vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: frauda

40 articole
Eveniment

Alertă de securitate: nu accesați mesajele cu „Votează copilul prietenului meu”, avertizează MAI

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a transmis un avertisment public privind o nouă tentativă de fraudă în mediul online, prin care atacatorii încearcă să obțină acces la date personale și la conturile de mesagerie ale utilizatorilor. Campania folosește mesaje aparent inofensive, de tipul „votează copilul prietenului meu”, pentru a convinge victimele să acceseze link-uri malițioase. Mesaje cu link-uri periculoase transmise de pe numere cunoscute Potrivit MAI, mesajele care circulă pe rețelele de comunicare conțin link-uri frauduloase. Citește și: Cum se jefuiește un spital al cărui manager are un salariu uriaș Pericolul este amplificat de faptul că mesajele pot proveni chiar de pe numere de telefon cunoscute, în condițiile în care contul persoanei respective ar putea fi deja compromis. „Mesajele din campania 'votează copilul prietenului meu' conțin un link malițios! Nu accesați link-ul, chiar dacă primiți mesajul de la un număr de telefon cunoscut.” Recomandările MAI: vigilență și protejarea datelor personale MAI le cere cetățenilor să fie atenți la astfel de mesaje, să nu acceseze link-urile primite și să nu distribuie mai departe conținutul suspect. Protejarea datelor personale și verificarea autenticității mesajelor sunt esențiale pentru evitarea compromiterii conturilor.

Tentativă de fraudă online, avertizare MAI (sursa: Facebook/Ministerul Afacerilor Interne, Romania)
Fraudă pe rețelele sociale, avertizare DNSC (sursa: Facebook/Directoratul Național de Securitate Cibernetică - DNSC)
Eveniment

Fraudă pe rețelele sociale: mesaje care cer confirmarea drepturilor de proprietate asupra paginilor

Fraudă pe rețelele sociale, avertizare DNSC. Mesaje false privind drepturile de proprietate. Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) atrage atenția utilizatorilor de internet asupra unei noi metode de fraudă care circulă pe rețelele sociale. Fraudă pe rețelele sociale, avertizare DNSC Victimele primesc mesaje ce par oficiale, prin care li se solicită confirmarea drepturilor de proprietate asupra unei pagini gestionate. Citește și: Guvernul Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la Hidroelectrica, dar tot un client PSD ajunge CEO. Salariul său îl zdrobește pe Isărescu În realitate, formularul transmis este unul fals, conceput pentru a colecta datele de autentificare ale victimei și pentru a redirecționa informațiile sensibile către atacatori. Scopul final al acestei scheme este deturnarea paginii și folosirea ei în campanii viitoare de fraudă. Cum acționează atacatorii Potrivit DNSC, atacatorii profită de aparența oficială a mesajelor pentru a convinge administratorii de pagini să furnizeze datele de acces. După preluarea controlului, paginile compromise pot fi utilizate pentru răspândirea altor tentative de phishing și escrocherii online. Recomandările DNSC pentru utilizatori Specialiștii DNSC le recomandă utilizatorilor câteva măsuri simple pentru a se proteja împotriva acestor atacuri: nu accesați linkuri din mesaje suspecte, mai ales de la expeditori necunoscuți; verificați direct pe site-ul oficial situația paginii, nu prin linkul primit în mesaj; nu furnizați parole, coduri OTP sau alte date sensibile prin formulare dubioase; raportați conținutul suspect către DNSC, la adresa: https://pnrisc.dnsc.ro

Cum recunoaștem fraudele online și telefonice (sursa: Pexels/Mikhail Nilov)
Eveniment

Escrocherii digitale: semnele prin care putem recunoaște fraudele online și telefonice

Cum recunoaștem fraudele online și telefonice. „Sunt de la bancă, tocmai am detectat o tranzacție suspectă. Vă rog să-mi spuneți codul primit prin SMS” - este unul dintre cele mai des întâlnite scenarii prin care românii sunt păcăliți în 2025. Fraudele online și telefonice au devenit atât de sofisticate, încât, uneori, diferența dintre un apel real și unul fals poate fi doar o secundă de neatenție. Cum recunoaștem fraudele online și telefonice Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) atrage atenția că tentativele de fraudă sunt în creștere, iar atacatorii își rafinează constant metodele. Citește și: Au încărcat o rulotă cu de toate, și-au luat fetițele și au gonit spre moarte. Oficial, plecau în vacanță De la SMS-uri care promit livrarea unui colet până la emailuri ce imită facturi oficiale, arsenalul infractorilor s-a diversificat. Întrebarea esențială este: cum putem recunoaște aceste capcane și, mai ales, cum putem să ne protejăm? Apelurile false: „vishing-ul” care seamănă cu realitatea Un telefon primit într-o după-amiază obișnuită se poate transforma în începutul unei fraude. Escrocii se prezintă ca reprezentanți ai băncii și creează panică: „Cardul dvs. a fost compromis, trebuie să confirmăm imediat datele”. Tehnicile folosite nu mai sunt rudimentare. Cu ajutorul spoofing-ului, numărul afișat pe ecran poate părea identic cu cel al băncii reale. Victima, prinsă în capcana urgenței, cedează și oferă datele de securitate. Semnul clar de alarmă: băncile nu cer niciodată coduri de autentificare prin telefon. Dacă cineva vă cere acest lucru, închideți imediat și apelați numărul oficial al instituției respective. SMS-urile înșelătoare: coletul care nu vine niciodată „Ai un colet. Plătește taxa de livrare aici”, după care urmează un link. Este mesajul primit de mii de români, în special în perioadele de sărbători sau reduceri. Linkurile trimit către site-uri false, care cer datele cardului. Un mic detaliu poate face diferența: adresa web. În loc de „fancourier.ro”, apare „fan-courier-ro.com”. Diferența e greu de observat pe un ecran mic, dar consecințele pot fi grave. Potrivit campaniilor DNSC, aceste mesaje de tip smishing au explodat în România în ultimii ani, adaptându-se după modelele de consum ale oamenilor. Emailurile frauduloase: phishing-ul care lovește constant Un alt front de atac al infractorilor este emailul. Victimele primesc mesaje care par oficiale, cu antetul băncilor sau al instituțiilor publice. În realitate, sunt copii aproape perfecte, menite să inducă în eroare. Semnele care ar trebui să ne pună pe gânduri sunt: expeditori cu adrese suspecte, de tipul „[email protected]”; greșeli de ortografie sau traduceri stângace; presiune de timp („plătiți în 24 de ore”); atașamente sau linkuri către pagini false. Recomandarea specialiștilor: nu dați click și nu descărcați fișierele până nu verificați autenticitatea direct pe site-ul oficial. Capcanele din rețelele sociale: investiții „miracol” și conturi false În epoca digitală, escrocii profită de rețelele sociale pentru a crea campanii aparent atractive. Mesaje de tipul „Investește 500 de euro acum și câștigi dublu în câteva zile” circulă pe Facebook sau Instagram, uneori folosind chiar imaginea unor persoane publice. Europol avertizează că aceste „oferte” sunt printre cele mai periculoase, pentru că exploatează dorința de câștig rapid și credibilitatea influencerilor. Regula de aur: dacă sună prea frumos ca să fie adevărat, atunci este, cel mai probabil, o înșelătorie. Tiparul comun: frica și graba Dincolo de metodele diferite, toate fraudele au același mecanism psihologic: atacatorii mizează pe emoție. Creează frică (vei pierde bani, contul va fi blocat) sau exploatează lăcomia (vei câștiga dublu, vei primi un premiu). Această presiune de timp este cea mai mare armă a lor. O victimă grăbită are șanse mai mari să facă o greșeală. Măsuri simple de protecție Specialiștii în securitate recomandă câteva măsuri simple, dar esențiale: nu oferiți niciodată parole, coduri sau PIN-uri prin telefon sau SMS; verificați de două ori adresele web și email; folosiți autentificarea în doi pași pentru conturile importante; instalați aplicații de securitate și actualizează constant sistemele; educați și persoanele mai vulnerabile din familie, părinți sau bunici, care pot fi ținte ușoare. Raportarea: un pas care contează România dispune de mecanisme oficiale prin care cetățenii pot semnala tentativele de fraudă. 1911 este numărul unic al DNSC pentru raportarea incidentelor de securitate cibernetică. De asemeneam băncile comerciale au linii speciale pentru denunțarea unor fraude. În cadrul Poliției Române există structurile de criminalitate informatică. Raportarea nu este doar o modalitate de a ne proteja propriile date, ci contribuie și la identificarea rețelelor mai mari și la prevenirea altor victime. Verificare, prudență, raportare Fraudele online și telefonice nu mai sunt simple excepții, ci fac parte din peisajul cotidian al lumii digitale. În 2025, siguranța depinde de informare și vigilență. Recunoașterea semnelor, un ton alarmant, presiune de timp, cereri de date confidențiale, este primul pas spre protecție. Urmează apoi aplicarea unor reguli simple: verificare, prudență și raportare.

Kovesi acuză autoritățile române că ignoră frauda cu TVA Foto: Inquam/Virgil Simionescu
Eveniment

Kovesi acuză autoritățile române că ignoră frauda cu TVA. Mafiile chinezești și italiene, implicate

Șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, acuză autoritățile române că ignoră frauda cu TVA: „Aș vrea ca procurorul general sau șeful DNA să mă contrazică și să spună că mii de dosare sunt în lucru cu frauda cu TVA, dar atunci aș avea o altă problemă, pentru că dosarele nu ajung la Parchetul European. Dar cred că, în general, aceste dosare nu sunt raportate poliției, nu sunt raportate procurorilor”, a spus ea, într-un interviu pentru Libertatea. Citește și: Cine administrează banii luați de la pensionari pentru CNAS: ex-general SRI, medic PNL, personaje fără CV Kovesi acuză autoritățile române că ignoră frauda cu TVA În interviu, șefa Parchetului European a mai susținut că mafiile chinezești și italiene sunt implicate în fraudele cu TVA din România. „România nu este un teritoriu fertil doar pentru mafia italiană, este și pentru mafia chineză. Ce vedem ca și fenomen îngrijorător sunt grupările din state terțe care practic invadează Europa. Pentru că acum, sigur, toată lumea știe de mafia italiană.  Dar când ne uităm, în general, la toate fraudele cu TVA, aș putea să spun că grupurile organizate și mafiile nu mai sunt naționale, ele sunt complexe, ai toate naționalitățile acolo, și din spațiul Uniunii Europene, dar și din afara lui”, a arătat Kovesi.  În interviu, ea a amintit că România are cel mai mare deficitr de încasare a TVA-ului și a discutat această problemă la ministerul de Finanțe și la ANAF. „Acum mie mi-e foarte greu să evaluez: fie aceste dosare n-au fost descoperite, fie n-au fost trimise la Parchetul European. Pentru că aici există doar două variante: fie nu vor să descopere, fie rea-credință, fie altceva, fie nu știu cum să o facă. Deci altă explicație nu există.   Noi am avut mai multe discuții la Ministerul Finanțelor și cu conducerea ANAF, în care am explicat aceste lucruri, să vedem dacă lucrurile se vor îmbunătăți. Pentru că tu nu poți să pretinzi că totul este perfect în România, când noi vedem din dosare pe care le investigăm în alte state că se întâmplă ceva în România, fie sunt tranzacții suspecte, fie sunt companii fictive, fie sunt importuri ce sunt fictive”, a explicat fosta șefă a DNA. 

Medici și farmaciști, fraudă cu medicamente (sursa: Pexels/Pixabay)
Eveniment

Percheziții în 10 județe într-un dosar de fraudă cu medicamente pentru boli grave

Medici și farmaciști, fraudă cu medicamente. Polițiștii Direcției de Investigare a Criminalității Economice au efectuat miercuri 39 de percheziții în București și în județele Brașov, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Galați, Giurgiu, Ilfov, Prahova și Vrancea, într-un dosar privind decontări ilegale de medicamente destinate tratării unor boli grave. În anchetă sunt implicați atât medici, cât și farmaciști, care ar fi constituit un grup infracțional organizat. Medici și farmaciști, fraudă cu medicamente Infracțiunile vizate includ evaziune fiscală, înșelăciune, fals în înscrisuri oficiale și comercializarea de produse alterate. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Potrivit Poliției Române, rețeaua funcționa din 2022 și era structurată pe mai multe roluri: pacienți vulnerabili care își vindeau medicamentele, intermediari care colectau prescripții și produse, medici care emiteau rețete fictive și farmacii care sprijineau distribuția ilegală. Medicamentele — unele cu prețuri de peste 4.000 de lei — erau cumpărate cu sume modice (200–500 lei) și reintroduse în circuitul comercial printr-un sistem bine organizat. Prescripții fictive, farmacii „agreate” și coduri ocolite Mecanismul fraudulos presupunea trei etape: achiziționarea medicamentelor de la pacienți, obținerea prescripțiilor pe numele altor persoane și ridicarea produselor din farmacii colaboratoare. Deși unele medicamente apăreau ca fiind deja eliberate, farmaciștii implicați nu le înregistrau în sistemul oficial, astfel încât codul unic nu genera alerte la o nouă vânzare. Rețetele false erau folosite pentru a ridica medicamente cu valori ridicate, pe care rețeaua le revindea ulterior. Medicamentele, exportate în UE prin firme-paravan După ridicarea produselor, acestea erau plasate în circuitul legal prin intermediul unor societăți comerciale, unele controlate indirect, inclusiv din Bulgaria. Medicamentele ajungeau pe piața europeană, în special în Germania, fiind reambalate și revândute cu un alt cod de identificare. Plata se făcea rapid, iar cererea mare pentru aceste tratamente în spațiul UE făcea afacerea extrem de profitabilă pentru rețea.

Fraude masive descoperite în sistemul medical (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Sute de milioane de lei anual din banii Sănătății sunt fraudați, arată rapoartele CNAS

Fraude masive descoperite în sistemul medical. Sute de milioane de lei sunt fraudate anual din fondurile sistemului public de sănătate, conform rapoartelor Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Fraude masive descoperite în sistemul medical La Iași, controalele au descoperit plăți ilegale de peste 4,3 milioane de lei către medici, clinici și firme din domeniul medical. Citește și: Donald Trump i-a transmis lui Nicușor Dan o invitație „formală” de a vizita Casa Albă, anunță șeful Cancelariei Prezidențiale În total, 30 de furnizori au fost sancționați pentru decontări nejustificate, inclusiv pentru servicii medicale inexistente, în valoare de peste 850.000 de euro. Autoritățile au identificat 19 metode prin care banii asiguraților au fost extrași ilegal din bugetul Casei Județene de Asigurări de Sănătate. Continuarea, în Ziarul de Iași

Profesorii, depășiți de fraudele la examene (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Epidemie de copiat la examene, profesorii nu mai știu cum să împiedice frauda

Profesorii, depășiți de fraudele la examene. Utilizarea unui aparat de bruiaj în timpul unui examen la Universitatea de Științele Vieții din Iași a generat controverse și a scos la iveală o problemă gravă: sofisticarea metodelor de copiat. Profesorii, depășiți de fraudele la examene Cazul reflectă o tendință alarmantă în educația românească, unde frauda academică devine tot mai greu de detectat și mai dependentă de tehnologie. Citește și: EXCLUSIV De ce nu a semnat Oana Țoiu declarația în sprijinul Georgiei, deși 17 omologi din UE au făcut-o Soluția nu poate fi exclusiv punitivă, ci trebuie să implice o abordare echilibrată, adaptată realităților actuale. Întregul sistem educațional — de la studenți la instituții — trebuie să promoveze învățarea autentică și etica academică, nu doar obținerea notelor. Continuarea, în Ziarul de Iași

Scoaterea din PNRR a unor segmente de autostradă, rezultatul fraudei, acuză un fost secretar de stat Foto: Facebook
Politică

Scoaterea din PNRR a unor segmente de autostradă, rezultatul fraudei, acuză un fost secretar de stat

Scoaterea din PNRR a unor segmente de autostradă, rezultatul fraudei, acuză un fost secretar de stat, Marius Vasiliu: „Licitația a încălcat legea. Atât de grav încât Comisia să nu mai dea niciun euro din miliardele prevăzute pentru contractele în cauză”, a scris acesta pe site-ul Comunitatea Liberală.  Citește și: Ce proiecte majore au fost eliminate din PNRR ca urmare a gafelor oamenilor lui Grindeanu: printr ele, toată autostrada Buzău-Focșani, construită de Umbrărescu Vasiliu, care a fost secretar de stat chiar în ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, a explicat detaliat cum s-a ajuns aici, contrazicând informațiile ministerului Transporturilor. Scoaterea din PNRR a unor segmente de autostradă, rezultatul fraudei „Procedurile de achiziție se publică în  – Sistemul Informatic Centralizat de Achiziții Publice – SICAP. Când ai o licitație care trece de pragul valoric (peste 5 milioane de euro la lucrări) procedura se publică automat și în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene – JOUE, să vadă toate firmele din Europa și nu numai. Dacă faci o modificare substanțială la procedura care s-a publicat inițial, aceasta trebuie pusă într-un anumit formular în aplicația electronică care se numește anunț de tip erată; care se duce tot automat în JOUE. Și atunci ce s-a întâmplat? A fost vorba de o eroare a softului? Nici vorbă. Deși ministrul transporturilor cam asta vrea să dea de înțeles. Și de ce nu s-a trimis automat? Pentru că asta se întâmplă doar dacă încarci informația acolo unde trebuie. Dacă nu o încarci acolo, atunci informația nu mai ajunge la toți ofertanții interesați sau ajunge prea târziu”, a explicat Vasiliu. El a arătat și de ce au fost manevrate licitațiile. „Adică ăia de la CNAIR au încărcat  în SICAP informația în formularul greșit – ca o simplă clarificare, nu ca un anunț de tip erată – astfel că nu avea cum să fie trimisă și în JOUE. Iar cei de la CE zic că nu putea fi doar o greșeală neintenționată, ci din contră, a fost cu intenție. În felul acesta, s-au asigurat că modificarea asta ajunge la cât mai puțină lume, iar șansele ca doar anume ofertant să liciteze au fost securizate într-o mare măsură”, scrie fostul demnitar. „Potrivit Regulamentului european al PNRR, Comisia taie banii doar în patru situații considerate foarte grave – este vorba despre fapte cu intenție (adică fraudă, corupție, conflict de interese sau dublă finanțare) și nu despre simple nereguli. Altfel, dacă era doar o «necorelare» cum zic Transporturile, atunci ar fi cerut  autorităților naționale să aplice regulile stabilite potrivit legislației naționale – o amendă între minimum 5000 de lei și maxim 30.000 lei”, a mai afirmat Marius Vasiliu. El a arătat că Parchetul European nu se putea sesiza, fiindcă banii n-au fost încă tranferați în conturile României, dar DNA ar putea cerceta această situație.   

Primar PSD, Marin Voicu din Ciorani, Prahova, condamnat la pușcărie pentru că a furat alegerile Foto: Facebook
Politică

Premieră: primar PSD condamnat la pușcărie pentru că a furat alegerile. Decizia nu este definitivă

Un primar PSD, Marin Voicu din Ciorani (Prahova), a fost condamnat la pușcărie, cu executare, de judecătoria Buzău pentru că a furat alegerile. Decizia nu este însă definitivă. Citește și: Nazare vrea să le taie salariul bugetarilor din Ministerul de Finanțe care au protestat spontan față de tăierea sporurilor Trimis în judecată în 2021, Voicu a fost reales în 2024, tot sub sigla PSD.   Voicu a fost trimis în judecată pentru instigare la falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale - adică el și complicii săi au falsificat procesele verbale de consemnare a rezultatelor voturilor pentru alegerea primarului, Consiliului Local, Consiliului Judeţean şi preşedintelui Consiliului Judeţean.  În acest dosar au fost încheiate anterior patru acorduri de recunoaştere a vinovăţiei. Primar PSD condamnat la pușcărie pentru că a furat alegerile În noiembrie 2021, primarul a fost reținut fiindcă dorea să sustragă probele acuzării, adică a încercat să fure sacii cu voturi, depuși la judecătoria Mizil. Acum, judecătoria Buzău a decis că Voicu ar trebui trimis timp de doi ani la pușcărie.  „Condamnă pe inculpatul M.V. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la infracţiunea de falsificare a documentelor şi evidenţelor electorale în formă continuată (20 de acte materiale). În temeiul art. 67 alin. (2) Cod pen. aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 3 ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii. În baza art. 65 alin. (1) Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o func?ie ce implică exercițiul autorității de stat, de la rămânerea definitivă a hotărârii și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii. Pedeapsa se execută în regim de detenție potrivit art. 60 Cod penal. În temeiul art. 72 alin. (1) Cod penal, va deduce din durata pedepsei închisorii perioada în care inculpatul a fost supus măsurilor preventive privative de libertate, respectiv reţinerea din 09.06.2021 şi arestarea preventivă/arestul la domiciliu din 14.06.2021 până la 29.09.2021, inclusiv, precum şi din 24.11.2021 până la 08.12.2021, inclusiv”, se arată în minuta judecătoriei Buzău. Un alt inculpat a primit, de asemenea, o pedeapsă de 1 an şi 3 luni de închisoare, care se va executa tot în regim de detenţie, pentru falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale în formă continuată (4 de acte materiale). Alţi zece inculpaţi au fost condamnaţi la câte 1 an şi 9 luni de închisoare cu suspendare pentru aceeaşi faptă, iar în cazul altor nouă inculpaţi a fost stabilită pedeapsa de 1 an şi trei luni de închisoare cu amânarea aplicării pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere de 2 ani.

Președintele Comisiei Electorale din SUA, un republican, laudă organizarea alegerilor din România Foto: Ambasada SUA în România
Politică

Președintele Comisiei Electorale din SUA, un republican, laudă organizarea alegerilor din România

Președintele Comisiei Electorale din SUA (Federal Election Comission - FEC), Trey Trainor, un republican numit în această funcție de Donald Trump, în 2020, laudă organizarea alegerilor din România: „Votarea în România s-a desfășurat în mod ordonat, cu garanții solide. Fiecare vot a fost exprimat prin intermediul unui buletin de vot pe hârtie, iar întregul proces de numărare a buletinelor de vot nu numai că s-a desfășurat în prezența observatorilor din fiecare partid politic, dar a fost și înregistrat pe suport video pentru a garanta transparența. Nu au existat întârzieri în raportarea rezultatelor. De fapt, întreaga țară și-a încheiat numărarea voturilor în câteva ore de la închiderea urnelor - o dovadă atât a simplității, cât și a integrității procesului”. Trainor a publicat aceste afirmații în Washington Examiner, într-un articol intitulat „Ce poate învăța America din România despre integritatea alegerilor”. Articolul a apărut la 9 mai, după turul I al alegerilor.  Afirmațiile sale vin în totală contradicție cu acuzațiile liderului AUR, George Simion, că alegerile au fost fraudate.  Citește și: Mizele războiului G4Media - HotNews și noi acuzații reciproce. Audiențele și unii finanțatori Autorul a fost invitat în România de AEP. Președintele Comisiei Electorale din SUA, un republican, laudă organizarea alegerilor  „În timp ce mă aflam la București, m-am întâlnit cu prim-ministrul României pentru a discuta în detaliu aceste proceduri electorale. Am fost deosebit de impresionat de modul în care sistemul lor de înregistrare a alegătorilor permite doar cetățenilor români să se înregistreze - o garanție esențială pentru menținerea integrității alegerilor lor. De asemenea, au luat în serios amenințările cibernetice. Am fost informat cu privire la încercările raportate de perturbare a alegerilor de către actori străini. Răspunsul rapid și eficient al României a menținut încrederea în rezultat (...) Este frapant cât de aproape se aliniază procesul din România cu principiile stabilite în SAVE Act și în Ordinul Executiv pentru Conservarea și Protejarea Integrității Alegerilor Americane emis de Președintele Donald Trump. Ordinul executiv, emis luna trecută, este în prezent în curs de punere în aplicare. Legea SAVE, între timp, a fost adoptată de Camera Reprezentanților a Statelor Unite la începutul acestui an și se află acum în curs de examinare în Senat. Aceste măsuri ar impune dovada cetățeniei pentru înregistrarea la vot, ar restabili utilizarea universală a buletinelor de vot pe suport de hârtie și ar consolida protecția lanțului de custodie a buletinelor de vot - toate politici deja în vigoare în România”, a mai arătat președintele FEC. „Abordarea României nu este despre stânga sau dreapta, ci despre încredere, verificare și unitate națională. Sistemul său dovedește că un proces electoral sigur, eficient și transparent este nu numai posibil, ci și practic.  În declarația mea privind alegerile, am lăudat poporul român pentru participarea sa civică activă și angajamentul său ferm față de valorile democratice. Comportamentul lor reflectă o națiune care ia în serios democrația - un lucru pe care SUA, în calitate de aliat de lungă durată, ar trebui să-l respecte și din care ar trebui să învețe”, a scris Trainor.   

AUR acuză, fără probe, fraudarea votului (sursa: Inquam Photos/Georg Călin)
Eveniment

AUR susține, fără probe, că "apar tot mai multe semnale îngrijorătoare privind fraudarea votului"

AUR acuză, fără probe, fraudarea votului. Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a transmis un comunicat oficial în ziua alegerilor prezidențiale, semnalând apariția tot mai frecventă a unor practici considerate ilegale, precum fraudarea votului, intimidarea alegătorilor și folosirea abuzivă a resurselor publice. AUR acuză, fără probe, fraudarea votului Potrivit comunicatului, AUR cere intervenția imediată a instituțiilor responsabile: Citește și: Pariorii de pe Polymarket, hiperactivi: vezi a cui cotă a crescut masiv în această dimineață „AUR solicită public intervenţia de urgenţă a Biroului Electoral Central (BEC), Autorităţii Electorale Permanente (AEP) şi Poliţiei Române pentru a verifica şi sancţiona fără întârziere aceste practici ilegale.” Semnalări de nereguli AUR susține că au fost raportate posibile încălcări ale legislației electorale în mai multe zone ale țării, inclusiv localități din județele Ilfov, Vâlcea, Mehedinți și Sectorul 1 al Municipiului București. Comunicatul menționează că tentative de fraudare a votului ar fi fost observate și în alte regiuni, cum ar fi județele Suceava și Botoșani, unde, potrivit AUR, ar exista motive de îngrijorare cu privire la corectitudinea procesului electoral.

Italian, condamnat la Iași pentru fraudă (sursa: Ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Fraudă cu fonduri europene la Iași: un italian condamnat

Italian, condamnat la Iași pentru fraudă. Un cetățean italian a fost condamnat la Iași pentru fraudarea unui proiect de investiții, prin care a prejudiciat bugetul european cu 500.000 de lei. Italian, condamnat la Iași pentru fraudă Firma sa a raportat un drum mai lat decât cel construit în realitate, iar primăria beneficiară a efectuat plata fără verificări riguroase. Citește și: Minciună a Ministerului de Externe, care a anunțat un „schimb de opinii concentrat” între Hurezeanu și ambasadorul Grenell Prejudiciul a fost recuperat din fondurile primăriei, ceea ce a permis inculpatului și complicilor români să evite consecințe financiare majore. Dosarul scoate la iveală vulnerabilități în gestionarea fondurilor europene și lipsa controalelor stricte la nivel local. Continuarea, în Ziarul de Iași

Generalul Zisu, în conflict de interese. În imagine, generalul Cătălin Zisu la intrarea la DNA în noaptea de vineri spre sâmbătă (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

EXCLUSIV Soția generalului Zisu, angajată de partenera de afaceri a lui Ionel Olteanu

Generalul Zisu, în conflict de interese. Roxana Zisu, soția generalului Cătălin Zisu, a fost angajată la firma unuia dintre asociații lui Ionel Olteanu, afaceristul care a încasat ilegal în jur de 2,4 milioane euro pentru lucrări fictive la cimitirul Ghencea Militar. Lucrarea a fost contractată în urma unei licitații organizate de Comandamentul Logistic Întrunit, condus de generalul Zisu. Firma afaceristului Ionel Olteanu, Garden Center Grup, apare și în dosarul de corupție al lui Robert Kalman Raduly și Domokos Szoke, fost primar, respectiv fost viceprimar al orașului Miercurea Ciuc. Citește și: EXCLUSIV Averea de „Dosarele X” a generalului Zisu: un teren în București, menționat la 14 ani după cumpărare, și o vilă care crește peste noapte cu 40% Procurorii militari din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au efectuat 22 de percheziții, inclusiv la Comandamentul Logistic Întrunit și hotelul "Haiducul", acolo unde locuia generalul Cătălin Zisu. Anchetatorii au găsit într-una din vilele percheziționate peste 2.000 de tablouri, inclusiv unele aflate în patrimoniul Ministerului Apărării Naționale. De la angajata consortului la Armată, la firme private Roxana Zisu a lucrat până în anul 2010 la Comandamentul Logistic Întrunit, una dintre cele mai importante structuri din cadrul Ministerului Apărării Naționale la conducerea căreia se afla generalul Cătălin Zisu. Nimeni altul decât soțul ei. Citește și: EXCLUSIV Generalul Zisu, suspect de fraude de milioane de euro, ar avea un hotel în construcție pe litoral împreună cu șefa Spitalului Militar (surse DNA) Din când în când, conform declarațiilor de avere depuse de către generalul Zisu, Roxana Zisu se angaja în mediul privat pe salarii modice. În anul 2016 s-a angajat la firma Agromad Corps, o firmă din domeniul agriculturii. Nu se știe pe ce funcție a fost angajată, dar primea un salariu anual de 48.000 lei. Adică 4.000 lei pe lună. Generalul Zisu, în conflict de interese Firma Agromad Corps a fost înființată în toamna anului 2011 de Iuliana Madlen Lazăr, fosta consilieră a președintelui Ion Iliescu, și de un anume Ștefan Olteanu. După numai câteva luni de la înființarea firmei, Ștefan Olteanu s-a retras din firmă. Iuliana Madlen Lazăr a continuat să se ocupe de dezvoltarea afacerii, ba chiar a început să cumpere parțial și integral părțile sociale ale mai multor societăți din domeniul agricol. Astfel, în aprilie 2018 a ajuns să cumpere 80% din firma Agrodynamic SRL, deținută de alte două societăți: Ro-Verde Landscaping și Garden Center Grup. Prima aparținea tot Iulianei Madlen Lazăr, iar cea de-a doua era patronată de afaceristul Ionel Olteanu. Doi ani mai târziu, Iuliana Madlen Lazăr și asociatul ei Ionel Olteanu au vândut firma Agrodynamic lui Cristi Bobocea. Contract de 25,67 milioane de lei la cimitir Soțul Roxanei Zisu, generalul cu trei stele Cătălin Zisu, era comandantul Comandamentului Logistic Întrunit din subordinea Statului Major al Apărării în aprilie 2021. Atunci a fost anunțată licitația pentru "extinderea cimitirului militar în cazarma 3430" din București. Adică extinderea cimitirului Ghencea Militar. Contractul a fost atribuit firmei Garden Center Grup la începutul anului 2022. Conform datelor din Sistemul Electronic de Achiziții Publice, contractul a fost semnat în data de 24 martie 2022 și avea o valoare de 25,67 milioane lei, echivalentul a 5,2 milioane euro. Banii proveneau exclusiv din bugetul Ministerului Apărării Naționale. Lucrarea trebuia finalizată în termen de 12 luni, așa cum prevedea caietul de licitație. Jumătate din sumă, pe lucrări fictive Procurorii militari din cadrul DNA susțin acum că o mare parte din lucrări a fost decontată fictiv de antreprenorul Garden Center Grup SRL, patronată de Ionel Olteanu, care a încasat ilegal aproape 12 milioane lei, echivalentul a 2,4 milioane euro. Concret, spun procurorii, firma lui Olteanu a încasat ilegal banii pentru lucrările referitoare la evacuare pământ/moloz și la pământ de umplutură, în condițiile în care acestea nu au fost realizate în realitate. Între timp, au fost emise mai multe mandate de aducere emise pe numele a 21 de persoane, inclusiv pe numele generalului Cătălin Zisu și al afaceristului Ionel Olteanu. Garden Center, dosar DNA și la Miercurea Ciuc Numele firmei Garden Center Grup, patronată de Ionel Olteanu, este strâns legat de o altă afacere de corupție investigată de Direcția Națională Anticorupție. Pe 30 aprilie 2015, DNA anunța printr-un comunicat de presă că Robert Kalman Raduly, primarul de atunci al orașului Miercurea Ciuc, și Domokos Szoke, ex-viceprimarul din Miercurea Ciuc, au fost reținuți. Primul, pentru abuz în serviciu instigare la abuz în serviciu și conflict de interese. Viceprimarul a fost acuzat de abuz în serviciu și instigare la fals material în înscrisuri oficiale. Concret, potrivit DNA, viceprimarul Domokos Szoke, în calitate de președinte al Comisiei de evaluare a ofertelor depuse la o licitație organizată de primăria Miercurea Ciuc pentru atribuirea unui contract de lucrări de amenajare zonă verde, a declarat câștigătoare oferta depusă de Garden Center Grup, deși aceasta era neconformă. Valoarea contractului era de 1,32 milioane lei. Aceeași rețetă: lucrări doar pe hârtie Ulterior, "a semnat acte administrative pe baza cărora au fost aprobate decontări ilegale în favoarea firmei, în temeiul unei documentații neconforme realității care atesta lucrări pentru suprafață de teren mai mare decât cea reală", potrivit comunicatului DNA. După finalizarea lucrărilor, viceprimarul Domokos Szoke "a semnat și avizat documentații justificative prin care au fost acceptate plățile pentru lucrări aferente unei suprafețe de teren de 100 de ori mai mare decât cea reală", susțin anchetatorii. Judecătorii de la Curtea de Apel Târgu Mureș au dispus în octombrie 2020 achitarea celor doi inculpați, adică a primarului și viceprimarului, pe motiv că "faptele nu sunt prevăzute de legea penală ori nu au fost săvârșite cu vinovăția prevăzută de lege".

Generalul Zisu, teren misterios și vilă (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

EXCLUSIV Averea de "Dosarele X" a generalului Zisu: teren în București, menționat după 14 ani

Generalul Zisu, teren misterios și vilă. Unul dintre cei mai controversați și influenți comandanți din Ministerul Apărării Naționale, generalul Cătălin Zisu s-a trezit în anul 2017 cu un teren de peste 1.224 metri pătrați în București, teren pe care susține că l-ar fi cumpărat soția sa în anul 2003. Acest teren nu a fost menționat în nicio declarație de avere depusă de generalul Cătălin Zisu în perioada 2009-2017. Tot pe numele soției sale, Roxana Zisu, se afla o vilă de 360 de metri pătrați în București, care a crescut subit la 496 metri pătrați în anul 2017. Becali: Zisu "s-a făcut mare milionar, stă ascuns" Generalul Cătălin Zisu, comandantul Comandamentului Logistic Întrunit din subordinea Statului Major al Apărării, a fost artizanul mai multor afaceri de corupție ținute la sertar atât de procurorii militari, cât și de oficialii Ministerului Apărării Naționale. Citește și: EXCLUSIV Generalul Zisu, suspect de fraude de milioane de euro, ar avea un hotel în construcție pe litoral împreună cu șefa Spitalului Militar (surse DNA) A fost implicat și în sulfuroasa retrocedare a terenurilor Armatei către Gigi Becali. Latifundiarul din Pipera declara într-o conferință de presă din anul 2023 că "Zisu ăsta are el ceva, s-a făcut mare milionar, stă ascuns, dar e mare milionar. Dar poate trimite şi DNA-ul un control să vadă ce s-a întâmplat cu logistica Armatei, să vedem unde sunt miliardele, nenea Zisu. Toţi care s-au luat cu mine, toţi au căzut în belele. O să vedeţi. Toţi care îmi fac mie rele, toţi o să treacă numai prin belele". Soția Roxana, în subordinea soțului general DeFapt.ro a analizat toate declarațiile de avere ale generalului Cătălin Zisu. Acestea sunt pline de omisiuni și inadvertențe. Cea mai veche declarație de avere datează din ianuarie 2009. Atunci, generalul menționa că soția sa, Roxana Zisu, deținea un teren de 100 mp în București, teren cumpărat în anul 2007. Tot din 2007 avea pe numele ei o vilă de 360 mp utili în București. Din același document mai aflăm că soții Zisu nu dețineau tablouri sau bijuteri, nu aveau conturi bancare și nici credite. Generalul avea un salariu anual de 113.202 lei, iar ea câștiga aproape 150.000 lei. Surse din cadrul Ministerului Apărării Naționale au declarat pentru DeFapt.ro că Roxana Zisu era angajată în cadrul Comandamentului Logistic Întrunit, instituție condusă de către soțul ei. Teren de 100mp, vândut cu 50.000 de euro Pe numele generalului Cătălin Zisu apare în anul 2010 o vilă de 250 mp în județul Prahova, în dreptul căreia menționează că e "casa părintească" în posesia căreia a intrat prin "uzufruct viager". În același an, Roxana Zisu s-a pensionat. Pensie militară: 30.000 lei anual. Apoi, în 2013, o regăsim angajată în mediul privat, la firma Sunny SRL. În anul 2015, Roxana Zisu și-a vândut terenul de 100 de mp din București cu suma de 50.000 de euro unei persoane fizice, fără să îi menționeze numele. Pensionara Roxana Zisu lucra în anul 2016 pentru firma Agromad Corps, de unde primea un salariu anual de 48.000 lei. Firma era patronată de Iuliana Madlen Lazăr, fosta consilieră a președintelui Ion Iliescu. Generalul Zisu, teren misterios și vilă Subit, în declarația de avere depusă în anul 2017, generalul Cătălin Zisu a menționat că soția sa deține un teren de 1.224 mp în București. Teren pe care l-ar fi cumpărat în anul 2003 și care ar fi trebuit să apară în toate declarațiile de avere ale luI Zisu de până în 2017. La rubrica "modul de dobândire", generalul a menționat în mod eronat "construcție", dar ulterior a pomenit un "contract de vânzare – cumpărare". Zisu menționeză în același document că vila soției sale, de 360 mp, s-a transformat într-una mult mai mare, de 495,89 mp. În cea mai recentă declarație de avere, depusă în iunie 2024, generalul Cătălin Zisu menționează că soția sa încasează o pensie militară de aproape 80.000 lei. Iar Ministerul Apărării Naționale îi plătește lui o soldă anuală de 182.559, plus o normă de hrană și haine în cuantum de 17.253 lei.

Șoșoacă, investigată pentru posibilă fraudă electorală (sursa: Facebook/Diana Iovanovici Șoșoacă- Oficial)
Eveniment

Șoșoacă, investigată pentru posibilă fraudă electorală

Șoșoacă, investigată pentru posibilă fraudă electorală. Polițiștii Capitalei efectuează verificări privind o posibilă încălcare a legii de către europarlamentarul Diana Șoșoacă, după ce aceasta s-ar fi filmat în cabina de votare, potrivit surselor judiciare Șoșoacă, investigată pentru posibilă fraudă electorală Conform unui comunicat emis de Direcția Generală de Poliție a Municipiului București (DGPMB), Secția 6 Poliție a fost sesizată în legătură cu o femeie, europarlamentar, care a realizat un clip video în interiorul cabinei de vot. Citește și: Informațiile „pe surse” de la exit-poll-uri au rol de a mobiliza activul de partid și ar trebui ignorate, recomandă sociologul Cătălin Stoica "Astăzi, 24 noiembrie, poliţişti din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti - Secţia 6 Poliţie au fost sesizaţi cu privire la faptul că o femeie, europarlamentar, ar fi realizat un clip video, în interiorul cabinei de votare". Posibile consecințe legale Polițiștii investighează încălcarea normelor prevăzute de Legea nr. 370/2004, care interzice fotografierea sau filmarea buletinului de vot prin orice mijloace. În funcție de concluzii, vor fi dispuse măsurile legale necesare. Clipul live din cabina de vot Europarlamentarul a transmis un clip live pe pagina sa de Facebook, în care apare în cabina de vot cu un buletin de vot pe care a tăiat numele celorlalți candidați la alegerile prezidențiale. Rămâne de văzut ce decizie vor lua autoritățile cu privire la acest incident, care ar putea reprezenta o încălcare a normelor privind secretul votului și desfășurarea procesului electoral.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră