vineri 21 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: fonduri europene

20 articole
Eveniment

Fraudă cu fonduri europene la Iași: un italian condamnat

Italian, condamnat la Iași pentru fraudă. Un cetățean italian a fost condamnat la Iași pentru fraudarea unui proiect de investiții, prin care a prejudiciat bugetul european cu 500.000 de lei. Italian, condamnat la Iași pentru fraudă Firma sa a raportat un drum mai lat decât cel construit în realitate, iar primăria beneficiară a efectuat plata fără verificări riguroase. Citește și: Minciună a Ministerului de Externe, care a anunțat un „schimb de opinii concentrat” între Hurezeanu și ambasadorul Grenell Prejudiciul a fost recuperat din fondurile primăriei, ceea ce a permis inculpatului și complicilor români să evite consecințe financiare majore. Dosarul scoate la iveală vulnerabilități în gestionarea fondurilor europene și lipsa controalelor stricte la nivel local. Continuarea, în Ziarul de Iași

Italian, condamnat la Iași pentru fraudă (sursa: Ziaruldeiasi.ro)
Bilanț catastrofal al absorbției fondurilor europene Foto: Inquam/Malina Norocea
Politică

Bilanț catastrofal al absorbției fondurilor europene

Un document oficial al ministerului de Finanțe prezintă un bilanț catastrofal al absorbției fondurilor europene în 2024: guvernul Ciolacu I a atras 7,5% din cât își planificase din PNRR și circa 30% din fondurile de coeziune. Citește și: Simion, poză ridicolă în palton și cu fular, lângă președintele Camerei Reprezentanților SUA, care este la costum: „I just had a great conversation” În total, guvernul Ciolacu a ratat absorbția a cel puțin cinci miliarde de euro. Bilanț catastrofal al absorbției fondurilor europene Din PNRR, guvernul Ciolacu a primit doar 288 de milioane de euro, față de 3,65 miliarde de euro, cât singur „estimase”. Este vorba de un rest de plată din tranșa doi. Cererea de plată pentru tranșa trei a fost depusă în decembrie 2023 și nu a fost aprobată nici acum. Dintre țările care au depus cereri de plată în decembrie 2023, România este singura care nu și-a primit banii, nici măcar parțial. Fostul ministru al Fondurilor Europene Cristian Ghinea a susținut, azi, că: „Banii nu au fost încă virați, iar Comisia analizează posibilitatea de a suspenda o nouă sumă de bani după ce România a făcut modificări la jalonul privind pensiile speciale. Una dintre regulile PNRR este ca jaloanele considerate îndeplinite să nu fie modificate”. Catastrofală este și situația absorbției fondurilor de coeziune alocate în exercițiul financiar 2021-2027: guvernul estimase rambursări de 2,1 miliarde de euro și a primit doar 618 milioane de euro. De altfel, datele ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene arată că, până al 20 decembrie, programe precum cele pentru Sănătate, Tranziție Justă sau Incluziune și Demnitate Socială nici măcar nu depuseseră vreo cerere de plată din fondurile de coeziune.

Ungaria pierde un miliard de euro (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Ungaria pierde un miliard de euro

Ungaria pierde un miliard de euro. Ungaria a pierdut oficial 1 miliard de euro din fondurile europene, înghețate din cauza încălcărilor statului de drept. Aceasta este o premieră în Uniunea Europeană, anunțată de Comisia Europeană. Ungaria pierde un miliard de euro În primăvara anului 2022, Bruxelles-ul a activat mecanismul de condiționalitate împotriva Ungariei, procedură ce permite suspendarea unor livrări de fonduri europene. Citește și: Guvernul protejează ciocoii bugetarilor: judecătoare de la ÎCCJ, două apartamente în Emiratele Arabe, ia diurnă de 75.000 lei Printre principalele îngrijorări se numărau lipsa transparenței și controlului în utilizarea bugetului UE și probleme în atribuirea contractelor publice. Reforme insuficiente Deși Ungaria a implementat anumite reforme, acestea nu au fost suficiente pentru deblocarea completă a fondurilor. În prezent, 19 miliarde de euro rămân înghețate, în timp ce prima tranșă, de 1,04 miliarde de euro, a expirat la finalul anului 2024. Criticile Comisiei Europene Într-un raport publicat în iulie, Comisia Europeană a evidențiat încălcări persistente ale normelor democratice de către Ungaria, printre care corupția și lipsa de independență a media. De asemenea au fost criticate conflictele de interese și probleme legate de finanțarea politică. Promisiunile lui Viktor Orban Prim-ministrul Viktor Orban a declarat că va lupta pentru a proteja fondurile europene, pe care le consideră dreptul Ungariei. El a acuzat Uniunea Europeană că încearcă să „ia banii ungurilor prin diverse mijloace”. În decembrie, Orban a amenințat cu blocarea bugetului multianual al UE. Apel pentru alegeri anticipate în Ungaria În contextul acestei crize, Peter Magyar, principalul rival politic al lui Orban, a făcut un apel la devansarea alegerilor legislative programate pentru 2026. „Timpul presează. Să aducem acasă miliardele pe care ni le datorează Uniunea Europeană,” a declarat Magyar în mesajul său pentru 2025, pledând pentru evitarea unui an pierdut inutil. Implicații pentru viitorul Ungariei Pierderea fondurilor europene subliniază tensiunile tot mai mari dintre Bruxelles și Budapesta. În timp ce guvernul ungar încearcă să-și apere poziția, apelurile pentru schimbare politică se intensifică, punând presiune pe leadership-ul actual.

Guvernul își recunoaște eșecul: a ratat banii europeni Foto: facebook Adrian Caciu
Eveniment

Guvernul își recunoaște eșecul: a ratat banii europeni

Guvernul își recunoaște eșecul: în trimestrul III a ratat o treime din banii europeni pe care spera să-i aducă la buget: ministerul de Finanțe raportează un „grad de realizare de 67,9% a programului trimestrial” în ceea ce privește sumele primite de la Uniunea Europeană. În termeni nominali, cabinetul Ciolacu a ratat absorbția a peste 500 de milioane de euro, comparativ cu obiectivele pe care singurul și le asumase. Citește și: ANALIZĂ Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție, care vor ajunge la astronomica sumă de șase miliarde de lei Comparativ cu trimestrul al treilea al anului precedent sumele nerambursabile primite de la Uniunea Europeană au înregistrat o scădere cu 50,7%, mai arată acest minister într-un document oficial. Guvernul își recunoaște eșecul: a ratat banii europeni Cel mai mare eșec este nu în absorbția PNRR, ci a fondurilor alocate pentru exercițiul bugetar 2021-2027. „Sumele primite de la Uniunea Europeană aferente proiectelor finanțate atât din cadrul financiar 2014-2020 dar și sumele aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027, cât și cele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR încasate în trimestrul al treilea al anului 2024, au fost în sumă de 5,37 miliarde lei (0,3% din PIB), corespunzător unui grad de realizare de 67,9% a programului trimestrial. Nerealizarea veniturilor programate pentru perioada analizată s-a datorat evoluției slabe a sumelor atrase aferente perioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027 (53,6%) și a sumelor aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR (73,0%)”, explică un raport al ministerului de Finanțe. În ceea ce privește cheltuielile cu fonduri europene, ele au fost realizate, în trimestrul III din 2024, în procent de doar 72,9%. „Comparativ cu trimestrul III 2023 plățile pentru proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile s-au redus cu 41,1%, iar ca procent în PIB s-au redus cu 0,3 puncte procentuale de la 0,8% din PIB în al treilea trimestru al anului 2023 la 0,5% din PIB în perioada analizată”, arată Finanțele.

Document al Finanțelor demontează minciunile lui Câciu Foto: Facebook
Eveniment

Document al Finanțelor demontează minciunile lui Câciu

Un document al Finanțelor demontează minciunile lui Câciu: zero absorbție din fondurile de coeziune oferite de bugetul UE 2021-2027 la 31 august, sunt planficați să fie atrași 2,5 miliarde euro în 2024. Documentul arată ce fonduri europene a atras România de la primirea în UE, pe diferite categorii de programe. Citește și: Nicușor Dan taie avântul lui Băluță: „Planșeul Unirii nu este pericol public”. Surse: edilul PSD vrea avansul la lucrări, în campanie „Guvenul Ciolacu a deblocat absorbtia de fonduri europene 2021-2027 și a demarat, cu o viteza de peste 10 ori mai mare decât în trecut contractarea și implementarea proiectelor din fonduri structurale și de coeziune din exercițiul financiar 2021-2027”, susținea ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, ieri, într-o postare pe Facebook. Document al Finanțelor demontează minciunile lui Câciu Astfel, din așa numitele „Fonduri structurale si de coeziune (FSC)”, oferite în „Cadrul Financiar Multianual CFM) 2021-2027”, Finanțele au consemnat zero rambursări și=n perioada 2021-2023, și în 2024, pnă la 31 august. Din aceste programe au fost încasate doar avansurile de 1,4 miliarde d eeuro, din totalul de 30,9 miliarde de lei. Un alt eșec major este la Fondurile pentru Dezvoltare Rurală și pescuit unde, din nou, s-au încasat doar avansuri, dar rambursările sunt zero. Finanțele speră că în acest an vor încasa 510 milioande euro, din totalul de 5,2 miliarde de euro. Documentul Finanțelor confirmă că Guvernul estima că va primi, în 2024, 3,65 de miliarde de euro din PNRR, dar a încasat numai 288 de milioane de euro - un rest de plată din tranșa II. Câciu se lăuda, ieri, cu „de la zero plăți făcute la peste 1,4 miliarde euro deja plătite doar pe programele din Coeziune”, dar se poate onserva că acesta este avansul, primit automat de statele care beneficiază de aceste programe.

Ciolacu a blocat absorbția fondurilor europene, susține Siegfried Mureșan Foto: Facebook
Politică

Ciolacu a blocat absorbția fondurilor europene

„Prim-ministrul Marcel Ciolacu trebuie să ne spună de ce a blocat absorbția fondurilor europene acum, când România ajunsese la o capacitate record de absorbție”, l-a acuzat europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan pe liderul PSD. Citește și: Guvernul a tăiat 16 miliarde lei din cheltuielile cu PNRR și a crescut cu 18 miliarde de lei cheltuielile cu salariile bugetarilor. Consiliul Fiscal atrage atenția asupra riscurilor majore Mureșan a scris, pe Facebook, că rata de absorbție a fondurilor de coeziune din exercițiul financiar european 2021 - 2027, iar aceasta „este strict o problemă de voință politică, nu de capacitate instituțională”. Ciolacu a blocat absorbția fondurilor europene „Prim-ministrul Marcel Ciolacu a blocat absorbția de fonduri europene Guvernul condus de prim-ministrul Marcel Ciolacu nu a reușit să atragă niciun euro din fondurile structurale și de coeziune care sunt alocate României din exercițiul financiar european 2021 - 2027. Deși ne aflăm la jumătatea exercițiului, singurii bani pe care i-a încasat țara noastră sunt reprezentați de prefinanțare: adică acele sume modice pe care România le primește automat în cont la începutul fiecărui an fără ca guvernul să trebuiască să facă ceva. Blocajul absorbției este strict o problemă de voință politică, nu de capacitate instituțională. România a demonstrat în ultimii ani că are capacitatea de a absorbi fonduri europene în ritm rapid. În 2022 și 2023, în timpul guvernului condus de prim-ministrul Nicolae Ciucă, România a absorbit sume record din fondurile europene alocate țării noastre în exercițiul financiar anterior. În 2022, am avut o absorbție de 5,9 miliarde de euro, iar în 2023 a fost de 6 miliarde de euro. Prim-ministrul Marcel Ciolacu trebuie să ne spună de ce a blocat absorbția fondurilor europene acum, când România ajunsese la o capacitate record de absorbție”, a scris Mureșan. De altfel, chiar Consiliul Fiscal arăta, acum două zile: „Absorbția de fonduri europene în primele 8 luni din anul 2024 s-a limitat la rambursări însumând circa 2,5 mld. euro din CFM 2014-2020 (beneficiind de Regula N+3). În cazul CFM 2021-2027, rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune era zero la nivelul lunii august 2024, iar în privința PNRR, cererea de plată nr. 3 depusă în decembrie 2023, în valoare de circa 2 mld. euro, se găsește încă în curs de evaluare de către CE. Aceasta relevă slăbiciuni instituționale în atragerea și absorbția fondurilor europene”.

România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009, avertizează Consiliul Fiscal
Economie

România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009

Consiliul Fiscal, cel mai dur avertisment către Ciolacu: România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009, se arată în „Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul primei rectificări a bugetului general consolidat pe anul 2024”. Citește și: România va fi pedepsită dur fiindcă Guvernul n-a trimis la Bruxelles planul de reducere a deficitului bugetar – Cîțu România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009 Întreaga opinie este marcată de critici neobișnuit de dure către Executiv: se sugerează că declarațiile lui Ciolacu, care susține că deficitul se datorează „investițiilor”, este o minciună și se arată că absorbția fondurilor europene este catastrofală. „Piețele financiare pot «îngheța» din nou, din varii motive, iar țările care sunt prinse pe picior greșit (deficite mari) plătesc scump. România a mai trecut printr-un episod amar ca urmare a efectelor crizei financiare din 2008-2009”, arată Consiliul Fiscal (CF). Instituția, condusă de Daniel Dăianu (PNL), sugerează că premierul Ciolacu minte că deficitul uriaș se datorează investițiilor. „Este hazardată afirmația că deficitele se explică prin investiții și că ar fi sustenabile; efectele investițiilor depind de compoziție, de măsura în care se dezvoltă producția de bunuri exportabile și ce pot înlocui importuri (așa numite tradables). În plus, mare parte din resursele europene se văd în bugetul public atât pe partea de cheltuieli, cât și la venituri. Raportul Draghi subliniază nevoia de investiții de calitate în UE, orientate către viitor”, arată CF. Instituția apreciază că există riscul ca deficitul să ajungă la final de 2024 la 8% sau chiar mai mult: „Pe baza noilor date, CF evaluează că deficitul bugetar cash va fi în jur de 8% din PIB în 2024, fiind în linie cu analiza din raportul său anual (...) O subestimare a riscurilor generate de cheltuieli în creștere rapidă poate conduce la un deficit semnificativ peste 8% din PIB”. Citește și: „Ferma Dacilor”, unde au murit arși opt adulți și copii pe 26 decembrie 2023, funcționează la capacitate maximă. Patronul e liber, face grătar cu Adi Minune, dosarul penal stagnează Dezastru la absorbția fondurilor europene „Absorbția de fonduri europene în primele 8 luni din anul 2024 s-a limitat la rambursări însumând circa 2,5 mld. euro din CFM 2014-2020 (beneficiind de Regula N+3). În cazul CFM 2021-2027, rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune era zero la nivelul lunii august 2024, iar în privința PNRR, cererea de plată nr. 3 depusă în decembrie 2023, în valoare de circa 2 mld. euro, se găsește încă în curs de evaluare de către CE. Aceasta relevă slăbiciuni instituționale în atragerea și absorbția fondurilor europene”, mai arată instituția condusă de Daniel Dăianu.

Care este pariul lui Nicușor Dan în mandatul 2024-2028 Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Care este pariul lui Nicușor Dan în mandatul 2024-2028

Care este pariul lui Nicușor Dan în mandatul 2024-2028: „Pariul meu e pe tramvai”, a spus el, într-un interviu pentru DeFapt.ro. El a explicat, în acest interviu, și de ce nu promite, spre deosebire de candidații PSD și PNL, un spital nou. „Un spital nou este foarte, foarte scump (...) Sunt bani pe care nu-i avem. Adică la bugetul pe care noi îl avem în acest moment..nu. Adică putem să lucrăm cu ce avem”. Citește și: Gabriela Firea a târât doi veterani de război în campania ei electorală, când în București erau aproape 30 de grade la umbră Actualul primar al Capitalei a vorbit în interviu și despre gradul de îndatorare al Capitalei și a spus care este rata de absorbție efectivă - adică lucrări efectuate și decontate - din fondurile europene. Care este pariul lui Nicușor Dan în mandatul 2024-2028 „Mircea Marian: Nu puteți să mergeți la un cetățean de pe stradă și să ziceți am scos orașul din faliment sau avem un rating foarte mult la Fitch. Dacă ar fi să vă întrebe un cetățean de pe stradă ce veți face în perioada 2024-2028, care ar fi cel mai important proiect pe care l-ați defini? Nicușor Dan: Cele mai importante proiecte sunt în corespondență cu problemele oamenilor. Și acum 2-3 ani problema principală era termoficarea. Acum problema principală este traficul și sunt lucruri pe care le-am deschis deja în direcția asta. Sunt liniile de tramvai la care am început să lucrăm. Linia cinci, am fost chiar ieri la șantier și lucra, se mergea foarte bine. Deci n-o să mai avem liniile de tramvai alea de care toată lumea se plânge. Pe Călărași, pe Basarabiei, pe Mihalache, pe care tramvaiele de-abia merg. Tramvaie noi, pentru că ăsta e un motiv pentru care oamenii nu se urcă în tramvai. Unii oameni nu se urcă în tramvai pentru că n-au aer condiționat și atunci nu te pot duce la birou așa...Deci o să avem practic o nouă flotă de tramvaie. Mircea Marian: Câte tramvaie noi mai vin? Nicușor Dan: 250. Mircea Marian: Noi, în mandatul următor? Contractate deja? Nicușor Dan: Nu sunt contractate, dar avem studiu de oportunitate și avem proiectele deja făcute pentru momentul în care se vor deschide aplicațiile pe programul operațional regional. Mircea Marian: Autobuze? Nicușor Dan: Pentru moment, nu. O să mai fie 20 de troleibuze pe PNRR. Pariul meu e pe tramvai, pentru că tramvaiul are linie dedicată care se interesctează mult mai puțin cu traficul auto. Odată liniile reabilitate o să poată să circule și autobuzele pe traseele comune și, în plus, vrem să și extindem rețeaua de tramvai și avem studii de fezabilitate care sunt deja contractate pentru Piața Unirii, cel mai interesant. Mircea Marian: Când se va termina Piața Unirii, când va fi reconfigurată? Nicușor Dan: Eu cred că în 3-4 ani de acum. Acolo sunt trei lucrări care trebuie să fie făcute simultan, pentru că ar fi absurd să le faci una după alta. Pe de o parte este linia noastră de tramvai, pe de altă parte este planșeul și, pe de altă parte, cei de la Apele Române sunt nemulțumiți de lucrarea pe care a făcut-o regimul comunist acolo, în sensul că este o gâtuire nefirească a cursului Dâmboviței și care prezintă un pericol în caz de mare inundație a Bucureștiului și vor și ei să reconfigureze acolo. Trebuie să avem o discuție toți pe cum facem. Mircea Marian: Proiectul la care ați ținut foarte mult, dar mi se pare că l-ați abandonat. Linia metropolitană de cale ferată... Nicușor Dan: Da, acolo a fost o naivitate din partea mea în momentul în care l-am prezentat pentru că nu cunoșteam exact situația liniei. Deci noi avem câteva gări interioare și avem un cerc și o linie care pleacă din Gara de Nord și merge către Constanța. Din toată aceasta doar acea linie este reabilitată și permite o viteză comercială corespunzătoare. Tot restul nu permite și am am făcut într-o zi un circuit pe toată linia asta cu trenul. Există niște normative de circulația a trenurilor și, din cauza acestor normative, există porțiuni care nu poate să circule decât cu 10km/h. Mircea Marian: Este abandonat complet? Nicușor Dan: Nu. CFR-ul are pentru moment, în curs, aproape de finalizare un studiu de fezabilitate care o să spună cât costă reabilitare fiecăreia din aceste zone și, foarte important, dacă este nevoie de rectificări ale liniei, ca să permită o o viteză superioară. Ei vor să finanțeze pe programele europene 2021-2027 o parte din reabilitarea acestei linii de cale ferată, care nu e utilă numai pentru trenul metropolitan. Ea este utilă și pentru transportul de mărfuri. E nodul principal al României. Deci eu am speranța că ei se vor apuca să facă, dar e o chestiune de 5-6 ani de acum încolo, până când vom avea... Mircea Marian: Apa caldă. Ce se întâmplă cu chestiunea asta în mandatul viitor? Nicușor Dan: Păi, în sfârșit, am avut...2023, am avut 50 de km rețea magistrală schimbată. Am avut 28, 32, 50. 28 în 2021, 32 în 2022, 50 în 2023. Sunt sigur că facem 70 în 2024 și în anii următori. Deci, în momentul de față, din ultimii 15 ani avem, avem schimbați cam 220 din 1000. Dacă păstrăm ritmul de 70/an o să fim peste 4 ani la 500 din 1000. Sunt cei de care știm că au mai multe avarii. Deci cumva o să scăpăm de 70-80% dintre avarii. Și asta se va simți. Da, gradual, se va simți mai bine în fiecare iarnă, cum deja se simte de 2-3 ani. Mircea Marian: Bandă unică... Nicușor Dan: Am făcut câteva, nu suficient. Am făcut Floreasca, Aviatorilor, cele pe care bucureștenii le știu. Nu am făcut suficient. De exemplu, sunt multe linii de tramvai pe care administrațiile anterioare au plantat iarbă și acolo e o operațiune relativ simplă, să pui asfalt ca să treci niște autobuze, care să meargă pe acolo. La fel, pe acești 50 de km de linie de tramvai, pe o parte importantă dintre ei o să poată să circule. Sunt trasee comune cu autobuzul și o să circule pe acolo. Astea sunt fără costuri, pentru că e deja linie de tramvai... Mircea Marian: Poliția vă ajută să impuneți respectarea acestor linii unice pentru transportul în comun? Nicușor Dan: Aici e o problemă, pentru că există poliția noastră locală, există poliții locale de sector și există poliția rutieră națională și din păcate nu există o subordonare ierarhică între ele. Când a fost lucrarea de la Podul Grant a fost nevoie de mai multe echipaje care să reglementeze diferite intersecții. Și am lucrat mai mult cu polițiile locale de sector, decât cu cei de la național”. „50 km linie tramvai costă 500 milioane euro” Primarul Capitalei a arătat și costurile uriașe ale dezvoltării liniei de tramvai, de aceea fiind necesar ca orașul să se împrumute. „Mircea Marian: Toată lumea promite spitale. Dumneavoastră de ce nu promiteți? Nicușor Dan: Noi am sperat...Am avut proiecte depuse pentru patru spitale. Mircea Marian: Noi sau renovare celor... Nicușor Dan: Noi. Pe PNRR a fost o listă scurtă, de 25, din care s-au selectat 12, ceva de genul ăsta. Și noi am prins doar un un singur corp nou pe PNRR, la Spitalul Obregia, pe care avem finanțarea deja. În rest, lucrăm la banca de țesuturi de la Spitalul Colentina. Am fost zilele trecute acolo. Niște corpuri ambulatorii la spitale pentru care am primit, de asemenea, finanțare europeană. La fel, lucrări de reabilitare a circuitelor. E nevoie de un spital nou... Mircea Marian: Un spital nou, de la zero... Nicușor Dan: Un spital nou este foarte, foarte scump. De exemplu, spitalul... Trebuie să te gândești la... Mircea Marian: ...500 de milioane, un miliard... Nicușor Dan: Da. Voiam să împart la pat.. Sunt bani pe care nu-i avem. Adică la bugetul pe care noi îl avem în acest moment..nu. Adică putem să lucrăm cu ce avem. Mircea Marian: Ce fonduri europene ați absorbit în 4 ani? Nicușor Dan: 2,1 miliarde de lei, 2,1 miliarde de lei cu tot cu fondurile naționale. Mircea Marian: Absorbiți, cheltuiți? Nicușor Dan: Da. Mircea Marian: Gradul de îndatorare cât este acum, al Capitalei? Nicușor Dan: Undeva 7-8%, da. Mircea Marian: Aveți dreptul la un 30%. Nicușor Dan: Sunt două legi și aici este o o problemă. Sunt două legi care trebuie evident, aplicate concomitent. Este una care spune 30% și alta care spune că toate municipiile reședințe de județ nu au voie să împrumute mai mult de 150 de milioane de lei. Chiar dacă e București, chiar dacă-i Zalău, Slobozia, Baia Mare, tot 150 milioane de lei. Singura excepție este pentru cofinanțare la proiecte europene unde nu există limită și de această prevedere o să uzăm și abuzăm, în sensul că 50 km linie tramvai costă cam 500 de milioane de euro, 250 de tramvaie costă cam 800 de milioane de euro, ele împreună costă împreună 1,3 miliarde și noi avem abia 300 de milioane de euro în programul operațional regional și vrem să ieșim în piață ca să împrumutăm 1.000.000.000 euro pentru ca să aducem tramvaie și să... Mircea Marian: Sub ce formă vă gândiți să ieșiți...? Nicușor Dan: Am avut deja o discuție cu B.E.I., care a zis că ne de 300 de milioane de euro. Am avut o discuție preliminară cu Banca Mondială, care e foarte interesată. Sunt foarte sigur că o să găsim banii ăștia pe piață”.

Cei mai bogați primari PSD și-au crescut, pe șest, salariile cu 30-50% Foto: Gândul
Eveniment

Cei mai bogați primari PSD și-au crescut salariile cu 30-50

Cei mai bogați primari PSD, printre care Olguța Vasilescu, Florentin Pandele și Robert Negoiță, și-au crescut, pe șest, salariile cu 30-50%, în 2023, când Ciolacu cerea austeritate. Datele apar în declarațiile de avere din 2024, completate la depunerea candidaturii. Pretextul de care aceștia au abuzat a fost că gestionează fonduri europene. Citește și: Înregistrări șocante în care o asistentă ATI de la Pantelimon îi spune directoarei cum au fost uciși 20 de pacienți în 48 de ore: „Le-au pus ser fiziologic, în loc de Nora” Legea permite majorarea indemnizațiilor primarilor și viceprimarilor care „implementează” fonduri europene cu „până al 50%”. Din datele publice, aceștia și-au mărit salariile spre limita maximă de 50%, deși, teoretic, puteau să se limiteze la mai puțin. În plus, din datele de pe site-ul primăriei Craiova, Olguța Vasilescu, după majorarea substanțială de 50% din 2023, și-a macrescut salariul, cu circa 15%, în 2024. Cei mai bogați primari PSD și-au crescut salariile cu 30-50% Cum au crescut salariile câtorva din cei mai bogați primari din PSD în anul fiscal 2023, potrivit declarațiilor de avere: Primarul Craiovei, Olguța Vasilescu, avea în 2022 164.268 de lei, net anual. În anul fiscal 2023, a sărit la 214.394 de lei, anual, net. Ea și soțul ei, care este europarlamentar, dispun de o avere uriașă, printre care o vilă de 332 mp în Craiova și un apartament la Bruxelles. Însă datele de pe site-ul primăriei arat că, în 2023, salariul ei brut lunar era de 28.080 lei, din care peste 9.000 de lei era sporul pentru fonduri europene. În martie 2024, acesta sărise la 32.603, din care peste 10.000 de lei era sporul pentru că gestiona fonduri UE. Primarul din Voluntari, Florentin Pandele, soțul Gabrielei Firea, avea în anul fiscal 2022 120.457 de lei, net, iar în 2023 a fost răsplătit cu 162.506 lei, net, anual. Familia are o avere declarată uriașă, doar bijuteriile și tablourile valorând peste 220.000 euro. Pandele este pensionar, beneficiind în anul fiscal 2023 de o pensie de 58.497 de lei. Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, avea în anul fiscal 2022 un salariu anual, net, de 185.000 de lei. În 2023, acesta crescuse la 232.000 de lei. Negoiță are datorii de circa 55 de milioane de euro către stat, dar deține și o avere imensă, printre care zeci de mii metri pătrați de teren în intravilan, la marginea Bucureștiului, și mai multe proprietăți imobiliare. Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, avea în 2022 un salariu net anual ușor peste 130.000 de lei. A ajuns la 197.000 de lei în 2023 - probabil cea mai mare creștere. Și Băluță are o avere imensă, doar dividendele de la firma soției fiind, în anul 2023, de 220.000 de lei. În București, el are o casă de 269 mp. Primarul din Alexandria, Victor Drăgușin, a sărit de la 164.000 de lei la 213.000 lei, salariu anual, net. Locuinta familiei Firea-Pandele În iunie 2023, DeFapt.ro a arătat că pesediștii care conduc consilii județene iau spor de 50% pentru că absorb fonduri europene, arată datele publice de pe site-urile acestor instituții. În schimb, Ilie Bolojan, președintele CJ Bihor, și Florin Birta, primarul din Oradea iau doar un spor de 25%, deși acest județ și acest oraș sunt campioane la absorbție.

Firea își asumă toate proiectele lui Nicușor Dan Foto: Facebook
Politică

Firea își asumă toate proiectele lui Nicușor Dan

Cum arată campania Gabrielei Firea, candidata PSD la funcția de edil șef al Capitalei: își asumă toate proiectele lui Nicușor Dan și neagă că ar fi lăsat primăria în faliment. În mai toate postările ei pe Facebook în care se referă la administrarea Bucureștiului, ea menționează că actualul primar i-a preluat realizările. Citește și: Administrația Zonei Libere Sulina, cuibușor de pesediști, inclusiv contabila de 75 de ani a organizației PSD. Regia, subordonată Consiliului Județean, un dezastru financiar În mai 2023, ea l-a acuzat pe Nicușor Dan că i-a „furat” un proiect. „Consilierii generali PSD vor depune o plângere penală pentru această minciună transmisă în documente oficiale!! Să ne explice autoritățile competente cum același proiect este «NEOPORTUN» când e propus de PSD și «oportun» când e al lor, copy-paste!”, a scris Firea. Firea își asumă toate proiectele lui Nicușor Dan Cu ce proiecte realizate de Nicușor Dan se laudă Gabriela Firea: Luni, 13 mai: „Adevărul despre cel mai mare proiect de mediu din țară! Stația de epurare Glina este un proiect fanion an administrației social-democrate în București! În mandatul meu ca primar general l-am deblocat”. Miercuri, 8 mai: „Am făcut ceva pentru transportul public bucureștean! Am înnoit fără precedent parcul auto: 400 de autobuze Euro 6 achiziționate și livrate, 130 de autobuze hibrid achiziționate și livrate, am atras finanțare europeană și organizat licitații pentru 100 de tramvaie, 100 de autobuze electrice, 100 de troleibuze”. 26 ianuarie: „1 miliard de euro fonduri europene au fost atrase de echipa social-democrată în București. Lucrul acesta trebuie să-l știe toți bucureștenii, cei care au uitat sau cei care au pierdut informația” Tot la 26 ianuarie, Firea a făcut un bilanț al proiectelor pe care ea le-ar fi început, printre care „280 de milioane de euro pentru reparații la țevile vechi de termoficare” sau „70 de milioane de euro pentru noi rețele de apă și canalizare” Firea a dublat suma atrasă în realitate Factual.ro a arătat că Gabriela Firea nu a atras 1 miliard de euro în mandatul său la Primăria Capitalei, ci cel mult jumătate din această sumă. Conform datelor obținute de la Primăria Municipiului București (PMB), cuantumul sumelor brute atrase din contracte semnate în perioada 2016-2019, adică în mandatul Gabrielei Firea, a fost de aproximativ 544 de milioane de euro. Prin POIM (Programul Operaţional Infrastructura Mare) şi POR (Programul Operaţional Regional) au fost făcute plăți în valoare de aproximativ 45 mil. euro, respectiv 9.850 de euro, în timpul mandatului Gabrielei Firea. Totodată, în perioada octombrie 2020 – noiembrie 2023, timp în care la conducerea PMB se afla Nicușor Dan, plățile efectuate prin cele două proiecte de fonduri europene au fost de aproximativ 33 de milioane de euro prin POIM și de circa 71 de milioane de euro prin POR – un total de 104 milioane de euro.

Primăria București, grad de absorbție a fondurilor europene dublu față de Robert Negoiță
Politică

Primăria București, absorbție a fondurilor europene dublu Negoiță

Primăria București, condusă de Nicușor Dan, grad de absorbție a fondurilor europene dublu față de primăria lui Robert Negoiță, triplu față de Băluță și de peste patru ori mai mult ca Piedone, arată datele ministerului de Finanțe, publicate de Ziarul Financiar. Citește și: PSD a vrut să facă primar în Călinești, Argeș, un fost peremist care a făcut pușcărie pentru contrabandă cu alcool și în 2022 a fost reținut pentru că a hărțuit sexual o tânără de 21 de ani Primăria București, absorbție a fondurilor europene dublu față de Robert Negoiță Potrivit ZF, gradul de absorbție a fondurilor UE a fost, la nivelul Primăriei Municipiului București (PMB) a fost de 57,4%: primăria a dispus, în perioada 2020 - T1/2024 de suma de 3,93 miliarde de euro și a cheltuit efectiv 2,26 miliarde de euro. Primăria Sectorului 3, unde primar este Robert Negoiță (PSD), a avut un grad de absorbție de 27,4%, adică dintr-un program de 2,07 miliarde euro a absorbit numai 566 de milioane de euro. Primăria Sectorului 4: grad de absorbție 18,5%. Această primărie, condusă de Daniel Băluță, a avut o programare de 4,64 miliarde euro în perioada 2020 - T1/2024, mai mult decât PMB, dar a lăsat necheltuiți circa 3,8 miliarde euro, adică aproape cât toți banii primăriei Capitalei. La primăria Sectorului 5, fieful lui Cristian Popescu Piedone, gradul de absorbție a fost de doar 13,9%, adică s-au atras fonduri europene de doar 27,78 milioane lei din programul de 199,56 milioane euro. Primăria Sectorului 1, condusă de Clotilde Armand, a avut cea mai mică alocare, de doar 95,61 milioane d eeuro, și a atras 10,54 milioane, adică circa 11%. Însă acest sector a fost marcat de blocajul permanent între consiliul local, dominat de alianța PSD-PNL, și edilul-șef. Pe de altă parte, primăria Sectorului 2, condusă de useristul Radu Mihaiu, a avut o alocare extrem de mică, de 504 milioane de euro, dar a reușit să consume 37,6% - cel mai ridicat grad de absorbție între cele șase sectoare. Tabel: Ziarul Financiar Sectorul 6, unde primar este liberalul Ciprian Ciucu, cu o alocare de 1,3 mld. euro, a cheltuit doar 0,3 mil. euro, adică un grad de realizare de 19%.

200 milioane euro ca să diminueze riscurile incendiilor în spitale Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

200 milioane euro ca să diminueze riscurile incendiilor în spitale

Statul român a avut 200 milioane de euro la dispoziție ca să diminueze riscurile incendiilor în spitale, după dramele de la Piatra Neamț sau insitutul Matei Balș din București, dar a înregistrat un eșec major, întrucât nici un proiect important nu a fost finalizat și s-au cheltuit doar o treime din bani, arată Context.ro. Citește și: CEO-ul Gabriel Resources, afaceri personale de zeci de milioane cu statul român. În ultimii ani, a încheiat peste 500 de contracte cu instituții și companii publice Acest site scrie că fondurile europene au fost puse la dispoziția autorităților din 2021 și, de atunci, peste jumătate din proiecte nu au ajuns la 15%. Doar șase spitale au reușit să-și instaleze alarme antiincendiu. Context amintește că, în decembrie 2020, la Institutul de Psihiatrie Socola, un pacient a murit în urma unui incendiu. Bărbatul de 33 de ani era încuiat în camera în care a pornit focul, iar clădirea nu avea senzori de fum. Salvatorii au fost alertați prea târziu și nu l-au putut salva. 200 milioane euro ca să diminueze riscurile incendiilor în spitale În ceea ce privește proiectele de 200 de milioane de euro din fonduri europene pentru reabilitarea rețelelor electrice și a instalațiilor de oxigen din peste 100 de unități medicale, Context.ro arată că: „Contracte de 19 milioane de euro au fost încheiate cu o firmă conectată la omul care ar fi mituit-o pe Sorina Pintea, fost ministru al Sănătății”. „Doar 6 spitale au finalizat lucrările. În 23 de cazuri, stadiul lucrărilor a trecut de 75%”, mai scrie acest site. La Spitalul Județean Piatra Neamț, unde 10 pacienți internați în secția de terapie intensivă a Spitalului Județean de Urgență Neamț au murit într-un incendiu în toamna anului 2020, contractul de finanțare pentru “Reabilitare, modernizare și extindere infrastructură de fluide medicale, instalații electrice, instalații de ventilație și climatizare pentru creșterea securității la incendiu în cadrul Spitalului Județean de Urgență Piatra Neamț” avea la dispoziție două milioane de euro. Opt luni după semnarea contractului Consiliul Județean a închis proiectul. „Contractul a fost reziliat, spun autoritățile, pentru că era nevoie de actualizarea documentației tehnico-economice, iar această actualizare ar fi însemnat penalizări financiare. Șapte salariați ai Consiliului Județean Neamț au făcut parte din echipa de implementare a acestui proiect. Nici cât de veche este instalația electrică din spital nu știu cei care au ratat ocazia modernizării, pentru că nu au primit toate actele”, scrie Context.ro. Puteți citi aici întreaga anchetă „Operațiune eșuată. Cu fonduri europene de 200 de milioane de euro, autoritățile nu au reușit să rezolve problema spitalelor în care pacienții ard de vii” S-au cheltuit însă 22.000 de euro pentru un studiu de fezabilitate.

Cum au sifonat niște fermieri fonduri europene de 700.000 de euro Foto: Facebook
Eveniment

Cum au sifonat niște fermieri fonduri europene de 700.000 de euro

Fraudă cu oi care nu existau: cum au sifonat niște fermieri din Timiș, ajutați de medicii veterinari, fonduri europene de 700.000 de euro. DNA i-a trimis, azi, în judecată pe administratorul unei societăți comerciale, doi medici veterinari, un avocat și un funcționar de la Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură care obținuseră subvenții de nu mai puțin de 3,5 milioane de lei pentru oi care existau doar pe hârtie. Citește și: Post controlat de Dan Voiculescu va plăti 75.000 de lei daune morale către manelistul Culiță Sterp, pentru o știre falsă. Și televiziunea lui Sebastian Ghiță, RTV, are de achitat 100.000 de lei În decembrie 2023, DNA l-a trimis în judecată pe directorul Cooperativei Agricole Hăşmaşul din Dămuc, judeţul Neamţ, pentru fraude cu subvenții APIA în valoare de 367.000 de euro. În noiembrie 2023, DNA îl trimitea în judecată pe preşedintelui Asociaţiei Crescătorilor de Taurine Stânişoara din Pipirig. Cu documente în care au fost înscrise date false, între 2016 şi 2020, inculpatul ar fi obţinut fonduri nerambursabile în valoare de 3.125.910 lei (peste 625.000 de euro). Cum au sifonat niște fermieri fonduri europene de 700.000 de euro DNA descrie, într-un comunicat, mecanismul fraudei din Timiș, cu oi declarate fictiv. „În perioada 2018-2021, inculpații fermieri, menționați mai sus, ar fi depus la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) mai multe documente în care ar fi fost consemnate date false (referitoare la numărul de ovine pe care l-ar fi deținut) în scopul de a obține în mod injust sume de bani în cadrul schemelor de plată. Aceștia ar fi beneficiat de ajutorul celor doi medici veterinari care ar fi întocmit în fals mai multe documente din care ar fi reieșit că dețineau un număr mai mare de ovine decât aveau în realitate și care s-ar fi și pus de acord cum să procedeze pentru a nu se constata nereguli cu ocazia unui control ce ar fi putut conduce la pierderea subvențiilor. De asemenea, inculpatul M.V.C., administrator al SC CIPRI HOD MV SRL, ar mai fi beneficiat și de ajutorul inculpatei Martin Rosana-Mihaela, funcționar public în cadrul APIA, care l-ar fi îndrumat cum să procedeze pentru a îndeplini cerințele de eligibilitate, privind încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha în cazul pajiștilor permanente. Prin demersurile menționate mai sus, au fost obținute pe nedrept fonduri europene în valoare totală de 3.505.143 lei”, explică procurorii anticorupție.

Noi frustrări ale Gabrielei Firea, înainte de Crăciun Foto: Instagram
Politică

Noi frustrări ale Gabrielei Firea, înainte de Crăciun

Noi frustrări ale Gabrielei Firea, înainte de Crăciun: noile tramvaie și autobuze din București, precum și lucrările la termoficare se fac pe banii atrași de ea, când era primar, scrie fostul edil-șef al Capitalei, pe Facebook. Citește și: Nicuşor Dan: Licitaţie pentru reabilitarea a 21 de kilometri cale dublă de rulare pentru tramvaie. Contract de peste 170 de milioane de euro Însă, pe pagina ei personală de pe această rețea de socializare, mesajul a strâns doar 75 de like-uri în peste două zile, din care peste 10% erau hohote de râs. Capitala a achiziționat recent 100 de troleibuze moderne, 100 de autobuze electrice și 70 de tramvaie noi. Noi frustrări ale Gabrielei Firea, înainte de Crăciun „Tramvaiele și autobuzele moderne sunt din banii europeni atrași de echipa social democrată pe care am coordonat-o, așa cum și reparațiile la termoficare se fac din fondurile nerambursabile pe care tot noi le-am obținut. E bine ca bucureștenii să știe adevărul! (...) Toate tramvaiele noi, autobuzele hibride, autobuzele electrice pe care bucureștenii le folosesc zilnic au fost cumpărate cu bani europeni”, a scris Firea, pe Facebook. Oficial, Firea este candidatul PSD la primăria București, în pofida implicării numelui ei în scandalul „azilurilor groazei”. Citește și: Primă de Crăciun de 24.000 de lei pentru obscurul director al unui institut „de cercetare”care câștigă, lunar, 30.000 lei, brut. Directorul a candidat pentru PSD „Anul trecut am fost anunțată de partid drept candidat la Primăria Capitalei și chiar era în discuție varianta de a fi candidatul coaliției PSD-PNL. Dacă între timp cineva s-a răzgândit, vom afla pe parcurs”, spunea ea în septembrie.

România solicită, prin Dan Motreanu, încă un an pentru a absorbi fondurile europene Foto: Facebook
Eveniment

România solicită un an a absorbi fondurile europene

România solicită încă un an, până la mijlocul lui 2025, pentru a absorbi fondurile europene de „coeziune”, anunță europarlamentarul PNL Dan Motreanu. Într-o postare pe Facebook, pe pagina PNL, el spune că „prelungirea cu încă un an, până la jumătatea anului 2025, a termenului de utilizare a fondurilor europene din Politica de Coeziune a exercițiului financiar 2014-2020 este una din priorităților mele în Parlamentul European”. Potrivit lui Motreanu, comisarul european pentru Coeziune și Reforme, Elisa Ferreira, „a răspuns afirmativ” acestei propuneri. Citește și: EXCLUSIV Rețeaua Truică – Dimofte, devoalată de ex-soțul judecătoarei cu avere nejustificată de 30 de milioane de lei. Dimofte, verificat de CNSAS pentru legături cu Securitatea Rata de absorbție efectivă: 79,6% Ultimele date publicate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) privind gradul de absorbție a fondurilor europene sunt din 29 septembrie. La acel moment „rata de absorbție curentă” a fondurilor destinate politicilor de coeziune, care include sumele solicitate la plată, era de 79,6%. În ceea ce privește rata de absorbție efectivă - adică sumele plătite României - aceasta era de 69,81%. Totalul sumelor primite de la UE, care includ prefinanțările, era de 20,3 miliarde de euro, respectiv 84,3% din alocare. Dacă propunerea lui Motreanu nu este adoptată, autoritățile române ar avea doar trei luni ca să atragă încă 16% din fonduri, respectiv circa 3,7 miliarde de euro. România solicită încă un an pentru a absorbi fondurile europene „În intervenția pe care am avut-o în cadrul dezbaterii din Parlamentul European privind Politica de Coeziune Post 2027, am solicitat comisarului european pentru Coeziune și Reforme, Elisa Ferreira, să susțină aceste propuneri, iar aceasta a răspuns afirmativ.â De asemenea, aceasta a afirmat că susține și propunerea pe care am făcut-o ca raportor din partea PPE (#EPP) ca banii prevăzuți de noul program european STEP (platforma de Tehnologii Strategice pentru Europa) să fie utilizați doar în țările din UE cu PIB-ul sub media Uniunii, categorie din care face parte și România. În acest fel, companiile capabile sa dezvolte tehnologiile moderne STEP vor fi atrase în regiuni în care acestea nu s-ar extinde astfel. Suma alocată pentru STEP este de zece miliarde de euro, iar Parlamentul European solicită alocarea a încă trei miliarde de euro. Comisarul european a subliniat importanța acestei abordări având în vedere că statele cu PIB-ul sub media UE dispun de capacități limitate de a oferi ajutoare de stat. Politica de coeziune este principalul vehicul de investiții al Uniunii Europene. Circa o treime din bugetul european este alocată pentru sprijinirea regiunilor mai puțin dezvoltate și pentru susținerea inovației și a firmelor mici și mijlocii. România va primi în total 31,5 miliarde de euro prin Politica de coeziune în perioada 2021-2027”, a afirmat Motreanu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră