vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: hotarare

5 articole
Eveniment

Cotroceniul, nemulțumit de decizia lui Moșteanu în cazul dronelor rusești

CSAT va decide cine doboară dronele. Președintele Nicușor Dan a convocat joi o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), ce va avea loc la Palatul Cotroceni. Tema principală este securitatea spațiului aerian național, un subiect considerat prioritar în actualul context regional. Măsuri pentru protecția împotriva dronelor Potrivit Administrației Prezidențiale, pe ordinea de zi figurează stabilirea obiectivelor care necesită protecție împotriva amenințărilor reprezentate de sistemele de aeronave fără pilot la bord (drone). Citește și: Fabuloasa instituție de stat cu 12 șefi și 16 mașini cu șofer la 160 de angajați. Protocolul este 200.000 lei/lună, în medie De asemenea, vor fi discutate cerințele tehnice generale pentru echipamentele și sistemele destinate implementării acestor măsuri. CSAT va decide cine doboară dronele Un punct esențial al reuniunii vizează stabilirea persoanelor care au dreptul să ordone sau să aprobe măsuri împotriva aeronavelor și vehiculelor aeriene neautorizate. Pe 14 septembrie, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a scris pe Facebook că a hotărât cine ia decizia să se tragă în dronele neautorizate de pe cerul României: "Pe 4 iulie, la 10 zile după ce am devenit ministru, am semnat ordinul de ministru prin care am stabilit că aprobarea doborârii dronelor este dată de comandantul militar al operațiunii." Potrivit comunicatului CSAT, însă, decizia lui Moșteanu nu pare a fi una potrivită, de unde și rediscutarea subiectului în Consiliu. Proceduri pentru controlul spațiului aerian În cadrul ședinței se va stabili și procedura de informare privind măsurile întreprinse pentru controlul utilizării spațiului aerian național, astfel încât autoritățile să aibă un cadru unitar de acțiune. Pe lângă aceste puncte, CSAT va analiza și alte teme de actualitate legate de securitatea națională, în contextul noilor provocări de securitate la nivel european și global.

CSAT va decide cine doboară dronele (sursa: Facebook/Ionuț Moșteanu)
"Inginerie judiciară" la suspendarea Hotărării CCR (sursa: Facebook/Cristi Danileț)
Eveniment

"Inginerie judiciară" la suspendarea Hotărârii CCR de anulare a alegerilor, acuză Danileț

"Inginerie judiciară" la suspendarea Hotărârii CCR de anulare alegerilor prezidențiale printr-un mecanism ca dosarul să ajungă la un judecător favorabil, acuză fostul judecător Cristi Danileț. "Inginerie judiciară" la suspendarea Hotărării CCR Într-o postare pe Facebook, Danileț a explicat cum a fost ocolit sistemul de repartizare aleatorie a dosarului. Citește și: BREAKING Hotărârea CCR de anulare a alegerilor, suspendată și anulată de CA Ploiești. Juriștii susțin că e o aberație "In cauza de la Curtea de Apel Ploiești iată dovada "ingineriei judiciare" de care am vorbit postarea anterioară: intuiția imi spune că s-a direcționat dosarul către un anumit judecător. Astfel, pentru a se eluda sistemul de repartizare aleatorie computerizată, mai multe persoane care nu au legătură cu dreptul au introdus aceeași cerere la aceeași instanță, Curtea de Apel Ploiești in aceeași zi. Dosarele s-au inregistrat unul după altul, de la nr 292 la 304. În felul acesta, este de ajuns ca unul singur să ajungă judecătorul "preferat". De ce Ploiești si nu București? De ce nu s-au reunit toate aceste dosare care vizează același obiect? De ce in aceeași zi pe aceeași problemă de drept un complet spune că e albă și unul că e neagră, in timp ce celelalte complete amână cauza sau nu publică soluția? Ei, sunt multe întrebări la care cineva din interior ar trebui să răspundă dacă Inspecția se va ocupa. Deocamdata, cei care ne pricepem, înțelegem.", a scris Danileț.

Haos după suspendarea Hotărârii CCR (alegeri) (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Suveraniștii exultă după suspendarea Hotărârii CCR de anulare a alegerilor, Parchetul atacă

Haos după suspendarea Hotărârii CCR (alegeri): statul atacă decizia Curții de Apel Ploiești, prin intermediul Parchetului, BEC anunță că-și continuă activitatea. Haos după suspendarea Hotărârii CCR (alegeri) "Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a declarat recurs împotriva deciziei pronunţate în cursul zilei de astăzi, 24 aprilie 2025, de Curtea de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul numărul 301/42/2025", a anunţat Parchetul General. Citește și: BREAKING Hotărârea CCR de anulare a alegerilor, suspendată și anulată de CA Ploiești. Juriștii susțin că e o aberație În același timp, BEC a comunicat că, în ciuda deciziei de la Ploiești, "activitatea tuturor birourilor electorale continuă în temeiul şi pentru executarea măsurilor prevăzute de actele normative şi a celor administrative cu caracter normativ care vizează actuala procedură de alegere a Preşedintelui României." Suveraniștii, în delir Fără excepție, suveraniștii au salutat hotărârea Curții de Apel Ploiești. "Eu susţin revenirea la democraţie, la ordinea constituţională şi domnia legii: acestea toate înseamnă <Turul doi înapoi>", a scris George Simion (AUR), pe Facebook. "M-am exprimat deja foarte clar din punct de vedere politic: nu trebuiau anulate alegerile prezidenţiale din 24 noiembrie. (...) Nu pot comenta decizia de astăzi a Curţii de Apel Prahova fără să citim măcar motivarea. Dacă însă, în final, Justiţia decide reluarea turului al doilea, consider că ar fi o soluţie politică pozitivă", a afirmat Victor Ponta, tot pe Facebook. Pe aceeași rețea socială, Diana Șoșoșacă a afirmat că "OUG 1/2025 pentru actualele alegeri este în vigoare. Nu a fost anulată, deci alegerile se pot ţine, dar, după alegeri, acestea pot fi anulate pe baza Hotărârii de azi a Curţii de Apel Ploieşti." "Astăzi un judecător a avut curajul de a decide pentru adevăr. Astăzi un judecător a salvat faţa justiţiei din România", a spus și Anamaria Gavrilă, de asemenea pe Facebook. Miniștri de Justiție, la unison: E aberant De cealaltă parte, opiniile au fost diametral opuse. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat la B1 TV că "nu există căi de atac în legislaţia din România prin care decizii sau hotărâri ale Curţii Constituţionale, care nu sunt acte administrative conform legislaţiei, să fie atacate în contenciosul administrativ. Legea, în momentul de faţă, nu permite adoptarea unor soluţii specifice contenciosului administrativ de suspendare sau anulare de către instanţele judecătoreşti ale unor decizii sau hotărâri ale Curţii Constituţionale." "Povestea de azi este despre cum un judecător neprofesionist decredibilizează întregul sistem de justiţie. Din punct de vedere juridic, e imposibil de explicat o asemenea minune. E pur şi simplu o soluţie aberantă care decredibilizează justiţia profesionistă. Nu poate avea nicio consecinţă", a scris Alina Gorghiu, ex-ministru al Justiției, joi, pe Facebook. "Deciziile CCR sunt definitive, generează efecte de la publicarea în Monitorul Oficial, şi nu pot fi supuse niciunei căi de atac. Judecătorul fondului, cum este şi cel în cauză, nu are nicio competenţă asupra jurisdicţiei constituţionale, care este în afara sistemului judecătoresc", a declarat fostul ministru Tudorel Toader, pentru Agerpres.

Curtea de la Haga cere Rusiei stoparea invaziei Ucrainei. Mai puțin rusul gevorgian și chinezoaica Xue (sursa: icj-cij.org/)
Internațional

Curtea de Justiție de la Haga cere Rusiei stoparea invaziei Ucrainei

Haga cere Rusiei stoparea invaziei Ucrainei. Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), cel mai înalt tribunal al ONU, a cerut miercuri Rusiei să-şi suspende imediat operaţiunile militare din Ucraina, arată un comunicat al Curții. Potrivit documentului, 13 din cei 15 judecători au fost în favoarea deciziei. S-au opus numai rusul Kirill Gevorgian, vicepreședinte al Curții, și Xue Hanqin, judecător chinez. Haga cere Rusiei stoparea invaziei Ucrainei "Federaţia Rusă trebuie să suspende imediat operaţiunile militare pe care le-a început la 24 februarie 2022 pe teritoriul ucrainean", a transmis Joan Donoghue, judecătoarea preşedintă a CIJ, al cărei sediu este la Haga. CIJ mai arată că Rusia trebuie să garanteze că toate forţele aflate sub controlul său sau pe care le susţine nu mai continuă operaţiunea militară. "Curtea este conştientă de amploarea tragediei umanitare din Ucraina" şi este "profund preocupată de utilizarea forţei ruse, care ridică probleme foarte grave de drept internaţional", a subliniat Joan Donoghue în cursul unei audieri. Zelenski salută decizia CIJ Într-o postare pe Twitter, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat decizia CIJ. "Ucraina a obţinut o victorie completă în cazul său contra Rusiei la Curtea Internaţională de Justiţie. CIJ a ordonat să stopeze imediat invazia. Ordinul este constrângător conform dreptului internaţional. Rusia trebuie să se conformeze. Ignorarea ordinului va izola şi mai mult Rusia", a scris Zelenski. Citește și: Încă trei copii omorâți de ruși în Ucraina. Au fost găsiți sub ruine, la Cernihiv, împreună cu doi adulți CIJ s-a exprimat în cadrul unei proceduri de urgenţă iniţiate de Kiev la câteva zile după debutul invaziei ruse. Ucraina cerea Curţii de la Haga să ordone Moscovei încetarea imediată a invaziei, în aşteptarea unui verdict pe fondul conflictului dintre cele două state, verdict până la a cărui pronunţare ar putea trece ani. Rusia a refuzat să se prezinte la audieri Conform cererii Kievului, CIJ - creată în 1946 cu misiunea de a soluţia disputele dintre state - a decis să pronunţe măsuri de urgenţă, zise conservatoare, pentru a ordona Rusiei să suspende imediat operaţiunile militare. În aproape trei săptămâni de conflict, peste trei milioane de persoane s-au refugiat din Ucraina. Kievul mai reclamă că Rusia şi-a justificat ilegal invazia invocând pe nedrept un genocid împotriva rusofonilor din regiunile ucrainene Doneţk şi Lugansk. Rusia a refuzat să compară la audierile ţinute de CIJ la 7 şi 8 martie. Însă, într-un document scris, Moscova a respins competenţa Curţii cu privire la cererea Ucrainei. Rusia afirmă că aceasta iese din câmpul de aplicare a Convenţiei ONU din 1948 pentru prevenirea şi reprimarea crimei de genocid, pe care Kievul şi-a fundamentat dosarul. "Guvernul Federaţiei Ruse cere respectuos Curţii să se abţină de la a indica măsuri conservatoare şi să retragă cazul de pe rolul său", a transmis Moscova. Deciziile CIJ: obligatorii, dar imposibil de impus Cererea sa a fost respinsă miercuri de CIJ, care a stabilit că deţine competenţă în acest caz, în numele Convenţiei din 1948. Rusia a mai susţinut că nu a compărut în faţa magistraţilor pentru că nu a avut timp suficient pentru a se pregăti şi că invadarea Ucrainei este un act de "legitimă apărare". Hotărârile CIJ sunt constrângătoare şi fără apel, însă Curtea nu are la dispoziţie niciun mijloc de a le face respectate. CIJ îşi fundamentează concluziile în principal pe tratate şi convenţii. Atât Rusia, cât şi Ucraina sunt părţi ale Convenţiei ONU din 1948 pentru prevenirea şi reprimarea crimei de genocid.

Refugiații, gratuitate la transportul cu trenul. Sursă imagine: Facebook CFR Călători
Eveniment

refugiatii gratuitate la transportul cu trenul

Refugiații, gratuitate la transportul cu trenul în România. Guvernul urmează să adopte, sâmbătă, în ședință, o hotărâre prin care refugiații ucraineni pot circula gratuit cu trenurile CFR în România. Deși ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat din 1 martie că refugiații beneficiază de gratuitate, până în prezent nu a fost adoptat un act normativ în acest sens. CFR Călători a anunțat în 3 martie, într-un comunicat de presă, că „are convingerea” că toate persoanele din Ucraina au putut călători cu trenul gratuit în România, deși mai mulți voluntari au semnalat pe Facebook că s-au mai confruntat cu probleme la urcarea refugiaților în trenuri. Citește și: Facilităţi fiscale pentru a încuraja acţiunile umanitare în beneficiul refugiaţilor din Ucraina Refugiații, gratuitate la transportul cu trenul în România, oficial Sâmbătă, pe ordinea de zi a ședinței de Guvern, se află proiectul de Hotărâre privind acordarea de gratuităţi şi facilităţi pentru transportul cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina. Consultați proiectul AICI. Proiectul prevede că cetățenii străini sau apatrizi care provin din zona conflictului armat din Ucraina beneficiază de gratuitate la toate călătoriile efectuate cu operatorii de transport feroviar, la tren de rang Regio sau Interregio, clasa a II-a, loc pe scaun, pe perioada staționării temporare sau a tranzitării teritoriului României, în baza actelor de identitate, a documentelor temporare de identitate, rezidență sau a permiselor eliberate de autoritățile române. Decontarea contravalorii legitimațiilor de călătorie gratuită se face din bugetul Autorității pentru Reformă Feroviară. Gratuitate și pentru refugiații care trec cu bacul în România, dar și pentru cei care folosesc mașini De gratuitate beneficiază și refugiații care trec cu bacul prin punctul internațional de trecere a frontierei de stat româno-ucraineană dintre localitățile Isaccea și Orlivka. Și transportul rutier pentru refugiați este gratuit în România, conform proiectului de hotărâre. Comitetul județean pentru situații de urgență stabilește „capacitățile de transport disponibile”, pe baza informațiilor transmise de primării sau consiliile județene. „Stabilirea operatorului de transport rutier de persoane se face în mod transparent, în funcție de ordinea de înregistrare a disponibilității, timpul de disponibilizare al autovehiculelor și capacitatea de transport care poate asigura nevoile de transport”, precizează hotărârea citată. Transportul rutier este decontat de Ministerul Transporturilor, în urma unei solicitări depuse de transportator, cu sumele: 0,2 lei/persoană/km, pentru transport național, respectiv 0,4 lei/persoană/km, pentru transport internațional. Grindeanu a promis gratuitate din 1 martie. O hârtie oficială nu a fost emisă În 1 martie, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu (PSD), a declarat că refugiații vor avea gratuitate la transportul cu trenul în România. În 3 martie, CFR Călători a precizat, într-un comunicat, că „nu poate dispune modalitatea de tarifare”, dar că „are convingerea că nu există nici o persoană refugiată care să nu fi avut acces în trenurile CFR Călători sau a cărui călătorie să fie întreruptă/ condiționată de documentele de transport prezentate”. Precizările CFR veneau în contextul în care unii voluntari semnalau pe Facebook probleme la îmbarcarea refugiaților în trenuri. Ulterior, în Gara de Nord, CFR Călători a deschis o casă de bilete prioritară pentru refugiați, care este deschisă șapte zile din șapte.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră