sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: haos

26 articole
Eveniment

E-TVA, explicat detaliat: firmele, victime sigure

E-TVA, explicat detaliat: firmele, victime sigure. Introducerea unor noi prevederi fiscale, de data asta în materia decontului de TVA și a declarațiilor fiscale conexe, va crea o mare presiune asupra mediului de afaceri și o creștere a costurilor de conformare. E-TVA, explicat detaliat: firmele, victime sigure Vinere, 21 iunie a.c., s-a publicat OUG 70/2024 privind implementarea decontului de TVA precompletat ("RO e-TVA"). DeFapt.ro a analizat actul normativ împreună cu mai multe companii de contabilitate și vă prezintă ce înseamnă, pe scurt, "decontul de TVA precompletat", dar și care sunt efectele: Citește și: 2024, an de totul sau nimic pentru Ciolacu: dacă va candida la prezidențiale și va pierde, cum e foarte probabil, PSD se va debarasa de el pe modelul Năstase – Geoană – Ponta – Dăncilă ANAF va trimite prin SPV, pe data de 20 ale lunii, un decont de TVA precompletat cu datele pe care ANAF le are la dispoziție (din e-Factura, din e-Transport, e-Sigiliu, din alte declarații fiscale depuse – D 390, D 394, bonurile de casă de marcat etc.); Contabilii companiilor depun decontul de TVA pe data de 25, în baza documentelor și informațiilor pe care le au de la companii; Dacă între cele două deconturi există diferențe mai mari de 1.000 de lei (și vor fi diferențe cu siguranță, vedeți mai jos de ce), atunci ANAF va trimite prin SPV o notificare de conformare, la care va trebui răspuns obligatoriu până pe 5 ale lunii următoare. Întârzierea sau lipsa răspunsului înseamnă amendă de la 2.000 la 10.000 de lei. E-TVA, imposibil de aplicat. Motivele Problema este că niciodată informațiile ANAF nu vor corespunde cu cele ale firmelor. Iată doar câteva motive: Cei care aplică sistemul de TVA la încasare vor deduce și vor colecta TVA la momentul plății sau încasării facturilor respective, momente pe care ANAF nu le cunoaște, deci din start se pornește cu diferențe; Nu toate facturile se trimit în SPV prin e-Factura (de exemplu, facturile simplificate, bonurile fiscale cu CUI pe ele, facturile către persoanele fizice); Deducerea de TVA pentru cheltuielile cu autoturismele este de 50% sau 100% în anumite condiții, dar ANAF nu are de unde să știe cine deduce 50% și cine deduce 100%; Bonurile cu CUI pe ele nu se transmit nicăieri; E-Transport și e-Sigiliu sunt sisteme de monitorizare a transporturilor, nu conțin informații fiscale. Costurile firmelor vor crește semnificativ Pe scurt, toată lumea va trebui să justifice diferențele dintre evidența proprie și cea a ANAF, deși normal ar fi ca ANAF să își utilizeze sursele de informații și să vadă care sunt diferențele, pentru că departamentele de contabilitate ale deja le furnizează toate informațiile. Nu e normal ca ANAF să arunce această muncă în sarcina contribuabililor, cărora le vor crește consistent costurile de conformare. Dar indiferent de costuri, termenul de cinci zile pentru răspunsul la notele justificative este complet nerealist, nu se poate respecta din punct de vedere tehnic, mai ales în situația celor cu zeci/sute/mii de facturi emise/primite. Amenzile, însă, vor fi foarte ușor de aplicat. Devansarea depunerii D 390 și D 394, imposibil de respectat O altă problemă fără soluție este devansarea termenului de depunere a declarațiilor 390 și 394, pentru a căror depunere trebuie de fapt să fi prelucrat toate facturile de achiziții și vânzări ale lunii respective, atât la intern cât și intracomunitare: În D 390 se declară toate achizițiile și livrările cu clienți/furnizori din UE (cu nume, cod fiscal, sume pe fiecare în parte, etc.); În D 394 se preiau absolut toate informațiile posibile despre toate facturile emise și primite de la intern, inclusiv cele anulate, numărul de bonuri fiscale emise/primite, etc.; Până acum, D 390 avea termen 25 ale lunii, iar D 394 – 30 ale lunii, dar ANAF vrea devansarea termenului la data de 15, ca să poată emite decontul de TVA precompletat până la data de 20. Asta înseamnă că până pe 15 trebuie să fie toate documentele înregistrate, ceea ce este practic imposibil. Lovitura finală: declarația SAF-T Și un ultim argument împotriva acestei aberații: este stabilit deja că de la 1 ianuarie 2025 toate firmele, indiferent de mărime, vor depune declarația SAF-T ("Special Audit File for Taxes"), respectiv o declarație care cuprinde absolut toate mișcările din contabilitate, până la ultimul detaliu. Practic, ANAF va avea pe tavă contabilitatea fiecăruia și va putea face orice verificări dorește. Este neclar pentru întreg mediul de afaceri și profesioniștii din contabilitate și fiscalitate care este urgența acestui mecanism care complică foarte mult viața firmelor.

E-TVA, explicat detaliat: firmele, victime sigure (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
13 momente memorabile din campania electorală Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

13 momente memorabile din campania electorală

Campania electorală în 13 fotografii memorabile ale agenției Inquam: de la linșarea lui Nicușor Dan de către PSD și aliații săi la haosul bine organizat de la numărătoarea voturilor, care face ca numeroase semne de întrebare să planeze asupra acestui scrutin. Chiar dacă Biroul Electoral Central nu a finalizat centralizarea datelor, PSD a obținut o victorie comparabilă cu cea din 2016, întrucât va controla peste jumătate din primari și aproape două treimi din președinții de consilii județene. 13 momente memorabile din campania electorală Iată care au fost momentele surprinse de Inquam și care nu ar trebui uitate: PSD și aliații săi duc o campanie furibundă împotriva lui Nicușor Dan, primarul general al Capitalei, acuzat că este corupt, kaghebist și securist. În fruntea celor care atacă: primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, care visa să ajungă primar general Foto: Inquam/ George Calin 2) Coaliția PSD-PNL o propune pe Ramona Chiriac, șefa reprezentanței UE la București să deschidă listele de candidați la Parlamentul European. Aceasta se retrage chiar înainte de depunerea listelor. Pe locul I va fi fostul premier PSD Mihai Tudose. Foto: Inquam/ George Calin 3) După eșecul candidaturii lui Chiriac, încă un dezastru: medicul Cătălin Cârstoiu nu reușește să convingă alegătorii, iar Cristian Popescu Piedone are șanse reale să ajungă primar. Cârstoiu se retrage. Foto: Inquam/George Calin 4) PSD și PNL anunță că vor avea candidaturi separate la primăria Capitalei, iar Marcel Ciolacu o aruncă în cursă pe Gabriela Firea Foto: Inquam/ Octav Ganea 5) PNL îl trimite în bătălia cu Nicușor Dan pe ministrul Energiei, Sebastian Burduja, șeful PNL București. Candidatura sa se încheie cu un scor dezastruos, sub 8%. Foto: Inquam/ Octav Ganea 6) La țară, departe de atenția presei centrale, PSD duce o campanie ca pe vremuri, concentrată pe votul pensionarilor și a celor care se bucură de o masă gratuită. Inquam/George Calin Inquam/George Calin 7) Intenția de vot pentru Cristian Popescu Piedone, care părea că are șanse reale să ajungă primarul Capitalei, începe să se dezumfle după ce PSD și PNL își mobilizează electoratul în sprijinul propriilor competitori. Piedone încearcă disperat să-și schimbe imaginea de consumator de usturoi și trece la costum și cravată. Inquam/Octav Ganea 8) În plină campanie pentru locale, PNL începe să se concentreze puternic pe lansarea candidaturii lui Nicolae Ciucă la prezidențiale. Inquam/Octav Ganea 9) Seara zilei de 9 iunie: eșecul usturător suferit de Gabriela Firea este pe cale să îngroape victoria uriașă obținută de PSD în restul țării. Inquam/George Calin 10) Seara zilei de 9 iunie: Nicușor Dan, într-unul din rarele momente când pare cu adevărat relaxat. Inquam/Octav Ganea 11) Seara zilei de 9 iunie: eșec dur al Dreptei Unite Inquam/Bogdan Buda 12) Unul dintre puținii primari USR care își păstrează mandatul: Dominic Fritz. Inquam/Virgil Simionescu 13) Campania se încheie cu serioase suspiciuni de fraudare a alegerilor și pe fondul unui haos incontestabil, sesizat chiar și de PNL și Mircea Geoană. PSD refuză însă să-l schimbe pe dublul pensionar special Toni Greblă de la conducerea AEP. Inquam/Octav Ganea Citește și: Birourile Electorale refuză, invocând argumente puerile, să decidă renumărarea voturilor din secțiile pentru care există indicii grave de fraudă Bonus: pentru cei care doresc să-și amintească cel mai jalnic circ din campanie, rememorăm și campania AUR, cu scenete cu Vlad Țepeș. Inquam/George Calin

Ce salariu îi plătesc contribuabilii lui Greblă Foto: Facebook
Politică

Ce salariu îi plătesc contribuabilii lui Greblă

Ce salariu imens îi plătesc contribuabilii lui Toni Greblă, autorul haosului de la alegeri, dublu pensionar special și revoluționar de Gorj: potrivit datelor de pe site-ul Autorității Electorale Permanente, el câștigă lunar, net, 18.427 de lei. Datele apar în fișa pe februarie privind salariile din AEP, instituție cu peste 400 de angajați. Citește și: VIDEO Controversa Babasha – artistul român va fi prezent și în al doilea concert de la București al trupei Coldplay: „Străinii ne apreciază, doar românii nu ne apreciază. Urmează un show și mai și” Însă informațiile de pe site-ul AEP sunt neclare, nefiind menționat dacă se acordă sau nu angajaților spor de condiții vătămătoare - pe care-l primesc aproape toți bugetarii din București - sau pentru că gestionează fonduri europene. Haosul de la organizarea acestor alegeri - cu numeroase acuzații de fraudă și cu o numărătoare a voturilor nefinalizată după patru zile - a făcut ca numeroși politicieni să ceară demisia lui Greblă din fruntea AEP, poziție pe care ocupat-o cu ajutorul PSD. Ce salariu îi plătesc contribuabilii lui Greblă Însă Toni Greblă, care are 70 de ani, mai încasează și două pensii speciale și are și indemnizație de revoluționar de Gorj. Evenimentele din decembrie 1989 l-au prins în poziția de avocat la Târgu Jiu. Nu este clar ce merite a avut în înfăptuirea revoluției din decembrie 1989. Între 1993 și 1997, Toni Greblă a lucrat la misiunea permanentă a României de pe lângă sediul ONU de la Geneva, deși nu avea nici o legătură cu diplomația. Cât a încasat Greblă din pensiile speciale, plus indemnizația de revoluționar, în anul fiscal 2022: 272.000 lei, net, din pensia specială de magistrat 47.150 lei – pensia anuală de ex-senator 13.224 – indemnizația de revoluționar. În 2012, prsa scria că el a primit gratuit și loc de veci, la Târgu Jiu, fiind revoluționar. Familia Greblă deține o avere uriașă, deși soția sa este pensionară. Doar în 2023, a vândut o casă și un teren pentru care a încasat 720.000 de euro. În conturile bancare deține circa 1,2 milioane de lei și are două mașini din care un Mercedes, din 2018.

Haos în Justiție: oamenii care au probleme în instanțe se duc degeaba, fiindcă nu știu care dintre ele lucrează, care nu
Eveniment

Haos în Justiție

Haos în Justiție: grefierii lucrează parțial, iar la unele instanțe judecătorii fie s-au solidarizat cu ei, fie pregătesc propriile greve. CSM și ministerul Justiției nu au nici o reacție. Protestele se datorează faptului că Guvernul nu poate plăti decât o parte din salariile grefierilor, iar în cazul judecătorilor nu are bani să achite drepturile salariale câștigate de aceștia în instanțe. Citește și: Averea uriașă a unui banal consilier APIA și a unei polițiste: două apartamente, trei case, Mercedes, vacanțe în străinătate și peste 150.000 de lei în conturi Ieri, uniunea Națională a Barourilor din România a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să găsească o soluție pentru ca avocații să poată afla ce instanțe au întrerupt activitatea. Haos în Justiție: avocații nu știu ce instanțe lucrează și ce instanțe sunt în grevă „UNBR consideră că este esențial ca măsurile de protest să nu aibă un potențial risc disruptiv cauzat de modalitatea neunitară a abordării protestului în cadrul instanțelor prin faptul că se procedează neunitar în tratarea cauzelor aflate pe rolul acestora, în sensul că la unele instanțe cauzele se judecă iar la altele nu, după cum grefierii care funcționează la respectivele instanțe sunt sau nu afiliați Sindicatului Național al Grefei Judiciare DICASTERIAL ori pricinile sunt apreciate de instanțe ca fiind urgente. În aceste condiții, singura posibilitate pentru avocați de afla dacă dosarul în care sunt angajați urmează a se judeca sau nu este de a se deplasa la respectiva instanță, uneori de la distanțe mari, cu costurile aferente deplasării, costuri care în final se regăsesc în cheltuielile justițiabilului, deja afectat de un nou protest în sistemul judiciar. Prin urmare, UNBR vă solicită să transmiteți instanțelor judecătorești să comunice către barouri/UNBR și/sau să evidențieze prin afișare pe pagina web a instanței situația completurilor la care activitatea este afectată de acțiunile de protest și cauzele pentru care se apreciază că protestul nu împiedică judecata, pentru ca activitatea avocaților să se desfășoare în condiții optime și cu cât mai puține prejudicii pentru justițiabili”, se arată în scrisoarea publică trimisă de avocați către CSM. Citește și: Pensionarul special Tudorel Toader, rector și avocat, a dat statul în judecată pentru a primi, retroactiv, sute de mii de lei în plus la salariu. Plus: cum jumulește Toader propria universitate Cluj și Pitești: judecătorii sunt solidari cu grefierii Tot ieri, judecătorii Curții de Apel Cluj au hotarat amanarea judecății cauzelor aflate pe rolul instanței, cu excepția cauzelor având caracter urgent, în semn de solidaritate cu grefierii. La Pitești, judecătorii Curții de Apel au votat că vor întrerupe activitate de la 1 ianuarie 2024, cerând: asigurarea, „în regim de urgență, a fondurilor pentru plata integrală a salariilor acordate prin acte administrative de salarizare în anul 2023, precum și plata tranșelor din hotărârile judecătorești definitive, respectiv actelor administrative de salarizare scadente în anul 2023”; „prevederea în bugetul pentru anul 2024 a fondurilor necesare plății integrale a salariilor și altor drepturi de natură salarială rezultând din hotărâri judecătorești, precum și plata drepturilor salariale recunoscute prin acte administrative, aferente perioadei 30 decembrie 2021 – până la zi”. Curtea de Apel Pitești a anunțat și că susține revendicările grefierilor.

Haos lăsat de fugarul Ionel Arsene la spitalul județean Neamț Foto: PSD
Eveniment

Haos lăsat de Arsene la spitalul județean Neamț

Haos și dezastru lăsat în urmă de Ionel Arsene, fostul președinte PSD al Consiliului Județean, la Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț: nenumărate proiecte abandonate, pacienții internați în condiții dezastruoase. Acesta este spitalul unde, în noiembrie 2022, s-a produs o explozie și un incendiu care a ucis 15 oameni, arși de vii. Dar, până acum, procuratura nu a trimis pe nimeni în judecată. Citește și: O pesedistă calificată ca reporter la Antene conduce compania de servicii medicale a Complexului Energetic Oltenia. CA-ul companiei, bidon de sinecuri pentru PSD Spitalul este subordonat Consiliului Județean Neamț și, de facto, a fost controlat de baronul PSD Ionel Arsene, care la 10 martie 2023 a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Brașov la 6 ani și 8 luni de închisoare, dar a reușit să fugă în Italia. Managerul spitalului, Alexandru Filimon, a fost numit în ianuarie 2021, de către Ionel Arsene. Haos lăsat de Arsene la spitalul județean Neamț Haosul și dezastrul de la SJU Neamț au devenit publice după o scrisoare deschisă a managerului spitalului și amenda aplicată azi, de 60.000 de lei, pentru mizeria uriașă și supraaglomerare. Managerul spitalului, Alexandru Filimon, i-a scris, luni, prefectului, arătând dezastrul de la secția de oncologie: În iunie 2022, secția de oncologie a fost mutată într-un paviolon vechi, fără lift, pentru a putea începe lucrările la o nouă secție „La maximum șase săptămâni de la începerea lucrărilor și descoperirea clădirii, constructorul, care nici măcar nu era cel care a câștigat licitația, și-a retras echipa și a oprit lucru. Practic, clădirea rămas în aceeași stare de atunci. După nenumărate demersuri făcute, am fost înștiințați că Compania Națională de investiții a reziliat în iunie 2023 contractul cu cei care au câștigat licitația. În acest moment este evident că trebuie un nou proiect tehnic, conform standardelor actuale și refăcută licitația pentru finalizarea proiectului”, a scris managerul. Nenumărate proiecte abandonate Acesta a făcut o lungă listă de proiecte începute și abandonate: Blocul operator unic – clădire Nefromed – nefinalizat din 2013 Secția Pediatrie – reabilitare – nefinalizată din 2015 Secția Oncologie – reabilitare – blocat în 2022 Ambulatoriu Integrat de Specialitate – reabilitare corp C – proiect început în 2022 și blocat în 2023 fără șanse de a fi restartat Reabilitare tehnică – secțiile Psihiatrie, SML, Boli infecțioase – trei clădiri în care s-a reziliat contractul de finanțare Proiecte extindere UPU – s-a reziliat contractul de finanțare ONG-ul „Dăruiește Viața” a salvat spitalul În vara lui 2021, ONG-ul „Dăruiește Viața” a construit, din donații, un spital modular ATI în cadrul SJU Neamț, în valoare de 2,7 milioane de euro. Managerul explică acum că acest spital modular este „critic”. „Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț funcționează după incendiul din noiembrie 2021, cu secția ATI în două locații. Din fericire, deși puțini înțeleg cat de critică este, secția ATI modulară construită de «Dăruiește Viață» este folosită în permanență împreună cu patru paturi situate pe secția OG”, mai arată Filimon. Secția ATI de la Piatra Neamț, construită de Dăruiește Viața Acesta explică și ce dezastru a fost planificarea noului spital, care trebuia finanțat prin PNRR. „Proiectului spitalului nou finanțat din fonduri PNRR (...) are o structura a secțiilor non-conformă și este proiectat numai pentru 432 de paturi, aproximativ jumătate din capacitatea actuală”, spune managerul. Bolnavii de cancer, îngrămădiți într-o secție fără aviz sanitar Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ a fost amendat cu 60.000 de lei nereguli constatate de inspectorii Direcţiei de Sănătate Publică în urma celui mai recent control. „Întrucât Pavilionul Oncologie şi Ambulatoriul Integrat - tronsonul C sunt în reabilitare, în Pavilionul Medicină Internă, cu risc seismic ridicat (RSII), funcţionează 4 secţii, 6 compartimente, Ambulatoriul integrat al Secţiei de Oncologie, sectorul internări zi al Secţiei Oncologie, Dispensarul TBC, birou de internări, magazie efecte pacienţi, birou administrativ. Spaţiile sunt supraaglomerate, nu pot fi respectate normele de amplasare a paturilor şi suprafaţa alocată fiecărui pat, nu este asigurat un microclimat corespunzător, nu se respectă normele legale privind numărul grupurilor sanitare şi dotarea saloanelor, nu se asigură spaţii conforme pentru vestiare personal, depozitare lenjerie curată, materiale sanitare, biocide, spaţii de igienizare şi păstrare a ustensilelor de curăţenie, altele decât în grupurile sanitare”, arată DSP. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă Secția de oncologie funcționează fără aviz sanitar.

Faima Otopeniului a ajuns în India Foto: Replica Online
Eveniment

Faima Otopeniului a ajuns în India

Faima Otopeniului a ajuns în India: canalul de știri WIO News îl clasează pe locul șase al celor mai proaste aeroporturi din lume. „World is one News” este un canal de știri în limba engleză, din India. Citește și: Mandachi are dreptate, Otopeni este „o cârpitură comunistă”: aeroportul, pe mâna unor sinecuriști. Managerul, drumar, specializat în asfaltări. Mama sinecuristelor PSD, Geta Bumbac, ia bani de aici Faima Otopeniului a ajuns în India Într-un clasament al celor mai proaste aeroporturi, alcătuit acum trei săptămâni, Otopeni apare pe locul șase, după Tașkent. Despre Otopeni, WION afirmă, într-o postare: „Cele mai multe plângeri despre principalul aeroport al României sunt legate de starea proastă a spațiilor de așteptare, indicatoarele proaste, întârzieri și spații de fumat”. Pe locul I al acestui clasament este aeroportul Orly, din Paris. Însă, în aceeași postare pe Telegram, WION scrie că aeroportul Portela din Lisabona este cel mai prost din lume, potrivit Airhelp. Airhelp, compania specializată în recuperări ale sumelor datorate de companiile aeriene pasagerilor ale căror zboruri au întârziat sau au fost anulate, a publicat ultimul clasament al aeroporturilor, din perspectiva experienței pasagerilor, în 2022. În acel clasament, Otopeniul era pe locul 140 din 151 de poziții. Aeroportul din Napoli era pe locul 139, iar cel din Praga pe 141. Lombok și Toronto ocupau ultimele poziții. „Un aeroport surprinzător de mic pentru o capitală. Podelele sunt murdare, un spațiu înghesuit și limitat de magazinele de mâncare. Personalul a fost ok, nu cel mai prietenos. Magazinele duty-free sunt din abundență. Cea mai bună parte este controlul la frontieră, deoarece au multe cabine. În afară de asta, întreaga experiență este greoaie”, a arătat un pasager citat de AirHelp. În acest clasament, Tokyo avea un aeroport pe locul I și altul pe locul III. Defapt.ro a arătat că ministrul Sorin Grindeanu a dat aeroportul pe mâna unor sinecuriști cu studii dubioase. Managerul, Sorin Păun, avea zero experiență în administrarea unui aerport când a fost numit director general la așa-numita Companie Aeroporturi București. Președinte al consiliului de administrație este Bachide Eduard, un pesedist cu licenţă la Facultatea de Inginerie şi Management Agroturistic, Universitatea Bioterra.

Protestatarii francezi, arme automate pe străzi (sursa: Twitter/Amy Mek)
Internațional

Protestatarii francezi, arme automate pe străzi

Protestatarii francezi, arme automate pe străzi. Preşedintele francez Emmanuel Macron îşi amână vizita de stat în Germania, ce era prevăzută de duminică seara până marţi, a anunţat sâmbătă preşedinţia germană într-un comunicat, după patru zile de revolte în Franţa. Protestatarii francezi, arme automate pe străzi "Preşedintele francez Macron a discutat astăzi prin telefon cu preşedintele german Steinmeier şi l-a informat despre situaţia din ţara sa. Preşedintele Macron a cerut amânarea vizitei sale de stat prevăzute în Germania", a transmis Berlinul, informaţia fiind confirmată de preşedinţia franceză pentru AFP. "Preşedintele german regretă anularea şi înţelege perfect având în vedere situaţia" din Franţa, se mai spune în comunicat. Între timp, protestele din Franța devin din ce în ce mai violente iar protestatarii au scos la înaintare arme automate de foc cu care au tras salve repetate. France has fallen...Police are unable to control the migrant and left-wing riots taking place across the country. French media has surrendered and cannot keep track of the number of towns and cities across the country being looted, set on fire, and destroyed.Islamic attacks,… pic.twitter.com/s0m4CRLjIL— Amy Mek (@AmyMek) June 30, 2023 Citește și: Zeci de mii de polițiști și jandarmi, mobilizați în Franța pentru a stopa violențele declanșate de uciderea tânărului Nahel de către un polițist Frank-Walter Steinmeier "urmăreşte cu foarte mare atenţie situaţia din Franţa. El speră că violenţa de pe străzi se va opri în curând şi că pacea socială va putea fi restabilită din nou", adaugă preşedinţia germană.

Greva a trecut, hibele Educației rămân (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Greva a trecut, hibele Educației rămân

Greva a trecut, hibele Educației rămân. În 34 de ani, conducerea ministerului Educației din România s-a schimbat de 32 de ori. Cele două legi ale învățământului (prima - din 1995, a doua - din 2011) au fost modificate de mai mult de o sută de ori. Examenul de bacalaureat a suferit nouă modificări profunde și nenumărate modificări minore. Nici o reformă nu a fost dusă până la capăt. Inițiativele de digitalizare a sistemului nu au făcut decât să cheltuie aiurea fonduri. La testele PISA din 2018, România a fost singura țară din UE care a susținut testele pe hârtie, cu pixul. Nici un guvern nu a respectat legea Educației, în ceea ce privește alocarea a 6% din PIB. După mai bine de 30 de ani de cînd a demarat reforma educației în România, nivelul educațional din țara noastră este în scădere de la an la an. În prezent, rata analfabetismului funcțional a crescut la 42%. Greva a trecut, hibele Educației rămân Reformarea sistemului educației în România a început imediat după Revoluție, fiind inițiată de Institutul de Științe ale Educației (ISE), desființat de comuniști în anii '80 și reînființat în 1990, de Mihai Șora. Una dintre primele măsuri luate de atunci a fost reducerea duratei învățământului obligatoriu, de la zece la opt clase. Până în prezent, au existat două legi ale educației: legea Învățământului (84/1995) și legea Educației (1/2011). De-a lungul timpului, amândouă au suferit peste o sută de modificări. În 2019, ISE, singura instituție publică de cercetare a educației din România, care a inițiat reforma educației, a fost desființat printr-o ordonanță de urgență (OUG nr. 68/06.11.2019) de guvernul Orban. Într-un comunicat de presă emis la acea vreme, cercetătorii ISE au susținut că instituția a fost desființată "În mod netransparent, fără consultare, fără o evaluare a activității", știrea parvenindu-le din presă. ISE a fost înlocuit de Centru Național de Politici și Evaluare în Educație, o instituție organizată prin comasarea cu Centrul Național de Evaluare și Examinare, aflată în subordinea Ministerului Educației. Deși guvernanții au susținut că "cercetătorii nu pierd nimic, vor fi preluați de noul centru", aceștia au acuzat "Pierderea statutului de neutralitate profesională, prin alipirea cu o instituție care va fi condusă de o persoană numită sau subordonată politic". Prima lege, peste 50 de modificări Reforma oficială, bazată pe cercetările ISE, a demarat începând cu anul 1995, prin adoptarea legii Învățământului, legea 84/1995, la inițiativa lui Liviu Maior. În linii mari, erau prevăzute descentralizarea învățământului, schimbarea programelor școlare, reprofesionalizarea profesorilor, centrarea educației pe elev, abandonarea monopolului statului asupra manualelor școlare și apariția manualelor alternative. Sub această lege, conducerea ministerului Educației a fost schimbată de 11 ori. Până în 2010, legea Învățământului a suferit mai mult de 50 de modificări și completări, prin ordonanțe de urgență și legi. Cataclismul Andronescu Câteva exemple: durata învățământului obligatoriu, care fusese redusă de la zece la opt clase de către primul ministru al Educatiei de dupa ’89, Mihai Șora, a fost modificată de Ecaterina Andronescu, care a decis revenirea la zece clase obligatorii. Tot ea a instituit Testele naționale, care au fost mai apoi anulate de Cristian Adomniței, câțiva ani mai tarziu. Adomniței a introdus Tezele cu subiect unic, pe care Ecaterina Andronescu le-a anulat, în următorul mandat. Tot Ecaterina Andronescu a decis să desființeze școlile profesionale, înlocuindu-le cu Școala de arte și meserii, SAM, declarând că le-a "restructurat". Dacă școlile profesionale puneau accent pe instruirea practică, oferind posibilitatea intrării rapide pe piața muncii, elevul neputând însă susține examenul de BAC, SAM-urile marșau pe teorie, în detrimentul practicii, oferind însă posibilitatea înscrierii la Bac. Cu toate acestea, la mandatul următor, Andronescu decide să desființeze și SAM-urile, direcționând locurile către liceele tehnice, fapt care a dus la necontinuarea studiilor pentru cel puțin 10% dintre elevii care terminau clasa a VIII-a – conform datelor oficiale din proiectul "Strategia națională pentru protecția și promovarea drepturilor copilului 2014-2020", publicat de Ministerul Muncii. A doua lege introduce celebrul 6% din PIB În ianuarie, 2011 a fost votată o nouă lege a Educației, legea 1/2011. Aceasta promova atât învăţământul orientat pe valori, creativitate și capacităţi cognitive, descentralizarea și depolitizarea sistemului, cât și finanțarea acestuia cu 6% din PIB. La câteva luni de la intrarea în vigoare, au avut loc două modificări, prin legea nr. 166 din 5 octombrie și prin legea nr. 283 din 14 decembrie 2011, care viza reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar. Printre modificări, munca suplimentară "Se va compensa numai cu timp liber", iar alocarea a 6% din PIB se amâna pentru anul 2013. În 2012, Ecaterina Andronescu a emis OUG 92/2012, care elimina din Legea Educației Naționale incompatibilitățile care privesc rectorii parlamentari. Andronescu fusese declarată de Agentia Națională de Integritate (ANI) incompatibilă pentru deținerea funcțiilor de rector și senator, simultan. Cea mai cârpită lege În prezent, legea Educației e cel mai modificat act normativ al ultimului deceniu, potrivit Consiliului Legislativ din 2020. Anul trecut, ministrul Sorin Cîmpeanu a anunțat că au fost depuse în jur de 1.500 de seturi de propuneri pentru proiecte de lege ale educației, cu peste 9.000 de amendamente. Până în 2022, legea Educației naționale suferise 112 modificări. Cele mai multe modificări au vizat alocarea de bani înspre sistem, măsurile de descentralizare și de depolitizare a sistemului de educație, toate prevăzute în legea inițială. Lunga listă de amânare a alocării a 6% Potrivit legii Educaţiei naţionale, "Pentru finanţarea educaţiei naţionale se alocă anual din bugetul de stat şi din bugetele autorităţilor publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv". Însă articolul 8 nu a fost niciodată aplicat, fiind în continuu amânat prin Ordonanțe de Urgență. În decembrie, 2011, a fost emisă Legea 283, care prevedea intrarea în vigoare a articolului începând cu data de 1 ianuarie 2013. În 2012, Guvernul Ponta a emis o Ordonanță de urgență (84/2012) care amâna cu încă un an intrarea în vigoare a articolului. În 2013, o altă ordonanță de urgență, tot a guvernului Ponta (103/2013), amâna până în 2014 aplicarea articolului, motivându-se că "Aplicarea prevederii a fost amânată anual prin acte normative, datorită impactului financiar major pe care îl generează. În situaţia în care măsurile mai sus menţionate nu ar fi prelungite şi pentru anul 2014, cheltuielile bugetului general consolidat s-ar majora.". În 2014, o altă ordonanță de urgență (83/2014) amâna din nou implementarea articolului, până în 2016. 3,2% în 2023 Guvernul Cioloș a emis Ordonanţa de urgenţă nr. 99/2016 care împingea aplicarea articolului la 1 martie 2017. În 2017, în luna ianuarie, guvernul Grindeanu emite Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 , care prevedea aplicarea articolului 8 de la 1 ianuarie, 2018. În decembrie 2017, guvernul Tudose emite Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017, împinge termenul către 31 decembrie 2018. În 2018, Guvernul Dăncilă emitea Ordonanța de Urgență nr. 114 prin care suspenda aplicarea articolului timp de trei ani: "În perioada 2019-2021 nu se aplică prevederile art. 8 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.". În 2021, guvernul Cîțu emite Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 potrivit căreia "prevederile art. 8 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, se aplică începând cu anul 2023.". În 2023, bugetul alocat educației este de 3,2% din PIB. Modelul finlandez Sistemele de învățământ performanțe își plătesc profesorii mai mult, conchide un studiu PISA. În țările în care salariile profesorilor îi plasează sub pragul sărăciei, sau mult sub ale altor locuri de muncă, studiile arată că, pentru a îmbunătăți motivația profesorilor, nu există alte soluții de redresare a sistemului, până când problema salariilor nu e rezolvată. Finlanda deține în prezent titlul neoficial de cel mai bun sistem de învățământ din lume. Reforma educației a început în anii '70. Primele măsuri luate atunci de guvernul finlandez au fost reducerea numărului de elevi în clase, solicitarea unei diplome de master pentru toți profesorii și majorarea salariilor din învățământ, pentru a le face competitive cu salariile pe care aceștia le-ar primi în alte domenii. Citește și: Încă o măgărie Wizz Air, considerată cea mai proastă companie aeriană din Marea Britanie: perioada de check-in gratuit se reduce la 21 de ore, dacă nu ați achiziționat loc Dacă în 34 de ani, România a schimbat miniștrii educației de 32 de ori, în Finlanda, din 1990, până în prezent, la conducera ministerului s-au perindat doar 11. Finlanda alocă aproximativ 7% din PIB sistemului de învățământ preuniversitare, în timp ce în România, educației îi revin doar 3,2%, din PIB. În prezent, România, rata analfabetismului funcțional la elevii de 15 ani este de 42%. În Finlanda doar 4,8% dintre elevii în vârstă de 15 ani au dificultăți în a înțelege ce citesc.

TAROM, afectată masiv de atacul cibernetic (sursa: Facebook/TAROM)
Economie

TAROM, afectată masiv de atacul cibernetic

TAROM, afectată masiv de atacul cibernetic. Haosul continuă la compania aeriană în urma atacului cibernetic de acum șapte zile. Specialiști în securitate cibernetică, chiar și unii de la Serviciul Român de Informații, au încercat să remedieze pagubele, dar fără succes până acum. Motiv pentru care salariile angajaților au fost calculate de mână. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că TAROM a fost ținta unui atac cibernetic de amploare fiind afectate serverele de la departamentele economic, financiar și contabilitate. Dar oficialii companiei au încercat să minimalizeze pagubele, transmitând că au fost afectate „câteva fișiere”. Alina Picu, purtătoare de cuvânt a companiei TAROM, a refuzat să spună dacă atacul cibernetic a fost revendicat și câți specialiști pe securitate cibernetică sunt angajați în cadrul TAROM. TAROM, afectată masiv de atacul cibernetic Au trecut șapte zile de când compania TAROM, deținută de Ministerul Transporturilor, a căzut victimă unui atac cibernetic. S-a apelat la Departamentul Național de Securitate Cibernetică, chiar și la specialiștii în securitate cibernetică ai Serviciului Român de Informații, dar problemele nu au fost remediate până în prezent. Citește și: EXCLUSIV Compania TAROM, afectată de un atac cibernetic de amploare. Departamentele economice sunt total blocate. Deocamdată, nu sunt consecințe asupra zborurilor Surse din cadrul companiei TAROM au declarat sub protecția anonimatului că nu s-a reușit până acum preluarea controlului asupra serverelor afectate. „Salariile au fost calculate de mână. Toate calculatoarele care au fost deschise au fost atacate. Au monitoarele negre, deși se vede de la butonul de pornire că sunt deschise”, potrivit surselor. Minciuna "incidentului izolat" În urmă cu șapte zile, oficialii TAROM au transmis printr-un comunicat de presă că „atacul de tip ransomware a afectat câteva fişiere” și „incidentul a fost izolat”. Dar și că cel mai important este faptul că zborurile şi sistemul de rezervări nu au fost afectate. „Menţionam că toate cursele au fost operate conform planului de zbor, iar din cauza acestui incident nu au fost afectate operaţiunile de zbor sau sistemul de rezervări al companiei”, se menționa în comunicatul de presă al TAROM. De asemenea, s-a mai transmis că se lucrează cu specialiştii pentru identificarea cauzelor care au dus la producerea atacului. „În prezent, ne aflăm în permanentă legătură cu autorităţile care gestionează astfel de incidente şi depunem toate eforturile necesare pentru identificarea cauzelor producerii acestui eveniment”, potrivit TAROM. TAROM refuză să răspundă la întrebări Defapt.ro a transmis trei întrebări Alinei Picu, purtătoare de cuvânt a TAROM, dar acesta a refuzat să răspundă. 1. Atacul cibernetic a fost revendicat? 2. Câți specialiști IT pe securitate cibernetică sunt angajați la TAROM? (Sursele noastre susțin că în Departamentul IT al TAROM lucrează în jur de zece persoane, dintre care unul singur este specializat pe securitate cibernetică - n.r.) 3. Dacă au fost afectate doar câteva fișiere, așa cum s-a menționat în comunicatul de presă, de ce nu s-a remediat situația până în prezent?

Haosul la metrou continuă Foto: Octav Ganea/ Inquam
Politică

Haosul la metrou continuă

Haosul la metrou continuă: trenurile vin la intervale de 18 minute, scrie G4media. Acum câteva zile, Ziarul Financiar arăta că perioada de timp în care mergi cu metroul din Obor în Pantelimon este mai lungă decât cea pe care o consumi mergând cu trenul de la București la Ploiești. Între timp, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, care controlează Metrorex, nu a avut nici o reacție. Haosul la metrou continuă „Călătorii care au mers luni cu metroul în Capitală au așteptat și câte 18 minute sosirea unui tren, potrivit reporterilor G4Media și mai multor cititori. Întârzierile enorme sunt înregistrate atât dimineața, cât și în mijlocul zilei”, a arătat, azi, G4Media. „Zeci de minute petrecute în subteran pentru o călătorie, care, în mod normal, nu ar fi trebui să dureze mai mult de un sfert de oră. Este doar una dintre experienţele pe care le trăiesc de câteva zile bucureştenii care aleg transportul cu metroul, în condiţiile în care, din cele 57 de trenuri care ar trebui să ruleze pe şine, doar 35 sunt în funcţiune”, scria, la 22 iulie, Ziarul Financiar. Economedia a scris că Metrorex, compania deținută de statul român prin Ministerul Transporturilor, a ajuns la arierate de 160 de milioane de lei către firma care se ocupă de mentenanță. Creşterea timpilor de aşteptare în staţii este determinată de diminuarea serviciilor de mentenanţă şi salubritate prestate de Alstom, cu care Metrorex are un contract în vigoare, numărul trenurilor aflate în circulaţie fiind cu 38% mai mic decât în mod normal, se arată într-un comunicat al Metrorex. Alstom cere ca Metrorex să-și plătească datoriile Acum circa o lună, într-un interviu acordat News.ro, preşedintele Alstom pe Europa, Gian Luca Erbacci, a declarat că Metrorex datorează Alstom peste 33 de milioane euro, adică peste 160 de milioane lei, sumă ce corespunde unui an de plăţi restante. Citește și: Pensiile Apărării și Internelor: costuri de 800 de milioane de lei/ lună. Cea mai mare pensie M.Ap.N: 40.176 lei. Cea mai mare pensie plătită de Interne: 19.955 de lei „Metrorex ne datorează peste 33 de milioane euro. Această sumă corespunde unui an de plăţi restante. Între timp, am suportat toate costurile: ne-am plătit furnizorii la zi, am plătit salariile angajaţilor la zi. Din suma totală datorată, de peste 160 de milioane lei, echivalentul a 33 milioane euro, peste 140 de milioane lei provin din contractul anterior, pentru servicii prestate în cursul anului 2021, iar 20 de milioane lei pentru facturi restante în contractul început la 1 ianuarie 2022. Câte companii îşi permit să continue să lucreze fără să fie plătite timp de 1 an?”, a declarat pentru News.ro preşedintele Alstom pe Europa, Gian Luca Erbacci.

Țeapa Saga Festival: pierderi, datorii, haos (sursa: Facebook/SAGA Festival)
Investigații

Țeapa Saga Festival: pierderi, datorii, haos

Țeapa Saga Festival: pierderi, datorii, haos. Între noaptea de vineri spre sâmbătă (3 spre 4 iunie) și cea de duminică spre luni (5 spre 6 iunie), pe Arena Națională se desfășoară Saga Festival. Evenimentul este autorizat de către Primăria Municipiului București, în ciuda zgomotului infernal care acoperă tot cartierul Vatra Luminoasă și împrejurimile timp de trei nopți. Țeapa Saga Festival: pierderi, datorii, haos De altfel, foarte multe reacții de protest au apărut după prima noapte a manifestării. Unele au apărut chiar înainte și atrăgeau atenția că, luni dimineață, toți locuitorii din cartierul în care se află Arena Națională vor avea dificultăți majore în a se îndrepta spre școli sau slujbe. Totuși, încă de pe 19 mai, primarul Nicușor Dan a anunțat de ce este de acord cu poluarea fonică extremă: "Cea mai mare sumă (1,5 milioane de lei) a venit de la închirierea Arenei Naționale pentru Saga Festival, care va avea loc între 3 și 5 iunie și pentru care pregătirile au început deja". Saga Festival este organizat de o firmă care se numește Saga Festival SRL. Firma a fost înființată în 2020, cu un an înainte de prima ediție a șirului de concerte. Saga Festival 2021 a fost organizat la Romaero Băneasa și a cauzat, de asemenea, nu numai un zgomot nocturn infernal, ci și ambuteiaje extrema în nordul Bucureștiului. Cifre financiare dezastruoase pentru 2021 La finalul lui 2021, anul primei ediții a Saga Festival, firma Saga Festival SRL a înregistrat date contabile dezastruoase. Astfel, potrivit Ministerului de Finanțe, în timp ce veniturile au fost aproape 11,8 milioane de lei, cheltuielile au depășit 38,4 milioane de lei. Astfel, pierderea firmei a fost de peste 26 de milioane de lei în 2021. Citește și: Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă Tot Ministerul de Finanțe arată că firma a încheiat 2021 cu datorii de aproape 36 de milioane de lei. Datele financiare ale Saga Festival SRL în 2021 (sursa: mfinante.gov.ro) Din datele organizatorilor, la ediția din 2021 au participat 45.000 de plătitori de bilete. Probabil că, pentru ediția actuală, se speră la un număr cel puțin triplu (au fost menționate estimări de 150.000 de persoane).

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră