duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: gaz

65 articole
Eveniment

Kremlinul arde gazul ca să șantajeze Europa

Kremlinul arde gazul ca să șantajeze Europa: în fiecare zi, Gazprom aruncă pe coș circa zece milioane de euro. Gigantul rus arde gazele pe care nu le poate folosi în industria internă, nu are capacitatea să le exporte spre China, datorită capacității limitate a conductelor, și nu vrea să-l trimită spre Europa. În plus, depozitele rusești sunt aproape pline. Ele erau încărcate la 91%, acum circa o săptămână. Kremlinul arde gazul ca să șantajeze Europa O analiză a unei organizații norvegiene, Rystad Energy, arată că aproximativ 4,34 milioane de metri cubi de gaz sunt arși zilnic la o nouă instalație de gaz natural lichefiat (GNL) de la Portovaia, la nord-vest de Sankt Petersburg. Valoarea gazelor arse este estimată la circa 10 milioane de euro. Aceste gaze ar fi trebuit să ajungă în Germania. Însă se apropie momentul în care Rusia nu va avea soluții pentru gazele pe care nu vrea să le trimită spre Europa. Capacitatea de ardere a gazelor - dincolo de catastrofa ecologică pe care o generează - este limitată. Depozitele - pline. Capacitatea de export spre China - limitată. O variantă ar fi închiderea unor sonde dextracție, dar o asemenea măsură este riscantă - unele sonde nu vor putea fi repornite - și costisitoare. So why are they burning gas???‍♂️ please be realistic about the infrastructure that Russia would need to let Asian markets absorb the supply that will not go to Europe— Emanuele (@Emanuele72011) August 31, 2022 În consecință, este posibil ca, pe termen lung, Rusia să fie obligată, tehnic, să reia exporturile spre Uniunea Europeană. Economia Rusiei se bazează pe extracția și exportul de resurse. Potrivit Băncii Mondiale, în 2020, acestea reprezintau 46% din PIB-ul Rusiei. Petrolul și gazele reprezintă aproape jumătate din acest procent, metalele, substanțele chimice și produsele alimentare formând restul. Potrivit datelor Statista, petrolul și gazele au reprezentat 21,7% din PIB-ul Rusiei în primele trei luni ale anului 2022 - cea mai mare cifră pentru petrol și gaze ca fracțiune din PIB-ul Rusiei din 2017 până acum. Citește și: Potențialul distructiv al armatei ruse, enorm: zeci de mii de obuze trase zilnic în Ucraina, forțe navale și aeriene care abia s-au încălzit până acum. Avertismentul Bundeswehr Europa trebuie să nu cedeze „Guvernul rus crede că poate reduce sprijinul occidental pentru Ucraina prin limitarea livrărilor de gaze și prin crearea unei recesiuni europene. Cu toate acestea, Europa trebuie să-și țină nervii și să continue să sprijine militar Ucraina și să folosească sancțiuni mai inteligente. Acesta este singurul mod de a aduce Rusia la masa negocierilor. Kremlinul speră că o iarnă rece și facturile mari la energie vor îndepărta alegătorii europeni de Ucraina, pe măsură ce ei devin din ce în ce mai preocupați de problemele interne. Vocile pro-Rusia joacă deja acest mesaj pentru a-i convinge pe alegători că luptele din Ucraina nu merită atența lor. Însă s-ar trimite un mesaj teribil Rusiei și altor autocrați dacă Occidentul renunță atunci când Rusia crește presiunea”, scrie The Conversation.

Kremlinul arde gazul ca să șantajeze Europa Foto: kremlin.ru
Criza energiei în UE se adâncește (sursa: Facebook/Karl Nehammer)
Internațional

Criza energiei în UE se adâncește

Criza energiei în UE se adâncește. Cancelarul austriac, Karl Nehammer, a cerut duminică Uniunii Europene "să decupleze preţul energiei electrice de cel al gazelor", pentru a scădea facturile la curent, transmite AFP. Criza energiei în UE se adâncește Şeful guvernului de la Viena a afirmat că subiectul va fi discutat la o reuniune de urgenţă şi că "preţul electricităţii trebuie să scadă", iar preşedintele rus Vladimir Putin nu trebuie lăsat să decidă zilnic în locul europenilor. "Trebuie să oprim această nebunie care loveşte în prezent pieţele de energie", a arătat Nehammer într-un comunicat. El a apreciat că paşii în acest sens pot fi făcuţi doar în cadru european, nu la nivel naţional. Citește și: EXCLUSIV Trupa Phoenix a fost plătită din donațiile pentru construcția unui spital mobil promis de George Simion. Covaci, despre foștii colegi care l-au criticat: „Niște nesimțiți!” Premierul ceh Petr Fiala, a cărui ţară asigură semestrul acesta preşedinţia Uniunii Europene, anunţase vineri că Cehia va convoca o reuniune de urgenţă a miniştrilor energiei. După şase luni de război în Ucraina, preţul energiei în Europa a atins la sfârşitul acestei săptămâni noi recorduri. Una din cauze este reducerea livrărilor de gaze din Rusia către UE, unde 20% din energia electrică se produce în termocentrale pe gaz.

Macron, "exilat" de Putin în Algeria (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Macron, "exilat" de Putin în Algeria

Macron, "exilat" de Putin în Algeria. Preşedintele francez Emmanuel Macron a sosit joi în Algeria pentru o vizită oficială de trei zile, menită să "refondeze" relaţiile bilaterale şi care, pentru Alger, marchează o recunoaştere a importanţei sale strategice în regiune, informează AFP. Aniversarea independenței Avionul preşedintelui francez, care este însoţit în această vizită de o delegaţie de peste 90 de persoane, a aterizat în jurul orei locale 15:30 (14:30 GMT). Delegaţia franceză a fost întâmpinată de preşedintele algerian Abdelmadjid Tebboune, alături de militari. Cei doi lideri de stat s-au îmbrăţişat, înainte de a se plasa sub un cort pentru a asculta imnurile naţionale ale celor două ţări, interpretate de o fanfară militară. Citește și: România se înarmează până în dinți: ultima achiziție – 231 de sisteme de rachete portabile antiaeriene, care vor costa peste două treimi de miliard de euro. Cine le livrează Cei doi lideri urmează să se deplaseze apoi spre Monumentul Martirilor, important loc de comemorare a războiului de independenţă din 1954-1962 faţă de Franţa. Vor urma o întrevedere în tête-à-tête între cei doi preşedinţi, o declaraţie pentru mass-media şi un dineu la Palatul Poporului. Această vizită coincide cu cea de-a 60-a aniversare de la sfârşitul războiului şi de la proclamarea independenţei Algeriei în 1962. Macron, "exilat" de Putin în Algeria De la declanşarea războiului în Ucraina, Algeria, primul producător de gaz din Africa şi unul dintre primii din lume, este foarte solicitată de europenii presaţi să-şi reducă dependenţa faţă de gazul rusesc. Cei doi preşedinţi vor discuta de asemenea despre situaţia din Mali, de unde armata franceză s-a retras nu demult, şi de influenţa tot mai mare a Rusiei în Africa. Algeria joacă un rol central în regiune datorită miilor de kilometri de frontieră cu Mali, Niger şi Libia. De asemenea, ea este apropiată de Rusia, primul său furnizor de arme. Aceasta este a doua vizită a lui Emmanuel Macron în Algeria în calitate de preşedinte, după o primă vizită în decembrie 2017.

Putin mizează pe iarna occidentală grea (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin mizează pe iarna occidentală grea

Putin mizează pe iarna occidentală grea. Iernile reci au ajutat Moscova să-i învingă pe Napoleon şi pe Hitler, iar preşedintele rus Vladimir Putin mizează acum că preţurile în creştere spectaculoasă la energie şi posibilele lipsuri în iarna aceasta vor convinge Europa să forţeze Ucraina să încheie un armistiţiu, în condiţiile impuse de Rusia, scrie miercuri Reuters într-o analiză. Putin mizează pe iarna occidentală grea Aceasta este - spun două surse ruseşti familiarizate cu modul de gândire al Kremlinului - singura cale către pace pe care o vede Moscova, având în vedere că autorităţile de la Kiev spun că nu vor negocia până când Rusia nu va părăsi întreaga Ucraină. "Avem timp, putem aştepta", a declarat o sursă apropiată autorităţilor ruse, care a refuzat să fie identificată pentru că nu este autorizată să vorbească cu mass-media. "Va fi o iarnă grea pentru europeni. Am putea vedea proteste, revolte. Unii lideri europeni s-ar putea gândi de două ori înainte să continue să sprijine Ucraina şi să creadă că a sosit momentul unei înţelegeri'', a adăugat sursa citată. O a doua sursă apropiată Kremlinului a declarat că Moscova are impresia că poate detecta deja fisuri în unitatea europeană şi că se aşteaptă ca acest proces să se accelereze pe fondul greutăţilor iernii. "Va fi cu adevărat greu dacă (războiul) se va prelungi în toamnă şi în iarnă. Deci există speranţă că ei (ucrainenii) vor cere pacea", a afirmat sursa citată. Declarativ, UE este de partea Ucrainei Reuters nu a primit un răspuns imediat din partea Kremlinului, care neagă că Rusia foloseşte energia ca armă politică, la solicitarea de a face un comentariu pe acest subiect. Ucraina şi cei mai fermi susţinători occidentali ai săi spun că nu intenţionează să cedeze, iar oficiali americani, vorbind sub protecţia anonimatului, afirmă că până acum nu au sesizat că sprijinul pentru Ucraina s-ar diminua. Într-o postare pe Twitter cu prilejul Zilei Naţionale a Ucrainei, sărbătorită miercuri, şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a scris: "UE a fost alături de voi în această luptă de la bun început. Şi vom fi alături de voi atât timp cât este nevoie". Cum și-a ridicat Kievul moralul Susţinut cu miliarde de dolari de SUA şi cu alte ajutoare şi pregătire militară şi schimb de informaţii secrete din partea Occidentului, şi având la activ o serie de atacuri asupra unor ţinte importante care au contribuit la ridicarea moralului, Kievul crede că are şanse să schimbe situaţia în teatrul de operaţii. "Pentru ca negocierile cu Rusia să devină posibile, este necesar să se schimbe statu quo-ul pe front în favoarea Forţelor Armate ale Ucrainei. Este necesar ca armata rusă să sufere înfrângeri tactice semnificative", a declarat pentru Reuters consilierul prezidenţial Mihailo Podoliak. Citește și: EXCLUSIV Dronele pentru Armata Română, a căror achiziție a fost aprobată în 2020, apoi anulată și reluată, s-au scumpit cu 77 de milioane euro, până la 354 de milioane euro Forţele ucrainene au zădărnicit încercările ruse de a cuceri capitala Kiev şi al doilea oraş al ţării, Harkov; au distrus şi întrerupt cu regularitate liniile de aprovizionare ruseşti, au scufundat Moskva, nava-amiral a Flotei Rusiei de la Marea Neagră, şi au provocat daune majore unei baze aeriene ruse din Crimeea, peninsulă ucraineană anexată ilegal de Moscova în 2014. De ceva vreme, Kievul vorbeşte şi despre o contraofensivă majoră pentru recucerirea sudului, cu toate că nici Rusia nu a stat degeaba şi şi-a comasat forţele în această regiune ucraineană, şi, deci, este neclar dacă şi când se vor concretiza intenţiile ucrainene. Energia, marea problemă Confruntarea geopolitică a făcut ca preţurile energiei să înregistreze creşteri record. Uniunea Europeană a interzis cărbunele rusesc şi a aprobat interzicerea parţială a importurilor de ţiţei din această ţară pentru a pedepsi Moscova pentru "operaţiunea militară specială" pe care a lansat-o în urmă cu şase luni, la 24 februarie, împotriva Ucrainei. Dar Rusia a lovit şi ea, reducând drastic exporturile de gaze către Europa. Guvernele europene au încercat să sporească rezistenţa la presiunile energetice în această iarnă prin căutarea de surse alternative şi prin impunerea de măsuri de economisire a energiei, dar prea puţini specialişti în energie cred că ţările europene îşi vor putea acoperi toate nevoile. Cine își dorește mai mult victoria? Kremlinul a pus reducerea fluxurilor de gaze pe seama unor chestiuni de ordin tehnic, pe sancţiunile occidentale şi pe refuzul unor ţări de a plăti în ruble. Între timp, încasări record din vânzarea de petrol şi gaze continuă să umfle vistieria de război a Rusiei. "Desigur, Kremlinul se bazează pe posibilitatea că ne vom pierde interesul din cauza scrutinelor de la jumătatea mandatului din America, a faptului că Regatul Unit este în căutarea unui nou prim-ministru, că Germania este îngrijorată de moarte din cauza gazului şi că fluviul Rin are o adâncime de doar 15 centimetri. Războiul este un test logistic şi un test al voinţei. Testul va fi: avem noi, în Occident, o voinţă superioară Kremlinului? Cred că aceasta va fi provocarea", a declarat generalul american în retragere Ben Hodges, fost comandant al trupelor SUA în Europa. Rusia vrea neapărat Donbasul și demilitarizarea Ucrainei Prima sursă apropiată autorităţilor ruse a declarat că, în orice potenţial acord de pace viitor, Moscova vrea "să îngheţe" câştigurile teritoriale, să-şi asigure controlul asupra întregii regiuni ucrainene Donbas (est) şi ca autorităţile de la Kiev să se angajeze în favoarea neutralităţii militare. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marţi că Kievul nu va fi de acord cu nicio propunere de îngheţare a liniilor de front actuale pentru "a calma" Moscova. Consilierul său Mihailo Podoliak a menţionat că Occidentul aprovizionează Kievul cu suficiente arme pentru a "nu cădea", dar nu suficiente pentru a câştiga, adăugând că era nevoie de un sprijin mult mai mare. Reuters aminteşte că statele occidentale au refuzat să angajeze trupe terestre în acest conflict, iar la începutul lui s-au abţinut de la furnizarea de armament greu pentru a evita un război mai amplu cu Rusia, care are cel mai mare stoc de arme nucleare din lume. Blocaj total Oficiali americani au declarat că ei cred că Putin îşi urmăreşte în continuare obiectivul iniţial de a ocupa Kievul, dar nu a reuşit să-l atingă. Ministerul Apărării rus nu a răspuns imediat la o cerere a Reuters de a comenta această afirmaţie. Aceiaşi oficiali americani au spus că nu au văzut niciun semn că ruşii intenţionează să detensioneze situaţia şi sunt de părere că războiul se va prelungi. Andrei Kortunov, şeful RIAC, un think tank de politică externă apropiat de Ministerul de Externe al Rusiei, a spus că niciuna dintre părţi nu pare să se pregătească să cedeze prima. "Se pare că ambele părţi cred că, cu timpul, poziţiile lor ar putea deveni mai puternice. Realist vorbind, este foarte greu să ne imaginăm că putem ajunge prea curând la o înţelegere politică", a explicat el. Joc de sumă nulă Cele două armate - ucraineană şi rusă - sunt de multă vreme prinse într-un război de uzură, niciuna dintre ele nereuşind până acum să înregistreze un succes decisiv. Confruntându-se cu ceea ce serviciile de informaţii occidentale califică drept o lipsă gravă de efective militare de luptă după pierderi grele, forţele ruse au înregistrat luna trecută doar progrese modeste, şi acestea obţinute cu mari eforturi, în estul Ucrainei. Konrad Muzyka, analist militar din Polonia, a declarat că forţele ruse au avut iniţiativa în câteva zone din estul Ucrainei, dar că nu s-a observat niciun fel de câştig major din partea niciunei părţi, în lipsa unei creşteri semnificative în ceea ce priveşte armamentul şi efectivele armate. "Oricine va putea face asta (să aibă la dispoziţie mai multe arme şi militari - n.r.) va câştiga războiul", a spus Muzyka. Prelungirea războiului, de rău augur Performanţa pe câmpul de luptă a Ucrainei - de acum şi până la iarnă - ar putea decide direcţia pe care o va lua războiul, a spus Neil Melvin, analist la think tank-ul RUSI, cu sediul la Londra. "Ucraina trebuie să-şi convingă susţinătorii occidentali că poate câştiga (în luptă) şi că nu pierde din elan. Dacă pot demonstra, în această perioadă, că îi respinge pe ruşi şi pot menţine acest elan, va fi o victorie", afirmă Melvin. Dar cu cât războiul durează mai mult, cu atât mai mari devin riscurile apariţiei unor divizări în rândul occidentalilor asupra Ucrainei, pe măsură ce preţurile la combustibil, gaz, electricitate şi alimente încep să-şi facă efectul negativ. "Toţi indicatorii economici devin negativi acum. Va fi mai greu să-i motivezi pe oamenii care tremură în apartamentele lor (să accepte greutăţi) dacă nu pare că Ucraina câştigă", a apreciat Melvin, care a spus că, apoi, presiunea pentru ajungerea la o înţelegere politică ar putea creşte, divizând atât UE, cât şi alianţa militară NATO. Amenințarea nucleară este reală Tony Brenton, fost ambasador britanic în Rusia, a declarat că Occidentul "la un moment dat" ar putea fi nevoit "să-i împingă pe ucraineni la nişte compromisuri destul de incomode", dacă Kievul nu reuşeşte să dea lovitura, oricare ar fi aceasta. Şi a avertizat că o Rusie cu arme nucleare ar putea escalada conflictul dacă se confruntă cu perspectiva unei înfrângeri umilitoare. "Dacă Rusia alege să poarte un război pe care îl pierde, dacă pierde rău şi dacă Putin pică, sau (dacă alege să facă) un fel de demonstraţie nucleară, nu aş paria că ei nu vor alege să facă această demonstraţie nucleară", a spus Brenton. Rusia a respins în mod repetat ideea că ar trebui să folosească arme nucleare tactice. Putin a declarat luna trecută că Moscova "abia a început treaba" în Ucraina şi a provocat Occidentul să învingă Rusia pe câmpul de luptă. Incertitudine totală Samir Puri, autorul cărţii "Russia's Road to War with Ukraine", este de părere că Kievul riscă să fie forţat să trăiască cu o divizare de facto, cu până la un sfert din teritoriul său sub control rusesc, dacă nu reuşeşte să schimbe dinamica războiului. "Cred că Rusiei i-ar putea prii o astfel de situaţie pe termen lung şi că această divizare este, din păcate, cel mai probabil rezultat pe termen mediu", a spus Puri. Alţii sunt mai optimişti. "Cred că sistemul logistic rusesc este epuizat şi nu se va îmbunătăţi prea curând", consideră generalul american Hodges. "Dacă Occidentul, condus de SUA şi Regatul Unit, va continua să ofere ceea ce am spus că vom oferi... sunt optimist că Ucraina i-ar putea respinge pe ruşi de-a lungul liniei din 23 februarie (cu o zi înaintea invaziei ruse - n.r.) până la sfârşitul acestui an'', a afirmat el.

Orban îndatorează Ungaria mai tare Rusiei (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Orban îndatorează Ungaria mai tare Rusiei

Orban îndatorează Ungaria mai tare Rusiei. Ungaria, membră a Uniunii Europene, a anunţat sâmbătă că Rusia a început să-i livreze mai mult gaz natural decât era prevăzut în precedentele lor acorduri comerciale, după o vizită a ministrului său de externe la Moscova, în iulie, relatează AFP. Orban îndatorează Ungaria mai tare Rusiei Ministerul ungar al Afacerilor Externe a explicat că negocierile comerciale cu Moscova "au permis să se ajungă la un acord", având drept rezultat faptul că Gazprom a început să livreze vineri "volume superioare celor menţionate în contract". "Este datoria guvernului ungar să asigure o aprovizionare sigură cu gaz pentru ţară şi suntem la înălţime", a postat pe Facebook un înalt funcţionar al ministerului, Tamas Menczer. Citește și: Războiul a intrat în faza de uzură, „casă cu casă” în satele din provincia Donețk. Pierderi grele de ambele părți. Cea mai proastă veste: războiul se va prelungi după 2022 Până la sfârşitul lui august, un volum suplimentar cotidian de 2,6 milioane de metri cubi pe zi va intra în ţară prin gazoductul Turkstream, a precizat el, adăugând că negocieri privind livrările sunt în curs din septembrie. Ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a făcut o deplasare neprevăzută la Moscova în iulie pentru a discuta despre achiziţionarea a 700 de milioane de metri cubi suplimentari de gaz, care să se adauge celor 4,5 miliarde livrate în fiecare an Budapestei înainte de conflictul din Ucraina. UE vrea reducerea consumului "În lumina a ceea ce ştim despre starea actuală a pieţei europene, este clar că achiziţia unui volum atât de mare este imposibilă fără surse ruseşti", a estimat Menczer, menţinând vizita lui Szijjarto. UE a început să pună în practică în această săptămână un plan vizând reducerea consumului de gaz cu 15%, pentru a face faţă creşterii necontrolate a preţurilor la energie provocate de invazia rusă în Ucraina. Anumite ţări ale blocului european au totuşi reticenţe în a urma planul cu stricteţe, care oricum prevede "reducerea voluntară a cererii". Ungaria, care depinde de gazul transportat direct din Rusia, a cerut o derogare.

"Dorel", în instanță din cauza conductei (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

"Dorel", în instanță din cauza conductei

"Dorel", în instanță din cauza conductei. O ţeavă spartă a adus în faţa instanţei furnizorul de gaz şi o cunoscută firmă de construcţii. "Dorel", în instanță din cauza conductei Neatenţia unui „Dorel” ar fi provocat o pagubă pentru care Delgaz a cerut despăgubiri. De cealaltă parte, reprezentanţii Enviro Construct au apreciat că „Dorel” trebuie căutat printre angajaţii Delgaz. Citește și: VIDEO Coloniștii și turiștii ruși care se prăjeau la soare în Crimeea fug disperați, de frica rachetelor ucrainene. Imagini virale cu ambuteiaje și mămici rusoaice fugind și plângând Factura a rămas neplătită şi nu s-a ajuns la o soluţionare pe cale amiabilă, motiv pentru care Delgaz s-a adresat instanţei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Turcia plătește gazul rusesc în ruble (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Turcia plătește gazul rusesc în ruble

Turcia plătește gazul rusesc în ruble. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a confirmat că livrările de gaze ruseşti către Turcia vor fi plătite în ruble, a informat sâmbătă presa turcă, transmite France Presse. Turcia plătește gazul rusesc în ruble "Un aspect pozitiv al vizitei noastre la Soci este acordul nostru cu dl Putin privind rubla. Dacă Dumnezeu permite, schimburile noastre în ruble vor asigura beneficii Turciei şi Rusiei", a declarat şeful statului turc reporterilor la bordul zborului său de întoarcere de la Soci (Rusia), pe malul Mării Negre, unde s-a întâlnit vineri cu preşedintele rus Vladimir Putin. Cei doi preşedinţi au convenit că livrările de gaze ruseşti către Turcia vor fi "plătite parţial în ruble", a anunţat vineri seară viceprim-ministrul rus Aleksandr Novak. Erdogan nu a precizat volumul tranzacţiilor viitoare în ruble. Rusia încearcă de luni de zile să-şi impună moneda în reglementările internaţionale împotriva euro şi dolarului, pe fondul sancţiunilor economice occidentale fără precedent împotriva Moscovei din cauza invaziei Ucrainei. Rusia, furnizor important de gaz și petrol pentru Turcia Deşi a condamnat rapid ofensiva rusă, Turcia a optat pentru neutralitate între cele două ţări şi nu s-a alăturat sancţiunilor occidentale împotriva Moscovei. În 2021, Rusia a reprezentat aproximativ un sfert din importurile de petrol ale Turciei şi 45% din achiziţiile sale de gaze naturale. Citește și: Ucraina, aproape de faliment: țara invadată are în fiecare lună un deficit de cinci miliarde de dolari. Zelenski: Trebuie să exportăm urgent zece milioane de tone de cereale Plata pentru gazul rusesc în ruble, chiar şi parţial, ar putea permite Turciei să nu-şi epuizeze în continuare rezervele valutare în dolari. Potrivit economiştilor, guvernul turc a cheltuit anul trecut zeci de miliarde de dolari încercând să oprească prăbuşirea lirei turceşti, care şi-a pierdut aproape jumătate din valoare într-un an. Erdogan şi Putin s-au angajat de asemenea la Soci să consolideze cooperarea energetică şi economică.

Putin își bate joc de Scholz (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Putin își bate joc de Scholz

Putin își bate joc de Scholz. Restituirea către Rusia a unei turbine considerată ca fiind esenţială funcţionării gazoductului Nord Stream 1, ce alimentează Europa cu gaze ruseşti, este "imposibilă" din cauza sancţiunilor împotriva Moscovei, a susţinut miercuri compania rusă Gazprom, potrivit AFP. Putin își bate joc de Scholz "Regimul sancţiunilor în Canada, în UE şi în Regatul Unit, precum şi incoerenţele situaţiei actuale asupra obligaţiilor contractuale ale Siemens fac imposibilă livrarea" turbinei, a transmis Gazprom într-un comunicat. Această declaraţie riscă să sporească îngrijorarea ţărilor europene, care observă că de fapt Rusia caută pretexte pentru a întârzia preluarea acestei turbine, a cărei lipsă este unul din motivele invocate de Moscova pentru diminuare livrărilor de gaze prin Nord Stream 1, conductă care de o săptămână funcţionează la numai 20% din capacitate. Scholz așteaptă ca Gazprom să o ceară Respectiva turbină fusese trimisă de compania germană Siemens Energy la reparaţii în Canada, dar această ţară a refuzat să o returneze Rusiei, invocând la rândul ei sancţiunile împotriva Moscovei. Între timp, turbina a fost trimisă în Germania, dar Moscova a susţinut că ea ar fi trebuit să fie expediată direct Rusiei şi a acuzat astfel compania Siemens de încălcarea contractului. Citește și: EXCLUSIV Afacerea Beretta, abandonată într-o pârloagă din județul Mehedinți. Unde a ajuns pentru că ministrul Virgil Popescu, președintele PNL pe județ, a folosit-o electoral Cancelarul german Olaf Scholz a declarat miercuri mai devreme că turbina "poate fi livrată, dar cineva trebuie să spună ".

Miniștrii germani, certuri pe gazul rusesc (sursa: Bild am Sonntag)
Internațional

Miniștrii germani, certuri pe gazul rusesc

Miniștrii germani, certuri pe gazul rusesc. Ministrul german de Finanţe, Christian Lindner, a cerut încetarea producţiei de energie pe bază de gaz natural, în contextul temerilor că Germania ar putea intra într-o criză a gazelor pe măsură ce Rusia îşi reduce livrările, relatează duminică agenţia DPA. Miniștrii germani, certuri pe gazul rusesc "Trebuie să luăm măsuri pentru a evita o criză energetică, suprapusă peste criza gazelor. Gazul nu mai trebuie folosit pentru producţia de electricitate", a indicat Lindner (foto) în ziarul Bild am Sonntag. El a cerut de asemenea ca "centralele nucleare sigure şi prietenoase cu mediul" să fie menţinute în exploatare în Germania până în anul 2024 dacă va fi nevoie şi a precizat că ministrul german al Economiei, Robert Habeck, are prerogativele legale de a opri folosirea gazului pentru producţia de energie electrică. Însă un purtător de cuvânt al acestuia din urmă a avertizat că "o interdicţie completă a folosirii gazului pentru producţia de electricitate va conduce la o criză de energie şi la întreruperi de curent". Mai mult, a precizat acelaşi purtător de cuvânt, unele centrale electrice pot funcţiona numai pe gaz şi sunt esenţiale în susţinerea reţelei de alimentare cu electricitate. Dar se fac eforturi pentru a înlocui gazul în producţia de energie acolo unde este posibil, a mai spus acesta. Va avea Germania gaz la iarnă? Puternic dependentă de gazul rusesc, Germania se confruntă cu reduceri succesive ale livrărilor efectuate de compania rusă Gazprom, în timp ce Berlinul acuză Moscova că invocă pretexte pentru a justifica aceste reduceri ale volumului de gaz şi care sunt considerate de Germania de fapt represalii după sancţiunile ce i-au fost impuse de UE în urma agresiunii ruse împotriva Ucrainei. Gazprom a redus începând de miercuri volumul gazelor livrate prin conducta Nord Stream la 20% din capacitatea acesteia, amplificând astfel temerile că Germania nu va avea suficiente gaze la iarnă, cu efecte potenţial dezastruoase pentru industrie şi populaţie. Revin centralele pe cărbune Germania caută în acest timp soluţii, cum ar fi repunerea în funcţiune a unor termocentrale pe cărbune. Pentru a ajuta această ţară, Comisia Europeană a cerut statelor UE să-şi reducă consumul de gaze cu 15% în perioada august 2022 - martie 2023, faţă de media ultimilor cinci ani. Citește și: Gazprom, un nou șantaj: a tăiat până la 80% din gazele livrate Europei prin Nord Stream 1. Țara cea mai lovită, Germania, acuză un „joc duplicitar” al lui Putin Primită nefavorabil de unele state membre, propunerea a fost în final inclusă într-un acord încheiat marţi la nivelul UE, care prevede însă că această reducere va fi deocamdată voluntară, iar dacă executivul comunitar va decide să devină obligatorie mai multe state membre vor beneficia de excepţii.

Gazprom șantajează Occidentul cu furnizarea gazului (sursa: Agerpres)
Internațional

Gazprom șantajează Occidentul cu furnizarea gazului

Gazprom șantajează Occidentul cu furnizarea gazului. Livrările de gaze ruseşti via conducta Nord Stream 1 ar urma să fie reluate, joi, după finalizarea lucrărilor de mentenanţă care au fost programate a se desfăşura timp de zece zile, au declarat marţi pentru Reuters două surse din apropierea acestui dosar. Gazprom șantajează Occidentul cu furnizarea gazului În data de 11 iulie, gigantul rus Gazprom a demarat lucrările de mentenanţă la cele două ramuri ale gazoductului Nord Stream 1, care este responsabilă pentru mai mult de o treime din exporturile de gaze naturale ruseşti spre Uniunea Europeană. Marţi dimineaţa, comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, a declarat că executivul comunitar nu se aşteaptă la reluarea livrărilor prin gazoductul Nord Stream 1 după efectuarea celor zece zile de lucrări de mentenanţă, care sunt programate să se încheie joi. "Plecăm de la ipoteza că nu va fi repus în funcţiune", le-a spus Hahn jurnaliştilor. Cât va livra Gazprom, de fapt? În schimb, o sursă din apropierea acestui dosar a declarat pentru Reuters că gazoductul Nord Stream 1 este aşteptat să reia operaţiunile la timp, însă la o capacitate mai mică, de aproximativ 160 milioane metri cubi pe zi. Luna trecută, Gazprom, companie controlată de statul rus, a redus exporturile de gaze prin conducta Nord Stream 1 până la 40% din capacitate, citând întârzierile apărute în returnarea unei turbine pe care firma Siemens Energy a trimis-o pentru service în Canada. "Gazprom va reveni la nivelele înregistrate înainte de 11 iulie", a spus una din sursele citate de Reuters, făcând referire la volumele de gaze aşteptate să fie livrate via Nord Stream 1 începând de joi. Turbina din Canada Cotidianul rus Kommersant a informat şi el luni, citând surse din apropierea situaţiei, că turbina destinată Nord Stream 1 a fost trimisă de Canada spre Germania cu avionul la data de 17 iulie, după ce lucrările de reparaţii au fost finalizate. Cu toate acestea, una din surse a apreciat că este puţin probabil ca această turbină să fie reinstalată până la data de 21 iulie. Citește și: Putin a ieșit din bârlog pentru prima oară de la declanșarea invaziei asupra Ucrainei. Vizită extrem de importantă la Teheran Conducta Nord Stream 1 este o rută importantă pentru aprovizionarea cu gaze a Germaniei şi a altor ţări din Europa Occidentală. Potrivit site-ului societăţii Nord Stream, gazele care sosesc în Germania, în oraşul Lubmin, continuă apoi să fie transportate în Belgia, Danemarca, Franţa, Marea Britanie, Olanda şi "alte ţări".

Caspica, salvarea Europei de gazul rusesc (sursa: Geopolitical Futures)
Internațional

Caspica, salvarea Europei de gazul rusesc

Caspica, salvarea Europei de gazul rusesc. De la debutul invaziei ruse în Ucraina, țările europene au căutat surse alternative de energie pentru a-și reduce dependența de livrările rusești. Caspica, salvarea Europei de gazul rusesc Până acum, aceste eforturi nu au avut succes, deoarece, pe termen scurt, este imposibil să se ridice producția la nivelul necesar pentru a înlocui exporturile rusești de energie și pentru a crea infrastructura necesară aprovizionării pe piețele europene. Pe termen lung, însă, diversificarea energetică este o posibilitate reală, iar țările europene își concentrează strategiile pe regiunea caspică – în special Kazahstanul, Turkmenistanul și Azerbaidjanul bogat în resurse. „Aceste țări au fost considerate în mod tradițional o zonă de influență rusă, dar Moscova le poate vedea în curând ca o provocare semnificativă la adresa dominației sale asupra pieței energetice europene”, subliniază Geopolitical Futures. Republicile petroliere De ce este regiunea Caspică atât de promițătoare ca înlocuitor al energiei rusești? Marea Caspică este una dintre cele mai mari și mai vechi regiuni producătoare de petrol și gaze din lume. „Asemeni Rusiei, țările post-sovietice situate acolo și-au folosit resursele energetice pentru a-și construi economiile, devenind tot mai dependente de exporturile de petrol și gaze în acest proces. Citește și: Lumea occidentală poate da un semnal mai clar ca niciodată că Rusia trebuie să plătească pentru invadarea Ucrainei dacă aprobă cererea lui Zelenski de creare a unui tribunal special Cu economiile slăbite post-pandemie și pe fondul perturbărilor tot mai mari cauzate în mare parte de invazia rusă, menținerea aprovizionării este esențială în această regiune”, notează Geopolitica Futures. Kazahstanul este cel mai mare producător de petrol din Asia Centrală și un furnizor major de gaze naturale. Se mândrește cu aproximativ 30 de miliarde de barili de rezerve de petrol și ocupă locul trei în ceea ce privește rezervele de gaze în Comunitatea Statelor Independente (CSI), după Rusia și Turkmenistan. Turkmenistanul trăiește din gaz În Kazahstan există peste 250 de zăcăminte de petrol și gaze, operate de 104 întreprinderi, inclusiv mari companii internaționale precum Chevron, Eni, Total, ExxonMobil, Royal Dutch Shell și British Gas. În 2021, industria de petrol și gaze a reprezentat aproximativ 17% din produsul intern brut al Kazahstanului, în timp ce petrolul a reprezentat aproximativ o treime din bugetul său. Sectorul energetic din amonte a atras 28% din intrările brute de investiții străine directe. Exporturile de țiței, gaze naturale și produse petroliere au reprezentat 57% din totalul exporturilor Kazahstanului. În Turkmenistan, „gazele naturale reprezintă 85% din veniturile bugetare”. Țara deține a patra cea mai mare rezervă de gaze naturale din lume, inclusiv Galkynysh, al doilea zăcământ de gaze din lume. Între timp, Azerbaidjan produce 590.000 de barili de petrol (cu gaz condensat) pe zi, cu rezerve totalizând 7 miliarde de barili de petrol și 1,9 trilioane de metri cubi de gaz, notează Geopolitical Futures, potrivit Știrilor TVR.

Războiul din Ucraina va dura mult (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Războiul din Ucraina va dura mult

Războiul din Ucraina va dura mult. Preşedintele francez Emmanuel Macron a avertizat joi că războiul din Ucraina "va dura" şi că francezii trebuie să se pregătească pentru întreruperea totală a livrărilor de gaz rusesc, de care Moscova se foloseşte ca de o "armă de război", informează AFP. Războiul din Ucraina va dura mult "Trebuie să ne pregătim cu toţii pentru aceea că războiul va dura. Vara şi începutul toamnei vor fi, fără îndoială, foarte dure", a declarat şeful statului francez, în primul său interviu televizat din cel de-al doilea mandat al său, cu ocazia Zilei Naţionale a Franţei. În condiţiile în care războiul din Ucraina afectează creşterea economică şi alimentează o explozie a preţurilor energiei şi produselor alimentare, "trebuie să ne pregătim să ne descurcăm fără gazul rusesc", a atenţionat Macron, anunţând că statul francez va elabora un "plan de sobrietate" energetică. Parada celor 6.300 la Paris Mai devreme în timpul zile de joi, preşedintele Macron a asistat sub un soare strălucitor la parada militară de 14 iulie, într-un context strategic marcat de revenirea războiului în Europa. În total, circa 6.300 de persoane au mărşăluit în acest an în faţa unei mulţimi adunate de-a lungul traseului. Spectacolul a mobilizat 64 de avioane, o dronă, 25 de elicoptere, 200 de cai şi 181 de vehicule motorizate. Parada militară s-a deschis cu drapelele celor nouă ţări străine invitate, majoritatea vecine Rusiei sau Ucrainei: Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Bulgaria şi România. Trupe franceze, recent desfăşurate pe flancul estic al Europei, au urmat imediat după. 500 de soldați francezi, de urgență în România Franţa şi-a întărit substanţial misiunile de reasigurare de la începutul războiului din Ucraina. Circa 500 de soldaţi francezi au fost trimişi de urgenţă la sfârşitul lui februarie în România, în cadrul NATO, iar Parisul s-a declarat gata să-şi majoreze contingentul dacă va fi necesar. Citește și: Invadarea Ucrainei, susținută de mai puțini ruși decât pretinde Kremlinul. Bătrânii și angajații la stat, cei mai fervenți susținători ai războiului Franţa participă de asemenea la misiuni de reasigurare terestră şi aeriană în Estonia, iar avioanele sale de luptă Rafale contribuie la protejarea spaţiului aerian polonez.

Putin, nouă armă energetică: petrolul Kazahstanului (sursa: cpc.ru)
Internațional

Putin, nouă armă energetică: petrolul Kazahstanului

Putin, nouă armă energetică: petrolul Kazahstanului. Rusia amenință că va folosi petrolul din Kazahstan ca armă împotriva țărilor europene care susțin Ucraina. O decizie judecătorească recentă de închidere a terminalului de export de la Marea Neagră pentru o lună este un avertisment clar adresat Europei, scrie Bloomberg. Putin, nouă armă energetică: petrolul Kazahstanului Săptămâna trecută, un judecător rus din orașul Novorossiysk de pe coasta Mării Negre a ordonat Consorțiului Caspian Pipeline (CPC) să oprească transporturile timp de 30 de zile. Suspendarea operațiunilor a fost solicitată ca pedeapsă pentru o serie de „încălcări documentare” în temeiul Planului de răspuns al CPC la deversarea de petrol, problemă pe care compania trebuie să o remedieze până la sfârșitul lunii noiembrie. Deși instalația se află în Rusia, aproximativ 90% din țițeiul care trece prin ea provine din Kazahstan. Asta o face o armă ideală în arsenalul președintelui Vladimir Putin pentru a provoca pagube economice inamicilor săi. 1,5 milioane de barili pe zi de țiței Oprirea CPC va elimina până la 1,5 milioane de barili pe zi de țiței de pe piața mondială de petrol, în timp ce fluxurile Rusiei abia vor fi afectate. Desigur, Putin nu a spus în mod explicit că acesta este scopul lui. Utilizarea tribunalelor regionale pentru a opri fluxurile de petrol oferă Kremlinului o negație plauzibilă. Dar procesul urmează un model familiar. CPC este una dintre conductele prin care România importă țiței din Kazahstan. Geamanduri de încărcare și mine Rusia are o istorie bogată când vine vorba de a folosi instanțele în scopuri politice. Să ne amintim de hărțuirea TNK-BP și a directorilor săi străini în 2008, înainte de eventuala preluare a companiei petroliere de către Rosneft PJSC, susținută de stat, experiența BP Plc cu zăcământul său de gaz Kovykta din Siberia sau obstacolele puse în calea proiectului Sakhalin 2 LNG, care a culminat cu preluarea unui pachet majoritar de acțiuni în operațiune de către Gazprom PJSC în 2006. Citește și: Germania continuă să sprijine Gazprom și funcționarea Nord Stream 1, conducta prin care Berlinul primește gaz rusesc. Ucraina denunță ipocrizia cancelarului Scholz Terminalul de export al CPC a trecut printr-o serie de evenimente nefericite de când trupele ruse au invadat Ucraina. La sfârșitul lunii martie, terminalul a fost parțial închis timp de o lună, după ce o furtună a avariat două dintre cele trei geamanduri de încărcare. Apoi, la mijlocul lunii iunie, încărcăturile au fost din nou suspendate pentru un studiu legat de zona de apă din jur, ceea ce a dus la descoperirea mai multor mine din cel de-al Doilea Război Mondial. Curios este faptul că eliminarea minelor nu au fost o prioritate atunci când geamandurile au fost instalate. Analiza completă, în Știrile TVR.

Rusia poate lăsa Franța fără gaz (sursa: Facebook/Bruno Le Maire)
Internațional

Rusia poate lăsa Franța fără gaz

Rusia poate lăsa Franța fără gaz. Guvernul de la Paris se pregăteşte de o întrerupere totală a livrărilor de gaze ruseşti, pe care o vede ca fiind cel mai probabil scenariu în planificarea sa, a afirmat duminică ministrul francez de Finanţe, Bruno Le Maire, transmite Reuters. Rusia poate lăsa Franța fără gaz În condiţiile în care aproximativ 17% din aprovizionarea sa vine din Rusia, Franţa este mai puţin dependentă de gazele ruseşti decât unele din statele vecine, dar Executivul pregăteşte planuri de urgenţă. Întreruperea este în mod special problematică acum deoarece producerea de energie nucleară în Franţa nu face faţă cererii, multe reactoare fiind închise pentru lucrări de mentenanţă. "Cred că o întrerupere totală a livrărilor de gaze ruseşti este o posibilitate reală... şi trebuie să ne pregătim pentru acest scenariu", a afirmat oficialul în marja conferinţei economice care are loc în Aix-En-Provence, în sudul Franţei. Prima măsură: reducerea consumului "Ar fi total iresponsabil să ignorăm acest scenariu", a declarat Bruno Le Maire. Acesta a explicat că prima linie de apărare este reducerea consumului de către gospodării şi companii, apoi construirea unei noi infrastructuri, cum ar fi o instalaţie plutitoare pentru regazificarea livrărilor de gaze naturale lichide din străinătate. Citește și: Rușii continuă să atace civili în Ucraina: 15 morți după prăbușirea unui bloc lovit de o rachetă Uragan în localitatea Ceasiv Iar Mai drastic, Guvernul analizează fiecare companie pentru a vedea unde poate fi forţată o producţie mai scăzută pentru a economisi energia, dacă va fi necesar, a adăugat ministrul francez de Finanţe.

Romgaz plătește dublu pentru Exxon România (sursa: romgaz.ro)
Investigații

Romgaz plătește dublu pentru Exxon România

Romgaz plătește dublu pentru Exxon România. Compania controlată de statul român prin Ministerul Energiei va plăti 1,06 miliarde de dolari pentru a achiziționa acțiunile firmei ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited, filiala românească a grupului Exxon. Prin această tranzacție, Romgaz va prelua jumătate din zăcământul de gaze naturale Neptun Deep. Filiala de la București a grupului american Exxon a raportat în anul fiscal 2021 pierderi de peste 407 milioane de lei, echivalentul a 84 de milioane de dolari. Prețul oficial: 1,06 miliarde de dolari Tranzacția de 1,06 miliarde de dolari prin care Romgaz, cel mai mare producător și furnizor de gaze naturale din România, va prelua integral acțiunile ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited se apropie de final. Aristotel Marius Jude, directorul general al Romgaz, a emis un raport la finalul lunii iunie prin care informa piața de capital că pentru finalizarea acestei tranzacții "au mai rămas două condiții suspensive de îndeplinit". Prima condiție prevede "aprobarea sau aprobarea prezumată din partea Consiliului Suprem de Apărare a Țării cu privire la tranzacțiile prevăzute în Contract". Dar Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) nu s-a întrunit de atunci. HG semnat de Ciucă Cea de-a doua condiție prevede "emiterea de către Guvernul României a unei hotărâri care să aprobe menținerea valabilității Acordului Petrolier" ca urmare a notificării Agenției Naționale pentru Resurse Minerale cu privire la tranzacție și la schimbarea controlului asupra ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited. Citește și: Boris Johnson, mesaj foarte important în favoarea Ucrainei: Teritoriul capturat de Rusia poate fi recuperat. Întreaga comunitate internațională sprijină Kievul Pentru a îndeplini această formalitate, premierul Nicolae Ciucă a adoptat în cursul zilei de miercuri o Hotărâre de Guvern. Practic, pentru finalizarea tranzacției mai este nevoie doar de aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Romgaz plătește dublu pentru Exxon România Filiala românească a companiei ExxonMobile a raportat în anul fiscal 2021 pierderi de peste 407 milioane de lei, echivalentul a 84 de milioane de dolari. Potrivit datelor Ministerului de Finanțe, ExxonMobile România mai are și datorii de peste 4,75 miliarde de lei. Defapt.ro a încercat să ia legătura cu Dan Dragoș Drăgan și Aristotel Marius Jud, președintele neexecutiv, respectiv directorul general al Romgaz, pentru a afla dacă statul va prelua și pierderile în urma tranzacției. Nici unul nu a răspuns la telefon. În schimb, Nicolae Bogdan Simescu, membru neexecutiv în Consiliul de Administrație al Romgaz, a precizat că, la finalul tranzacției, Romgaz va prelua "o companie curată". Adică fără pierderi sau datorii. Gaze extrase în 2026 Zăcământul de gaze naturale din perimetrul Neptun Deep era deținut în mod egal de OMV Petrom și Exxon România, un consorțiu în care firma americană deținea poziția de lider. În urma preluării de către Romgaz a companiei americane, poziția de lider a consorțiului a fost cedată firmei OMV Petrom. Reprezentanții statului român, în frunte cu premierul Nicolae Ciucă, susțin public că exploatarea gazului din perimetrul Neptun Deep va începe până la finalul anului 2026. Dar termenul ar putea fi devansat cu cel puțin un an. O altă problemă este legată de refuzul companiei OMV Petrom de a demara proiectul pentru că legea exploatării gazului offshore ar fi dezavantajoasă pentru grupul austriac.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră