joi 19 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: franta

120 articole
Internațional

Îngrijorări în Franța: 35 de deținuți pentru terorism vor fi eliberați în 2026

Parchetul Național Antiterorist din Franța anticipează un nou val de eliberări în rândul persoanelor condamnate pentru terorism islamist. Potrivit declarațiilor făcute pentru cotidianul francez Le Monde, 35 de deținuți vor ieși din închisoare în 2026. Anunțul a fost făcut de șeful Parquet national antiterroriste (PNAT), Olivier Christen, într-un context în care autoritățile franceze monitorizează atent evoluția riscurilor de securitate internă. Peste 300 de eliberări din 2021 până în prezent Conform datelor oficiale furnizate de PNAT, un total de 339 de persoane condamnate pentru terorism islamist au fost eliberate din penitenciarele franceze începând din 2021. Citește și: EXCLUSIV Circa 90% din bolile profesionale din București, ale angajaților STB. Unii, depistați la a doua slujbă în timp ce erau în concediu medical Numărul este considerabil și ridică provocări majore pentru serviciile de securitate și sistemul judiciar, mai ales în ceea ce privește supravegherea post-penală și prevenirea recidivei. 46 de eliberări în 2025, inclusiv cazul de la Arcul de Triumf În 2025, 46 de deținuți condamnați pentru terorism islamist au fost eliberați. Printre aceștia s-a numărat și Brahim Bahrir, implicat recent într-un incident violent la Arcul de Triumf. Bărbatul a amenințat cu un cuțit mai mulți jandarmi, înainte de a fi împușcat mortal. Bahrir fusese condamnat în 2013 pentru terorism în Belgia, după ce înjunghiase doi polițiști. Ulterior, a fost transferat într-un penitenciar din Franța, de unde a fost eliberat pe 24 decembrie, cu aproximativ o lună și jumătate înainte de incident. Măsuri de supraveghere: program de deradicalizare și control administrativ La momentul eliberării, Bahrir se afla sub supraveghere judiciară. Printre obligațiile impuse se număra participarea la programul de deradicalizare „Pairs”. De asemenea, el era vizat de o măsură individuală de control administrativ și supraveghere (MICAS), utilizată în Franța pentru monitorizarea persoanelor considerate potențial periculoase. Crește proporția condamnaților pentru fapte violente Potrivit procurorului antiterorist, profilul celor eliberați s-a modificat semnificativ în ultimii ani. În 2021, aproximativ 21% dintre cei care au părăsit închisorile fuseseră condamnați pentru acte violente sau pentru proiecte de atentat. În 2026, această proporție ar putea ajunge la 52%, ceea ce indică o creștere importantă a ponderii persoanelor condamnate pentru fapte cu grad ridicat de periculozitate.

Franța, val de eliberări pentru teroriști (sursa: Pexels/RDNE Stock project)
Elon Musk acuză un „atac politic” (sursa: X/Elon Musk)
Internațional

Elon Musk acuză un „atac politic” după percheziția autorităților franceze la sediul X

Magnatul american Elon Musk a calificat drept un „atac politic” procedura judiciară declanșată în Franța împotriva rețelei de socializare X, după ce sediul companiei din Franța a fost percheziționat marți. Musk a fost citat pentru un interogatoriu programat în perioada 20–24 aprilie. Musk: ancheta se bazează pe „motivații politice” Elon Musk a susținut că percheziția ar fi fost efectuată pe baza unor „motivații politice”, sub pretextul unor acuzații privind manipularea algoritmilor și extragerea frauduloasă de date. Citește și: Aspecte uitate din CV-ul lui Thuma: legături cu interlopi, o condamnare, soția, fiică de deputat PSD. Averea familiei, impresionantă „Suntem dezamăgiți de această evoluție, dar nu suntem surprinși”, a declarat Musk, criticând publicitatea acordată cazului de Parchetul din Paris. În opinia sa, acest lucru ar demonstra caracterul „abuziv” al procedurii judiciare, care ar urmări „obiective politice ilegitime”, nu aplicarea corectă a legii. Presiuni asupra conducerii X din SUA, susține Musk Musk consideră că Parchetul din Paris încearcă să exercite presiuni asupra conducerii rețelei X din Statele Unite. El a negat „categoric” orice încălcare a legii de către companie. Totuși, miliardarul nu a precizat dacă se va conforma citației primite de la justiția franceză. Citații similare au fost transmise și directoarei executive a platformei, Linda Yaccarino, precum și altor angajați ai companiei. Audierile ar putea conduce, potrivit autorităților, la eventuale inculpări. Acuzațiile procurorilor: utilizarea aplicației Grok Potrivit Parchetului din Paris, ancheta a fost declanșată în urma unor plângeri legate de utilizarea aplicației de inteligență artificială Grok, dezvoltată de platforma X. Procurorii susțin că aceasta ar fi fost folosită pentru distribuirea de conținuturi negaționiste și „deepfake-uri” cu caracter sexual explicit. Tensiuni între Musk, Franța și Uniunea Europeană Dosarul se înscrie într-un context mai amplu de tensiuni între Elon Musk și autoritățile europene. Anul trecut, președintele Franței, Emmanuel Macron, a criticat ceea ce a numit „internaționala reacționară” susținută de Musk. La rândul său, Musk acuză frecvent Uniunea Europeană de cenzură și ingerință în libertatea de exprimare. Regulamentul DSA și acuzațiile de cenzură înainte de alegeri Marți, Musk a distribuit pe X un mesaj însoțit de comentariul „Tiranii iubesc cenzura”, alături de un raport al Comisiei Juridice a Camerei Reprezentanților din SUA. Documentul susține că, după intrarea în vigoare în 2023 a Regulamentului privind Serviciile Digitale (DSA), Comisia Europeană ar fi exercitat presiuni asupra platformelor de socializare pentru a limita anumite conținuturi înaintea alegerilor din România, Republica Moldova, Franța, Slovacia, Olanda și Irlanda, precum și înaintea alegerilor europarlamentare. Autoritățile europene au respins în repetate rânduri acuzațiile de cenzură, susținând că măsurile vizează exclusiv combaterea dezinformării și protejarea proceselor democratice.

Elon Musk, convocat la Parchetul din Paris (sursa: tribunal-de-paris.justice.fr)
Internațional

Macron, atac dur la Trump, via X: Elon Musk, citat pentru audieri într-un dosar penal

Parchetul din Paris l-a convocat la audieri pe miliardarul Elon Musk, proprietarul platformei X, pentru data de 20 aprilie, în cadrul unei anchete penale aflate în desfăşurare. Anunţul a fost făcut marţi de procuroarea Parisului, Laure Beccuau, printr-un comunicat oficial. Audiere „liberă” pentru Elon Musk şi Linda Yaccarino Potrivit procurorilor francezi, Elon Musk şi Linda Yaccarino, fostă directoare generală a platformei X, sunt convocaţi pentru „audieri libere”, în calitate de manageri de facto şi de jure ai reţelei sociale la momentul presupuselor fapte investigate. Citește și: Ceasul de 200 dolari al lui Bolojan, umilit de piesele nomenklaturii PSD, cu tot cu Rareș Bogdan Acest tip de audiere le permite celor vizaţi să îşi prezinte poziţia oficială şi eventualele măsuri de conformitate adoptate sau avute în vedere. Percheziţii în curs la birourile X din Franţa În paralel cu convocările la audieri, birourile platformei X din Franţa sunt percheziţionate, a confirmat procuroarea Laure Beccuau. Acţiunea este desfăşurată cu sprijinul unităţii naţionale de criminalitate cibernetică a Jandarmeriei franceze, în prezenţa Europol. Ancheta, declanşată iniţial din cauza algoritmilor platformei Investigaţia a fost deschisă la începutul anului 2025, în urma unor sesizări formulate de parlamentari francezi, care au reclamat posibile algoritmi părtinitori ai platformei X. Aceştia ar fi putut distorsiona funcţionarea reţelei sociale şi modul de difuzare a conţinutului. Ulterior, ancheta a fost extinsă pentru a include suspiciuni de infracţiuni mult mai grave. Pornografie infantilă, deepfake-uri, negarea Holocaustului Potrivit Parchetului din Paris, dosarul vizează în prezent, printre altele: complicitate la deţinerea de imagini cu caracter pornografic cu minori; complicitate la distribuirea organizată de materiale pornografice cu minori; realizarea şi difuzarea de deepfake-uri cu caracter sexual; fapte de negare a Holocaustului. Ancheta urmăreşte să stabilească dacă platforma X a respectat obligaţiile legale privind moderarea conţinutului şi protecţia utilizatorilor. Pe lângă Elon Musk şi Linda Yaccarino, mai mulţi angajaţi ai platformei X sunt citaţi pentru audieri în calitate de martori, în perioada 20–24 aprilie 2026, a precizat procurorul capitalei franceze. Abordare „constructivă” a anchetatorilor francezi Procuroarea Laure Beccuau a subliniat că alegerea audierilor libere reflectă, în această etapă, o abordare constructivă din partea anchetatorilor. Scopul declarat este asigurarea conformităţii platformei X cu legislaţia franceză, în măsura în care aceasta operează pe teritoriul naţional. Diferenţa faţă de cazul platformei Kick Parchetul din Paris a făcut o comparaţie cu ancheta separată care vizează platforma Kick, declanşată după moartea transmisă în direct, vara trecută, a streamer-ului Jean Pormanove. În acel caz, autorităţile franceze au emis mandate de arestare pe numele administratorilor platformei, după ce aceştia nu s-au prezentat în faţa justiţiei, în pofida citaţiilor oficiale.

Suedia respinge „Consiliul pentru Pace” (sursa: Facebook/Ulf Kristersson)
Internațional

Refuz european în lanț: Suedia se alătură Franței și Norvegiei în respingerea Consiliului lui Trump

Suedia nu se va alătura așa-numitului „Consiliu pentru Pace” propus de președintele american Donald Trump, a anunțat miercuri premierul suedez Ulf Kristersson, aflat la Forumul Economic Mondial de la Davos. Premierul suedez: „Răspunsul va fi nu” Ulf Kristersson a declarat că, în forma actuală, textul „Cartei” propuse de Statele Unite nu este relevant pentru Suedia. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme „Așa cum este formulat acum textul, pentru noi nu este relevant să-l semnăm”, a precizat premierul. Deși Stockholm nu a transmis încă un răspuns oficial către Washington, șeful guvernului suedez a subliniat clar că poziția Suediei este una de respingere. Totodată, el a refuzat să speculeze asupra unei eventuale reacții a lui Donald Trump. Taxa de un miliard de dolari, un punct sensibil Potrivit informațiilor făcute publice, președintele american solicită statelor care doresc să devină membre permanente ale „Consiliului pentru Pace” plata unei taxe de un miliard de dolari. Kristersson a reiterat că Suedia își rezervă dreptul de a decide în mod suveran asupra acordurilor și structurilor internaționale din care face parte. Franța și Norvegia resping, la rândul lor, inițiativa Suedia nu este singura țară care a respins invitația. Franța și Norvegia au anunțat anterior că nu vor adera la acest organism, invocând temeri că noul „Consiliu pentru Pace” ar putea încerca să se substituie Organizației Națiunilor Unite (ONU). Invitații adresate aliaților și liderilor autoritari Donald Trump a trimis invitații de aderare atât aliaților tradiționali ai SUA, cât și unor lideri autoritari, precum președintele rus Vladimir Putin, liderul belarus Aleksandr Lukașenko – care ar fi răspuns favorabil – sau președintele chinez Xi Jinping. Potrivit emisarului special al lui Trump, Steve Witkoff, între 20 și 25 de lideri mondiali au acceptat deja invitația de a se alătura noului organism. De la reconstrucția Fâșiei Gaza la conflictele globale Inițial, „Consiliul pentru Pace” ar urma să supervizeze reconstrucția Fâșiei Gaza. Totuși, proiectul de cartă nu menționează explicit teritoriul palestinian, atribuind organismului un rol mult mai amplu, acela de a contribui la soluționarea conflictelor armate la nivel global. Critici directe la adresa ONU Documentul de opt pagini critică deschis „abordările și instituțiile care au eșuat de prea multe ori”, o referire implicită la ONU. Carta subliniază „necesitatea unei organizații de pace mai agile și eficiente”, capabile să acționeze rapid în fața crizelor internaționale. Puteri extinse pentru Donald Trump Conform proiectului, Donald Trump ar urma să devină primul președinte al „Consiliului pentru Pace”, beneficiind de puteri extinse. El ar avea dreptul exclusiv de a invita sau de a revoca participarea altor șefi de stat și de guvern, cu excepția situației în care două treimi dintre statele membre s-ar opune. În plus, președintele SUA ar avea drept de veto asupra deciziilor adoptate de Consiliu. Mandate prelungite pentru statele care plătesc peste un miliard de dolari Carta prevede că fiecare stat membru va avea un mandat de maximum trei ani, reînnoibil de către președinte. Această limitare nu se aplică însă statelor care contribuie cu peste un miliard de dolari în numerar în primul an de funcționare al Consiliului, acestea beneficiind de un statut special.

Trump îl invită pe Putin în „Consiliul de Pace” (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

De la UE la Putin, Trump trimite zeci de invitații pentru „Consiliul de Pace”

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a propus crearea unui așa-numit „Consiliu de Pace”, o nouă organizație internațională menită, potrivit Casei Albe, să contribuie la soluționarea conflictelor armate din lume. Inițiativa a fost prezentată inițial în contextul planului american de a pune capăt războiului din Fâșia Gaza, însă proiectul de cartă atribuie consiliului un rol mult mai amplu, cu ambiții globale. Aproximativ 60 de state au primit invitații oficiale pentru a face parte din această nouă entitate, printre ele numărându-se Canada, Franța, Germania, România, Rusia, Belarus, India și Uniunea Europeană. Canada acceptă invitația, dar refuză să plătească Guvernul de la Ottawa a confirmat că premierul Mark Carney intenționează să accepte invitația de a participa la „Consiliul de Pace”, însă Canada a exclus categoric plata sumei de un miliard de dolari cerute pentru obținerea unui loc permanent. Citește și: Atacuri în serie la Bolojan și USR, după revenirea lui Grindeanu din vacanță. S-a întors până și Rareș Bogdan „Canada nu va plăti pentru un loc în Consiliu”, a declarat o sursă guvernamentală, precizând că, până în prezent, nu a fost formulată nicio cerere oficială în acest sens. Totuși, un consilier de rang înalt al premierului canadian a subliniat că „este important să ai un loc la masă pentru a da formă acestui proces din interior”. Ce prevede Carta „Consiliului de Pace” Potrivit documentului de opt pagini transmis statelor invitate, „Consiliul de Pace” este definit ca o organizație internațională care urmărește promovarea stabilității, restabilirea unei guvernanțe fiabile și legitime și garantarea unei păci durabile în regiunile afectate sau amenințate de conflicte. Textul critică explicit „abordările și instituțiile care au eșuat de prea multe ori”, o referire indirectă la Organizația Națiunilor Unite, și insistă asupra „necesității unei organizații de pace mai agile și mai eficiente”. Puteri extinse pentru Donald Trump Donald Trump ar urma să fie „primul președinte al Consiliului de Pace”, iar atribuțiile sale sunt extrem de largi. Doar președintele SUA va avea dreptul de a invita alți șefi de stat și de guvern să se alăture inițiativei și, de asemenea, va putea revoca participarea acestora, cu excepția cazului în care două treimi dintre statele membre se opun. În plus, Trump va avea drept de veto asupra deciziilor adoptate de Consiliu, chiar dacă acestea sunt votate de statele membre. Mandate limitate și contribuții financiare de un miliard de dolari Conform proiectului de Cartă, fiecare stat membru va avea un mandat de maximum trei ani, reînnoibil la discreția președintelui Consiliului. Excepție fac statele care contribuie cu cel puțin un miliard de dolari în numerar în primul an de la intrarea în vigoare a Cartei, acestea beneficiind de un statut special, fără limită de mandat. Țările care nu achită această sumă nu vor putea ocupa un loc permanent și vor avea un rol temporar în structura Consiliului. Putin a primit invitația „pe canale diplomatice” Kremlinul a confirmat că președintele rus Vladimir Putin a primit invitația de a se alătura „Consiliului de Pace”. Potrivit purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, invitația a fost transmisă „pe canale diplomatice”, iar Moscova analizează în prezent detaliile propunerii. Rusia a anunțat că va solicita clarificări suplimentare părții americane înainte de a lua o decizie, în contextul în care crearea unei noi arhitecturi de securitate în Europa este una dintre condițiile avansate de Putin pentru soluționarea conflictului din Ucraina. Belarus salută inițiativa Președintele belarus Aleksandr Lukașenko a primit pozitiv invitația transmisă de Donald Trump, autoritățile de la Minsk anunțând că Belarus este dispus să devină membru fondator al „Consiliului de Pace”. Ministerul belarus de Externe a declarat că inițiativa ar putea contribui la construirea unei păci durabile și la dezvoltarea unei noi arhitecturi de securitate internațională. Relațiile dintre Belarus și SUA au cunoscut o relativă normalizare în ultimul an, inclusiv prin eliberarea unor deținuți politici. Poziția Franței: atașament ferm față de ONU Franța, stat cu statut de membru permanent în Consiliul de Securitate al ONU, a reacționat prudent la invitația primită din partea Statelor Unite. Diplomația franceză a subliniat că Parisul analizează proiectul în coordonare cu partenerii săi, dar și-a reafirmat atașamentul față de Carta Națiunilor Unite. Ministerul francez de Externe a precizat că ONU rămâne „cheia de boltă a unui multilateralism eficient”, bazat pe drept internațional, egalitate suverană și soluționarea pașnică a diferendelor. Uniunea Europeană, invitată, dar fără o decizie clară Comisia Europeană a confirmat că Uniunea Europeană a fost invitată să se alăture „Consiliului de Pace”, însă nu a precizat dacă invitația va fi acceptată. Potrivit unui purtător de cuvânt al Comisiei, președinta Ursula von der Leyen se află în consultări cu liderii europeni pe teme geopolitice. UE a transmis că prioritatea sa rămâne obținerea păcii și contribuția la un plan global pentru încheierea conflictului din Fâșia Gaza. Narendra Modi, invitat personal de Trump Premierul indian Narendra Modi a primit o invitație personală din partea lui Donald Trump de a participa la „Consiliul de Pace”. Ambasadorul SUA în India a descris invitația drept un „efort istoric” pentru consolidarea păcii în Orientul Mijlociu și pentru adoptarea unei noi abordări globale în gestionarea conflictelor. India nu a anunțat încă o poziție oficială privind acceptarea invitației sau eventuala contribuție financiară.

Declarațiile lui Negrescu, respinse de Franța (sursa: Facebook/Victor Negrescu)
Eveniment

Negrescu acuză Franța că vrea să-și retragă trupele din România din cauza Mercosur. Parisul neagă

Ambasada Franței la București a transmis că informațiile apărute recent în spațiul public, potrivit cărora Franța ar fi „extrem de nemulțumită” de poziția României privind acordul comercial UE–Mercosur, sunt complet false. Reprezentanții misiunii diplomatice subliniază că nu există nicio legătură între acest dosar și prezența militară franceză pe teritoriul României. Reacția vine după declarațiile lui Victor Negrescu Precizările Ambasadei apar după declarația europarlamentarului PSD Victor Negrescu, care a afirmat la Antena 3 CNN că România ar putea suporta „consecințe geostrategice” pentru votul exprimat în COREPER în favoarea acordului UE–Mercosur. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Acesta a susținut că Franța ar fi nemulțumită de poziția României și că ar putea fi pusă în discuție inclusiv prezența militară franceză în țara noastră. Prezența militară franceză, fără condiționări politice Ambasada Franței a respins categoric aceste afirmații, precizând că prezența militară franceză în România se înscrie exclusiv în angajamentele ferme ale Franței privind securitatea colectivă, solidaritatea aliată și consolidarea Flancului Estic al NATO. Oficialii francezi subliniază că această prezență nu este condiționată politic și nu are legătură cu pozițiile statelor membre în negocierile comerciale ale Uniunii Europene. Reafirmarea parteneriatului strategic franco-român În mesajul publicat, Ambasada Franței își reafirmă angajamentul deplin față de Parteneriatul strategic franco-român și față de securitatea României și a regiunii. Diplomații francezi transmit că relația bilaterală și cooperarea în domeniul apărării rămân solide, indiferent de dezbaterile politice legate de acordurile comerciale europene.

SUA și Franța își evacuează cetățenii din Iran (sursa: X/Mario Nawfal)
Internațional

Lovituri militare în Iran, probabile: SUA cere cetățenilor săi să plece, Franța evacuează diplomați

Situația de securitate din Iran se deteriorează rapid, pe fondul protestelor violente și al amenințărilor tot mai explicite privind posibile lovituri militare. Statele Unite cer cetățenilor americani să părăsească imediat țara, iar Franța a decis evacuarea personalului diplomatic neesențial de la Teheran. Franța evacuează personalul diplomatic neesențial Personalul neesențial al Ambasadei Franței la Teheran a părăsit Iranul în două etape, duminică și luni, potrivit unor surse diplomatice. Citește și: Va crește vârsta de pensionare în MAI și MApN (proiect de lege). Acum, este de 48 de ani Numărul exact al angajaților evacuați nu a fost comunicat, însă decizia vine în contextul agravării rapide a situației de securitate. Cum funcționează Ambasada Franței la Teheran În mod obișnuit, Ambasada Franței din capitala iraniană are aproximativ 30 de angajați francezi, alături de câteva zeci de angajați locali. Evacuarea parțială reflectă îngrijorările serioase legate de evoluția violențelor și instabilitatea politică. Peste 600 de morți după reprimarea protestelor Potrivit unei organizații nonguvernamentale, reprimarea manifestațiilor antiguvernamentale din Iran s-a soldat cu peste 600 de morți de la debutul mișcării de contestare. Autoritățile iraniene au încercat să recâștige controlul prin organizarea de mitinguri pro-regim în mai multe orașe ale țării. Mitinguri pro-regim și mesaje dure către Occident La apelul președintelui Masoud Pezeshkian, mii de susținători ai regimului s-au adunat în Piața Revoluției din Teheran. Liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a catalogat mobilizarea drept un „avertisment” adresat Statelor Unite, în contextul în care Donald Trump a evocat public posibilitatea unei intervenții militare. Doliu național și amenințări directe la adresa SUA În timpul manifestațiilor, participanții au scandat lozinci antiamericane și au rostit rugăciuni pentru membrii forțelor de securitate uciși. Presa iraniană relatează că zeci de persoane au murit în recentele violențe, iar guvernul a decretat trei zile de doliu național. Președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat că Iranul se află într-un „război împotriva teroriștilor” și a lansat amenințări directe la adresa Statelor Unite. SUA cer cetățenilor americani să plece imediat din Iran Administrația Trump a transmis un avertisment oficial prin intermediul Ambasadei virtuale a SUA pentru Iran, solicitând cetățenilor americani să părăsească de urgență țara. Autoritățile americane avertizează că protestele se intensifică și pot degenera în violențe majore. Restricții severe și lipsă de sprijin consular Potrivit alertei de securitate, Iranul a impus restricții asupra rețelelor de comunicații, inclusiv internetul național, telefonia mobilă și liniile fixe. Cetățenii americani sunt sfătuiți să nu se bazeze pe sprijin guvernamental pentru evacuare, întrucât capacitatea SUA de a oferi asistență consulară este extrem de limitată. Trump anunță sancțiuni economice și avertizează asupra războiului Donald Trump a anunțat intenția de a impune tarife de 25% tuturor țărilor care continuă relațiile comerciale cu Iranul, ca reacție la reprimarea violentă a protestelor. În acest context tensionat, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat că Iranul este „pregătit pentru război”, pe fondul informațiilor potrivit cărora Washingtonul analizează opțiuni militare.

Francezii, susținere pentru extrema dreaptă (sursa: Facebook/Marine Le Pen)
Internațional

Extrema dreaptă, din ce în ce mai îmbrățișată de francezi. Marine Le Pen, totuși, în scădere

Un număr tot mai mare de francezi declară că sunt de acord cu ideile promovate de partidul de extremă-dreapta Rassemblement National (RN), potrivit unui sondaj publicat de cotidianul Le Monde. Aproximativ 42% dintre respondenți susțin ideile RN, în creștere cu trei puncte față de anul trecut și cu 13 puncte comparativ cu 2022. Percepția asupra democrației și valorilor partidului Potrivit sondajului, aproape 44% dintre francezi consideră că RN nu reprezintă o amenințare pentru democrație, o scădere de șapte puncte față de anul anterior. Citește și: Ministrul Justiției și-a plagiat teza de doctorat: peste jumătate din lucrare e copiată grosolan În același timp, 41% dintre respondenți văd formațiunea ca pe un pericol democratic, iar 44% spun că nu sunt de acord cu ideile sale politice. RN, mai puțin perceput ca partid xenofob sau antisemit Datele arată o schimbare semnificativă de percepție: aproximativ 40% dintre francezi consideră că RN nu este un partid xenofob, opinie împărtășită de aproape 60% dintre simpatizanții partidului Les Républicains. De asemenea, 47% dintre respondenți afirmă că RN nu este un partid antisemit. Ascensiune electorală și capacitate de guvernare Rassemblement National se află pe un trend ascendent, reușind să obțină 125 din cele 577 de mandate la alegerile legislative anticipate din 2024. Șapte din zece francezi consideră că partidul este capabil să ajungă la putere, un procent aflat în creștere constantă din 2019. Marine Le Pen și miza alegerilor prezidențiale din 2027 La alegerile prezidențiale din 2022, Marine Le Pen a obținut 41,45% din voturi în turul al doilea, pierzând în fața lui Emmanuel Macron, după ce în 2017 obținuse 33,90%. În prezent, viitoarea sa candidatură este pusă sub semnul întrebării din cauza unui proces în apel, după ce a fost condamnată în primă instanță la o interdicție de cinci ani de a ocupa funcții publice. Jordan Bardella, favorit în sondaje Conform sondajului Le Monde, Jordan Bardella, președintele RN și succesorul desemnat al lui Marine Le Pen, este considerat de 49% dintre francezi drept candidatul cu cele mai mari șanse de a câștiga alegerile prezidențiale. Prin comparație, doar 18% dintre respondenți o văd pe Marine Le Pen drept favorită în cursa pentru Palatul Élysée. Sondajul a fost realizat online între 1 și 5 ianuarie, pe un eșantion de 1.511 persoane cu vârsta de peste 18 ani, reprezentativ la nivel național, utilizând metoda cotelor și stratificarea pe regiuni și tipuri de zone urbane.

George Clooney și familia, cetățenie franceză (sursa: Facebook/The Academy)
Internațional

George Clooney și familia au devenit cetățeni francezi. Actorul, critic declarat al lui Trump

Actorul american George Clooney, soția sa Amal Clooney și cei doi copii ai lor au obținut cetățenia franceză, potrivit unui decret de naturalizare publicat sâmbătă în Monitorul Oficial. Documentul, dezvăluit inițial de Paris Match, îi vizează pe celebrul cuplu și pe gemenii lor în vârstă de opt ani. Clooney și familia, tot mai legați de Franța Cuplul Clooney petrece o parte importantă din timp în Franța, departe de agitația de la Hollywood. Citește și: Festivalul insultelor pe pagina lui Grindeanu, după ce judecătorii PSD din CCR au sabotat Curtea: „Grindene, până unde mergeți cu tupeul și nesimțirea de a bloca țara?” George Clooney, cunoscut pentru rolurile din serialul „ER” și franciza „Ocean’s”, și Amal Clooney, avocat de renume internațional, au legături puternice cu Hexagonul. În 2021, cei doi au achiziționat o casă provensală și o podgorie în Brignoles, în departamentul Var. Declarațiile lui George Clooney despre cultura franceză La începutul lunii decembrie, actorul în vârstă de 64 de ani declara pentru RTL că este atașat de limba și cultura franceză: „Îmi place cultura franceză, limba voastră, chiar dacă stau la fel de prost după 400 de zile de lecții”, a spus acesta, cu umorul caracteristic. De ce preferă Clooney viața în sudul Franței George Clooney a subliniat că una dintre principalele motivații pentru a locui în Franța este protecția vieții private a copiilor lor: „Aici nu le sunt făcute poze copiilor noștri. Nu există paparazzi care pândesc în fața porților școlii. Acest lucru este esențial pentru noi”, a declarat actorul. Chiar dacă nu locuiesc permanent în sudul Franței, moșia din Brignoles rămâne „cel mai fericit loc pentru noi”, a mărturisit Clooney, laureat al premiului Oscar pentru rolul din „Syriana” (2005). Și regizorul Jim Jarmusch vrea cetățenie franceză În același context, regizorul american Jim Jarmusch a anunțat recent, la postul de radio France Inter, că intenționează să solicite cetățenia franceză. Acesta a explicat că își dorește „un alt loc unde să pot evada din Statele Unite” și a vorbit despre atracția sa pentru cultura franceză.

Brigitte Bardot a murit la 91 de ani (sursa: Facebook/Ambassade de France en Roumanie)
Eveniment

Brigitte Bardot, mit al feminității și reper al cinematografiei franceze, a murit la 91 de ani

Brigitte Bardot, celebra actriță franceză, sex-simbol al anilor 1960 și una dintre cele mai puternice voci în apărarea drepturilor animalelor, a murit la vârsta de 91 de ani. Anunțul a fost făcut de Fundația Brigitte Bardot în 28 decembrie 2025. În comunicatul transmis nu au fost precizate ziua exactă sau locul decesului. Anunțul fundației Brigitte Bardot Fundația a transmis că „anunță cu imensă tristețe decesul fondatoarei și președintei sale, doamna Brigitte Bardot, actriță și cântăreață de renume mondial”. Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Organizația subliniază că vedeta a ales să renunțe la o carieră strălucitoare pentru a-și dedica viața bunăstării animalelor și proiectelor umanitare. Fundația a mai precizat că dorește să onoreze memoria „unei femei excepționale, care a dat totul pentru o lume mai respectuoasă față de animale”. Reacția președintelui Emmanuel Macron: „Plângem o legendă a secolului” Președintele Franței, Emmanuel Macron, a transmis un mesaj emoționant pe platforma X, afirmând că Brigitte Bardot „a întruchipat o viață de libertate” și că „plângem o legendă a secolului”. El a amintit filmele, vocea, faima și chipul ei devenit simbol francez, subliniind „strălucirea universală” a actriței. Chipul lui Brigitte Bardot, simbol al Republicii Franceze Brigitte Bardot a devenit un simbol național și prin faptul că chipul ei a fost folosit pentru realizarea bustului oficial al lui Marianne – personificarea Republicii Franceze. Acest bust a fost instalat în primării din întreaga țară începând cu sfârșitul anilor 1960. Reacții publice după anunțul decesului Președintele partidului de extremă dreapta Jordan Bardella a transmis că „poporul francez o pierde pe acea Marianne pe care a iubit-o profund”. El a descris-o ca fiind o femeie de „curaj și libertate”, pasionată apărătoare a animalelor. Asociația Națională de Protecție a Animalelor (SPA Franța) i-a adus, la rândul său, un omagiu, reamintind că Bardot și-a dedicat viața apărării celor „fără voce” și că activismul ei a contribuit la progrese importante în protecția animalelor. O carieră care a marcat cinematografia mondială Brigitte Anne-Marie Bardot s-a născut la 28 septembrie 1934 la Paris. A copilărit în Alpi și la Saint-Tropez și, în 1947, a fost admisă la Conservatorul din Paris, unde a studiat baletul. A început ca manechin și, în 1950, a apărut pe coperta revistei ELLE, unde a fost remarcată de regizorul Roger Vadim, care avea să-i devină primul soț. Debutul cinematografic a avut loc în 1952, în filmul „Le trou normand”. Între 1952 și 1956 a jucat în 17 producții, devenind rapid o prezență constantă pe marile ecrane. Consacrarea internațională a venit în 1956, cu filmul „Et Dieu créa la femme” („Și Dumnezeu a creat femeia”), regizat de Roger Vadim, care a lansat imaginea unei noi feminități: libere, provocatoare și neconvenționale. Roluri celebre și colaborări cu mari nume ale cinematografiei Brigitte Bardot a jucat în numeroase filme de referință, printre care: „Le Mépris” „Vie privée” „Viva Maria!” „La vérité” „Shalako” A colaborat cu actori și regizori importanți: Alain Delon, Jean-Luc Godard, Sean Connery, Jeanne Moreau și Jean Gabin. Retragerea din cinema și începutul activității de activistă pentru animale În 1973, după filmul „Don Juan ou Si Don Juan était une femme…”, Brigitte Bardot s-a retras din cinematografie. A ales să se dedice definitiv cauzei animalelor. În 1986 a înființat Fundația Brigitte Bardot pentru Îngrijirea și Protecția Animalelor, vânzându-și chiar casa și bijuteriile pentru a susține cauza. A devenit vegetariană și a militat pentru interzicerea importului de piei de focă în Europa. Legătura lui Brigitte Bardot cu România Brigitte Bardot a vizitat România pentru a susține campaniile de protejare a câinilor fără stăpân. Se estimează că a donat peste 140.000 de dolari pentru programele de sterilizare a animalelor din București. Viața personală și recunoașterea publică Actrița a fost căsătorită de patru ori: cu Roger Vadim, Jacques Charrier, Gunther Sachs și Bernard d’Ormale. Are un fiu, Nicolas. În 2007, revista Empire a inclus-o în topul celor mai sexy 100 de actrițe din toate timpurile.

Nicuşor Dan, vizită oficială în Franța (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan, întâlnire cu Emmanuel Macron la Élysée. Pe agenda informală, tranzacții militare

Președintele Nicușor Dan se află luni și marți într-o vizită în Franța, unde va avea întâlniri cu diaspora românească din Paris și va fi primit de președintele Emmanuel Macron la Palatul Élysée. Dialog cu comunitatea românească din Paris În prima seară a vizitei, șeful statului va participa la o discuție cu reprezentanții comunității românești, eveniment găzduit de Ambasada României la Paris, potrivit agendei transmise de Administrația Prezidențială. Citește și: Dezastru pentru PSD în București: suveranista Alexandrescu l-a depășit pe Băluță, chiar și fără sprijinul lui Georgescu Marți, Nicușor Dan se va întâlni cu reprezentanți ai companiilor franceze în cadrul unui eveniment organizat de Medef, urmat de o întrevedere cu primarul Parisului, Anne Hidalgo. Întâlnirea cu Macron Programul președintelui include inaugurarea aleii „Nicolae Titulescu” din Parcul Monceau, după care va fi primit oficial de Emmanuel Macron la Palatul Élysée. În ultima seară a vizitei, Nicușor Dan va vizita fabrica Thales, una dintre cele mai importante companii franceze din industria de apărare și tehnologie.

Franța suspendă reforma pensiilor (sursa: Pexels/Alotrobo)
Internațional

Eșec dur al reformei pensiilor: vârsta de pensionare nu mai crește până la 64 de ani (Franța)

Adunarea Națională a Franței, camera inferioară a Parlamentului, a votat miercuri cu o largă majoritate suspendarea reformei pensiilor, una dintre cele mai controversate măsuri din al doilea mandat al președintelui Emmanuel Macron. Decizia vine în urma unui compromis politic menit să evite o nouă criză guvernamentală, într-un context economic tensionat și cu Franța aflată la un nivel record al datoriei publice. Vot majoritar pentru suspendarea reformei Proiectul de lege privind suspendarea a fost aprobat cu 255 de voturi pentru și 146 împotrivă, fiind susținut de socialiști, ecologiști și formațiunea de extremă dreapta Rassemblement National (RN). Citește și: DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe” Deputații Renaissance, partidul prezidențial, s-au abținut de la vot. Formațiunile Franța Nesupusă (LFI) și Partidul Comunist au votat împotrivă, criticând textul drept o simplă „decalare” a aplicării reformei, nu o abrogare reală. O reformă care a scos milioane de francezi în stradă Reforma pensiilor, adoptată în 2023 prin asumarea răspunderii guvernului, fără vot parlamentar, majorează vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani. Aceasta a generat proteste masive în întreaga Franță, fiind considerată o măsură emblematică a președintelui Macron, dar și una dintre cele mai impopulare decizii ale sale. Lecornu: reformă suspendată până la prezidențialele din 2027 Pe 14 octombrie, premierul Sébastien Lecornu a anunțat în Adunarea Națională intenția guvernului de a suspenda aplicarea reformei până la alegerile prezidențiale din 2027, în încercarea de a depăși blocajul politic și de a evita o moțiune de cenzură. Socialiștii au condiționat sprijinul pentru executiv de această măsură temporară, prezentată drept un gest de calmare a tensiunilor sociale. Ce presupune suspendarea: vârsta și cotizațiile rămân neschimbate Textul adoptat suspendă până în ianuarie 2028 creșterea treptată a vârstei de pensionare și a numărului de trimestre de cotizare. Astfel, persoanele născute în 1964 se vor putea pensiona la 62 de ani și 9 luni, exact ca generația precedentă, și vor avea de cotizat 170 de trimestre, în loc de 171, cum prevedea legea inițială. Impact bugetar estimat la aproape 2 miliarde de euro Guvernul estimează că suspendarea va genera un cost suplimentar de 100 de milioane de euro în 2026 și 1,4 miliarde de euro în 2027. Dacă măsura va fi extinsă și la alte categorii de populație, impactul ar putea crește până la 300 de milioane de euro în 2026 și 1,9 miliarde în 2027. Franța, în topul datoriei publice din zona euro Conform datelor Ministerului Finanțelor, Franța are în prezent cel mai ridicat deficit public din zona euro și o datorie totală de aproape 3.500 miliarde de euro — a treia cea mai mare din UE raportată la PIB, după Grecia și Italia. Suspendarea reformei pensiilor este văzută de unii economiști ca un risc suplimentar pentru stabilitatea bugetară, dar și ca o concesie politică necesară pentru menținerea echilibrului social până la alegerile din 2027.

Amenințarea rusă și contraofensiva franceză (sursa: Facebook/Armée française - Opérations militaires)
Internațional

Franța se pregătește pentru un posibil conflict cu Rusia. Hexagonul accelerează reînarmarea

Generalul Fabien Mandon, noul șef al Statului Major al Armatei franceze, avertizează că țara trebuie să fie „pregătită pentru un șoc în trei sau patru ani”, subliniind că Moscova ar putea fi tentată să extindă conflictul pe continentul european. Avertisment direct: Rusia, o amenințare potențială pentru Europa „Primul obiectiv pe care l-am trasat armatei este acela de a fi pregătită pentru un șoc în trei, patru ani”, a declarat generalul Fabien Mandon în fața Comisiei de Apărare a Adunării Naționale. Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” Potrivit acestuia, un astfel de șoc ar putea lua forma unui „test” militar, care există deja sub diverse forme hibride, dar care ar putea deveni „mult mai violent”. Generalul a precizat că Rusia „poate fi tentată să continue războiul pe continentul nostru”, ceea ce impune Franței o strategie de apărare solidă și o consolidare rapidă a capacităților militare. Analiza sa se aliniază avertismentelor recente venite din partea serviciilor secrete germane, care au estimat că Rusia s-ar putea afla „în poziția de a intra într-un conflict militar direct cu NATO înainte de 2029”. „Rusia ne percepe ca pe o Europă slabă colectiv” Generalul Mandon a explicat că Moscova are „percepția unei Europe colectiv slabe” și manifestă o tot mai mare „dezinhibare în recurgerea la forță”. Totuși, el a transmis un mesaj de încredere: „Avem totul pentru a fi siguri de noi. Din punct de vedere economic, demografic și industrial, europenii sunt superiori Rusiei.” În opinia sa, puterea colectivă a Europei este suficientă pentru a descuraja orice agresiune, cu condiția ca statele membre să manifeste unitate și hotărâre. „Rusia nu ne poate speria dacă vrem să ne apărăm”, a subliniat Mandon, pledând pentru fermitate și coeziune strategică la nivel european. Efortul de reînarmare al Franței: bugetul Apărării crește semnificativ Pentru a atinge acest nivel de pregătire, Franța își accelerează efortul bugetar pentru Apărare, care va ajunge la 57,1 miliarde de euro în 2026, potrivit ministrului francez al Apărării, Catherine Vautrin. Aceasta reprezintă o creștere de 13% față de anul precedent, ridicând cheltuielile militare la 2,2% din PIB, în concordanță cu angajamentele NATO. Generalul Mandon a subliniat importanța acestei investiții: „Dacă adversarii noștri percep că suntem hotărâți să ne apărăm, pot renunța. Dacă simt că nu suntem pregătiți, nimic nu-i va opri.” Pentru liderul militar francez, consolidarea apărării nu este doar o măsură militară, ci și una de descurajare psihologică, menită să transmită un mesaj clar de forță și reziliență. Dincolo de Rusia: o lume în criză multiplă Generalul Mandon avertizează că amenințarea rusă nu este singura provocare cu care se confruntă Franța. El a evocat și alte crize emergente, de la terorismul din Orientul Mijlociu până la instabilitatea globală crescută: „Situația crapă peste tot”, a declarat el, subliniind nevoia unei armate franceze capabile să reacționeze rapid în fața oricărui tip de amenințare.

Tornadă în nordul Franțe (sursa: X/Reed Timmer, PhD)
Internațional

Tornadă devastatoare lângă Paris: o persoană a murit, mai mulți răniți în stare gravă

O tornadă bruscă și extrem de violentă a lovit luni după-amiază mai multe localități situate la nord de Paris, provocând moartea unui tânăr de 23 de ani și rănirea gravă a altor patru persoane. Tornadă în nordul Franței Autoritățile franceze au confirmat că fenomenul a afectat cel puțin zece comune din departamentul Val-d’Oise, printre care orașul Ermont, aflat la aproximativ 21 de kilometri de capitală. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL „A fost un episod de vânt puternic, brusc și violent, localizat într-o zonă restrânsă, care a avut loc la ora 17:50”, a declarat prefectul Philippe Court, evocând „un fel de mini-tornadă” ce a traversat mai multe localități. Un mort și mai mulți răniți Tragedia s-a produs pe un șantier din Ermont, unde rafalele violente au doborât trei macarale, potrivit procurorului din Pontoise, Guirec Le Bras. „Sunt zece victime, dintre care una decedată – un bărbat de 23 de ani, angajat al firmei de construcții aflată pe șantier”, a precizat procurorul. Prefectura a anunțat că patru persoane se află „în stare de urgență absolută”, iar alte cinci „în stare de urgență relativă”. Mai multe acoperișuri au fost smulse, iar clădirile din zonă au suferit pagube importante. Imagini dramatice: macaralele se prăbușesc una după alta Clipuri video publicate pe rețeaua X (fostul Twitter) arată momentul în care cele trei macarale se prăbușesc în câteva secunde, una după alta, sub forța vântului. Unul dintre utilaje a căzut peste un centru medico-social, din fericire fără a provoca victime, iar o altă macara s-a prăbușit peste o clădire rezidențială, a declarat prefectul Philippe Court. Ministrul de Interne: „Un episod de o intensitate rară” Ministrul francez de Interne, Laurent Nunez, a confirmat pe platforma X că este vorba despre „un episod de tornadă brusc și de o intensitate rară”, adăugând că autoritățile locale sunt mobilizate pentru sprijinirea sinistraților și evaluarea pagubelor. Pentru gestionarea situației, autoritățile au mobilizat aproximativ 80 de pompieri, 50 de polițiști și 20 de membri ai Serviciului de urgență medicală (SAMU). Aceștia au intervenit pentru salvarea persoanelor blocate, securizarea clădirilor afectate și degajarea infrastructurii. Ancheta privind circumstanțele exacte ale incidentului este în desfășurare, iar observatorii meteo analizează caracteristicile tornadei, considerată una dintre cele mai puternice produse în regiunea pariziană în ultimii ani.

Criză politică în Franța, premierul demisionează (sursa: Facebook/Sébastien Lecornu)
Internațional

Criză politică fără sfârșit în Franța: premierul Lecornu demisionează după nici o lună în funcție

Criză politică în Franța, premierul demisionează. Premierul francez Sébastien Lecornu și-a prezentat luni demisia, iar președintele Emmanuel Macron a acceptat-o, a anunțat Palatul Élysée. Criză politică în Franța, premierul demisionează Numit în funcție pe 9 septembrie, Lecornu urma să-și prezinte marți declarația de politică generală în Parlament, însă demisia sa neașteptată adâncește criza politică din Franța, aflată deja într-o perioadă de instabilitate accentuată. Citește și: EXCLUSIV Cum a primit ministrul Nazare două apartamente nedeclarate de la soția unui fost client al DNA. Schema creditării firmei de către acționarul insignifiant Sébastien Lecornu, considerat un aliat apropiat al președintelui Emmanuel Macron, a fost desemnat premier în urma mai multor săptămâni de consultări cu partidele din întreg spectrul politic. Duminică, el își anunțase componența guvernului, care urma să se reunească luni după-amiază pentru prima ședință. Totuși, noul cabinet a stârnit controverse din toate părțile: opoziția l-a acuzat că este „prea de dreapta”, în timp ce o parte dintre aliați l-au considerat „insuficient de ferm”. Criticile au ridicat semne de întrebare privind stabilitatea executivului, într-un moment în care Franța se confruntă cu un Parlament extrem de fragmentat. „Domnul Sébastien Lecornu a înmânat demisia guvernului său președintelui Republicii, care a acceptat-o”, a transmis Palatul Élysée într-un comunicat oficial. Lecornu: „Nu erau întrunite condițiile pentru a guverna” Într-o declarație făcută în curtea Palatului Matignon, Lecornu a explicat că a demisionat pentru că „nu erau întrunite condițiile” pentru a conduce guvernul. „Eram pregătit pentru compromis, dar fiecare partid vrea să se adopte întregul său program. Toate formațiunile politice se comportă ca și cum ar avea majoritate în Parlament”, a spus el. Demisia vine la mai puțin de o lună după numirea sa, ceea ce face din Lecornu al cincilea premier al lui Macron în ultimii doi ani. O Franță fără majoritate stabilă De la realegerea lui Emmanuel Macron în 2022, politica franceză se confruntă cu o instabilitate cronică. Niciun partid nu deține majoritatea parlamentară, iar decizia președintelui de a convoca alegeri anticipate anul trecut a amplificat fragmentarea. Parlamentul rezultat este și mai divizat, iar dificultatea formării unei coaliții stabile a transformat fiecare nou guvern într-un test de supraviețuire politică. Reacții în lanț: cereri de dizolvare și atacuri la Macron Demisia lui Lecornu a declanșat o avalanșă de reacții din partea opoziției. Liderul extremei drepte, Jordan Bardella (RN), a cerut dizolvarea imediată a Parlamentului: „Macron trebuie să aleagă: dizolvă sau demisionează, și repede!”. Marine Le Pen a mers mai departe, afirmând că „gluma a ajuns la final, iar farsa a mers prea departe”. Și Republicanii au reacționat prompt. Eurodeputatul François-Xavier Bellamy a spus că partidul său „nu se teme de o dizolvare”, iar primarul din Cannes, David Lisnard, a cerut chiar demisia președintelui Macron, considerându-l „principalul responsabil pentru criza actuală”. Critici și din interiorul stângii franceze Parlamentarul socialist Arthur Delaporte a scris pe platforma X că „demisia era inevitabilă”, subliniind că „macronismul aruncă din nou țara în haos”. De asemenea, ministra mediului din guvernul demisionar, Agnès Pannier-Runacher, a declarat că „disperarea vine din acest circ în care toată lumea joacă un rol, dar nimeni nu își asumă responsabilitatea”. Ea a avertizat că Franța nu poate avansa „fără a implica Stânga” și fără „semnale clare de unitate națională”. Jean-Luc Mélenchon cere destituirea președintelui Macron Liderul partidului Franța Nesupusă, Jean-Luc Mélenchon, a cerut „luarea în considerare imediată a moțiunii semnate de 104 parlamentari pentru destituirea lui Emmanuel Macron”. Mélenchon a afirmat că președintele „a eșuat în misiunea de a garanta stabilitatea și buna guvernare a Republicii”. Analiști: „Franța discută mai mult despre persoane decât despre soluții” Fostul economist-șef al FMI, Olivier Blanchard, a comentat că este „greu de înțeles ce a fost în mintea lui Macron și Lecornu când au prezentat aproape același guvern, cu figuri profund nepopulare”. El a remarcat că „dezbaterea publică franceză pare captivă într-o discuție despre persoane, nu despre probleme”. O nouă etapă a crizei politice franceze Demisia lui Sébastien Lecornu, la doar câteva săptămâni de la numire, deschide un nou capitol de incertitudine politică în Franța. Cu un Parlament divizat și o opoziție tot mai vocală, președintele Macron se confruntă cu una dintre cele mai dificile perioade din al doilea său mandat. O eventuală dizolvare a Adunării Naționale sau o remaniere rapidă ar putea fi următoarele mișcări ale Palatului Élysée — însă ambele variante riscă să prelungească impasul politic al unei Franțe aflate în plină turbulență.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră