Guvernul taie masiv din salariile lui Zgonea, Petrescu și ale angajaților din ANCOM, ASF și ANRE

Guvernul vrea să taie masiv din salariile lui Zgonea, Petrescu și a angajaților din ANCOM, ASF și ANRE, se arată într-un proiect de lege inițiat de Executiv. Noile grile de personal la aceste instituții și salariile aferente, reduse, vor intra în vigoare de la 1 iaunuarie 2026. Citește și: Colegul de trust al lui Tapalagă și Pantazi, Ion Cristoiu, îi acuză că și-au vândut conștiința Nota de fundamentare a proiectului, intitulat vag “pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice și unele măsuri pentru eficientizarea activității unor autorități“, nu prezintă un impact bugetar al acestor măsuri. Guvernul taie masiv din salariile lui Zgonea, Petrescu și a angajaților din ANCOM, ASF și ANRE Cum intenționează guvernul să taie cheltuielile cu salariile la ASF, ANCOm și ANRE: Până la data de 30 septembrie 2025 conducerile executive ale Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, Autorității de Supraveghere Financiară, Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații vor prezenta în ședința de Guvern o nouă organigramă care să prevadă o scădere de 10% a posturilor de specialitate și o scădere de 30% a posturilor din serviciile suport Până la data de 30 septembrie 2025 conducerile executive ale Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, Autorității de Supraveghere Financiară, Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații vor prezenta în ședința de Guvern o nouă organigramă care să prevadă o scădere de 10% a posturilor de specialitate și o scădere de 30% a posturilor din serviciile suport Tot până la data de 30 septembrie 2025 conducerile executive vor prezenta în ședința de Guvern o grilă de salarizare care să prevadă o scădere de 30% a tuturor salariilor și/sau indemnizațiilor personalului cuprins în statele de funcțiuni la data de 1 iulie 2025. Pentru membrii Comitetului de Reglementare ai Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, pentru membrii Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară, președintele și vicepreședinții Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, nivelul salariului/ remunerației/ indemnizației, după caz, se va reduce cu 30% față de nivelul înregistrat în luna iulie 2025. Doar la ANRE, salariul mediu era, în ianuarie 2025, de 23.000 lei, brut. Președintele ANCOM este pesedistul Valeriu Zgomnea, iar cel al ASF - Alexandru Petrescu, provenit tot din PSD.

Guvernul taie masiv din salariile lui Zgonea, Petrescu și a angajaților din ANCOM, ASF și ANRE Foto: Facebook

Bolojan, doi noi consilieri via Cioloș (sursa: Inquam Photos/Gyozo Baghiu)

Politică

EXCLUSIV Bolojan, doi noi consilieri pe mâna lui Cioloș, dar nici măcar ei nu știu ce atribuții au

Bolojan, doi noi consilieri via Cioloș: premierul a decis să-i numească în funcția de consilieri de stat pe Oana Cambera și Răzvan Lupu, recomandați și susținuți politic de Dacian Cioloș. Bolojan, doi noi consilieri via Cioloș Nu se știe, însă, ce atribuții vor avea cei doi în cadrul Cancelariei. Citește și: Eșec uriaș al PNRR: Guvernul abandonează proiecte de peste șapte miliarde de euro. Printre ele: metroul, spitale și căi ferate În martie 2025, liberalul Ilie Bolojan, în calitate de președinte interimar al României, l-a numit pe Dacian Cioloș în funcția de consilier onorific al președintelui, deținută și în prezent. La solicitarea DeFapt.ro, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogiou, a transmis că, după ce își vor prelua mandatele, celor doi li se vor comunica și atribuțiile concrete în cadrul Cancelariei prim-ministrului. Cambera, de la USR-PLUS, la REPER Oana Alexandra Cambera, avocat și antreprenor în turism, a fost aleasă în anul 2020 deputat pe listele alianței USR – PLUS. În iunie 2022, în urma scandalului dintre Cătălin Drulă, pe atunci președintele USR, și Dacian Cioloș, fondatorul PLUS, deputata Oana Alexandra Cambera și-a dat demisia din partid pentru a se alătura partidului REPER, o nouă formațiune politică înființată atunci de Dacian Cioloș. Conform decizei semnate de prim-ministrul Ilie Bolojan, Oana Alexandra Cambera a devenit consilier de stat în cadrul Cancelariei începând cu data de 14 august 2025. Despre Cioloș: „Suntem într-un contact” Întrebată de către DeFapt.ro ce atribuții va avea în această nouă postură politică, Oana Cambera a declarat că „atribuțiile au fost stabilite prin decizia de numire. Când vor fi stabilite, vor fi probabil publicate. Pot să vă zic pe ce domenii am lucrat eu, pe ce domenii am expertiză”. Totodată, ea a mai declarat că nu a avut nici o susținere din partea USR pentru că nu mai e membra acestui partid din 2022. Întrebată direct dacă a fost susținută de Dacian Cioloș, Oana Cambera a spus râzând că nu poate să confirme acest aspect. „Există această asociere care se face în mod firesc, atunci când faci parte dintr-un partid. Nu ar fi putut să mă susțină USR! Nu am avut discuții specifice înainte de a fi numită (cu Dacian Cioloș – n.r.), dar, normal, suntem într-un contact”. Lupu, despre atribuții: „Deocamdată, nu există nimic formal” Andrei Răzvan Lupu, avocat și cadru didactic asociat la Facultatea de Drept, a fost ales deputat în anul 2020 pe listele Alianței USR – PLUS. La fel ca Oana Alexandra Cambera, Lupu a părăsit USR, după ce Cătălin Drulă a preluat partidul, pentru a se alătura formațiunii REPER, condusă atunci de Dacian Cioloș. Acum a fost numit consilier de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului Ilie Bolojan și își va începe mandatul pe data de 22 august. DeFapt.ro l-a întrebat ce atribuții va avea în noua funcție, dar Lupu a spus că nu știe: „Deocamdată, nu există nimic formal, pe ce anume o să am competențe. Informal, pe chestiuni juridice, de care mă ocup în mod normal. Formal, vom vedea atunci când va începe mandatul”. „Nu am avut un final fericit cu USR” Cât despre susținerea politică care i-a adus numirea în funcția de consilier de stat, Andrei Răzvan Lupu a admis că e posibil să fi fost recomandat de Dacian Cioloș. „Nu fac parte din niciun partid în acest moment. Am fost la PLUS, USR, REPER, dar mi-am dat demisia. Nu m-a propus USR. Dacă veți căuta o să vedeți că nu am avut un final fericit cu USR. Deci, slabe șanse. E posibil ca domnul Cioloș să fi făcut o recomandare, dar nu e ca și cum are niște locuri rezervate ale lui acolo”, a declarat Andrei Răzvan Lupu.

Politică

Guvernul arată cum au sabotat ministerele Sănătății și Educației măsurile anticorupție și PNRR

Guvernul arată cum au sabotat ministerele Sănătății și Educației măsurile anticorupție și PNRR: un momeorandum aflat pe ordinea de zi a ședinței de azi a Executivului arată că aceste ministere pur și simplu au refuzat să coopereze la implementarea Strategiei Naționale Anticorupție, jalon PNRR. Citește și: Eșec uriaș al PNRR: Guvernul abandonează proiecte de peste șapte miliarde de euro. Printre ele: metroul, spitale și căi ferate Guvernul arată cum au sabotat ministerele Sănătății și Educației măsurile anticorupție și PNRR “În acest context, având în vedere lipsa inițiativei din partea Ministerului Educației și Cercetării în ceea ce privește funcționarea acestui cadru de lucru, MJ a transmis, începând cu anul 2022, multiple solicitări oficiale de reluare a dialogului instituțional. Cu toate acestea, până în prezent, nu a fost înregistrată o reacție din partea instituției. În ceea ce privește Ministerul Sănătății, activitatea grupului de lucru sectorial a fost desfășurată într-un mod funcțional până la finalul anului 2024 inclusiv. Cu toate acestea, în anul 2025, Secretariatul desemnat din partea Ministerului Sănătății nu a mai inițiat demersurile necesare pentru constituirea și convocarea grupului de lucru, fapt care afectează continuitatea procesului de monitorizare și consultare instituțională în domeniu|, se arată în memorandum. În memorandumul inițiat de ministrul Justiției, Radu Marinescu, se arată că “o parte dintre măsurile asumate de către destinatari sunt parțial implementate, iar altele nu au fost încă demarate“. În anexa la memorandum, denumită “Măsuri care necesită eforturi consolidate“ - adică nu au fost implementate - sunt menționate: “Consolidarea mecanismului de trasabilitate a medicamentelor pe piaţa românească“ “Consolidarea publicării standardizate a informaţiilor privind veniturile, cheltuielile, achiziţiile publice, sponsorizările, precum și activitatea academică de la nivelul unităţilor sistemului de învăţământ de stat/ instituţiilor de învăţământ (publicare centralizată/agregată)“ “Reglementarea la nivelul legislaţiei primare a situaţiilor care pot genera conflicte de interese sau incompatibilităţi în rândul personalului didactic, precum practicile de tipul meditaţiilor acordate de către personalul didactic elevilor de la propriile clase“ “Utilizarea de softuri anti-plagiat atât pentru evaluările majore (lucrări de licenţă, disertaţie, teze de doctorat etc.) din învăţământul superior, cât și pentru evaluările curente din cadrul programelor de studii (de exemplu, eseuri)“ Memorandumul menționează și AEP care ar fi trebuit să reglementeze “Creșterea transparenţei informaţiilor privind publicitatea politică online, precum și persoanele implicate în finanţarea, pregătirea, amplasarea și distribuţia de publicitate politică, concomitent cu marcarea ca atare a publicităţii politice“ - adică banii dați presei online. În plus, Guvernul ar fi trebuit să ofere un “sediu nou al DNA și asigurarea resurselor financiare necesare amenajării noului sediu, care să fie adecvat inclusiv din perspectiva structurii de sprijin EPPO și pentru Serviciul Tehnic, care urmează a fi dezvoltat“.

Transferul taberei Ciric, aprobat de Guvern (sursa: ziaruldeiasi.ro)

Eveniment

De zece ani a fost nevoie ca o banală tabără școlară să treacă de la Guvern la o primărie

Transferul taberei Ciric, aprobat de Guvern. După aproape un deceniu de discuții, fosta tabără de la Ciric va fi preluată de Primăria Iași. Transferul taberei Ciric, aprobat de Guvern Guvernul urmează să aprobe transferul până în toamna acestui an, iar proiectul a intrat deja în etapa de consultare publică, ultimul pas formal înainte de adoptare. Citește și: EXCLUSIV Finul pe care ministrul Ivan voia să-l numească la Hidroelectrica, mic patron de cârciumă și abonat la sinecuri locale în Bistrița Municipalitatea intenționează să valorifice cele 2,9 hectare de pădure printr-un proiect de investiții. Procedura de elaborare a actului normativ a fost finalizată, confirmând că transferul este acum o certitudine. Continuarea, în Ziarul de Iași

Pesediștii se ceartă între ei: Șoldan de la Suceava îl atacă pe vicepremierul Neacșu Foto: Radio Top

Politică

Pesediștii se ceartă între ei: Șoldan de la Suceava îl atacă pe Neacșu din Guvern - surse presă

Pesediștii se ceartă între ei: Gheorghe Șoldan (PSD), președinte al Consiliului Județean Suceava, îl atacă pe vicepremierul PSD Marian Neacșu, susține Antena 3, un post apropiat PSD. Potrivit acestor informații, Șoldan l-ar fi criticat pe Neacșu în ședința PSD din această dimineață, arătând că este în vacanță, în loc să fie preocupat de situația din Broșteni. Citește și: Legătura dintre cutremurele din Kamchatka și Turcia și riscul seismic din România: ce spun studiile Pesediștii se ceartă între ei „De trei zile banii pe motorină stau în Guvern și Neacșu stă în vacanțe în loc să se ocupe de criza de la Broșteni”, ar fi spus Șoldan, potrivit Antenei 3. Ulterior, într-o intervenție la acest post de televiziune, Șoldan nu a negat această afirmație, dar a nuanțat, afirmând că „Neacșu nu are nici o vină”. „A fost o discuție mai apăsată. Nu am ridicat vocea la vicepremierul Marian Neacșu, pentru că nu are nicio vină dumnealui. (...) Mi-am spus punctul de vedere pentru că Guvernul a lăsat peste 2.000 de sinistrați singuri. Nu neapărat că am ridicat vocea, ci am apăsat-o puțin mai tare să fiu mai bine înțeles”, a declarat președintele CJ Suceava. Președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea, a confirmat discuțiile tensionate. „ Au ridicat alți colegi vocea. A ridicat vocea domnul Șoldan. De ce? Pentru că a fost lăsat de unul singur de către guvernul de la București să gestioneze situația de criză de la Broșteni cu resurse locale. În problema de la Suceava, Guvernul României lasă celelalte CJ-uri să strângă bani să ajutăm noi situația de la Suceava. Păi Guvernul României nu ăsta e rolul lui? Să scoată bani din fonduri de rezervă și să ajute oamenii de la Broșteni”, a spus Zetea, tot la Antena 3.

Băsescu primește casă de la Guvern (sursa: Inquam Photos/Adrian Neagoe)

Eveniment

Băsescu va primi o casă de la Guvern în calitate de fost șef de stat

Băsescu primește casă de la Guvern. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că, săptămâna viitoare, Guvernul va rezolva problema atribuirii unei locuințe fostului președinte Traian Băsescu. Băsescu primește casă de la Guvern Demersul vine după ce Curtea Constituțională a decis, la începutul lunii iulie, că legea prin care se anulau anumite drepturi ale foștilor șefi de stat este neconstituțională. Citește și: Lider PSD desființează actuala conducere a partidului: sugerează că ar fi nevoie de oameni „cu diploma pe masă” și care să știe limbi străine Traian Băsescu a solicitat RA-APPS atribuirea unei locuințe în baza drepturilor conferite de statutul său de fost președinte al României. Respectarea prevederilor legale Bolojan a precizat că soluția va fi stabilită astfel încât să respecte prevederile în vigoare. Premierul a subliniat că situația va fi tranșată rapid. Posibilă locuință pentru Klaus Iohannis Întrebat dacă fostul președinte Klaus Iohannis va beneficia de o locuință din partea statului, Bolojan a spus că nu are informații despre o repartizare concretă în acest moment. El a adăugat că spațiul despre care s-a discutat în trecut, fost sediu al PNL în anii ’90, nu se află în folosința lui Klaus Iohannis.

Budăi amenință guvernul din cauza autostrăzilor (sursa: Facebook/Marius Constantin Budai)

Eveniment

Budăi (PSD) amenință Guvernul cu moțiune de cenzură din cauza A7 și A8

Budăi amenință guvernul din cauza autostrăzilor. Deputatul social-democrat Marius Budăi a declarat că parlamentarii din județele Moldovei ar trebui să voteze o viitoare moțiune de cenzură dacă lucrările la autostrăzile A7 și A8 vor fi sistate. Budăi amenință guvernul din cauza autostrăzilor Mesajul a fost transmis duminică, printr-o postare pe Facebook, în care fostul ministru al Muncii îi solicită premierului Ilie Bolojan să ofere clarificări publice privind stadiul și continuarea investițiilor în infrastructura rutieră din Moldova. Citește și: Descoperire majoră: cercetătorii au identificat cauza virală a unui cancer răspândit la nivel global Budăi subliniază că Moldova nu poate fi tratată „la și altele” și că România trebuie dezvoltată echilibrat în toate regiunile. El a criticat atitudinea unui parlamentar de la USR, care, în loc să sprijine proiectele de infrastructură, ar prefera „atacul politic”. Solicitarea către parlamentarii din Moldova În contextul discuțiilor din interiorul guvernului privind continuarea și prioritizarea lucrărilor la autostrăzile A7 și A8, Marius Budăi face apel la unitatea parlamentarilor din regiune. „Trebuie să comunicăm public susținerea noastră pentru aceste proiecte vitale, să cerem clarificarea continuării lucrărilor, iar dacă răspunsul nu este satisfăcător, să votăm următoarea moțiune de cenzură împotriva guvernului”, a afirmat Budăi.

Declarații de avere, după solicitarea DeFapt.ro (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)

Politică

La câteva ore după o solicitare a DeFapt.ro, Bolojan le-a cerut miniștrilor declarațiile de avere

Declarații de avere, după solicitarea DeFapt.ro: premierul Ilie Bolojan le-a solicitat miniștrilor să își facă publice declarațiile de avere la câteva ore după ce DeFapt.ro a adresat câteva întrebări purtătoarei de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu. Declarații de avere, după solicitarea DeFapt.ro DeFapt.ro a cerut să afle dacă premierul Ilie Bolojan și membrii cabinetului își vor face publice declarațiile de avere, așa cum au promis după decizia Curții Constituționale a României, potrivit căreia publicarea declarațiilor de avere ale demnitarilor și funcționarilor statului încalcă Constituția României. Citește și: EXCLUSIV Șefa CSM ascunde ce a prestat pentru 81.000 de lei, bani primiți de la CSM pe lângă salariul imens DeFapt.ro a verificat dacă miniștrii din cabinetul Bolojan și-au depus declarațiile de avere. Rezultatul: doar liberalul Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne, și useristul Liviu Moșteanu, ministrul Apărării Naționale, și-au făcut publice declarațiile de avere pe site-urile ministerelor pe care le conduc. O bilă albă au și miniștrii Alexandru Rogobete și Cseke Attila, care și-au făcut publice declarațiile de avere pe site-ul Camerei Deputaților, respectiv pe cel al Senatul României. Dogioiu a promis că va da un răspuns luni Curtea Constituțională a României a decis că publicarea declarațiilor de avere ale demnitarilor și funcționarilor statului încalcă Constituția României. O decizie controversată, dar care a fost pe placul multor politicieni și funcționari publici. Deși, la nivel declarativ, majoritatea politicienilor susțin publicarea declarațiilor de avere, documentele au dispărut complet de pe site-urile instituțiilor publice. De exemplu, premierul Ilie Bolojan nu și-a făcut publică declarația de avere pe site-ul Guvernului, deși susținea că este promotorul transparenței. DeFapt.ro a întrebat-o vineri pe Ioana Dogioiu, purtătoare de cuvânt a Guvernului, dacă premierul Ilie Bolojan și cabinetul său își vor face publice declarațiile de avere. După câteva ore, Dogioiu a transmis că vom primi un răspuns în cursul zilei de luni. Guvernul a dat comunicat vineri seara Ulterior, vineri seara, Guvernul României a emis un comunicat de presă prin care a anunțat că premierul Ilie Bolojan „a solicitat tuturor miniștrilor să transmită către Cancelaria Prim-Ministrului declarațiile de avere și de interese depuse după numirea în funcție, împreună cu acordul pentru publicarea acestora pe site-ul Guvernului României. De asemenea, premierul face apel către membrii cabinetului să publice aceste documente și pe paginile oficiale ale ministerelor pe care le conduc și să încurajeze aplicarea aceleiași măsuri și în cazul celorlalte persoane cu funcții de demnitate publică din instituțiile respective”. Bolojan invocă necesitatea transparenței Solicitarea premierului vine în contextul angajamentului Guvernului pentru transparență și integritate, asumat încă de la momentul învestirii de către Parlament. „Deși, prin Decizia Curții Constituționale nr. 297 din 29 mai 2025 s-a constatat că publicarea declarațiilor de avere și de interese, conform Legii nr. 176/2010, poate aduce atingere dreptului la viață intimă, familială și privată, prim-ministrul Ilie Bolojan consideră că existența unei obligații morale și politice prevalează în exercitarea unei funcții publice”, se menționează în comunicatul de presă. Premierul Ilie Bolojan consideră, conform comunicatului de presă, că „transparența în exercitarea funcției publice nu este doar o obligație legală, ci un principiu care stă la baza funcționării acestui Guvern. Publicarea voluntară a declarațiilor de avere și de interese este un gest de responsabilitate în fața cetățenilor și o dovadă de respect față de valorile democratice”.

Eveniment

Năsui desființează proiectul prin care se pot retrage 25% din banii depuși la Pilonul II de pensii

Deputatul USR Claudiu Năsui desființează proiectul prin care se pot retrage 25% din banii depuși la Pilonul II de pensii: „E o încălcare a proprietății private și a convenției care a stat la baza Pilonului 2”. Citește și: Numărul uriaș de consilieri personali aflați în slujba demnitarilor. Guvernul vrea să taie 40% Proiectul a fost inițiat de ASF, condus de pesedistul Alexandru Petrescu. El a susținut că limitarea la 25% a banilor care pot fi retrași deodată din Pilonul II de pensii și extinderea eșalonării restului de bani de la 5 la 10 ani sunt propuse pentru că „ne îndreptăm la un vârf de sarcină în 2030”. Însă Năsui a scris că o formă de expropriere lentă: „De fapt, când a venit vremea să plătească banii puși deoparte de români, nu vor să îi dea”. Năsui desființează proiectul prin care se pot retrage 25% din banii depuși la Pilonul II de pensii „Cei care au doar de pierdut sunt românii. Pierd un drept pe care îl aveau, pierd accesul la banii pe care i-au economisit, pierd oportunitățile și opțiunile care le-ar fi fost deschise dacă își primeau banii. Mulți s-ar putea să aibă nevoie de acei bani, se bazau pe ei și se așteptau să îi primească, s-ar putea la 65 de ani să aibă datorii cu dobânzi mai mari decât randamentul fondurilor din pilonul 2. Motiv pentru care ar renta să-și retragă banii și să-și ramburseze creditul mai mult decât să plătească dobânzi mari ca să-și țină banii în investiții cu randament mic. Câștigătorii în schimb sunt administratorii fondurilor de pensii, care sunt plătiți din comisioane calculate asupra activelor totale. Deci dacă românii nu își mai pot retrage decât 25% din bani, activele totale rămân mai mari, deci administratorii iau comisioane mai mari. Și mai câștigă într-un fel. Presiunea să ofere condiții mai bune pentru plata eșalonată sau renta viageră este mai mică. Pentru că românii nu mai au opțiunea pe masă de a-și colecta banii puși deoparte. De ce să ofere condiții mai bune, dacă românii oricum nu vor avea de ales și sunt obligați să ia doar 25% din bani? Al doilea câștigător este statul, pentru că fondurile de Pilon 2 investesc ~65% din bani în titluri de stat. Adică în loc ca statul să lase banii românilor să îi folosească sau investească cum cred ei de cuviință, îi obligă să îl finanțeze în continuare și le expun 65% din bani la fix același risc ca și pilonul 1. Legea asta pare a fi copiată din alte țări unde fondurile au făcut lobby pentru un astfel de privilegiu. Proiectul ar fi „apărut” din birourile ASF și din senin, fără să fie anunțat sau discutat. Ar fi o greșeală implementarea în România. Cei mai loviți ar fi tot cei mai săraci. Pentru că cei bogați au deja alte economii, alte investiții, și alte surse de venit suplimentare. Dar cei mai săraci, care nu au avut opțiunile astea în viață, vor fi forțați să accepte plăți mici și un nivel de trai mai scăzut. Adică tocmai cei pe care acest Pilon 2 ar fi trebuit să îi ajute. Legea asta nu este decât o formă de expropriere lentă și mascată sub pretenția că „protejează sistemul” și pe beneficiari. De fapt, când a venit vremea să plătească banii puși deoparte de români, nu vor să îi dea”, a arătat Năsui.

Eveniment

Consilier al guvernatorului Isărescu critică modificarea legii pensiilor private

Un consilier al guvernatorului Isărescu, Lucian Croitoru, critică modificarea legii pensiilor private: „Marșul statului împotriva individului, pornit cu foarte mult timp în urmă, continuă. Acum se încearcă, din nou, prin Pilonul ll. Ai promis că permiți retragerea totală a fondurilor din Pilonul ll la îndeplinirea vârstei de pensionare, atunci ține-te de cuvânt, dragă statule!”, a scris el, pe Facebook. Citește și: VIDEO Încă o nenorocire pe podul de la Brăila: au apărut infiltrații de apă, în asfalt, deși nu a plouat În ședința de guvern de azi, pe ordinea de zi se află un proiect de lege prin care cei peste 8,3 milioane de români care au pensii private obligatorii (Pilonul II de pensii) nu vor mai putea să-și retragă toți banii odată, după obținerea deciziei de pensionare, ca în prezent, ci maxim 25% din sumă, iar restul lunar pe întreaga durată de viață. Consilier al guvernatorului Isărescu critică modificarea legii pensiilor private Tot azi, un prim-vicepreședinte al PNL, Ciprian Ciucu, a criticat faptul că ASF, care ar fi inițiat proiectul, nu a organizat o dezbatere publică. „1. Nu este proiectul Guvernului, este proiectul inițiat de către ASF, trimis la Guvern. 2. Pentru aderarea la OECD este nevoie să avem această lege a dării în plată. Plus că, după atâta timp, contribuțiile ajung la maturitate și este nevoie de o lege care să creeze cadrul procedural. 3. Obiectivul legii este de a asigura soliditatea sistemului. În ziua de astăzi, în care manipulările sunt la ordinea zilei, o astfel de manipulare ar putea genera extrageri masive care ar putea afecta contribuabilii tineri sau pe cei care contribuie de mai puțini ani. Ar putea fi afectata chiar stabilitatea Pilonul II, acesta fiind gândit să asigure plăți timp de 10 ani sau mai mult. 4. ASF nu a procedat corect. ASF trebuia să inițieze și se realizeze o serie de dezbateri publice, nu să trimită așa, tam-nisam, legea la Guvern. Trebuie să explice pe ce se bazează procentul maxim permis pentru extragere de 25%. Înțeleg, lor le convine, pentru că "au mai puțin de supravegheat"... 5. Că o opinie personală, mie mi se pare mic procentul de 25%. Nu am date sau calcule, este doar o opinie. ASF trebuie să explice de ce 25% și nu 35%. 6. Late edit: pentru că nu m-am grăbit sa postez, m-am informat și am aflat că in legile similare ale țărilor din Uniunea Europeană prevăd posibilitatea extragerii de 25%, aceasta fiind media Europeană. În Polonia există posibilitatea de a extrage maxim 15%. Ca să fie clar, sunt banii noștri și rămân ai noștri”, a scris Ciucu. Legea a fost criticată, pe Linkedin, de Alin Iacob, președintele Asociației Utilizatorilor Români de Servicii Financiare: „Din punctul nostru de vedere, proiectul lasă foarte mult de dorit și nu ține cont de interesele participanților, ci de cele ale industriei”.

Ion Iliescu, protocol pentru funeralii prezidențiale (sursa: Inquam Photos/Liviu Florin Albei)

Eveniment

Guvernul pregătește, discret, eventuale funeralii de stat pentru fostul președinte Ion Iliescu

Ion Iliescu, protocol pentru funeralii prezidențiale. Comitetul pentru organizarea funeraliilor de stat, constituit prin Hotărârea de Guvern nr. 112/2024, s-a reunit din nou luni, potrivit unei informări oficiale transmise de Executiv. Ion Iliescu, protocol pentru funeralii prezidențiale Întâlnirea a avut drept scop stabilirea detaliilor legale și organizatorice privind desfășurarea ceremoniilor funerare naționale, în cazul activării acestora. Citește și: Fostul ministru de Externe Baconschi scrie despre rețeaua rusă în România și cum a fost finanțată Această nouă întâlnire are loc în contextul agravării stării de sănătate a fostului președinte Ion Iliescu. Conform unui comunicat al Guvernului, membrii comitetului au discutat atribuțiile fiecărei instituții implicate, etapele organizatorice și mecanismele de colaborare necesare pentru asigurarea desfășurării funeraliilor de stat în condiții conforme legii. Instituțiile implicate în organizarea ceremoniilor naționale Din componența Comitetului fac parte reprezentanți ai mai multor instituții-cheie: Administrația Prezidențială Secretariatul General al Guvernului Cancelaria Prim-ministrului Ministerul Afacerilor Interne Ministerul Afacerilor Externe Ministerul Apărării Naționale Secretariatul de Stat pentru Culte Serviciul de Protecție și Pază Procedura oficială în cazul decesului unui fost președinte Potrivit procedurii oficiale privind organizarea funeraliilor de stat, în cazul decesului unui fost președinte al României, comunicarea publică a decesului este realizată de Cancelaria prim-ministrului, prin purtătorul de cuvânt al Guvernului. Ministerul Afacerilor Externe va transmite anunțul oficial tuturor misiunilor diplomatice și organizațiilor internaționale acreditate în România, precum și ambasadelor României din străinătate. Procedura, declasificată pentru transparență Pentru a permite cetățenilor și mass-mediei accesul la detaliile organizatorice, Guvernul a declasificat procedura privind funeraliile de stat. Astfel, evenimentul va fi organizat în conformitate cu normele prevăzute de lege și cu respectarea unui protocol național. Ion Iliescu, primul președinte post-decembrist cu funeralii de stat În cazul unui deces, Ion Iliescu ar deveni primul președinte al României de după 1989 care ar beneficia de funeralii de stat. Legea în vigoare prevede că foștii șefi de stat au parte de un ceremonial special, cu onoruri militare și participarea oficialilor statului român.

Ajutoare guvernamentale pentru victimele din Suceava (sursa: Facebook/IGSU)

Eveniment

Guvernul va acorda sprijin financiar victimelor inundațiilor din județul Suceava

Ajutoare guvernamentale pentru victimele din Suceava. Populația afectată de inundațiile puternice din județul Suceava, produse duminică, va beneficia de sprijin financiar din partea Guvernului, a anunțat marți șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, într-o conferință de presă susținută la Broșteni. Ajutoare guvernamentale pentru victimele din Suceava Potrivit lui Arafat, ajutoarele vor fi distribuite în zilele următoare, astfel încât persoanele afectate „să poată să își refacă viața”. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD El a subliniat că sprijinul va fi acordat după același model utilizat în cazul altor calamități naturale, cum a fost cel din județul Galați. „Guvernul se va uita și la sprijin către gospodării, către persoanele afectate, identic cu ce s-a întâmplat la alte inundații”, a declarat Arafat. Evaluarea pagubelor începe după redeschiderea drumurilor Șeful DSU a precizat că o evaluare oficială a pagubelor va începe de îndată ce căile de acces vor fi redeschise. Echipele de intervenție vor analiza amploarea distrugerilor pentru a stabili nivelul compensațiilor ce urmează să fie acordate de autorități. În cazul în care prejudiciile provocate de viituri depășesc un anumit prag financiar, România ar putea solicita sprijin din partea Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene, a mai precizat Raed Arafat.

Cine sunt profesioniștii din mediul privat care consiliază Guvernul și pe care Grindeanu îi amenință cu pușcăria Foto: Inquam/Octav Ganea

Politică

Cine sunt profesioniștii din mediul privat care consiliază Guvernul, amenințați de Grindeanu

Cine sunt profesioniștii din mediul privat care consiliază Guvernul, amenințați de Grindeanu cu pușcăria și acuzați de interese obscure: unul dintre ei este Crenguța Leaua, șefa casei de avocatură care a câștigat, pentru România, procesul Roșia Montana. „Înțeleg că exista un grup informal de consilieri din privat care consiliază Guvernul, ceea ce este ilegal! Daca mai continuă acest lucru, mă pun în situația să fac chiar eu plângere. Sunt acolo persoane din companii de transporturi care eu știu că aveau interes să falimenteze companiile de stat. Ce se întâmplă e trafic de influență. Să se potolească, ca să nu le fac chiar eu plângere!”, a spus Sorin Grindeanu acum câteva zile. Cine sunt profesioniștii din mediul privat care consiliază Guvernul Marți, vicepremierul Dragoș Anastasiu a oferit câteva nume din acest grup: „Speranța Munteanu, Mihaela Mitroi, Crenguța Leaua, Iancu Guda, Anca Grigorescu și mă opresc aici, sunt mai multe nume”. Cine sunt profesioniștii cu cariere solide amenințați de președintele PSD: Crenguța Leaua, care a făcut parte din echipa care a câștigat procesul Roșia Montana, este avocat și arbitru internațional. Printre altele, a fost vicepreședinte al Curții Internationale de Arbitraj – ICC Paris (2015- 2018). Este absolventa programului Emerging Leaders, executive education din cadrul Harvard University, John F. Kennedy School of Government. Speranța Munteanu: specialistă în restructurări și insolvență, a lucrat timp de 25 de ani pentru Big 4, grupul celor mai mari patru firme de audit din lume alcătuit de PricewaterhouseCoopers, KPMG, Ernst & Young și Deloitte Touche Tohmatsu. A condus timp de 10 ani practica de restructurare în KPMG Romania and CEE. Mihaela Mitroi: consultant în domeniul fiscalității. „Sunt mândră să fiu prima femeie din România care a devenit partener într-o companie din Big 4. Specializată în fiscalitatea corporativă și individuală, am fost implicată în proiecte de audit fiscal pentru companii din diverse industrii, inclusiv instituții financiare, și am construit echipe și profesioniști care dețin competențele necesare pentru a dezvolta și implementa proiecte”, se prezintă ea pe Linkedin. Anca Grigorescu: avocat specializat în drept corporativ și reglementare. În afară de cei menționați de Atanasiu, din grup ar mai face parte: Andrei Cionca – fondator Impetum Group (ex Casa de Insolvență Transilvania), portofolii reale de restructurare companii mari și Cristian Nacu – senior director IFC (grupul Banca Mondială), capital pentru dezvoltare și guvernanță instituțională. Aceste nume au fost publicate de Sorin-Ionel Petrescu, expert Prevenirea Fraudelor și Corupției la Omniasig VIG.

PSD presează guvernul Bolojan pentru a introduce noi taxe Foto: Facebook

Politică

PSD presează guvernul Bolojan pentru a introduce noi taxe și refuză să taie banii baronilor locali

PSD presează guvernul Bolojan pentru a introduce noi taxe și refuză să taie banii baronilor locali: formațiunea social-democrată cere „suprataxarea capitalului şi a marilor averi”, precum și noi reglementări privind înstrăinarea profitului. Citește și: Cumnatul Olguței Vasilescu, șef peste un aeroport bine subvenționat, responsabil de ratarea finanțării UE, salariu cu 40% peste Bolojan PSD presează guvernul Bolojan pentru a introduce noi taxe „Partidul Social-Democrat doreşte o taxare mai mare a capitalului şi a marilor averi, pentru a echilibra povara fiscală, care astăzi este pusă majoritar pe cei săraci şi pe cei cu venituri medii, şi, de asemenea, povara este pusă pe companiile care îşi plătesc la timp impozitele, spre deosebire de celelalte companii”, a declarat președintele PSD, Sorin Grindeanu. În plus, potrivit lui Grindeanu, așa-zisele investiții finanțate prin programul Saligny nu vor îngheța. „Cine fură, să plătească pentru asta. Dar nu pot să condamn comunităţi întregi din România pentru eventuale suspiciuni. Repet, cine fură, să plătească, să se ducă la puşcărie! Restul sunt speculaţii ale celor care vor să distrugă un program naţional care este unul care a funcţionat în aceşti ani (...) S-a hotărât în coaliţie ca în următoarele două, trei săptămâni fiecare preşedinte de Consiliul Judeţean, împreună cu prefectul fiecărui judeţ, să discute la Ministerul Dezvoltării proiect cu proiect, stadiul acelui proiect, modul în care va fi finanţat, în ce mod vom reuşi pentru cele care sunt într-un stadiu incipient să prezervăm, să conservăm o parte din aceste investiţii, astfel încât ce vă spuneam mai devreme, şi anume niciun proiect să nu fie îngheţat, să fie ţinta pe care să o avem cu toţii”, a afirmat președintele PSD.

Datoria guvernamentală, peste 1.000 miliarde lei (sursa: Facebook/Ministerul Finanțelor)

Economie

Datoria guvernamentală a României a depășit 1.000 de miliarde de lei în aprilie 2025

Datoria guvernamentală, peste 1.000 miliarde lei. Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor, datoria administrației publice (datoria guvernamentală) a crescut în luna aprilie 2025 la 1.013,16 miliarde de lei, de la 998,19 miliarde de lei în martie. Datoria guvernamentală, peste 1.000 miliarde lei Ca procent din Produsul Intern Brut (PIB), datoria a urcat la 56,6%, față de 55,8% în luna anterioară, conform PIB-ului comunicat de INS în 10 iulie 2025. Citește și: Luxul în care locuiește bugetarul Piedone, surprins în câteva fotografii de la momentul percheziției În detaliu, datoria pe termen mediu și lung s-a majorat la 937,29 miliarde de lei, față de 923,08 miliarde de lei în martie. Datoria pe termen scurt a crescut ușor, ajungând la 75,87 miliarde de lei, comparativ cu 75,11 miliarde de lei în luna precedentă. Titlurile de stat, principala formă de îndatorare Cea mai mare parte a datoriei guvernamentale era reprezentată de titluri de stat – în valoare de 831,35 miliarde de lei. Împrumuturile directe totalizau 162,85 miliarde de lei. Datoria exprimată în moneda națională a fost de 471,3 miliarde de lei, cea în euro – echivalentul a 444,73 miliarde de lei, iar datoria în dolari americani – echivalentul a 95,2 miliarde de lei. Datoria administrației publice centrale: aproape 990 de miliarde de lei Datoria administrației publice centrale a crescut la 989,23 miliarde de lei, de la 974,44 miliarde de lei în martie 2025. Din această sumă, 913,39 miliarde de lei reprezintă datorie pe termen mediu și lung. Cea mai mare parte a acestei datorii era contractată în lei (452,47 miliarde) și în euro (439,46 miliarde echivalent). Datoria administrației locale: creștere ușoară în aprilie Datoria administrației publice locale a urcat la 23,93 miliarde de lei, față de 23,75 miliarde de lei în luna anterioară. Majoritatea datoriei locale, adică 23,89 miliarde de lei, era contractată pe termen mediu și lung. Datoria internă: peste 508 miliarde de lei În aprilie 2025, datoria internă a administrației publice s-a situat la 508,7 miliarde de lei, echivalent cu 28,4% din PIB, în creștere de la 503,05 miliarde de lei (28,1% din PIB) în martie. Aceasta include: 490,09 miliarde de lei – datoria administrației centrale 18,60 miliarde de lei – datoria administrației locale Datoria externă: aproape egală cu cea internă Datoria externă a administrației publice a ajuns la 504,46 miliarde de lei, echivalent cu 28,2% din PIB, față de 495,14 miliarde de lei (27,7% din PIB) în martie. Aceasta include: 499,13 miliarde de lei – datoria administrației centrale 5,32 miliarde de lei – datoria administrației locale

Etichetă: guvern

Guvernul taie masiv din salariile lui Zgonea, Petrescu și ale angajaților din ANCOM, ASF și ANRE

EXCLUSIV Bolojan, doi noi consilieri pe mâna lui Cioloș, dar nici măcar ei nu știu ce atribuții au

Guvernul arată cum au sabotat ministerele Sănătății și Educației măsurile anticorupție și PNRR

De zece ani a fost nevoie ca o banală tabără școlară să treacă de la Guvern la o primărie

Pesediștii se ceartă între ei: Șoldan de la Suceava îl atacă pe Neacșu din Guvern - surse presă

Băsescu va primi o casă de la Guvern în calitate de fost șef de stat

Budăi (PSD) amenință Guvernul cu moțiune de cenzură din cauza A7 și A8

La câteva ore după o solicitare a DeFapt.ro, Bolojan le-a cerut miniștrilor declarațiile de avere

Năsui desființează proiectul prin care se pot retrage 25% din banii depuși la Pilonul II de pensii

Consilier al guvernatorului Isărescu critică modificarea legii pensiilor private

Guvernul pregătește, discret, eventuale funeralii de stat pentru fostul președinte Ion Iliescu

Guvernul va acorda sprijin financiar victimelor inundațiilor din județul Suceava

Cine sunt profesioniștii din mediul privat care consiliază Guvernul, amenințați de Grindeanu

PSD presează guvernul Bolojan pentru a introduce noi taxe și refuză să taie banii baronilor locali

Datoria guvernamentală a României a depășit 1.000 de miliarde de lei în aprilie 2025

Ultima oră

Anda Filip, prima femeie la conducerea UIP: ce este această organizație și ce rol are

Sociologul Lăzăroiu la „Cum e, de fapt?”: Nicușor Dan știe „ceva” când promite rezultate în 6 luni

Panourile anti-cezariană și adevărul medical: care sunt riscurile, dar și beneficiile cezarianei

Care sunt companiile de stat cu acțiuni pe bursă. Premierii PSD Ponta și Ciolacu, mari privatizatori

Rugați-vă ca PSD să plece de la guvernare: este cea mai mare oportunitate pentru România

Miniștrii PSD au sărit coada la îmbarcarea pe aeroportul Timișoara, cu ajutorul poliției - pasager

Fostul pușcăriaș Becali, atac suburban la Gheorghiu: „Ne învață pițipoanca cum se vând companiile”

Bulgaria votează din nou: Rumen Radev, favorit într-un scrutin care poate schimba echilibrul din UE

Gheorghiu cere „tragerea la răspundere” a celor vinovați de „găurile negre” din companiile de stat

Criză în armata SUA: soldați americani din Orientul Mijlociu acuză lipsa alimentelor

Dosarele OZN, desecretizate: Trump redeschide un subiect care a fascinat liderii SUA decenii la rând

Cel mai mare pericol pentru Bolojan: eroina care a deschis Strâmtoarea Ormuz și e adorată de Moscova

PSD minte când spune că „tendința generală” în UE este naționalizarea: exemplele Greciei și Italiei

ANALIZĂ Scenariul de care se teme PSD: guvernul Bolojan poate supraviețui fără voturile AUR

Majoritatea britanicilor vor revenirea în UE: bilanțul dur al Brexit și scenariile unei reintegrări