vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: imitație

2 articole
Eveniment

„Dieta” Ozempic: ce spun cercetările despre alimentația care imită efectele medicamentelor GLP-1

Dietele inspirate de medicamentele pentru slăbit sunt o noua tendință globală. Dacă medicamente precum Ozempic și Wegovy au revoluționat domeniul pierderii în greutate, ajutând milioane de oameni să slăbească prin reducerea apetitului, în paralel, pe rețelele de socializare au apărut numeroase „diete Ozempic”, care promit efecte similare fără rețetă medicală. Printre acestea, un amestec popular – „oatzempic”, realizat din ovăz, apă și zeamă de lămâie – este prezentat ca un suplicient natural al apetitului. Cum funcționează hormonul GLP-1 Când mâncăm, organismul secretă hormonul GLP-1 (glucagon-like peptide-1). Citește și: Șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, spune că și-ar dori ca fiecare cetățean să știe să tragă cu arma, ca în Israel sau Elveția Acesta are rolul de a crește nivelul de insulină, reduce producția de zahăr din ficat, încetinește digestia și diminuează pofta de mâncare. „GLP-1 este un regulator principal al metabolismului uman”, explică pentru BBC, Chris Damman, gastroenterolog și profesor asociat la Universitatea din Washington. Medicamentele moderne nu fac decât să imite acest mecanism natural, prelungind efectele de sațietate. Alimente care pot stimula natural GLP-1 Cercetările arată că două componente din alimentație pot influența direct producția de GLP-1: fibrele și polifenolii. Fibrele, din leguminoase, nuci, fructe și legume, hrănesc bacteriile benefice din intestin, care transformă aceste substanțe în acizi grași cu lanț scurt, ce stimulează secreția de GLP-1. Polifenolii, compuși antioxidanți din fructe, legume și nuci, contribuie la același proces, iar gustul lor amar activează receptorii gustativi, declanșând eliberarea hormonilor digestivi. De asemenea, grăsimile mononesaturate din uleiul de măsline, avocado și migdale au fost asociate cu niveluri mai ridicate de GLP-1. Când și cum mâncăm contează la fel de mult Modul în care combinăm alimentele influențează, de asemenea, secreția de GLP-1. Un studiu publicat în 2020 arată că mâncarea bogată în proteine și legume consumată înaintea carbohidraților crește nivelul acestui hormon. Ora mesei este și ea importantă: cercetările sugerează că micul dejun devreme stimulează o producție mai mare de GLP-1 decât mesele luate seara, fiind în armonie cu ritmul circadian natural. De ce dietele moderne blochează mecanismele naturale Potrivit lui Damman, diete moderne ultraprocesate au „scurtcircuitat” mecanismele naturale de sațietate. Lipsa fibrelor și abundența zaharurilor rapide reduc producția de GLP-1, ceea ce duce la creșterea apetitului și supraalimentare cronică. „Aceste medicamente reactivează un mecanism de bază al organismului pe care alimentația industrializată l-a perturbat”, spune specialistul. Medicamentele GLP-1 versus dietele naturale Pentru unele persoane, o alimentație echilibrată și un stil de viață activ pot fi suficiente pentru a menține greutatea, însă pentru cei cu obezitate severă sau probleme metabolice complexe, tratamentele cu GLP-1 pot fi esențiale. „Schimbarea comportamentului alimentar este extrem de dificilă, iar aceste medicamente pot fi un sprijin crucial”, afirmă Damman. Totuși, o dietă bogată în fibre, polifenoli și grăsimi sănătoase poate ajuta la reglarea naturală a apetitului. „Regulile se aplică tuturor – fiziologic, toți avem același semnal care ne spune când să ne oprim din mâncat”, spune Mary Sco, medic nutriționist din Virginia. Secretul: întoarcerea la alimente integrale În esență, un regim alimentar care stimulează natural producția de GLP-1 presupune consumul de alimente integrale, cum ar fi: fructe și legume proaspete, leguminoase, nuci și semințe, grăsimi sănătoase „Am ajuns, ironic, la concluzia că drumul către sănătate trece tot prin alimentele naturale. Toate drumurile duc înapoi la mâncarea adevărată”, spune Damman. Ce urmează în cercetarea GLP-1 Deși medicamentele GLP-1 sunt considerate sigure, oamenii de știință încă explorează efectele lor pe termen lung. Profesorul Gary Schwartz de la Colegiul de Medicină Albert Einstein din New York afirmă că aceste medicamente pot deschide calea către noi tratamente comportamentale și nutriționale pentru obezitate. El explică faptul că alimentele ultraprocesate, bogate în zahăr și grăsimi, activează centrele de recompensă din creier, generând dependență alimentară și reducând treptat sensibilitatea la plăcerea gustului. Noile date sugerează însă că medicamentele GLP-1 diminuează dorința de a consuma astfel de alimente, nu doar prin efectul lor asupra apetitului, ci și asupra sistemului de recompensă cerebral. Alimentația conștientă, cheia pe termen lung Cercetările viitoare ar putea identifica „puncte fierbinți” din creier asociate cu controlul apetitului, care pot fi influențate prin dietă, exercițiu și comportament alimentar conștient. „Într-un deceniu, vom ști exact cum să replicăm aceste efecte fără medicamente”, afirmă Schwartz. Până atunci, echilibrul alimentar bazat pe alimente naturale rămâne cea mai sigură cale de a stimula mecanismele naturale ale corpului – poate nu la fel de rapid ca Ozempic, dar cu beneficii pe termen lung pentru sănătate.

Dietele Ozempic, noua tendință globală (sursa: Pexels/Jane T D)
Imitația la cimpanzei explică cultura umană (sursa: Pexels/Guerrero De la Luz)
Eveniment

Cimpanzeii urmează și ei trenduri bizare. Ce ne arată despre propriile comportamente sociale

Imitația la cimpanzei explică cultura umană. Cercetătorii au surprins un fenomen surprinzător în rândul cimpanzeilor: adoptarea unor „tendințe” fără nicio utilitate practică. Descoperirea aruncă o nouă lumină asupra rădăcinilor culturii și ale comportamentelor noastre sociale. Imitația la cimpanzei explică cultura umană Într-un sanctuar din Zambia, opt cimpanzei salvați din traficul ilegal de animale trăiesc în comunitate. Citește și: Au încărcat o rulotă cu de toate, și-au luat fetițele și au gonit spre moarte. Oficial, plecau în vacanță La un moment dat, unul dintre ei decide să-și introducă o firimitură de iarbă în ureche. Gestul, fără scop aparent, este rapid imitat de cinci dintre congenerii săi. În câteva săptămâni, moda s-a răspândit. Testată chiar și de cercetători, practica s-a dovedit neplăcută și complet inutilă. „Nu are nimic de-a face cu spargerea nucilor sau pescuitul termitelor. Este pur și simplu o modă la cimpanzei”, explică Jake Brooker, coautor al studiului publicat în Behaviour. Cultura animală: un subiect mereu disputat Timp de secole, s-a crezut că doar omul deține cultura, înțeleasă ca transmiterea unor tradiții, gesturi sau simboluri arbitrare. Însă primatologii au adunat, în ultimele decenii, dovezi contrare. Cimpanzeii folosesc unelte, însă tehnicile diferă de la grup la grup. Ceea ce frapează acum este caracterul complet inutil al acestei „mode a firului de iarbă”. Fenomenul nu este nou: acum peste zece ani, alți cimpanzei din același refugiu adoptaseră aceeași practică. La fel ca în societatea umană, moda pare a fi ciclică. Cum se propagă tendințele: știința imitației Pentru a înțelege răspândirea obiceiului, echipa condusă de Edwin van Leeuwen (Universitatea din Utrecht) a folosit o metodă statistică avansată – network-based diffusion analysis. Rezultatele au arătat clar: comportamentul nu s-a transmis întâmplător, ci prin observație și imitare socială. În câteva săptămâni, majoritatea grupului adoptase „tendința”, demonstrând că imitația este cheia transmiterii în comunitatea de cimpanzei. De ce imită comportamente absurde? Cercetătorii propun o explicație: în captivitate, cimpanzeii nu trebuie să-și dedice întreaga zi hrănirii sau vigilenței față de prădători. Astfel, au mai mult „timp liber cognitiv” pentru experimentare, joacă și comportamente sociale aparent inutile. „În captivitate, ei au mai mult timp pentru a se juca și a se imita unii pe alții”, afirmă Edwin van Leeuwen. Un „TikTok” al lumii animalelor Fenomenul amintește izbitor de modul în care oamenii adoptă trenduri virale. „Aceste comportamente ar putea contribui la întărirea legăturilor sociale sau la marcarea apartenenței la un grup”, explică Jake Brooker (Universitatea Durham). Observarea unor practici „absurde, dar semnificative social” oferă indicii despre felul în care culturile umane au evoluat. Cultura cumulativă: atuul evoluției umane Un vechi argument al antropologilor este că oamenii au progresat rapid datorită „culturii cumulative” – capacitatea de a transmite și îmbogăți cunoștințele de la o generație la alta. Fără acest mecanism, omenirea ar fi rămas blocată în descoperiri individuale, obligată să reinventeze mereu roata sau focul. Deși se credea că animalele nu au această abilitate, studiul recent arată că și cimpanzeii pot transmite între ei comportamente lipsite de utilitate, doar prin imitație. „Este important să împărtășim aceste observații, pentru că ele contrazic ideea că animalele nu pot avea forme de cultură socială”, conchide Jake Brooker.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră