sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: gabriel diaconu

4 articole
Politică

Consilierul lui Rafila atacă procurorii care au cerut arestarea

Consilierul lui Rafila, psihiatrul Gabriel Diaconu, îi atacă dur pe procurorii care au cerut arestarea doctorițelor de la Sf. Pantelimon. El a scris, pe Facebook, că referatul acestora - pe baza căruia un judecător a decis însă arestarea celor două doctorițe - este „hilar” și „ridicol”. Citește și: FOTO Șoșoacă, Simion și Gușă și-au dat mâna: vor să stabilească un candidat comun la prezidențiale Postarea sa vine după ce, acum câteva zile, acesta a scris că secțiile ATI din spitale nu sunt „saloane de paliație”, sugerând că a fost justificată decizia medicilor de a lichida pacienții, pentru a face loc celor care așteptau la UPU. Consilierul lui Rafila îi atacă pe procurorii care au cerut arestarea doctorițelor „A apărut în sfârșit referatul procurorilor în cazul de la Sf. Pantelimon. E un foileton pe aici hilar, pe aici ridicol, frescă a bârfelor din spital într-o situație de criză și conflict al personalului din ATI, reinterpretat romantic din care să reiasă că cele doctorițe ar fi «îngeri ai morții» care luau oameni bine-mersi și-i omorau cu zile (...) Când oamenii sunt ”de lăsat” sau pe cale să moară, dar mai ales în contextul celorlalți pacienți din ATI care-ar putea fi obligați să asiste involuntar la procesul agonal, și exitusul pacientului, e de dorit să nu fie în văzul tuturor. E o chestiune umană, ține de demnitate, dar și de particularitatea morții ca proces fiziologic. În moarte apare paloare cadaverică, dar și respirația agonală, finalmente exitus și relaxare sfincteriană”, a scris Diaconu pe Facebook. Acum câteva zile, el afirma: „„Dacă ești copilul pacientului care moare în ATI, susținut în viață (doar) de noradrenalină, dar jos în UPU e părintele unui copil care nu poate urca pe ATI pentru că nu sunt paturi, acolo unde asta i-ar salva viața, ai accepta trocul? Dar dacă doctorul face trocul ăsta, e salvator sau criminal?”. În august 2022, el apăra decizia lui Rafila de a distribui pastile de iodura de potasiu și îi certa pe medicii de familie care protestau.

Consilierul lui Rafila, Gabriel Diaconu, îi atacă pe procurorii care au cerut arestarea doctorițelor Foto: Facebook
Tânărul șofer drogat, abandonat de familie (sursa: Facebook/Gabriel Diaconu)
Eveniment

Tânărul șofer drogat, abandonat de familie

Tânărul șofer drogat, abandonat de familie. Vlad Pascu, tânărul șofer drogat care a ucis doi tineri la 2 Mai, are o istorie zbuciumată în ceea ce privește consumul de stupefiante. "Șase ani de suferință psihiatrică" Prima dată a fost prin cu cannabis în urmă cu șase ani, pe când avea doar 13 ani. Acum, în urma analizelor, i s-a găsit în sânge un cocktail de droguri: cocaină, metamfetamină și amfetamină. Citește și: EXCLUSIV Tatăl șoferului drogat de la 2 Mai, rudă cu profesorul universitar Ilie Pascu de la Academia de Poliție, care a predat la Școala de Ofițeri Activi de la Băneasa încă din 1973 Medicul psihiatru Gabriel Diaconu a declarat pentru Defapt.ro că accidentul produs în stațiunea 2 Mai este o "tragedie în mai multe acte". Pentru că tânărul, înainte de a se sui la volan, avea în spate șase ani de suferință psihiatrică, timp în care a trăit cu această dependență de substanțe. Dar medicul atrage atenția că majoritatea dependenților de substanțe nu se suie la volan și omoară oameni. "Primul act a fost acum șase ani, dacă ne uităm la datele care au fost prezentate public. Acest tânăr, înainte să se suie la volan, are în spate șase ani de suferință psihiatrică. O suferință cronică, posibil multiple contacte cu sistemul sau sistemele medicale. Și care a trăit cu această dependență de substanțe și care în cele din urmă nu s-a făcut bine. Acesta este un semnal de alarmă. Citește și: Ipoteza protecției asigurate de șefii Poliției șoferului drogat de la 2 Mai prinde contur: dispeceratul IPJ Constanța a dat asigurări agenților din teren că „totul e ok”, chiar dacă tânărul nu avea actele mașinii și nici RCA Dar să fie foarte clar, majoritatea consumatorilor care au dependență de substanțe nu se suie la volan. Și nu omoară lumea pe carosabil la 2 Mai. Cine sunt ei, unde sunt ei, ar trebui să-i pedepsim pe toți pentru ce a făcut puștiul ăsta? E o întrebare. Nu cred că ar trebui pedepsiți toți, ar trebui ajutați", a declarat medicul. Tânărul șofer drogat, abandonat de familie Cu toate acestea, spune psihiatrul, ceea ce s-a întâmplat este absolut oribil, este scandalos: "Și îndeosebi este scandalos în contextul în care persoana respectivă aflată chiar sub influența substanțelor, nu e ca și cum ar fi consumat în pădure. Nu este ca și cum ar fi ieșit cu mașina din pădure. Citește și: Varianta telefonului salvator pentru tânărul șofer drogat, susținută și de fostul ministru de Externe Baconschi: „Altfel nu-mi explic. Doar îi găsiseră și în bolidul tunat o întreagă «farmacie»” Era în prezența unor semeni, mai mult sau mai puțin responsabili. Mai mult sau mai puțin maturi. Când vine vorba de condusul sub influența substanțelor, trebuie să ne uităm la lucruri pe care le-a făcut România în ultimii ani.". Citește și: Părinții tânărului șofer drogat din 2 Mai dădeau bani cu camătă în anii 2000. Dobânda, mai mare decât a acoliților lui Sile Cămătaru. Soții Pascu au și încheiat un contract cu Fluturică, omul lui Sile Adică a fost promulgată Legea Anastasia (care pedepsește dur accidentele mortale făcute de șoferi beți sau drogați), care a fost mai mult sau mai puțin explicată oamenilor. Pe de altă parte, susține medicul, nu prea au mai fost campanii de informare care să vină în întâmpinarea consumatorilor astfel încât să nu se suie la volan sau să descurajeze condusul sub influența substanțelor. Consumul de droguri, la cote alarmante Consumul de droguri în rândul tinerilor a ajuns la cote alarmante, dar statul român pare că ignoră acest fenomen. Medicul psihiatru Gabriel Diaconu a spus că o explicație simplă pentru acest fenomen este imposibil de dat atâta timp cât nu există instrumente prin care să fie întrebați consumatorii și multe alte variabile de la socio-demografice până la cele psihiatrice și psihologice. Citește și: Tatăl tânărului șofer drogat ucigaș, rechin imobiliar care a amenințat-o cu moartea pentru un teren, spune Monica Tatoiu, care susține că a avut un proces cu Pascu senior Motiv pentru care doar se speculează cauzele. De exemplu, medicul Diaconu consideră că una dintre variabile ar putea fi "simpla succesiune a generațiilor". Motivul: de la o generație la alta consumul de substanțe în scop recreațional a devenit din ce în ce mai acceptabil. "România trăiește sub un stres cronic" "Și asta poate că pe unii îi sperie, pe unii nu. Dar este o realitate. O altă variabilă este legată de presiunile și tensiunile sociale care s-au acumulat. Dacă ne referim la ultimii cinci ani, pandemie, criză financiară, război la graniță. E cazul României. România este o țară care trăiește sub un stres cronic cât privește politicile de protecția copilului, îndeosebi pentru că aveam migrație pe piața forței de muncă. Avem părinți care lucrează în străinătate, copii care nu cresc sub o bună supraveghere parentală. Lipsa unor politici coezive în ce privește protecția copilului, încât copiii să petreacă timp cu părinții lor. Aici statul a făcut puțin spre deloc pentru a facilita astfel de lucruri. Dezordinea și ecosistemul educațional școlar. Și respectiv, repet, e un teren speculativ, performanța variabilă a tot ceea ce înseamnă campanii de prevenție și intervenție în traficul de substanțe", a declarat medicul Gabriel Diaconu. Diaconu nu crede în intoleranța față de consumatori Medicul Gabriel Diaconu recomandă să ieșim din zona hazardului și a fatalității atunci când vorbim de populația consumatorilor de droguri. În plus, a menționat că sintagma "drogurile ucid" de obicei se referă la consumatori. "Când vine vorba de populația consumatorilor, ne referim la o populație vulnerabilă, o populație de multe ori suferind de boli. Evident, și în funcție de calea de administrare, unele boli sunt teribile. Sunt complicații ale administrării intravenos de substanțe de uz recreațional. Pentru acești oameni, statul român manifestă indiferență. Este suficient să te uiți la dificultățile pe care le au pacienții, care au boli cronice consecutive administrării de droguri intravenoase, în a găsi adăpost și compasiune medicală. Și atunci, poate că e timpul ca societate să ne gândim dacă cea mai bună cale este intoleranța. Eu cred că nu.", a spus medicul. Psihiatrul Gabriel Diaconu consideră că intoleranța nu face decât să adâncească falia dintre comunități și să învenineze orice discuție. Și, în cele din urmă, să înrăiască atitudinea consumatorului față de sănătate și față de serviciile de sănătate. "Persecuția l-a îndepărtat pe consumator de ajutor. Or, noi, medical vorbind, psihiatric, psihologic, ne dorim să avem ușa deschisă pentru cei care suferă de probleme generate de substanțe de uz recreațional și să aibă încredere că nu vor fi persecutați.", a mai menționat psihiatrul.

Tânărul șofer drogat, sevraj în arest (sursa: Videonews)
Eveniment

Tânărul șofer drogat, sevraj în arest

Tânărul șofer drogat, sevraj în arest. Psihiatrul Gabriel Diaconu atrage atenția, într-o declarație pentru Defapt.ro, că tânărul șofer drogat Vlad Pascu, care a accidentat mortal doi studenți la 2 Mai, riscă să fi intrat deja în sevraj în arest. "Dacă consumi droguri ocazional, nu poți intra în sevraj" Diaconu, însă, spune că totul ține de istoricul consumatorului. Citește și: EXCLUSIV Tatăl șoferului drogat de la 2 Mai, rudă cu profesorul universitar Ilie Pascu de la Academia de Poliție, care a predat la Școala de Ofițeri Activi de la Băneasa încă din 1973 "Dacă consumi droguri ocazional, nu poți intra în sevraj. Sevrajul este un termen care este obligatoriu asociat cu dependența de o anumită substanță, de obicei după dezvoltarea toleranței la substanță. Prin toleranță înțelegem cantități crescute pentru a obține același efect", a declarat medicul Diaconu. Dar, spune medicul, discuția privind sevrajul este o profund greșit înțeleasă de populație: "Termenul sevraj se referă la acel complex de semne și simptome specifice și nespecifice asociate cu întreruperea bruscă a consumului de substanțe. Sau acele semne și simptome specifice care sunt asociate momentului la care corpul a eliminat suficient din aceea substanță din organism. Citește și: Ipoteza protecției asigurate de șefii Poliției șoferului drogat de la 2 Mai prinde contur: dispeceratul IPJ Constanța a dat asigurări agenților din teren că „totul e ok”, chiar dacă tânărul nu avea actele mașinii și nici RCA Este o suprapunere în această traumă. Semnele și simptomele spuneam că sunt specifice și nespecifice. Unele țin de substanță, altele țin de iritabilitatea creierului. Vizavi de acele semne specifice de substanță, vorbim de sevraj în context pur biologic și vorbim de sevraj corespondent la tratament specific și nespecific pe care îl dăm persoanelor care intră în sevraj. Drept urmare, sevrajul este un sindrom, o boală.". Sevrajul este uneori "amenințător de viață" Psihiatrul Gabriel Diaconu a atras atenția că sevrajul este uneori "amenințător de viață": "Avem semne și simptome specifice la sevrajul de heroină și alți compuși de opium. Avem semne și simptome specifice date de sevrajul la cocaină. Lista poate să continue. Citește și: Varianta telefonului salvator pentru tânărul șofer drogat, susținută și de fostul ministru de Externe Baconschi: „Altfel nu-mi explic. Doar îi găsiseră și în bolidul tunat o întreagă «farmacie»” Și, că veni vorba de canabis, e o chestiune încă de conferințe sau controversată, avem semne specifice și nespecifice de sevraj la canabis. Sevrajul în acest context este folosit legat de substanță, în contextul consumului de substanță și obligatoriu trebuie să asocieze . Citește și: Părinții tânărului șofer drogat din 2 Mai dădeau bani cu camătă în anii 2000. Dobânda, mai mare decât a acoliților lui Sile Cămătaru. Soții Pascu au și încheiat un contract cu Fluturică, omul lui Sile Trebuie să asocieze prezența istoricului de consum de substanță până în momentul întreruperii substanței cuplat cu dovada, dacă vrei, că persoana a întrerupt ori că a dezvoltat asemenea toleranțe încât la o anumită perioadă de timp, mult mai scurtă decât se aștepta.". Tânărul șofer drogat, sevraj în arest Potrivit medicului, persoanele în sevraj din pricina suferinței corpului, biologic și psihologic vorbind, vor avea modificări ale comportamentului. Citește și: Tatăl tânărului șofer drogat ucigaș, rechin imobiliar care a amenințat-o cu moartea pentru un teren, spune Monica Tatoiu, care susține că a avut un proces cu Pascu senior "Uneori sevrajul poate să fie asociat cu comportamentul agresiv, violent. Uneori sevrajul poate să fie asociat cu tulburări acute ale percepției și distorsionări ale realității. Poate fi asociat cu convulsie, cu suicidalitate acută. De asta sevrajul este o mare urgență medicală și medico-psihiatrică. Și de aceasta sevrajul nu este o chestiune pe care să o faci la tine acasă, în patul tău. Și să o faci în compania unei echipe medicale care să supravegheze sevrajul și să intervină în simptomele de sevraj prin mijloace specifice.", a menționat medicul.

Șpăgară, dar profesionistă, o apără medicii (sursa: Facebook/Gabriel Diaconu)
Justiție

Șpăgară, dar profesionistă, o apără medicii

Șpăgară, dar profesionistă, o apără medicii. Acum în arest la domiciliu, oncologul Anca Dumitrovici Ababneh de la Spitalul Județean de Urgență Suceava este suspectată de procurori că ar fi luat sute de șpăgi de la pacienți. Șpăgară, dar profesionistă, o apără medicii În unele zile, potrivit procurorilor de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, Dumitrovici Ababneh lua și nouă șpăgi pe oră. Citește și: Oncologa care lua nouă șpăgi pe oră de la pacienți, apărată de un polițist lider de sindicat: Să arestăm toți popii pentru că primesc bani în „cutia milei”, de ce nu s-ar considera mită? Dar medicul continuă să fie apărată de unii colegi de breaslă. Ba chiar și de polițiști. Poate cel mai faimos suporter al Ancăi Dumitrovici Ababneh, însă, este un alt medic, psihiatrul Gabriel Diaconu (foto), care se intitulează pe Facebook "Digital creator". Într-o foarte lungă postare, Diaconu spune că oncologa de la Suceava nu trebuie demonizată și întreabă retoric "Chiar credeți că totul se rezumă la bani?". Iată postarea integrală a psihiatrului creator digital. "De la Suceava la Târgu Secuiesc, odiseea medicilor în România continuă. Într-unul din spectacolele lui, Ricky Gervais vorbește despre umor și tabu. Există lucruri, întreabă Gervais, despre care n-ar trebui să glumim? Bunăoară Holocaustul, sau exploatarea sexuală a femeilor, homosexualitate, pedofilie sau cancerul copiilor. Părerile oamenilor sunt foarte polarizate, emoțiile lor sunt puternice. N-ai voie să glumești cu așa ceva! Dar o glumă bună este o glumă bună. În cele din urmă problema nu e poanta în sine, cât inabilitatea omului de-a deosebi scopul – pozitiv – al umorului de cel intrinsec rău al marginalizării și persecuției. Suntem mai puțin oameni, vis-a-vis de orice, în momentul când tot ce ne mai rămâne e încrâncenarea, împietrirea pe marginea unui subiect. Presa a scris, deunăzi, despre cazul unei doctorițe de la Suceava, oncolog, care a fost reținută pentru c-ar fi acceptat plăți informale de la pacienții ei. Ce nemernică – au scris unii. Ce suflet hain, după ce că faci banii pe care-i faci, și ai salariul pe care-l ai, să (mai) accepți și șpagă (sic!) de la un om diagnosticat cu cancer. Sumele vehiculate de procurori nu erau obscene. Dar frecvența cu care femeia acceptase era, ce-i drept, năucitoare. Peste 60 de acte materiale în doar câteva zile. Se pare că medicul avea vad bun. Poți desprinde, deîndată ce renunți la infamie și înverșunare, tot felul de ipoteze din puținele detalii devenite publice. Iar din desprinderi se nasc mai degrabă întrebări decât răspunsuri. Ce făcea doctorița de banii respectivi? Ce se întâmpla cu persoanele care, din diverse motive, nu contribuiau la cutia milei medicale? Dincolo de atenție și bruma de mană cerească adăugită, cât să se vindece de malignitate, ce ”cumpărau” sumele cu pricina? Mai mult, nu cumva ne împiedică în analiză frisonul pe care-l simțim când vine vorba de cancer? Era mai puțin imoral dacă medicul era dermato-venerolog, sau proctolog? Apropos, de ce n-avem niciun denunț privind șpăgile pe care le iau puținii proctologi din România? Ce, oamenii cu hemoroizi ori fisuri anale n-au nicio atenție medicală de captat? Să iei la pietre un om care continuă să practice aceleași gesturi arhaice medicale, același schimb informal de bunuri pentru competență, nu-i justiție. Și apoi arestare? În ce fel e periculos pentru societate un medic care acceptă plăți informale, de ce nu poate fi judecat în stare de libertate, sau pus sub o formă de control judiciar? De ce să cheltui resursă, curent și trei mese pe zi să ții în detenție un profesionist care – cel mult – a săvârșit fapte penale ne-violente și asupra cărora rămâne să se pronunțe o instanță? Așa vom trata cancerul la Suceava de acum înainte? Povestea e reminiscentă dramei prin care a trecut, nu de mult, doctorul Marinică Gaspar de la Timișoara, vestit chirurg cardiovascular, reținut pentru fapte similare. Legea este dură, totuși lege. Nu e problema procurorului ce se întâmplă cu pacienții medicului cu pricina, treaba lui e să decorticheze breasla de borfași și – prin asta – să aducă ”sănătate morală” comunității medicale. N-a contat la fel de mult că, nu de mult, un pacient a cerut, disperat, să fie operat de doctorul Gaspar, fie și din arest! Judecați-l pentru șpăgi, dar lăsați-i mâinile să opereze! La Târgu Secuiesc, în schimb, un doctor a câștigat în instanță un proces de calomnie intentat unei femei care l-a acuzat că i-a omorât cu zile soțul. Bărbatul ajunsese la Spitalul Județean cu complicații COVID și, în ciuda tratamentului dat de medic, s-a prăpădit la doar 58 de ani. Devastată, soția a scris un mesaj pe facebook în care arăta degetul spre profesionist. Soțul ei fusese un bărbat sănătos până atunci, nedus la doctor. În revanșă, medicul a arătat în instanță că, din păcate, decedatul avea multe probleme de sănătate ne-diagnosticate, iar diagnosticele lui fuseseră puse cu precizie încă de la internare, dar și transmise familiei. Daunele cerute, și obținute, de doctor, au fost de 1 leu. Un leu la Târgu Secuiesc, 300 de lei la Suceava, 1000 de Euro la Timișoara. Și, dintre toate locurile, doar în secuime banii au fost intermediați de o instanță, pentru ”deranj” în sensul juridic al cuvântului. Despre ceilalți doi spunem că – dimpotrivă – au comis o infracțiune și au solicitat, primit sau n-au refuzat ”foloase necuvenite”. Dezastrul pe care-l lasă astfel de cazuri în urmă e deprecierea, și mai mult, a reputației meseriei de doctor. Oamenii sunt îndepărtați de medic prin dezgustul cu care rămân. Te duci la spital să mori cu zile! - spun mai apoi oamenii. Tu poți să le arăți date, cifre care arată că, zdrobitor de des, medicii vindecă oameni, le tratează bolile corect, operațiile reușesc, oamenii primesc înapoi sănătate. Pata pe-o față albă de masă atrage mult mai mult atenția. Consecința neîncrederii e, culmea, perpetuarea practicii paralele, un ”contract” între bolnav și curant, prin care omul își asigură, suplimentar, angoasele, fricile și teroarea reziduală. Trebuie să te uiți atent la fenomen. De obicei plata informală este oferită, nu condiționată. De obicei omul nevoiaș propune, nu medicul amenință. De obicei procesul este stânjenitor. Nimeni nu știe dacă e bine. O fi bine? E suficient? Rușine e de ambele părți. Ne place să credem că doctorul e un fel de vameș nesimțit care jupoaie bolnavul. Oamenii își spun ”eu n-am să fac niciodată asta”. Dar cât de adevărat e? În 2016 DNA a acuzat peste 70 de medici oncologi de acte de corupție pentru că s-ar fi dus la un congres în India pe banii unei companii farmaceutice. Adică aproape jumătate din totalul oncologilor din România (!). Dosarul se baza pe fișe operativ-informative deschise de SRI și SIE încă din 2012. A fost implicată monitorizarea conversațiilor dintre medici și firmele de medicamente. Procurorii – în interpretarea lor – considerau că, momiți și ”cumpărați” de mediul Pharma, oncologii vor prescrie ”ce li se pune în poală” mai degrabă decât ”generice”. Dosarul, altfel foarte sulfuros, ignora realitatea că protocoalele de tratament ale cancerului sunt standard, iar decizia terapeutică n-are a face cu produsul, cât cu specificul cazului. În cele din urmă investigația s-a terminat în coadă de pește. Dar demnitatea doctorilor a rămas terfelită. Că, 7 ani mai târziu, din nou o oncoloagă e reținută pentru o infracțiune deocamdată imputată, nu sancționată definitiv legal, zdruncină o infrastructură și-așa fragilă. Dar oamenii vor răcni. Oamenii ne vor arăta cu degetul. Și – sper că e clar deja – nu am drept scop o victimizare inversă. Ce a făcut acel medic e nu doar imputabil, are gradul lui de nefiresc pentru care, odată pronunțată decizia instanței, s-ar putea ca doctorița de la Suceava să-și piardă licența, posibil libertatea. Doar că niște oameni se vor trezi fără acces la servicii medicale. Pentru că la secția respectivă, de 40 de paturi, din cinci medici vor rămâne doar patru. Și să găsești înlocuitor ar putea fi nu greu, foarte greu. În cât timp ”fabrici” un oncolog? În ce fel adresezi problema plăților informale în spitale? Doar bici și pedeapsă? Unii vor spune că da. Altfel nu se învață, domne, minte. Altfel n-o să ne schimbăm niciodată. N-o să se schimbe niciodată nimic. Să radă, și să dea cu spirt. Am trăit perioada răzmeriței justițiare împotriva doctorilor. La apexul ei, cu o mână procuratura lua doctori cu arcanul și li se deschideau dosare pe bandă rulantă. Cu cealaltă mână, la frontieră, nu pridideau ștampilele prin Europa. Doctorii români emigrau. Cu miile. Cu zecile de mii. Spălați-vă pe cap cu țara asta în care suntem tratați ca niște infractori de drept comun. N-aveți decât să vă trateze mutu’, și să vă vindece surdu’. Nu suntem toți la fel, nu ne puneți în aceeași troacă, nu ne mai batjocoriți ca pe niște borfași. Vedeți mai bine de ăia care fură cu vagonul și cu milionul. Au fost, indubitabil, vremuri interesante. Sunt subiectiv. Mă apropii de mijlocul carierei mele de doctor. Fac 43 de ani. Anul acesta se împlinesc 25 de ani, un sfert de secol, de când am devenit student la Facultatea de Medicină. Acolo mi-am decis drumul. Din cohorta mea mai bine de jumătate, astăzi, practică prin alte țări. Eu însumi am fost, o perioadă, plecat. Ce țară e asta, care bagă bani în formarea doctorilor și-apoi nu îi poate integra în sistem, sau se uită când indiferent, când acuzator la soarta lor, a pacienților lor, a sistemului de sănătate în care-și desfășoară munca? Chiar credeți că totul se rezumă la bani? Cei care vin din urmă, doctorii tineri la început de drum, poate vor avea parte de un alt destin. Lor n-au să le dea bolnavii bani la plic. Poate că vine o zi când o să și uităm că a putut, vreodată, să se întâmple asta. Îi vom judeca pe cei dinainte – pe bună dreptate – pentru felul lor troglodit de-a-și face meseria. Cartea viitorului se joacă în fiecare zi. Dar deocamdată unele lucruri rămân la fel: ți-e frică să te îmbolnăvești în România. Iar asta e incredibil de trist. Pentru că la frică, la descumpănire, la neajutorare nu contribuie doar doctorul-vameș. Sunt toate celelalte, un munte de netrebnicii. Și poate că poți să cumperi paturi, poți înzestra spitale cu aparatură, poți aduce medicamente mai bune. Dar oamenii? Forța umană, practicienii, personalul. Pe ăștia de unde-i iei? #medicinromania"

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră