Eveniment

Tăcere în cazul furtului coifului dacic

Tăcere în cazul furtului coifului dacic. Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) susține că măsurile de securitate implementate la Muzeul Assen au fost realizate pentru a preveni orice risc previzibil. Directorul adjunct al MNIR, Cornel Ilie, a declarat că incidentul de la Assen, unde artefacte românești au fost furate, reprezintă un caz excepțional și că muzeul nu poate fi considerat responsabil pentru acest eveniment. Tăcere în cazul furtului coifului dacic Cornel Ilie a explicat că măsurile de securitate și modul de expunere al artefactelor au fost conforme cu standardele internaționale. Cu toate acestea, atacul de la Assen a fost unul fără precedent. Citește și: Cel mai dezastruos sistem IT al statului, cel gestionat de CNAS, a costat un miliard de lei. IT-iștii nu vor să lucreze la CNAS nici pentru 3.900 de euro pe lună „Din punctul nostru de vedere, măsurile de securitate și modul de expunere de la Assen au fost făcute în așa fel încât să se preîntâmpine orice posibil pericol care s-a putut lua în calcul. Ceea ce s-a întâmplat la Assen a fost, totuși, un eveniment ieșit din comun.” Furtul nu a fost un simplu act de vandalism, ci un atac organizat, în care s-au folosit explozibili pentru a sparge vitrinele. „Nu cred că suntem noi atât de vinovați pe cât vrea lumea să ne considere de ceea ce s-a întâmplat la Assen”, a subliniat Ilie. Angajații MNIR nu sunt anchetați pentru furtul din Olanda În ciuda speculațiilor, Cornel Ilie a precizat că angajații MNIR nu sunt investigați în legătură cu furtul de la Muzeul Assen. „Mi s-ar părea absurd să începi să anchetezi angajații muzeului pentru un furt și un eveniment de care nu sunt absolut deloc vinovați”, a declarat acesta. În plus, el a menționat că nu deține informații despre stadiul actual al anchetei desfășurate de autoritățile olandeze. Asigurarea va fi plătită, dar momentul rămâne incert Directorul adjunct al MNIR a declarat că, după finalizarea anchetei, partea olandeză va trebui să plătească asigurarea pentru artefactele furate. „Nu am absolut nicio îndoială. În primul rând, trebuie să plătească suma care era prevăzută în asigurare, dar momentul exact când va fi plătită această sumă nu pot să vi-l spun în acest moment.” Fondurile vor fi direcționate către un cont special, unde nu vor putea fi utilizate imediat. Artefactele expuse internațional au fost returnate MNIR Toate piesele care au fost parte din expozițiile internaționale „Dacia! Empire of Gold and Silver” și „First Royals of Europe” au revenit în patrimoniul MNIR și al muzeelor partenere. Cornel Ilie și-a exprimat speranța că și artefactele furate vor fi recuperate, subliniind că este și în interesul statului olandez să rezolve acest caz. „Dincolo de interesul nostru de a avea acele obiecte aici, este și interesul statului olandez să rezolve această problemă.” Cereri de returnare a unor artefacte valoroase către muzee din țară În urma declarațiilor publice privind cererea Palatului Culturii din Iași de a recupera piese din Tezaurul de la Cucuteni-Băiceni, Cornel Ilie a afirmat că nu există o solicitare oficială în acest sens. „Până la momentul acesta, este o declarație de presă. Nu există solicitarea Complexului Muzeal de la Iași.” El a subliniat că Tezaurul de la Cucuteni-Băiceni este expus în condiții de securitate maximă la MNIR. „Expoziția aceasta – mi-e greu să cred – v-aș ruga pe dumneavoastră să cercetați, să mergeți să vedeți, dacă găsiți un loc mai sigur în care să fie expus patrimoniul decât este în expoziția Tezaur Istoric.” În plus, MNIR beneficiază de pază asigurată de Jandarmeria Română, ceea ce oferă un grad de securitate superior față de alte muzee naționale. MNIR, rolul pentru publicul larg Cornel Ilie a explicat că Muzeul Național de Istorie a României a fost creat pentru a aduce în capitală cele mai importante artefacte ale patrimoniului cultural național, astfel încât să fie accesibile publicului din toată țara și din străinătate. „Credem că această idee salutară și nobilă trebuie să o considerăm la fel de valabilă și în ziua de astăzi.” El a subliniat că, fără centralizarea patrimoniului în cadrul MNIR, multe artefacte ar fi fost mai puțin accesibile și mai puțin studiate. „Mi-e greu să cred că, spre exemplu, un artefact foarte valoros, adus la Muzeul Național de Istorie a României de la Turnu Măgurele sau de la Zimnicea, ar fi beneficiat de aceeași vizibilitate.”