duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: gaz

65 articole
Internațional

Unitatea occidentală, subminată de economia SUA

Unitatea occidentală, subminată de economia SUA. În timp ce ţările din UE suferă, Statele Unite fac o avere de pe urma războiului din Ucraina, prin vânzarea gazului la preţuri astronomice, vânzări de arme şi politici care distorsionează concurenţa, ceea ce ameninţă unitatea occidentală în faţa războiului pornit de preşedintele rus Vladimir Putin, afirmă oficiali europeni citaţi de publicaţia Politico.eu într-un articol publicat joi. Unitatea occidentală, subminată de economia SUA "Adevărul este că, dacă priviţi atent, ţara care obţine cel mai mult profit din acest război este SUA, pentru că ei vând mai mult gaz şi la preţuri mai mari, şi de asemenea pentru că vând mai multe arme", remarcă unul dintre aceşti oficiali europeni care au vorbit sub protecţia anonimatului. "Ne aflăm cu adevărat într-un moment istoric", spune un alt oficial european de rang înalt, care atrage atenţia asupra dublei lovituri pe care o primeşte UE prin creşterea preţurilor la energie şi subvenţiile prin care administraţia preşedintelui american Joe Biden ajută companiile americane şi astfel este afectată competitivitatea celor europene. De aici şi riscul ca opinia publică europeană să se manifeste atât împotriva efortului de război, cât şi împotriva alianţei transatlantice. "America trebuie să-şi dea seama că opinia publică se schimbă în multe ţări ale UE", subliniază interlocutorul citat. Şi şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a îndemnat Washingtonul să răspundă preocupărilor europene. "Americanii - prietenii noştri - iau decizii care au un impact economic asupra noastră", a spus el într-un interviu pentru Politico. Gaze, inflație, arme Punctul major de tensiune între UE şi SUA în ultimele săptămâni îl reprezintă subvenţiile acordate de administraţia Biden prin Legea de Reducere a Inflaţiei (Inflation Reduction Act - IRA), care potrivit Bruxellesului afectează exporturile europene şi ameninţă să distrugă industriile din UE. De asemenea, în timp ce încearcă să-şi reducă dependenţa faţă de energia rusească, statele UE cumpără din SUA gaze naturale lichefiate (GNL), pentru care plătesc de patru ori mai mult decât preţul practicat pe piaţa americană. Citește și: EXCLUSIV „Tun” uriaș pe dezinsecție pus la cale de CJ Ilfov, condus de liberalul Hubert Thuma: drumurile din județ, lungite din pix de zeci de ori. Comuna Vidra ar avea 1.729 km de drumuri Pe plan militar, după ce unele state din UE au trimis arme şi muniţii Ucrainei, reducându-şi astfel considerabil propriile stocuri, acum au nevoie să le completeze, astfel că industria militară a SUA va beneficia de o înmulţire a comenzilor. Biden se face că nu înțelege În timp ce preşedintele francez Emmanuel Macron a descris drept "neprietenoase" preţurile gazelor americane, iar ministrul german al economiei Robert Habeck a cerut Washingtonului să arate mai multă "solidaritate" reducând aceste preţuri, alţi miniştri şi diplomaţi din blocul comunitar îşi mărturisesc nervozitatea faţă de modul în care Biden pur şi simplu ignoră impactul politicilor sale interne asupra aliaţilor europeni. Când, la summitul G20 din Bali, liderii europeni l-au abordat pe liderul de la Casa Albă în legătură cu preţurile mari ale gazelor americane, Biden a părut pur şi simplu că nu cunoaşte problema. "Europenii sunt în mod vizibil iritaţi de lipsa de informare şi consultare prealabilă din partea SUA", declară pentru Politico David Kleimann, de la think tank-ul Bruegel. Oficiali de pe ambele maluri ale Atlanticului recunosc riscurile acestei atmosfere tot mai toxice asupra alianţei occidentale. Iar gâlceava între aliaţi este exact ce-şi doreşte preşedintele rus Vladimir Putin, constată diplomaţi europeni şi americani intervievaţi de Politico.

Unitatea occidentală, subminată de economia SUA (sursa: Facebook/The White House)
Facturi imense la gaz în avans (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Facturi imense la gaz în avans

Facturi imense la gaz în avans. E.ON a oferit primul răspuns oficial în cazul parohiilor catolice din Iaşi care au primit facturi în avans pentru plata gazelor naturale de peste 10.000 de lei. Facturi imense la gaz în avans Episcopia Romano-Catolică a precizat că este semnat un contract-cadru în baza căruia peste 80 de parohii primesc gaze naturale de la E.ON. Doar că această negociere nu le-a adus un preţ mai bun decât cel al pieţei, dincolo de plafonare, ci obligaţia suplimentară de a plăti în avans. Citește și: Rușii jefuiesc locuințele din Herson, fură până și routerele wi-fi în retragerea din oraș, aruncă în aer infrastructura Este vorba de facturi pe un consum estimat pe baza a câţi metri cubi au fost utilizaţi în lunile similare ale anului trecut. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Sume enorme, cerute avans pentru gaz (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Sume enorme, cerute avans pentru gaz

Sume enorme, cerute avans pentru gaz. Situație stranie la nivelul Episcopiei Romano-Catolice din Iași în ceea ce privește emiterea unor facturi pentru gaz metan de către furnizorul E.ON. Sume enorme, cerute avans pentru gaz Zeci de parohii au început să primească, în avans, facturi pentru perioada 1 – 31 decembrie 2022 cu consum estimat 0, dar valori de peste 10.000 de lei. La nivel individual, preoții au început să facă solicitări atât către Episcopie, cât și către E.ON, pentru a încerca să clarifice această situație. Citește și: Avertisment al BNR: stagnare economică în a doua jumătate a anului – au scăzut vânzările cu amănuntul, producția industrială s-a contractat, sunt mai puțini angajați în privat Situația nu pare a fi limpede din niciun punct de vedere. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ucraina și Moldova, gaz din nord (sursa: Facebook/Jonas Gahr Støre)
Internațional

Ucraina și Moldova, gaz din nord

Ucraina și Moldova, gaz din nord. Premierii finlandez, suedez, norvegian şi islandez s-au angajat marţi să ajute Ucraina şi Republica Moldova să-şi asigure aprovizionarea cu gaze în timpul iernii. Ucraina și Moldova, gaz din nord "Trebuie să asigurăm gaz Ucrainei pentru a putea trece iarna. Este un lucru pe care toţi trebuie să-l sprijinim", a declarat premierul norvegian Jonas Gahr Store (foto), la o conferinţă de presă comună cu omologii săi din Finlanda, Suedia şi Islanda, după o reuniune a Consiliului Nordic desfăşurată la Helsinki, de la care a lipsit premierul danez Mette Frederiksen, din cauza alegerilor parlamentare. Premierul norvegian a semnalat că atât Ucraina cât şi Republica Modova vecină "au nevoie urgent" de garanţii că vor primi în continuare gaz. Citește și: NATO se așteaptă în orice moment la o mișcare disperată a lui Putin: Norvegia, cel mai important furnizor actual de gaze al UE, și-a ridicat nivelul de alertă militară Şeful guvernului de la Oslo nu a oferit însă detalii despre cum ar putea contribui Norvegia la aprovizionarea cu gaze a Ucrainei şi a Republicii Moldova. În urma reducerii livrărilor de gaze ruseşti, Norvegia asigură în prezent circa un sfert din importurile de gaze ale UE. Compania rusă Gazprom a anunţat la începutul lunii octombrie diminuarea livrărilor de gaze către Republica Moldova, respectiv numai 5,7 milioane de metri cubi pe lună, motivând această reducere prin disputele cu Chişinăul asupra plăţii gazelor şi refuzul operatorului ucrainean al conductelor de a oferi un "serviciu integral" pentru transportul acestor gaze.

Apartamentele cu centrale pe gaz, majoritatea (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Apartamentele cu centrale pe gaz, majoritatea

Apartamentele cu centrale pe gaz, majoritatea. Un proiect de hotărâre aflat în dezbatere publică pe pagina primăriei ieşene arată că sunt de peste trei ori mai multe centrale individuale în funcţiune decât numărul locuinţelor branşate la sistemul centralizat de încălzire. Apartamentele cu centrale pe gaz, majoritatea Proiectul conţine informaţii şi despre sistemele de aer condiţionat instalate „acasă” şi în instituţiile publice. Primăria Municipiului Iaşi a afişat în consultare publică proiectul de hotărâre menit să actualizeze Strategia locală pentru serviciul de alimentare cu energie termică a populaţiei. Citește și: Putin a schimbat abordarea diplomatică după pierderile grele suferite în Ucraina: nu mai vrea să negocieze cu Kievul, ci cu Washingtonul, care îi „dictează” lui Zelenski Documentul, care conţine peste 200 de pagini, prezintă printre altele situaţia la nivelul anului trecut atât la nivel naţional, cât şi local. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Iranul livrează Rusiei turbine pentru gaz (sursa: shana.ir)
Internațional

Iranul livrează Rusiei turbine pentru gaz

Iranul livrează Rusiei turbine pentru gaz. Teheranul a anunţat duminică semnarea unui contract cu Rusia pentru furnizarea a "40 de turbine" destinate să ajute industria gazelor din această ţară lovită de sancţiunile occidentale din cauza invaziei Ucrainei, potrivit presei locale. Iranul livrează Rusiei turbine pentru gaz "Succesele industriale" ale Iranului "nu se limitează la domeniul rachetelor şi dronelor", a declarat directorul executiv al companiei iraniene de gaze (Iranian Gas Engineering and Development Company), Reza Noushadi, citat de agenţia de presă a Ministerului Petrolului, Shana. "În prezent, 85% din instalaţiile şi echipamentele necesare industriei gazelor sunt fabricate în interiorul ţării şi, ţinând cont de această capacitate, recent a fost semnat un contract pentru exportul a 40 de turbine de fabricaţie iraniană în Rusia", a spus responsabilul. El nu a precizat când a fost semnat contractul sau când se preconizează că vor fi livrate turbinele. Pretextul turbinei canadiene În urma sancţiunilor decise de Occident după invazia Ucrainei la 24 februarie, Rusia şi-a redus sau întrerupt livrările către mai multe ţări europene, provocând o creştere a preţurilor la energie. Kremlinul afirmă că sancţiunile au împiedicat întreţinerea infrastructurii de gaze a Rusiei, blocând în special întoarcerea unei turbine Siemens trimise în Canada pentru reparaţii. Occidentalii au acuzat Rusia că foloseşte gazele drept "armă". Potrivit lui Noushadi, sancţiunile americane împotriva Rusiei sunt menite să excludă Moscova de pe piaţa gazelor şi să elimine "unul dintre cei mai mari concurenţi" ai Statelor Unite pe această piaţă. O cooperare din iad Rusia şi Iranul, care dispun de unele dintre cele mai mari rezerve de gaz din lume, sunt ambele supuse unor severe sancţiuni americane. Cele două ţări au subliniat în ultimele luni importanţa creşterii cooperării bilaterale. Preşedintele iranian, Ebrahim Raisi, i-a spus omologului său rus, Vladimir Putin, la mijlocul lui septembrie că cooperarea dintre cele două ţări le va face "mai puternice". Citește și: MAE iranian, bipolar: ba admite că Teheranul are o colaborare militară cu Moscova, ba se plânge că trimiterea de drone Rusiei este o acuzație „provocatoare” Preşedintele rus a vizitat Teheranul în iulie, unde s-a întâlnit cu preşedintele Raisi şi cu liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, care a cerut, de asemenea, o "cooperare pe termen lung" mai puternică cu Moscova. Teheranul a negat recent că a furnizat Rusiei arme folosite pentru ofensiva din Ucraina, ca răspuns la acuzaţiile Kievului şi aliaţilor săi occidentali, potrivit cărora Moscova foloseşte în Ucraina drone fabricate în Iran.

Criza gazului: 40 miliarde euro, ajutor (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Criza gazului: 40 miliarde euro, ajutor

Criza gazului: 40 miliarde euro, ajutor. Comisia Europeană a propus marţi noi măsuri pentru a soluţiona problema preţului ridicat al gazului, urmând să folosească 40 de miliarde de euro pentru a ajuta gospodăriile şi companiile care suferă de pe urma facturilor energetice ridicate. Criza gazului: 40 miliarde euro, ajutor Banii ar urma să provină din resurse neutilizate pentru dezvoltare regională în UE şi să fie orientaţi spre măsuri de ajutor în statele membre, arată propunerea care face parte dintr-o serie de măsuri pentru combaterea preţurilor ridicate ale energiei. Propunerile, care au nevoie de aprobarea statelor membre, constituie cel mai recent efort al blocului comunitar pentru a face faţă creşterii preţurilor energiei, în special după ce Rusia a redus livrările în urma invadării Ucrainei. Pachetul de măsuri include, de asemenea, un cadru pentru achiziţii de gaz comune. În luna martie a acestui an, statele membre ale UE au decis să achiziţioneze gaz împreună, în vederea ameliorării poziţiei lor pe piaţă, însă de atunci s-au înregistrat doar progrese minore. "Facem operaţionale achiziţiile comune" "Prin această propunere de astăzi, facem operaţionale achiziţiile comune", a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o conferinţă de presă la Strasbourg. "Ştim că cererea de energie a Europei este foarte mare. Aşadar, este logic ca, în loc să îşi facă unul altuia concurenţă, statele membre şi companiile energetice să trebuiască să-şi sporească puterea lor de achiziţii comune", a subliniat Von der Leyen. Mai multe state membre, printre care Italia, Polonia, Grecia şi Belgia, solicită de câteva săptămâni o plafonare a preţului gazului, în timp ce altele, precum Germania şi Ţările de Jos, au exprimat temeri privind securitatea livrărilor. Anterior, Ursula von der Leyen a avansat ideea limitării preţului gazului. Propunerea de marţi a CE include această opţiune doar ca ultimă soluţie. Soluții pentru situațiile de urgență În propunerile prezentate marţi de Comisie este inclusă şi ideea creării unui mecanism de alocare a gazului pentru statele membre afectate de o situaţie de urgenţă, la nivel regional sau la nivelul UE. În plus, Comisia va realiza o evaluare asupra instrumentului REPowerEU pentru a accelera tranziţia către energie curată şi a evita fragmentarea pieţei unice. Citește și: În plină criză energetică, Guvernul vrea să dea OUG ca să-l mai țină pe electricianul Chiriță șase luni în fruntea ANRE. Chiriță, trimis la ANRE de Dragnea De asemenea, executivul UE propune o utilizare ţintită flexibilă a fondurilor aferente politicii de coeziune pentru a limita impactul actualei crize energetice asupra cetăţenilor şi companiilor. Şefa executivului comunitar va prezenta noile propuneri miercuri în plenul Parlamentului European, iar joi şi vineri liderilor statelor membre UE, care se reunesc la Bruxelles.

România, gaz în depozite peste 90% (sursa: transgaz.ro)
Eveniment

România, gaz în depozite peste 90

România, gaz în depozite peste 90%. Țara noastră are duminică dimineaţă în depozite 2,801 miliarde metri cubi gaze, volum ce corespunde unei ponderi de 90,9% din capacitatea de înmagazinare a ţării, potrivit datelor furnizate pentru Agerpres de către Transgaz. România, gaz în depozite peste 90% Pragul minim aprobat pentru România în noul regulament al Comisiei Europene, de 80%, a fost atins pe 17 septembrie. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat în luna septembrie, că la nivelul Uniunii Europene stocurile comune de gaze au ajuns la 84%. Citește și: Tăcere ciudată la Kremlin în legătură cu desele atacuri recente asupra regiunii ruse Belgorod. Cel mai recent atac, și cel mai grav: 11 morți, 15 răniți grav, toți voluntari pentru Ucraina "Prietenii noştri din ţările baltice au depus eforturi uriaşe pentru a pune capăt dependenţei lor de Rusia. Au investit în energia din surse regenerabile, în terminale GNL şi în conducte de interconectare. Toate acestea au fost înfăptuite cu costuri ridicate, însă dependenţa de combustibilii fosili din Rusia are un preţ mult mai mare. Trebuie să ne debarasăm de această dependenţă în întreaga Europă. Am convenit aşadar să constituim stocuri comune. Am ajuns deja la 84%: mai mult decât obiectivul pe care ni l-am fixat", a spus von der Leyen.

Sabotaje rusești, la instalații gaziere norvegiene (sursa: norskpetroleum.no)
Internațional

Sabotaje rusești, la instalații gaziere norvegiene

Sunt suspectate posibile sabotaje rusești, la instalații gaziere norvegiene. Poliţia norvegiană investighează informaţii potrivit cărora o dronă a fost văzută zburând deasupra uzinei de procesare a gazului Kaarstoe din sud-vestul Norvegiei, într-o potenţială încălcare a protocoalelor de securitate, informează vineri cotidianul Stavanger Aftenblad, transmite Reuters. Sabotaje rusești, la instalații gaziere norvegiene Garda militară norvegiană a fost detaşată la Kaarstoe şi la alte instalaţii importante de export de energie de când autorităţile au sporit securitatea la instalaţiile norvegiene de petrol şi gaze după scurgerile de la Nord Stream din 26 septembrie. Însă chiar şi înainte de incidentele de la gazoductul Nord Stream, Autoritatea Norvegiană pentru Siguranţa Petrolului (PSA) a atenţionat companiile energetice să manifeste vigilenţă faţă de dronele neidentificate. Citește și: Putin dă semne că se sufocă fără banii europeni pentru gazul rusesc: insistă pe lângă Erdoğan să creeze un hub gazier în locul Nord Stream Poliţia norvegiană a răspuns joi la o ameninţare telefonică împotriva terminalului de export de gaze Nyhamna care a dus la evacuarea lui temporară. Uzina Nyhamna, alături de Kaarstoe şi de alte câteva situri norvegiene se numără printre cele mai mari instalaţii de export de energie din Europa. Norvegia este acum unul dintre cei mai mari furnizori de gaze pentru Europa, după reducerea drastică a livrărilor de gaze din Rusia. Ipoteza că Rusia s-ar afla în spatele unor posibile tentative de sabotaj este susținută chiar de declarațiile recente ale lui Vladimir Putin.

Moscova, sabotaj parțial al Nord Stream (sursa: sharij.net)
Internațional

Moscova, sabotaj parțial al Nord Stream

Moscova, sabotaj parțial al Nord Stream. Rusia s-a declarat miercuri dispusă să livreze gaz Europei printr-o linie a gazoductului Nord Stream 2 care nu a fost afectată de recentele scurgeri de gaze generate de ceea ce pare a fi un sabotaj asupra acestei conducte şi asupra Nord Stream 1, care leagă Rusia de Germania, dar guvernul german a respins această ofertă a Moscovei, relatează agenţiile AFP şi EFE. Moscova, sabotaj parțial al Nord Stream "Dacă deciziile juridice necesare sunt luate de europeni cu privire la certificarea sa şi eliminarea restricţiilor, cred că Rusia ar putea, într-un interval scurt de timp, să furnizeze gaz prin această conductă", a declarat la Viena vicepremierrul rus, Aleksander Novak, după reuniunea ţărilor OPEC, potrivit TASS. Mai devreme însă, un purtător de cuvânt al guvernului de la Berlin a declarat că refuză o astfel de propunere, despre care a mai afirmat că a fost formulată de Moscova de mai multe ori. "Rusia nu doreşte să furnizeze (gaz) şi caută scuze politice; constatăm astfel că ea nu este un furnizor de încredere, indiferent despre ce conducte ar fi vorba", a motivat purtătorul de cuvânt al guvernului german. Patru scurgeri de gaze Conducta Nord Stream 2 nu a funcţionat niciodată, întrucât sancţiunile impuse Rusiei după agresiunea contra Ucrainei au împiedicat darea ei în exploatare, iar livrările de gaze ruseşti către Europa prin conducta Nord Stream 1 au fost suspendate de Moscova în septembrie sub pretextul unor probleme tehnice. Citește și: Germania, arătată din nou cu degetul pentru că refuză să trimită armament în Ucraina. Într-un gest fără precedent, șefa PE invocă necesitatea tancurilor germane Leopard 2 Patru scurgeri de gaze din cele două conducte au fost semnalate săptămâna trecută, ulterior Washingtonul şi Moscova acuzându-se reciproc de un act de sabotaj. Pe de altă parte, tot miercuri, Berlinul a acuzat Washingtonul că vinde la preţuri "astronomice" gazele naturale lichefiate importate de Germania pentru a substitui gazele ruseşti.

Nord Stream 2, "reparat" de Baltică (sursa: forsvaret.dk)
Internațional

Nord Stream 2, "reparat" de Baltică

Nord Stream 2, "reparat" de Baltică. Gazoductul Nord Stream 2, care leagă Rusia de Germania, nu mai prezintă scurgeri în Marea Baltică, a indicat sâmbătă pentru AFP un purtător de cuvânt. Nord Stream 2, "reparat" de Baltică "Presiunea apei a închis mai mult sau mai puţin gazoductul, astfel încât gazul care este în interior nu poate ieşi", a declarat Ulrich Lissek, purtător de cuvânt al Nord Stream 2. "Concluzia este că există încă gaz în gazoduct", a adăugat el, fără a putea preciza cantitatea. Nord Stream 1 şi 2, construite pentru a transporta gaz rusesc în Europe, au fost avariate de explozii submarine în largul insulei daneze Bornholm, în Marea Baltică, provocând barbotări pe mari suprafeţe. Informaţii privind situaţia scurgerilor din gazoductului Nord Stream 1 nu sunt disponibile deocamdată. Cele două conducte exploatate de un consorţiu depinzând de gigantul rus Gazprom nu erau operaţionale din cauza consecinţelor războiului din Ucraina, dar erau umplute cu gaz. Explozii misterioase Scurgerea din Nord Stream 1, mai puternică, a început de asemenea să se reducă vineri, spre finalul zilei, suprafaţa de barbotare scăzând la 600 metri în diametru, faţă de 900-1.000 metri la început. Autorităţile daneze şi suedeze estimaseră vineri, într-o scrisoare către Consiliul de Securitate al ONU, că scurgerile ar urma să se oprească duminică, odată cu epuizarea zecilor de mii de tone de gaz din conducte. Citește și: Ipoteza că Rusia a sabotat conductele Nord Stream capătă greutate: Kremlinul se plânge că pierde „gaz scump”, uitând că arde cantități impresionante doar ca să nu-l livreze Europei "Toate informaţiile disponibile indică spre faptul că aceste explozii sunt consecinţa unui act deliberat", au mai scris autorităţile daneze şi suedeze, fără a arăta spre o ţară responsabilă. Originea exploziilor rămâne în continuare un mister, Moscova şi Washingtonul negând orice responsabilitate.

Putin a găsit cumpărători pentru gazul pe care nu-l mai vinde: talibanii Foto: Twitter
Eveniment

Putin a gasit cumpărători gazul nu-l vinde

Putin a găsit cumpărători pentru gazul pe care nu-l mai vinde Europei de Vest: talibanii. Aceștia sunt considerați, oficial, teroriști, de către regimul de la Kremlin. Talibanii aflati la guvernare din Afganistan au semnat un acord cu Rusia pentru a importa combustibil și grâu la preț redus. Afganistanul se luptă să-și hrănească populația și încearcă să stimuleze comerțul regional, la un an de la recâștigarea puterii. Putin a găsit cumpărători pentru gazul pe care nu-l mai vinde Produse precum benzina, motorina, gazul lichefiat și grâul vor fi achiziționate în ruble rusești și cu o „reducere specială”, a declarat miercuri Abdul Salam Jawad Akhundzada, purtătorul de cuvânt al Ministerului Comerțului și Industriei de la Kabul. Pregătirile sunt în curs pentru a începe importul produselor „în câteva zile sau săptămâni”, a spus el, citat de Bloomberg. Mișcarea talibanilor este declarată organizație teroristă în Rusia. Cu toate acestea, Moscova este una dintre puținele țări care nu și-au închis misiunea diplomatică din Afganistan. #Russia struck a deal with the #Taliban to supply gasoline, diesel fuel, gas and wheat to #Afghanistan, reports Reuters.This is the first major deal struck with terrorists since the seizure of power in Afghanistan. pic.twitter.com/pTlNR2Bsak— NEXTA (@nexta_tv) September 28, 2022 Delegații ale talibanilor vizitează cu regularitate Rusia, aceștia fiind prezenți inclusiv la forumul economic care a avut loc recent la Sankt Petersburg. Potrivit lui Azizi, Rusia a căzut de acord să furnizeze Afganistanului, anual, două milioane de tone de grâu, câte un milion de motorină și benzină și 500 de mii de tone de gaz lichefiat. Prețul convenit a rămas secret. Citește și: Cum puteau fi sabotate conductele Nord Stream? Varianta cea mai probabilă: scafandri sau drone subacvatice. Precedent: cablurile submarine ale Norvegiei, tăiate, în ianuarie 2022 Acordul cu Moscova este primul contract major încheiat de talibani, de la venirea acestora la putere. Moscova nu a comentat deocamdată informațiile. De menționat că legislația Federației Ruse interzice finanțarea organizațiilor teroriste, așa cum chiar Moscova îi consideră pe talibani.

Putin amenință să sisteze toate livrările (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin amenință să sisteze toate livrările

Putin amenință să sisteze toate livrările. Preşedintele rus Vladimir Putin a ameninţat miercuri că va opri toate livrările de gaz, petrol şi cărbune în cazul unei plafonări a preţurilor, insistând totodată că nu vrea să folosească energia ca "armă" împotriva Europei preocupate de spectrul penuriei de energie, relatează AFP. G7 & UE vor plafonarea prețurilor Săptămâna trecută, ţările G7 au semnalat că vor implementa "de urgenţă" o plafonare a preţului petrolului rus, încurajând o "coaliţie largă" de ţări să se alăture acestei măsuri, ca represalii pentru ofensiva din Ucraina. Şi Comisia Europeană a anunţat miercuri că va propune un plafon la preţul gazelor naturale ruseşti, alături de măsuri cum ar fi o ţintă obligatorie privind reducerea utilizării de electricitate în perioadele de consum de vârf, o limită pentru veniturile firmelor care produc electricitate cu costuri reduse şi o contribuţie de solidaritate din partea companiilor de petrol şi gaze. Miercuri, Vladimir Putin a ţinut să se facă clar înţeles: Rusia nu va mai livra petrol sau gaz ţărilor care limitează preţurile acestora vândute de Moscova. Putin amenință să sisteze toate livrările Plafonarea preţurilor ar fi "o decizie absolut stupidă", "o prostie", a declarat liderul de la Kremlin în cadrul unui forum economic la Vladivostok (Orientul Îndepărtat al Rusiei). "Dacă ţările europene vor să renunţe la avantajele lor competitive, este la latitudinea lor să decidă", a avertizat el. Dar "nu vom livra absolut nimic dacă este împotriva intereselor noastre, în acest caz economice. Nici gaz, nici petrol, nici cărbune (...). Nimic", a adăugat el, pe un ton ferm. "Nu vom furniza nimic în afara cadrului contractelor" semnate cu ţările importatoare, a subliniat Putin în faţa mai multor lideri economici ruşi şi asiatici, denunţându-i "pe cei care încearcă să ne impună propria lor voinţă". Nord Stream, mai mult închis În contextul acestor tensiuni, Rusia anunţase săptămâna trecută închiderea supapelor gazoductului Nord Stream, care deserveşte Germania şi mai multe ţări europene, invocând motive tehnice. Potrivit gigantului rus Gazprom, această întrerupere prelungită se datorează necesităţii de a repara o turbină a gazoductului. Decizia a sporit însă temerile ţărilor europene cu privire la o întrerupere totală a gazului rusesc pe continent, în condiţiile în care iarna se apropie şi pe fundalul unei inflaţii galopante a preţurilor energiei. Miercuri, Vladimir Putin a îndemnat ţările europene "să-şi revină în fire", pe fondul intensificării vocilor în Occident care acuză Rusia că îşi foloseşte gazul ca mijloc de presiune în contextul conflictului din Ucraina. Putin, teatru ieftin: Daţi-ne o turbină! Acuzaţii respinse miercuri de Putin: "Ei spun că Rusia foloseşte energia ca armă. Încă o prostie!", a comentat preşedintele rus. Moscova se apără argumentând în special că sancţiunile care i-au fost impuse pentru ofensiva sa din Ucraina au determinat o penurie de piese de schimb care ameninţă integritatea Nord Stream. "Daţi-ne o turbină şi mâine relansăm Nord Stream", a spus Putin. "Suntem pregătiţi (să reluăm exporturile) mâine. Tot ce trebuie să faceţi este să apăsaţi un buton", a spus el, amintind că nu Rusia a fost cea care "a impus sancţiuni". Liderul de la Kremlin vorbește de o "explozie" socială Agenţia spaniolă EFE aminteşte că UE, care speră ca plafonarea propusă să determine o scădere a finanţării campaniei militare ruse din Ucraina, a achiziţionat 54% din totalul combustibililor fosili exportaţi de Rusia de la finele lui februarie, în schimbul unei sume de 85,1 miliarde de dolari. Deşi nu sunt disponibile cifre oficiale, adaugă EFE, se estimează că Rusia a investit în războiul din Ucraina circa 100 de miliarde de dolari, veniturile din exportul de combustibili fiind un "factor-cheie" pentru desfăşurarea campaniei militare. Citește și: TUPEU Influenceriță pro-Putin le cere rușilor care locuiesc în UE să consume cât mai multă energie pentru a ajuta Rusia să câștige războiul Vladimir Putin a mai remarcat miercuri la Vladivostok, potrivit France Presse, că ţările UE, confruntate cu creşterea preţurilor la energie, "au mai multe soluţii: fie subvenţionează (aceste) preţuri mari, (...) fie reduc consumul". "Din punct de vedere economic, este corect. Dar din punct de vedere social, este periculos. Poate provoca o explozie", a avertizat el. "Este mai bine să respecţi obligaţiile contractuale, regulile civilizate", a punctat Putin, care a adăugat: "Este imposibil să alterezi legile economice . Altfel, acest lucru se va întoarce la tine ca un bumerang".

Iarna 2022-2023, decisivă pentru Putin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Iarna 2022-2023, decisivă pentru Putin

Iarna 2022-2023, decisivă pentru Putin. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat sâmbătă seară Rusia că poartă un război energetic şi a cerut mai multă unitate în Europa, transmite dpa. Iarna 2022-2023, decisivă pentru Putin "Rusia încearcă în aceste zile să crească şi mai mult presiunea energetică asupra Europei. Pomparea gazului prin Nord Stream a fost complet oprită", a spus Volodimir Zelenski în mesajul său video zilnic."Rusia vrea să distrugă viaţa normală a fiecărui european, în toate ţările continentului nostru". Scopul, a spus el, este de a slăbi şi intimida statele din Europa. Pe lângă tancuri şi rachete, Rusia foloseşte şi energia ca armă. În această iarnă, Rusia pregăteşte o "lovitură decisivă" în sectorul energetic. Doar o mai mare coeziune va ajuta la combaterea acestui plan, a spus Zelenski. În opinia sa, europenii trebuie să îşi coordoneze mai bine contramăsurile şi să se ajute reciproc. În plus, presiunea asupra Rusiei trebuie crescută pentru a limita veniturile pe care le obţine din petrol şi gaze. Rusia a închis gazul prin Nord Stream 1 Contextul acuzaţiilor este acela că Gazprom nu a reluat livrările de gaze prin Nord Stream 1 către Germania sâmbătă dimineaţa, contrar planurilor anterioare. Compania energetică rusă a justificat acest lucru invocând o presupusă scurgere la staţia de compresoare Portovaia. Citește și: După 12 ani de răceală, președintele României se întâlnește la București cu președinta Ungariei. Iohannis a invitat-o pe Novak într-un moment greu pentru UDMR În intervenţia video, preşedintele Zelenski a condamnat, de asemenea, rănirea mai multor copii la o expoziţie de arme din Cernigov. Incidentul este "inacceptabil", iar cei care se fac vinovaţi de neglijenţa care a provocat incidentul vor fi pedepsiţi, a promis şeful statului ucrainean.

UE plafonează prețul, Moscova închide gazul (sursa: Facebook/EC)
Internațional

UE plafonează prețul, Moscova închide gazul

UE plafonează prețul, Moscova închide gazul. Rusia a ameninţat vineri că va înceta să vândă petrol şi gaz natural acelor ţări care-i impun plafoane de preţ pentru aceste resurse energetice, plafoane despre care Moscova consideră în plus că vor destabiliza semnificativ piaţa globală, transmite Reuters. UE plafonează prețul, Moscova închide gazul "Companiile care impun plafoane de preţ nu se vor număra printre cele care primesc petrol rusesc", a declarat presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, confirmând afirmaţii asemănătoare făcute în ziua anterioară de vicepremierul rus Aleksandr Novak. "Pur şi simplu nu vom coopera cu ei pe principii care nu sunt de piaţă", a insistat purtătorul de cuvânt al preşedintelui Vladimir Putin. Miniştrii de Finanţe ai statelor din G7 se întâlnesc vineri prin videoconferinţă şi ar putea conveni impunerea unui plafon de preţ pentru petrolul cumpărat din Rusia, considerând că în acest fel ar putea diminua veniturile cu care Moscova îşi finanţează armata în războiul contra Ucrainei. Medvedev vorbește pentru Rusia Uniunea Europeană a convenit în luna mai instituirea progresivă a unui embargou parţial asupra petrolului şi produselor petroliere ruseşti. Declaraţia lui Dmitri Peskov s-a referit numai la exporturile de petrol. Între timp însă, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat că a sosit momentul ca Uniunea Europeană să impună plafoane tarifare şi pentru gazul natural rusesc, anunţând totodată că UE a reuşit să-şi umple depozitele de gaz la 80% din capacitate. Citește și: Putin confiscă zece miliarde de dolari din profitul Gazprom ca să-și finanțeze războiul. Expert rus: „Când întreaga lume va trece la noile energii, economia rusă va rămâne într-o groapă” Reacţionând după această declaraţie a preşedintei executivului comunitar, fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, a transmis că dacă UE va lua o asemenea măsură, Rusia îi va sista livrările de gaz natural. "Pur şi simplu nu va mai fi gaz rusesc în Europa", a scris Medvedev pe Telegram.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră