sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: haos

21 articole
Eveniment

Faima Otopeniului a ajuns în India

Faima Otopeniului a ajuns în India: canalul de știri WIO News îl clasează pe locul șase al celor mai proaste aeroporturi din lume. „World is one News” este un canal de știri în limba engleză, din India. Citește și: Mandachi are dreptate, Otopeni este „o cârpitură comunistă”: aeroportul, pe mâna unor sinecuriști. Managerul, drumar, specializat în asfaltări. Mama sinecuristelor PSD, Geta Bumbac, ia bani de aici Faima Otopeniului a ajuns în India Într-un clasament al celor mai proaste aeroporturi, alcătuit acum trei săptămâni, Otopeni apare pe locul șase, după Tașkent. Despre Otopeni, WION afirmă, într-o postare: „Cele mai multe plângeri despre principalul aeroport al României sunt legate de starea proastă a spațiilor de așteptare, indicatoarele proaste, întârzieri și spații de fumat”. Pe locul I al acestui clasament este aeroportul Orly, din Paris. Însă, în aceeași postare pe Telegram, WION scrie că aeroportul Portela din Lisabona este cel mai prost din lume, potrivit Airhelp. Airhelp, compania specializată în recuperări ale sumelor datorate de companiile aeriene pasagerilor ale căror zboruri au întârziat sau au fost anulate, a publicat ultimul clasament al aeroporturilor, din perspectiva experienței pasagerilor, în 2022. În acel clasament, Otopeniul era pe locul 140 din 151 de poziții. Aeroportul din Napoli era pe locul 139, iar cel din Praga pe 141. Lombok și Toronto ocupau ultimele poziții. „Un aeroport surprinzător de mic pentru o capitală. Podelele sunt murdare, un spațiu înghesuit și limitat de magazinele de mâncare. Personalul a fost ok, nu cel mai prietenos. Magazinele duty-free sunt din abundență. Cea mai bună parte este controlul la frontieră, deoarece au multe cabine. În afară de asta, întreaga experiență este greoaie”, a arătat un pasager citat de AirHelp. În acest clasament, Tokyo avea un aeroport pe locul I și altul pe locul III. Defapt.ro a arătat că ministrul Sorin Grindeanu a dat aeroportul pe mâna unor sinecuriști cu studii dubioase. Managerul, Sorin Păun, avea zero experiență în administrarea unui aerport când a fost numit director general la așa-numita Companie Aeroporturi București. Președinte al consiliului de administrație este Bachide Eduard, un pesedist cu licenţă la Facultatea de Inginerie şi Management Agroturistic, Universitatea Bioterra.

Faima Otopeniului a ajuns în India Foto: Replica Online
Protestatarii francezi, arme automate pe străzi (sursa: Twitter/Amy Mek)
Internațional

Protestatarii francezi, arme automate pe străzi

Protestatarii francezi, arme automate pe străzi. Preşedintele francez Emmanuel Macron îşi amână vizita de stat în Germania, ce era prevăzută de duminică seara până marţi, a anunţat sâmbătă preşedinţia germană într-un comunicat, după patru zile de revolte în Franţa. Protestatarii francezi, arme automate pe străzi "Preşedintele francez Macron a discutat astăzi prin telefon cu preşedintele german Steinmeier şi l-a informat despre situaţia din ţara sa. Preşedintele Macron a cerut amânarea vizitei sale de stat prevăzute în Germania", a transmis Berlinul, informaţia fiind confirmată de preşedinţia franceză pentru AFP. "Preşedintele german regretă anularea şi înţelege perfect având în vedere situaţia" din Franţa, se mai spune în comunicat. Între timp, protestele din Franța devin din ce în ce mai violente iar protestatarii au scos la înaintare arme automate de foc cu care au tras salve repetate. France has fallen...Police are unable to control the migrant and left-wing riots taking place across the country. French media has surrendered and cannot keep track of the number of towns and cities across the country being looted, set on fire, and destroyed.Islamic attacks,… pic.twitter.com/s0m4CRLjIL— Amy Mek (@AmyMek) June 30, 2023 Citește și: Zeci de mii de polițiști și jandarmi, mobilizați în Franța pentru a stopa violențele declanșate de uciderea tânărului Nahel de către un polițist Frank-Walter Steinmeier "urmăreşte cu foarte mare atenţie situaţia din Franţa. El speră că violenţa de pe străzi se va opri în curând şi că pacea socială va putea fi restabilită din nou", adaugă preşedinţia germană.

Greva a trecut, hibele Educației rămân (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Greva a trecut, hibele Educației rămân

Greva a trecut, hibele Educației rămân. În 34 de ani, conducerea ministerului Educației din România s-a schimbat de 32 de ori. Cele două legi ale învățământului (prima - din 1995, a doua - din 2011) au fost modificate de mai mult de o sută de ori. Examenul de bacalaureat a suferit nouă modificări profunde și nenumărate modificări minore. Nici o reformă nu a fost dusă până la capăt. Inițiativele de digitalizare a sistemului nu au făcut decât să cheltuie aiurea fonduri. La testele PISA din 2018, România a fost singura țară din UE care a susținut testele pe hârtie, cu pixul. Nici un guvern nu a respectat legea Educației, în ceea ce privește alocarea a 6% din PIB. După mai bine de 30 de ani de cînd a demarat reforma educației în România, nivelul educațional din țara noastră este în scădere de la an la an. În prezent, rata analfabetismului funcțional a crescut la 42%. Greva a trecut, hibele Educației rămân Reformarea sistemului educației în România a început imediat după Revoluție, fiind inițiată de Institutul de Științe ale Educației (ISE), desființat de comuniști în anii '80 și reînființat în 1990, de Mihai Șora. Una dintre primele măsuri luate de atunci a fost reducerea duratei învățământului obligatoriu, de la zece la opt clase. Până în prezent, au existat două legi ale educației: legea Învățământului (84/1995) și legea Educației (1/2011). De-a lungul timpului, amândouă au suferit peste o sută de modificări. În 2019, ISE, singura instituție publică de cercetare a educației din România, care a inițiat reforma educației, a fost desființat printr-o ordonanță de urgență (OUG nr. 68/06.11.2019) de guvernul Orban. Într-un comunicat de presă emis la acea vreme, cercetătorii ISE au susținut că instituția a fost desființată "În mod netransparent, fără consultare, fără o evaluare a activității", știrea parvenindu-le din presă. ISE a fost înlocuit de Centru Național de Politici și Evaluare în Educație, o instituție organizată prin comasarea cu Centrul Național de Evaluare și Examinare, aflată în subordinea Ministerului Educației. Deși guvernanții au susținut că "cercetătorii nu pierd nimic, vor fi preluați de noul centru", aceștia au acuzat "Pierderea statutului de neutralitate profesională, prin alipirea cu o instituție care va fi condusă de o persoană numită sau subordonată politic". Prima lege, peste 50 de modificări Reforma oficială, bazată pe cercetările ISE, a demarat începând cu anul 1995, prin adoptarea legii Învățământului, legea 84/1995, la inițiativa lui Liviu Maior. În linii mari, erau prevăzute descentralizarea învățământului, schimbarea programelor școlare, reprofesionalizarea profesorilor, centrarea educației pe elev, abandonarea monopolului statului asupra manualelor școlare și apariția manualelor alternative. Sub această lege, conducerea ministerului Educației a fost schimbată de 11 ori. Până în 2010, legea Învățământului a suferit mai mult de 50 de modificări și completări, prin ordonanțe de urgență și legi. Cataclismul Andronescu Câteva exemple: durata învățământului obligatoriu, care fusese redusă de la zece la opt clase de către primul ministru al Educatiei de dupa ’89, Mihai Șora, a fost modificată de Ecaterina Andronescu, care a decis revenirea la zece clase obligatorii. Tot ea a instituit Testele naționale, care au fost mai apoi anulate de Cristian Adomniței, câțiva ani mai tarziu. Adomniței a introdus Tezele cu subiect unic, pe care Ecaterina Andronescu le-a anulat, în următorul mandat. Tot Ecaterina Andronescu a decis să desființeze școlile profesionale, înlocuindu-le cu Școala de arte și meserii, SAM, declarând că le-a "restructurat". Dacă școlile profesionale puneau accent pe instruirea practică, oferind posibilitatea intrării rapide pe piața muncii, elevul neputând însă susține examenul de BAC, SAM-urile marșau pe teorie, în detrimentul practicii, oferind însă posibilitatea înscrierii la Bac. Cu toate acestea, la mandatul următor, Andronescu decide să desființeze și SAM-urile, direcționând locurile către liceele tehnice, fapt care a dus la necontinuarea studiilor pentru cel puțin 10% dintre elevii care terminau clasa a VIII-a – conform datelor oficiale din proiectul "Strategia națională pentru protecția și promovarea drepturilor copilului 2014-2020", publicat de Ministerul Muncii. A doua lege introduce celebrul 6% din PIB În ianuarie, 2011 a fost votată o nouă lege a Educației, legea 1/2011. Aceasta promova atât învăţământul orientat pe valori, creativitate și capacităţi cognitive, descentralizarea și depolitizarea sistemului, cât și finanțarea acestuia cu 6% din PIB. La câteva luni de la intrarea în vigoare, au avut loc două modificări, prin legea nr. 166 din 5 octombrie și prin legea nr. 283 din 14 decembrie 2011, care viza reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar. Printre modificări, munca suplimentară "Se va compensa numai cu timp liber", iar alocarea a 6% din PIB se amâna pentru anul 2013. În 2012, Ecaterina Andronescu a emis OUG 92/2012, care elimina din Legea Educației Naționale incompatibilitățile care privesc rectorii parlamentari. Andronescu fusese declarată de Agentia Națională de Integritate (ANI) incompatibilă pentru deținerea funcțiilor de rector și senator, simultan. Cea mai cârpită lege În prezent, legea Educației e cel mai modificat act normativ al ultimului deceniu, potrivit Consiliului Legislativ din 2020. Anul trecut, ministrul Sorin Cîmpeanu a anunțat că au fost depuse în jur de 1.500 de seturi de propuneri pentru proiecte de lege ale educației, cu peste 9.000 de amendamente. Până în 2022, legea Educației naționale suferise 112 modificări. Cele mai multe modificări au vizat alocarea de bani înspre sistem, măsurile de descentralizare și de depolitizare a sistemului de educație, toate prevăzute în legea inițială. Lunga listă de amânare a alocării a 6% Potrivit legii Educaţiei naţionale, "Pentru finanţarea educaţiei naţionale se alocă anual din bugetul de stat şi din bugetele autorităţilor publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv". Însă articolul 8 nu a fost niciodată aplicat, fiind în continuu amânat prin Ordonanțe de Urgență. În decembrie, 2011, a fost emisă Legea 283, care prevedea intrarea în vigoare a articolului începând cu data de 1 ianuarie 2013. În 2012, Guvernul Ponta a emis o Ordonanță de urgență (84/2012) care amâna cu încă un an intrarea în vigoare a articolului. În 2013, o altă ordonanță de urgență, tot a guvernului Ponta (103/2013), amâna până în 2014 aplicarea articolului, motivându-se că "Aplicarea prevederii a fost amânată anual prin acte normative, datorită impactului financiar major pe care îl generează. În situaţia în care măsurile mai sus menţionate nu ar fi prelungite şi pentru anul 2014, cheltuielile bugetului general consolidat s-ar majora.". În 2014, o altă ordonanță de urgență (83/2014) amâna din nou implementarea articolului, până în 2016. 3,2% în 2023 Guvernul Cioloș a emis Ordonanţa de urgenţă nr. 99/2016 care împingea aplicarea articolului la 1 martie 2017. În 2017, în luna ianuarie, guvernul Grindeanu emite Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 , care prevedea aplicarea articolului 8 de la 1 ianuarie, 2018. În decembrie 2017, guvernul Tudose emite Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017, împinge termenul către 31 decembrie 2018. În 2018, Guvernul Dăncilă emitea Ordonanța de Urgență nr. 114 prin care suspenda aplicarea articolului timp de trei ani: "În perioada 2019-2021 nu se aplică prevederile art. 8 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.". În 2021, guvernul Cîțu emite Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 potrivit căreia "prevederile art. 8 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, se aplică începând cu anul 2023.". În 2023, bugetul alocat educației este de 3,2% din PIB. Modelul finlandez Sistemele de învățământ performanțe își plătesc profesorii mai mult, conchide un studiu PISA. În țările în care salariile profesorilor îi plasează sub pragul sărăciei, sau mult sub ale altor locuri de muncă, studiile arată că, pentru a îmbunătăți motivația profesorilor, nu există alte soluții de redresare a sistemului, până când problema salariilor nu e rezolvată. Finlanda deține în prezent titlul neoficial de cel mai bun sistem de învățământ din lume. Reforma educației a început în anii '70. Primele măsuri luate atunci de guvernul finlandez au fost reducerea numărului de elevi în clase, solicitarea unei diplome de master pentru toți profesorii și majorarea salariilor din învățământ, pentru a le face competitive cu salariile pe care aceștia le-ar primi în alte domenii. Citește și: Încă o măgărie Wizz Air, considerată cea mai proastă companie aeriană din Marea Britanie: perioada de check-in gratuit se reduce la 21 de ore, dacă nu ați achiziționat loc Dacă în 34 de ani, România a schimbat miniștrii educației de 32 de ori, în Finlanda, din 1990, până în prezent, la conducera ministerului s-au perindat doar 11. Finlanda alocă aproximativ 7% din PIB sistemului de învățământ preuniversitare, în timp ce în România, educației îi revin doar 3,2%, din PIB. În prezent, România, rata analfabetismului funcțional la elevii de 15 ani este de 42%. În Finlanda doar 4,8% dintre elevii în vârstă de 15 ani au dificultăți în a înțelege ce citesc.

TAROM, afectată masiv de atacul cibernetic (sursa: Facebook/TAROM)
Economie

TAROM, afectată masiv de atacul cibernetic

TAROM, afectată masiv de atacul cibernetic. Haosul continuă la compania aeriană în urma atacului cibernetic de acum șapte zile. Specialiști în securitate cibernetică, chiar și unii de la Serviciul Român de Informații, au încercat să remedieze pagubele, dar fără succes până acum. Motiv pentru care salariile angajaților au fost calculate de mână. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că TAROM a fost ținta unui atac cibernetic de amploare fiind afectate serverele de la departamentele economic, financiar și contabilitate. Dar oficialii companiei au încercat să minimalizeze pagubele, transmitând că au fost afectate „câteva fișiere”. Alina Picu, purtătoare de cuvânt a companiei TAROM, a refuzat să spună dacă atacul cibernetic a fost revendicat și câți specialiști pe securitate cibernetică sunt angajați în cadrul TAROM. TAROM, afectată masiv de atacul cibernetic Au trecut șapte zile de când compania TAROM, deținută de Ministerul Transporturilor, a căzut victimă unui atac cibernetic. S-a apelat la Departamentul Național de Securitate Cibernetică, chiar și la specialiștii în securitate cibernetică ai Serviciului Român de Informații, dar problemele nu au fost remediate până în prezent. Citește și: EXCLUSIV Compania TAROM, afectată de un atac cibernetic de amploare. Departamentele economice sunt total blocate. Deocamdată, nu sunt consecințe asupra zborurilor Surse din cadrul companiei TAROM au declarat sub protecția anonimatului că nu s-a reușit până acum preluarea controlului asupra serverelor afectate. „Salariile au fost calculate de mână. Toate calculatoarele care au fost deschise au fost atacate. Au monitoarele negre, deși se vede de la butonul de pornire că sunt deschise”, potrivit surselor. Minciuna "incidentului izolat" În urmă cu șapte zile, oficialii TAROM au transmis printr-un comunicat de presă că „atacul de tip ransomware a afectat câteva fişiere” și „incidentul a fost izolat”. Dar și că cel mai important este faptul că zborurile şi sistemul de rezervări nu au fost afectate. „Menţionam că toate cursele au fost operate conform planului de zbor, iar din cauza acestui incident nu au fost afectate operaţiunile de zbor sau sistemul de rezervări al companiei”, se menționa în comunicatul de presă al TAROM. De asemenea, s-a mai transmis că se lucrează cu specialiştii pentru identificarea cauzelor care au dus la producerea atacului. „În prezent, ne aflăm în permanentă legătură cu autorităţile care gestionează astfel de incidente şi depunem toate eforturile necesare pentru identificarea cauzelor producerii acestui eveniment”, potrivit TAROM. TAROM refuză să răspundă la întrebări Defapt.ro a transmis trei întrebări Alinei Picu, purtătoare de cuvânt a TAROM, dar acesta a refuzat să răspundă. 1. Atacul cibernetic a fost revendicat? 2. Câți specialiști IT pe securitate cibernetică sunt angajați la TAROM? (Sursele noastre susțin că în Departamentul IT al TAROM lucrează în jur de zece persoane, dintre care unul singur este specializat pe securitate cibernetică - n.r.) 3. Dacă au fost afectate doar câteva fișiere, așa cum s-a menționat în comunicatul de presă, de ce nu s-a remediat situația până în prezent?

Haosul la metrou continuă Foto: Octav Ganea/ Inquam
Politică

Haosul la metrou continuă

Haosul la metrou continuă: trenurile vin la intervale de 18 minute, scrie G4media. Acum câteva zile, Ziarul Financiar arăta că perioada de timp în care mergi cu metroul din Obor în Pantelimon este mai lungă decât cea pe care o consumi mergând cu trenul de la București la Ploiești. Între timp, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, care controlează Metrorex, nu a avut nici o reacție. Haosul la metrou continuă „Călătorii care au mers luni cu metroul în Capitală au așteptat și câte 18 minute sosirea unui tren, potrivit reporterilor G4Media și mai multor cititori. Întârzierile enorme sunt înregistrate atât dimineața, cât și în mijlocul zilei”, a arătat, azi, G4Media. „Zeci de minute petrecute în subteran pentru o călătorie, care, în mod normal, nu ar fi trebui să dureze mai mult de un sfert de oră. Este doar una dintre experienţele pe care le trăiesc de câteva zile bucureştenii care aleg transportul cu metroul, în condiţiile în care, din cele 57 de trenuri care ar trebui să ruleze pe şine, doar 35 sunt în funcţiune”, scria, la 22 iulie, Ziarul Financiar. Economedia a scris că Metrorex, compania deținută de statul român prin Ministerul Transporturilor, a ajuns la arierate de 160 de milioane de lei către firma care se ocupă de mentenanță. Creşterea timpilor de aşteptare în staţii este determinată de diminuarea serviciilor de mentenanţă şi salubritate prestate de Alstom, cu care Metrorex are un contract în vigoare, numărul trenurilor aflate în circulaţie fiind cu 38% mai mic decât în mod normal, se arată într-un comunicat al Metrorex. Alstom cere ca Metrorex să-și plătească datoriile Acum circa o lună, într-un interviu acordat News.ro, preşedintele Alstom pe Europa, Gian Luca Erbacci, a declarat că Metrorex datorează Alstom peste 33 de milioane euro, adică peste 160 de milioane lei, sumă ce corespunde unui an de plăţi restante. Citește și: Pensiile Apărării și Internelor: costuri de 800 de milioane de lei/ lună. Cea mai mare pensie M.Ap.N: 40.176 lei. Cea mai mare pensie plătită de Interne: 19.955 de lei „Metrorex ne datorează peste 33 de milioane euro. Această sumă corespunde unui an de plăţi restante. Între timp, am suportat toate costurile: ne-am plătit furnizorii la zi, am plătit salariile angajaţilor la zi. Din suma totală datorată, de peste 160 de milioane lei, echivalentul a 33 milioane euro, peste 140 de milioane lei provin din contractul anterior, pentru servicii prestate în cursul anului 2021, iar 20 de milioane lei pentru facturi restante în contractul început la 1 ianuarie 2022. Câte companii îşi permit să continue să lucreze fără să fie plătite timp de 1 an?”, a declarat pentru News.ro preşedintele Alstom pe Europa, Gian Luca Erbacci.

Țeapa Saga Festival: pierderi, datorii, haos (sursa: Facebook/SAGA Festival)
Investigații

Țeapa Saga Festival: pierderi, datorii, haos

Țeapa Saga Festival: pierderi, datorii, haos. Între noaptea de vineri spre sâmbătă (3 spre 4 iunie) și cea de duminică spre luni (5 spre 6 iunie), pe Arena Națională se desfășoară Saga Festival. Evenimentul este autorizat de către Primăria Municipiului București, în ciuda zgomotului infernal care acoperă tot cartierul Vatra Luminoasă și împrejurimile timp de trei nopți. Țeapa Saga Festival: pierderi, datorii, haos De altfel, foarte multe reacții de protest au apărut după prima noapte a manifestării. Unele au apărut chiar înainte și atrăgeau atenția că, luni dimineață, toți locuitorii din cartierul în care se află Arena Națională vor avea dificultăți majore în a se îndrepta spre școli sau slujbe. Totuși, încă de pe 19 mai, primarul Nicușor Dan a anunțat de ce este de acord cu poluarea fonică extremă: "Cea mai mare sumă (1,5 milioane de lei) a venit de la închirierea Arenei Naționale pentru Saga Festival, care va avea loc între 3 și 5 iunie și pentru care pregătirile au început deja". Saga Festival este organizat de o firmă care se numește Saga Festival SRL. Firma a fost înființată în 2020, cu un an înainte de prima ediție a șirului de concerte. Saga Festival 2021 a fost organizat la Romaero Băneasa și a cauzat, de asemenea, nu numai un zgomot nocturn infernal, ci și ambuteiaje extrema în nordul Bucureștiului. Cifre financiare dezastruoase pentru 2021 La finalul lui 2021, anul primei ediții a Saga Festival, firma Saga Festival SRL a înregistrat date contabile dezastruoase. Astfel, potrivit Ministerului de Finanțe, în timp ce veniturile au fost aproape 11,8 milioane de lei, cheltuielile au depășit 38,4 milioane de lei. Astfel, pierderea firmei a fost de peste 26 de milioane de lei în 2021. Citește și: Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă Tot Ministerul de Finanțe arată că firma a încheiat 2021 cu datorii de aproape 36 de milioane de lei. Datele financiare ale Saga Festival SRL în 2021 (sursa: mfinante.gov.ro) Din datele organizatorilor, la ediția din 2021 au participat 45.000 de plătitori de bilete. Probabil că, pentru ediția actuală, se speră la un număr cel puțin triplu (au fost menționate estimări de 150.000 de persoane).

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră