%. Pe termen scurt, importurile sunt prognozate astfel: 2025: 7 milioane tep (+10,4%); 2026: 7,52 milioane tep (+7,4%); 2027: 7,8 milioane tep (+7,8%). Această tendință confirmă faptul că România va deveni tot mai dependentă de piața externă, în lipsa unor noi investiții în explorare și producție.

Ministrul Energiei sesizează CSAT: importăm energie la ore de vârf la prețuri de o mie de ori mai scumpe față de cele cu care exportăm
Eveniment

Ministrul Energiei sesizează CSAT: importăm energie la ore de vârf la prețuri de o mie de ori mai scumpe față de cele cu care exportăm

Importăm energie la ore de vârf la prețuri de o mie de ori mai scumpe față de cele cu care exportăm, a arătat, azi, ministrul Energiei, Bogdan Ivan (PSD). El a anunțat că va sesiza CSAT în legătură cu dezastrul din acest sector. Citește și: Un fost membru CSM, amenințare voalată pentru Bolojan: "e bine să treci strada când i se pune pata pe tine" Predecesorul lui Ivan la ministerul Energiei a fost Sebastian Burduja (PNL), iar înaintea acestuia postul a fost ocupat de Virgil Popescu, tot de la PNL.  În guvernările PSD Tudose și Dăncilă, Energia a fost condusă de demnitari ALDE.  Importăm energie la prețuri de o mie de ori mai scumpe față de cele cu care exportăm „Îmi este foarte greu să găsesc o veste bună în haosul pe care l-am găsit în acest sistem extrem de complicat, în care toată lumea dă vina pe toată lumea. Cum în 10 ani de zile România și-a scos din producția de energie de banda 56 la sută din capacitățile de producție. Mai bine din 20 la sută din energie o importăm la ore de consum de vârf, la prețuri de o mie de ori mai scumpe față de cele cu care exportăm noi”, a declarat Ivan, citat de Antena 3. „Am în intenție să mă duc cu toate aceste probleme sistemice care afectează buzunarul fiecărui român și soluțiile pe care le-am găsit în CSAT, pentru că e o problemă de siguranță națională în clipa în care ajungi ca în România să plătești cea mai scumpă energie electrică din Europa”, a mai adăugat demnitarul PSD.    

Eșecul subvențiilor PSD în agricultură: România a importat roșii de 166 milioane euro, în 2024. Valoarea cărnii de porc importate: peste un miliard euro
Economie

Eșecul subvențiilor PSD în agricultură: România a importat roșii de 166 milioane euro, în 2024. Valoarea cărnii de porc importate: peste un miliard euro

Eșecul subvențiilor PSD în agricultură: România a importat roșii de 166 milioane euro, în 2024. Valoarea cărnii de porc importate anul trecut a fost de peste un miliard euro, arată datele Institutului Național de Statistică.  România a exportat grâu în valoare de 1,65 miliarde de euro, dar a importat produse de brutărie de peste 700 milioae euro și chiar și făină, de zeci de milioane de euro.  Citește și: O primă veste bună pentru viitorul Guvern: ploile ar putea aduce recolte record la cereale și oleaginoase - presă Programul Tomata a fost inițiat în 2017, de Liviu Dragnea, și ar fi avut circa 100.000 de beneficiari - scria Ziarul Financiar în 2022. În 2025, bugetul pentru această subvenție este de 345 de milioane de lei. România a importat roșii de 166 milioane euro, în 2024 Însă România a continuat să importe masiv roșii. Potrivit datelor INS, în 2024, România a importat peste 100.000 de tone de tomate, proaspete sau refrigerate, în valoare de peste 166 de milioane de euro. Deficitul balanței comerciale la acest produs este de 162 milioane de euro. România a exportat doar 3.000 de tone de tomate.  Un alt produs care se importă masiv este carnea de porc: 368.000 de tone, în valoare de peste un miliard de euro.   România a importat mult mai mult decât a exportat și: unt, brânză și caș (importuri de circa 700 de milioane de euro, deficit de circa 600 milioane euro); ceapă, praz și usturoi - importuri de 61,7 milioane de euro sau înghețată - importuri de 105 milioane de euro.  Un document al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene arăta, recent, că ministerul Agriculturii a eșuat în implementarea reformelor PNRR. „Unele ministere sunt în situații critice: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu a înregistrat niciun progres, Ministerul Energiei are o rată de execuție de doar 4,56%, iar Ministerul Mediului și Ministerul Sănătății se află la 6,99% și, respectiv, 11,64%. Această situație ridică probleme majore în ceea ce privește capacitatea României de a-și respecta angajamentele asumate prin PNRR și de a accesa integral fondurile europene disponibile”, arată nota MIPE. 

Deficitul comercial a explodat în primele două luni din 2025, cresc importurile de alimente
Economie

Deficitul comercial a explodat în primele două luni din 2025, cresc importurile de alimente

Deficitul comercial a explodat în primele două luni din 2025, comparativ cu perioada similară din 2024, și cresc importurile de alimente, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Pe d ealtă parte, exporturile de alimente au scăzut, din nou, în primele două luni din acest an. Citește și: Doctorul SRI Ștefureac o susține pe Lasconi. Sociologul îl atacă dur pe Nicușor Dan: "matematice electorală te trimite rapid la mămica" Deficitul comercial a explodat în primele două luni din 2025 „Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-28.II 2025 a fost de 5616,9 milioane euro, mai mare cu 1460,1 milioane euro (+35,1%) decât cel înregistrat în perioada 1.I-29.II 2024”, arată INS. Faţă de luna februarie 2024, exporturile din luna februarie 2025 au scăzut cu 0,7%, iar importurile au crescut cu 6,3%.  Defalcate pe grupe de produse, datele INS arată că, în primele două luni din 2025, comparativ cu perioada similară din 2024, au scăzut exporturile de alimente (minus 9,6%), iar la „Uleiuri, grăsimi și ceruri de origine animală și vegetală” căderea exporturilor a fost de 53,4%.  Importurile de băuturi și tutun au crescut cu 28,5%, iar cele de alimente cu 4,5%. 

Dezastrul guvernării Ciolacu: în 2024, exporturile au căzut, iar importurile au crescut, mai ales cele de alimente. În 2023, exporturile au crescut
Economie

Dezastrul guvernării Ciolacu: în 2024, exporturile au căzut, iar importurile au crescut, mai ales cele de alimente. În 2023, exporturile au crescut

Dezastrul guvernării Ciolacu: în 2024, exporturile au căzut, iar importurile au crescut, mai ales cele de alimente. Pentru comparație, în 2023, exporturile au crescut, inclusiv cele de alimente. Totuși, și în 2023, deficitul balanței comerciale s-a adâncit fiindcă importurile au crescut mai mult decât exporturile. Citește și: Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor: „Aduc know-how, locuri de muncă bine plătite și susțin economia locală” „Ştim cu toţii că anul trecut, şi datorită provocărilor care au fost în urma, mai ales, a războiului din Ucraina, Ministerul Agriculturii a avut cel mai mare buget de la Revoluţie încoace, aproximativ 2% din PIB. Şi anul acesta Ministerul Agriculturii a rămas cu un buget mult mai mare faţă de cum era obişnuit”, se lăuda Marcel Ciolacu, la 17 ianuarie. În 2024, exporturile au căzut „În anul 2024, exporturile au scăzut cu 0,4%, iar importurile au crescut cu 3,3%, comparativ cu anul 2023”, arată Institutul Național de Statistică. La alimente și animale vii, exporturile s-au prăbușit cu 14,2%, iar importurile s-au majorat cu 5,1%. Exporturile de uleiuri, grăsimi și ceruri de origine animală și vegetală au căzut cu 25%. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în anul 2024 a fost de 33392,7 milioane euro, mai mare cu 4424,0 milioane euro (+15,3%) decât cel înregistrat în anul 2023. „În anul 2024, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (47,0% la export şi 36,4% la import) şi alte produse manufacturate1) (28,5% la export şi 28,6% la import)”, mai arată INS.

Dezastrul din agricultura patronată de clanul PSD Stănescu: au explodat importurile de brânză și caș, iar carnea de porc este adusă masiv din afara țării
Eveniment

Dezastrul din agricultura patronată de clanul PSD Stănescu: au explodat importurile de brânză și caș, iar carnea de porc este adusă masiv din afara țării

Dezastrul din agricultura patronată de clanul PSD Stănescu: au explodat importurile de brânză și caș, iar carnea de porc este adusă masiv din afara țării. Doi dintre miniștri PSD ai Agriculturii, fostul polițist Adrian Chesnoiu și actualul deținător al portofoliului, Florin „Busi” Barbu, sunt clienții politici ai lui Paul Stănescu, secretarul general al PSD. Între mandatele celor doi, ministru al Agriculturii a fost Petre Daea. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție Au explodat importurile de brânză și caș Potrivit unei analize a site-ului Economica, în 2023, s-au importat brânzeturi și caș în valoare de 468 de milioane de euro, deficitul comercial la acest produs fiind de 375 de milioane de euro. Cele mai mari importuri de alimente constau în carne de porc - proaspătă, refrigerată sau congelată. În primele zece luni din 2024 s-au importat aproximativ 299.000 de tone de carne de porc în valoare de 875 de milioane de euro. Volumul importurilor de carne de porc a crescut cu 4% față de perioada similară din 2023. „În creștere cu 4 și respectiv 7% în volum și valoare au fost și importurile de produsele de brutarie, de patiserie și biscuiți, categoria care generează a doua cea mai mare cheltuială a României în zona agroalimentară. În primele zece luni ale anului trecut, distribuitorii au adus în țara 177.000 de tone în valoare de 573,3 milioane de euro, ceea ce înseamnă 4,9% din cât s-a importata valoric, în total”, mai arată site-ul Economica. „Este timpul să nu mai depindem de importuri, atunci când vine vorba de carnea de porc. De aceea, am demarat cel mai ambițios program de creștere a efectivelor de porcine de după Revoluție. 25 de noi ferme vor aduce un plus de 1,2 milioane de porci în fiecare an. Iar Ministerul Agriculturii are în pregătire un nou program complementar cu acesta, de investiții în fermele de îngrășare, astfel încât România să își asigure 100% necesarul intern de consum la carnea de porc în următorii ani”, declara premierul Marcel Ciolacu acum circa șase luni. View this post on Instagram A post shared by Marcel Ciolacu (@marcelciolacu)

ANALIZĂ Starea dezastruoasă a economiei la final de 2024, după Ciolacu I: deficit bugetar astronomic, exporturile scad, importurile cresc, iar PIB-ul începe să cadă
Economie

ANALIZĂ Starea dezastruoasă a economiei la final de 2024, după Ciolacu I: deficit bugetar astronomic, exporturile scad, importurile cresc, iar PIB-ul începe să cadă

Starea dezastruoasă a economiei la final de 2024, după un an de guvernare Ciolacu I: deficit bugetar astronomic, exporturile scad, importurile cresc, iar PIB-ul începe să cadă. Ministrul de Finanțe, Tanczos Barna, a anunțat, joi seara, la Antena 3, că deficitul la final de an 2024 este 8,6% din PIB - probabil cel mai mare din UE. Citește și: Vicepremierul Marian Neacșu și-a făcut protejata deputată PSD. Silvia Mihalcea, alături de Neacșu încă de la nunta fiului lui Dragnea În plus, PNRR-ul pare a fi complet abandonat: la 15 ianuarie se împlinesc 13 luni de la ultima cerere de plată, care nu a fost încă aprobată de Comisia Europeană. Starea dezastruoasă a economiei după Ciolacu I În plus, datele Eurostat arată că PIB-ul României a scăzut în trimestrul III cu 0,1%. La nivelul UE, s-a înregistrat o creștere medie de 0,4%. PIB-ul Bulgariei a crescut cu 0,6%. Situația României a fost confirmată de INS: “Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 1,2% pe seria brută şi o scădere de 0,1% pe seria ajustată sezonier faţă de acelaşi trimestru din anul 2023“. Joi, Institutul Național de Statistică a arătat că în primele nouă luni din 2024 exporturile au scăzut. “În perioada 1.I-30.XI 2024, exporturile au scăzut cu 1,0%, iar importurile au crescut cu 3,3%, comparativ cu perioada 1.I-30.XI 2023. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-30.XI 2024 a fost de 30054,9 milioane euro, mai mare cu 4518,8 milioane euro (+17,7%) decât cel înregistrat în perioada 1.I-30.XI 2023“, precizează INS. Datele INS arată că exporturile de alimente au căzut cu aproape 15%, în timp ce importurile au crescut cu 5%.

România poate asigura doar jumătate din necesarul de energie electrică al Moldovei, așa că Energocom cumpără din Ucraina, noaptea
Eveniment

România poate asigura doar jumătate din necesarul de energie electrică al Moldovei, așa că Energocom cumpără din Ucraina, noaptea

România poate asigura doar jumătate din necesarul de energie electrică a Moldovei, așa că Energocom cumpără din Ucraina, noaptea. Compania de stat Energocom a anunțat că, deocamdată, poate asigura aprovizionarea pentru 2 ianaurie. Citește și: Guvernul protejează ciocoii bugetarilor: judecătoare de la ÎCCJ, două apartamente în Emiratele Arabe, ia diurnă de 75.000 lei România poate asigura jumătate din necesarul de energie al Moldovei „Întrucât capacitatea comercială alocată la hotarul România-Republica Moldova este limitată la 315 MW bandă (24 de ore din 24) din 650-800 MW necesari, o parte din energia electrică contractată este rezervată la licitațiile intrazilnice din capacitățile care nu sunt utilizate la celelalte hotare ale României cu statele vecine. Pentru acest lucru, echipa Energocom lucrează non-stop chiar și în zilele libere sau de sărbătoare. Astfel, am reușit să rezervăm capacitatea necesară pentru data de 2 ianuarie. La contractele anunțate pe 31 decembrie, suplimentar vom achiziționa energie electrică din Ucraina, de la Energoatom, pentru orele de noapte, atunci când colegiii noștri au surplus de energie și o pot exporta”, a anunțat Energocom. Regiunea separatistă Transnistria din Republica Moldova se confruntă cu o criză energetică majoră după ce livrările de gaz rusesc prin Ucraina au fost sistate. Miercuri, autoritățile locale au întrerupt furnizarea de căldură și apă caldă în regim centralizat pentru gospodării. Așa-numitul parlament local de la Tiraspol a cerut recent Kremlinului să negocieze un nou acord cu Ucraina pentru reluarea livrărilor de gaz.

Dezastrul guvernării Ciolacu continuă: exporturile României au scăzut, dar au crescut importurile. Exporturile de alimente se prăbușesc
Economie

Dezastrul guvernării Ciolacu continuă: exporturile României au scăzut, dar au crescut importurile. Exporturile de alimente se prăbușesc

Dezastrul guvernării Ciolacu continuă: în primele nouă luni din 2024, exporturile României au scăzut, dar au crescut importurile, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Citește și: În casa lui Horațiu Potra, care are o avere imensă, s-ar fi găsit 1,7 milioane de dolari: ANI și ANAF, obligate să investigheze, fiindcă banii nu apar în declarația de avere Dezastrul guvernării Ciolacu continuă „În perioada 1.I-31.X 2024, exporturile au scăzut cu 1,2%, iar importurile au crescut cu 3,0%, comparativ cu perioada 1.I-31.X 2023. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-31.X 2024 a fost de 27211,7 milioane euro, mai mare cu 3993,1 milioane euro (+17,2%) decât cel înregistrat în perioada 1.I-31.X 2023”, arată INS. Importuile de alimente au crescut, în primele nouă luni din 2024 comparativ cu aceeași perioadă din 2023, cu 4,3%, dar exporturile de alimente s-au prăbușit, cu 14,4%. În septembrie, Europa Liberă România arăta că pe primul loc în topul produselor alimentare importate de România este carnea de porc. „Volumul cărnii de porc importate de România în prima jumătate a anului depășește 500 de milioane de euro, în timp ce exporturile au fost de numai 1,2 milioane de euro (...) Este grupa alimentară cu cea mai mare diferență între importuri și exporturi, cu alte cuvinte - produsul alimentar cu cel mai mare deficit al balanței comerciale (...) Următoarele în topul alimentelor importate în prima jumătate a anului 2024 sunt produsele de brutărie și patiserie, apoi preparatele alimentare, respectiv brânza și cașul. De altfel, brânza și cașul urmează cărnii în privința diferenței între importuri și exporturi”, scria Europa Liberă.

Efectele dezastrului din agricultură și al pomenilor electorale: importurile de alimente explodează, exporturile s-au prăbușit
Economie

Efectele dezastrului din agricultură și al pomenilor electorale: importurile de alimente explodează, exporturile s-au prăbușit

Efectele dezastrului din agricultură și al pomenilor electorale: importurile de alimente explodează, iar exporturile s-au prăbușit. Institutul Național de Statistică a arătat, azi, că, după primele nouă luni din 2024, exporturile de alimente și animale vii au căzut cu 12,3%, iar importurile au crescut cu 3,5%. Citește și: Cum va câștiga nepotul lui Ciolacu milioane de euro parazitând statul condus de unchiul său și cu sprijin de la finul unchiului Importurile explodează, exporturile s-au prăbușit Datele INS arată că, în continuare, exporturile scad, iar importurile cresc. În perioada 1.I-30.IX 2024, exporturile au scăzut cu 1,4%, iar importurile au crescut cu 2,3%, comparativ cu perioada 1.I-30.IX 2023, arată buletinul publicat în această dimineață. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-30.IX 2024 a fost de 23485,8 milioane euro, mai mare cu 3066,7 milioane euro (+15,0%) decât cel înregistrat în perioada 1.I-30.IX 2023. Citește și: EXCLUSIV Sediul AUR Caraș Severin, într-o clădire a unor condamnați urmăriți internațional, Adina și Valentin Armașu „Vom susține produsele românești, micile rețele locale de magazine și distribuitorii care iau marfă de la producătorii noștri locali! Am discutat azi cu reprezentanții acestor magazine, unii dintre ei fiind și producători, alături de principalii distribuitori din țară, despre soluțiile concrete prin care dezvoltăm capitalul românesc din această zonă a economiei. Prioritatea mea este să ajut firmele să producă în România, iar marfa lor să ajungă în magazine deținute de români la un preț corect, care să reflecte munca depusă”, afirma premierul Ciolacu în martie 2024, după discuții cu producătorii români.

Isărescu anunță dezastrul care va urma în 2025, dar șeful BNR folosește un limbaj criptic
Economie

Isărescu anunță dezastrul care va urma în 2025, dar șeful BNR folosește un limbaj criptic

Isărescu anunță dezastrul care va urma în 2025, dar șeful BNR folosește un limbaj criptic. Informațiile apar în „Hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară”, după ședința de azi a consiliului de administrație al BNR. Comunicatul BNR arată că inflația va crește „peste așteptări”, iar anul 2025 va fi plin de „incertitudini” în ceea ce privește fiscalitatea sau prețurile la energie și alimente. Citește și: BREAKING Marcel Ciolacu spune că nu divorțează fiindcă „rămâne pe drumuri”. „Păi, eu îs prost să divorțez?”, a spus liderul PSD Isărescu anunță dezastrul care va urma în 2025 Ce se arată în comunicatul BNR: „Potrivit prognozei actualizate, rata anuală a inflației va crește ușor în ultimele luni ale anului curent și va cunoaște o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025, rămânând deasupra intervalului țintei și peste valorile anticipate anterior, pe fondul efectelor de bază în dublu sens ce se vor manifesta pe orizontul scurt de timp” BNR vorbește despre „incertitudini și riscuri” în ceea ce privește viitoarea politică fiscală „având în vedere măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate din anul 2025 în scopul consolidării bugetare” Alte „incertitudini și riscuri” sunt „asociate evoluției prețurilor energiei și alimentelor”. „Formarea brută de capital fix și-a încetinit însă semnificativ creșterea față de perioada similară a anului trecut, iar evoluția exportului net și-a mărit substanțial influența contracționistă, în condițiile în care volumul importurilor de bunuri și servicii și-a accelerat ascensiunea, în timp ce volumul exporturilor și-a prelungit declinul în termeni anuali. Pe acest fond, deficitul balanței comerciale și cel de cont curent au înregistrat o amplă creștere de dinamică în trimestrul II, ce a fost accentuată în cazul celui din urmă de înrăutățirea substanțială a soldului balanței veniturilor secundare, sub influența evoluției fondurilor europene de natura contului curent”. Ce vrea să spună, dar nu are curaj, șeful BNR De fapt, în acest ultim pasaj, BNR vrea să spună că, de fapt, exporturile au scăzut, importurile au crescut, iar fondurile europene așteptate la buget nu au venit. „Formarea brută de capital fix și-a încetinit însă semnificativ creșterea” înseamnă, de fapt, o încetinire a ritmului investițiilor. Citește și: VIDEO „Golanii” Nordis: un antreprenor a luat mai multe apartamente dotate impecabil. Ce a găsit la preluarea efectivă Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis vineri menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, dar şi a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră