duminică 30 martie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: fonduri europene

24 articole
Politică

Boloș recunoaște că România a îndeplinit doar 14% din PNRR și este pe locul patru de la coada UE

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, recunoaște că România a îndeplinit doar 14% din PNRR și este pe locul patru de la coada UE. În acest moment, din PNRR, 9,2 miliarde sunt în ţară, din care 4 miliarde de euro sunt plătiţi pentru implementarea investiţiilor şi diferenţa se găseşte în celebrul buffer, la Banca Naţională a României, a mai arătat el. Citește și: EXCLUSIV Șomeră cu Porsche Cayenne, simpatizantă PNL, fostă secretară în Germania, angajată consilier superior la Ministerul Energiei România a îndeplinit doar 14% din PNRR  „Deci, din total, 14% ne-am îndeplinit până în prezent. Acesta este un clasament. Sub noi mai există Bulgaria, Ungaria, care au avut problemele pe care le ştim, şi Polonia”, a arătat demnitarul. Însă, întrebat câţi bani ar trebui să intre anul acesta, Boloş a spus că sunt așteptați 10 miliarde de euro. „Lecţia PNRR-ului şi filozofia PNRR-ului spune foarte clar: Nu-ţi faci reformele, plăteşti un cost foarte scump”, a arătat el. „Exemplul cel mai simplu este cel legat de AMEPIP, cu o procedură administrativă pentru care ţi se blochează 400 de milioane de euro, de ce? Pentru că e o procedură de respectat pentru numirea conducerii unei instituţii. În timp ce noi ne luptăm ca să facem economii de cheltuială, reducem posturi pe la ministere, dar înseamnă, ca şi economie de cheltuială, foarte puţin în raport cu aceste costuri usturătoare ale neîndeplinirii reformelor, care înseamnă miliarde de lei. Deci, discutăm de viitorul ţării şi de sursele de finanţare pentru proiectele strategice de infrastructură, care dezvoltă România pentru următorii 50 de ani”, a mai arătat demnitarul.  AMEPIP este o instituţie în subordinea guvernului şi în coordonarea prim-ministrului, prin Secretariatul General al Guvernului (SGG). AMEPIP a devenit operaţională în martie 2024. În luna iulie 2024, conducerea agenţiei, respectiv preşedintele Mihai Precup şi vicepreşedinţii Ciprian Hojda şi Victor Moraru, a demisionat în urma neregulilor semnalate de Comisia Europeană privind procedura de selecţie a acestora. Procesul de numire a conducerii AMEPIP este legat de unul dintre jaloanele pe care România nu le-a îndeplinit pentru a primi cea de-a treia cerere de plată din PNRR. Pentru a fi îndeplinit acest jalon, în valoare de 400 milioane de euro, trebuie desfăşurat un proces corect de recrutare şi selecţie, explica Ziarul Financiar. 

Boloș recunoaște că România a îndeplinit doar 14% din PNRR Foto: Facebook
Valoarea fondurile europene primite de România a trecut de pragul de 100 de miliarde de euro Foto: Asociația Pro Infrastructura
Economie

Valoarea fondurilor europene primite de România a trecut de pragul de 100 de miliarde de euro

Valoarea fondurilor europene primite de România a trecut de pragul de 100 de miliarde de euro, anunță ministrul Marcel Boloș pe Facebook.  „Cine este interesat de banii UE? România este bogată, eu nu am nevoie de banii lor. Poporul român îl are pe Dumnezeu. Deci nu ne interesează. Independența unei țări vine din capacitatea de a se finanța singură”, a spus recent Călin Georgescu într-o discuție cu Natalia Morari, o fostă candidată la alegerile din Republica Moldova. Valoarea fondurile europene a trecut de 100 miliarde euro Datele publice, de pe site-ul ministerului de Finanțe, arată că România a contribuit lșa bugetul UE - până la final de ianuarie 2025 - cu puțin sub 33 de miliarde de euro, deci beneficiul net este de circa 67 de miliarde de euro. „𝐃𝐞 𝐥𝐚 𝐚𝐝𝐞𝐫𝐚𝐫𝐞, 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚 𝐚 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐢𝐭 𝐩𝐞𝐬𝐭𝐞 𝟏𝟎𝟎 𝐝𝐞 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐚𝐫𝐝𝐞 𝐝𝐞 𝐞𝐮𝐫𝐨 𝐝𝐢𝐧 𝐟𝐨𝐧𝐝𝐮𝐫𝐢 𝐞𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐧𝐞, 𝐯𝐚𝐥𝐨𝐚𝐫𝐞 𝐛𝐫𝐮𝐭𝐚̆ (...) Cifra spune foarte multe, valoarea investițiilor realizate este aproximativ egală cu valoarea PIB-ului la momentul aderării. Dacă suntem inconștienți, blamăm blocul european, dar faptul că ne aflăm în cel mai bun moment al dezvoltării țării noastre este un lucru care se datorează apartenenței la comunitatea europeană și NATO. Ce au adus banii aceștia concret: În infrastructură, aproape 900 km de autostrăzi și drumuri expres au fost construiți în ultimele două decenii. Peste 2 milioane de români au fost conectați la rețeaua de canalizare. Peste 100.000 de companii au primit granturi pentru dezvoltare. Mii de școli și spitale au fost renovate, dotate sau extinse. S-au creat locuri de muncă stabile și s-au atras investiții noi”, a scris Boloș pe Facebook. 

Comisia Europeană a criticat dur guvernul Ciolacu, care riscă să rateze PNRR
Politică

Comisia Europeană a criticat dur guvernul Ciolacu, care riscă să rateze 10 miliarde de euro din PNRR

Comisia Europeană a criticat dur guvernul Ciolacu, care riscă să rateze 10 miliarde de euro din PNRR. Criticile au fost lansate în cadrul unei reuniuni a Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR, la care au participat și reprezentanții Comisiei Europene. Citește și: Călin Georgescu s-a prăbușit la cotele pariurilor de pe Polymarket, fiind depășit de Nicușor Dan Guvernul a ținut însă secrete aceste critici. Informația apare într-un document al Consiliului Fiscal. Comisia Europeană a criticat dur guvernul Ciolacu, care riscă să rateze PNRR „În cadrul reuniunii Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR, din 12 februarie 2025, la care au participat reprezentanții CE, Guvernul României a fost supus unor critici severe din partea CE pentru restanțele în implementarea PNRR, cu precizarea că România riscă să piardă 10 mld. euro din fondurile europene alocate prin PNRR.   În acest context, oficiali ai MIPE au supus discuției cu reprezentanții CE revizuirea PNRR, vizând patru obiective esențiale: mutarea de pe segmentul împrumut pe cel de grant a proiectelor cu un ritm susținut de implementare; creșterea eficienței utilizării fondurilor prin acordarea de prioritate proiectelor aferente eficienței energetice și digitalizării; reprogramarea termenelor de implementare pentru investiții către finele perioadei de implementare a PNRR (31 august 2026); revizuirea țintelor asumate acolo unde există riscuri evidente de neimplementare”, arată Consiliul Fiscal.  Dar chiar Consiliul Fiscal își exprimă îndoielile că PNRR mai poate fi implementat. „Acest nivel scăzut al realizărilor pe o perioadă de patru ani în raport cu termenul de finalizare a tuturor jaloanelor și țintelor aferente PNRR (până la finele lunii decembrie 2024 doar 14% din jaloane și ținte fuseseră îndeplinite) face improbabilă recuperarea întârzierilor în doar un an și jumătate. Această posibilitate implică pierderea unor sume semnificative de bani europeni și nerealizarea unor importante reforme și programe de investiții care ar fi putut contribui la menținerea României pe traiectoria unei dezvoltări sustenabile”, arată Consiliul.  În plus, dacă banii din PNRR nu vor fi atrași, guvernul va trebui să acopere din fonduri proprii contractele aflate în derulare, ceea ce va afecta deficitul bugetar.  Până acum, rata de absorbție efectivă a PNRR este de 20%, mai scrie CF. 

Guvernul Ciolacu II, dezastru mai mare decât precedentul Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Guvernul Ciolacu II, dezastru mai mare decât precedentul la absorbția fondurilor europene

Guvernul Ciolacu II, dezastru mai mare decât precedentul la absorbția fondurilor europene: zero pe linie, în ianuarie, în atragerea aceștor bani, pe cele mai importante linii de finanțare. Citește și: Postare virală a lui Traian Băsescu despre „șarlatanul” Georgescu: „A reușit cea mai incredibilă performanță” Guvernul Ciolacu II, dezastru mai mare decât precedentul Datele sunt oferite de ministerul de Finanțe. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) nu a mai publicat informații privind absorbția fondurilor din 20 decembrie, adică înainte ca Marcel Boloș (PNL) să preia acest portofoliu de la Adrian Câciu (PSD).  Unde nu s-a atras nici un ban în prima lună din ianuarie 2025, deși atât PNRR, cât și fondurile de coeziune, ar fi trebuit să absoarbă acum în ritm accelerat.  Dezastrul din ianuarie este în contrast cu uriașele sume pe guvernul Ciolacu II a planificat să le atragă în 2025: zero euro din fonduri PNRR, guvernul și-a planificat să aducă la buget peste 4,1 miliarde de euro zero euro din fonduri structurale și de coeziune, unde guvernul speră să atragă 4,7 miliarde de euro în 2025 zero fonduri pentru dezvoltare rurală și pescuit. Program 2025: 711 milioane de euro zero fonduri pe programul „Asistență de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei (ReactEU)”. Program 2025: zero euro, dar tot programul are o valoare de 1,5 miliare euro „Estimăm o creștere economică de 2,5% în acest an bazată pe investiții și atragerea de fonduri europene”, spunea, la 19 februarie, premierul Marcel Ciolacu. 

Italian, condamnat la Iași pentru fraudă (sursa: Ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Fraudă cu fonduri europene la Iași: un italian condamnat

Italian, condamnat la Iași pentru fraudă. Un cetățean italian a fost condamnat la Iași pentru fraudarea unui proiect de investiții, prin care a prejudiciat bugetul european cu 500.000 de lei. Italian, condamnat la Iași pentru fraudă Firma sa a raportat un drum mai lat decât cel construit în realitate, iar primăria beneficiară a efectuat plata fără verificări riguroase. Citește și: Minciună a Ministerului de Externe, care a anunțat un „schimb de opinii concentrat” între Hurezeanu și ambasadorul Grenell Prejudiciul a fost recuperat din fondurile primăriei, ceea ce a permis inculpatului și complicilor români să evite consecințe financiare majore. Dosarul scoate la iveală vulnerabilități în gestionarea fondurilor europene și lipsa controalelor stricte la nivel local. Continuarea, în Ziarul de Iași

Bilanț catastrofal al absorbției fondurilor europene Foto: Inquam/Malina Norocea
Politică

Bilanț catastrofal al absorbției fondurilor europene

Un document oficial al ministerului de Finanțe prezintă un bilanț catastrofal al absorbției fondurilor europene în 2024: guvernul Ciolacu I a atras 7,5% din cât își planificase din PNRR și circa 30% din fondurile de coeziune. Citește și: Simion, poză ridicolă în palton și cu fular, lângă președintele Camerei Reprezentanților SUA, care este la costum: „I just had a great conversation” În total, guvernul Ciolacu a ratat absorbția a cel puțin cinci miliarde de euro. Bilanț catastrofal al absorbției fondurilor europene Din PNRR, guvernul Ciolacu a primit doar 288 de milioane de euro, față de 3,65 miliarde de euro, cât singur „estimase”. Este vorba de un rest de plată din tranșa doi. Cererea de plată pentru tranșa trei a fost depusă în decembrie 2023 și nu a fost aprobată nici acum. Dintre țările care au depus cereri de plată în decembrie 2023, România este singura care nu și-a primit banii, nici măcar parțial. Fostul ministru al Fondurilor Europene Cristian Ghinea a susținut, azi, că: „Banii nu au fost încă virați, iar Comisia analizează posibilitatea de a suspenda o nouă sumă de bani după ce România a făcut modificări la jalonul privind pensiile speciale. Una dintre regulile PNRR este ca jaloanele considerate îndeplinite să nu fie modificate”. Catastrofală este și situația absorbției fondurilor de coeziune alocate în exercițiul financiar 2021-2027: guvernul estimase rambursări de 2,1 miliarde de euro și a primit doar 618 milioane de euro. De altfel, datele ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene arată că, până al 20 decembrie, programe precum cele pentru Sănătate, Tranziție Justă sau Incluziune și Demnitate Socială nici măcar nu depuseseră vreo cerere de plată din fondurile de coeziune.

Ungaria pierde un miliard de euro (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Ungaria pierde un miliard de euro

Ungaria pierde un miliard de euro. Ungaria a pierdut oficial 1 miliard de euro din fondurile europene, înghețate din cauza încălcărilor statului de drept. Aceasta este o premieră în Uniunea Europeană, anunțată de Comisia Europeană. Ungaria pierde un miliard de euro În primăvara anului 2022, Bruxelles-ul a activat mecanismul de condiționalitate împotriva Ungariei, procedură ce permite suspendarea unor livrări de fonduri europene. Citește și: Guvernul protejează ciocoii bugetarilor: judecătoare de la ÎCCJ, două apartamente în Emiratele Arabe, ia diurnă de 75.000 lei Printre principalele îngrijorări se numărau lipsa transparenței și controlului în utilizarea bugetului UE și probleme în atribuirea contractelor publice. Reforme insuficiente Deși Ungaria a implementat anumite reforme, acestea nu au fost suficiente pentru deblocarea completă a fondurilor. În prezent, 19 miliarde de euro rămân înghețate, în timp ce prima tranșă, de 1,04 miliarde de euro, a expirat la finalul anului 2024. Criticile Comisiei Europene Într-un raport publicat în iulie, Comisia Europeană a evidențiat încălcări persistente ale normelor democratice de către Ungaria, printre care corupția și lipsa de independență a media. De asemenea au fost criticate conflictele de interese și probleme legate de finanțarea politică. Promisiunile lui Viktor Orban Prim-ministrul Viktor Orban a declarat că va lupta pentru a proteja fondurile europene, pe care le consideră dreptul Ungariei. El a acuzat Uniunea Europeană că încearcă să „ia banii ungurilor prin diverse mijloace”. În decembrie, Orban a amenințat cu blocarea bugetului multianual al UE. Apel pentru alegeri anticipate în Ungaria În contextul acestei crize, Peter Magyar, principalul rival politic al lui Orban, a făcut un apel la devansarea alegerilor legislative programate pentru 2026. „Timpul presează. Să aducem acasă miliardele pe care ni le datorează Uniunea Europeană,” a declarat Magyar în mesajul său pentru 2025, pledând pentru evitarea unui an pierdut inutil. Implicații pentru viitorul Ungariei Pierderea fondurilor europene subliniază tensiunile tot mai mari dintre Bruxelles și Budapesta. În timp ce guvernul ungar încearcă să-și apere poziția, apelurile pentru schimbare politică se intensifică, punând presiune pe leadership-ul actual.

Guvernul își recunoaște eșecul: a ratat banii europeni Foto: facebook Adrian Caciu
Eveniment

Guvernul își recunoaște eșecul: a ratat banii europeni

Guvernul își recunoaște eșecul: în trimestrul III a ratat o treime din banii europeni pe care spera să-i aducă la buget: ministerul de Finanțe raportează un „grad de realizare de 67,9% a programului trimestrial” în ceea ce privește sumele primite de la Uniunea Europeană. În termeni nominali, cabinetul Ciolacu a ratat absorbția a peste 500 de milioane de euro, comparativ cu obiectivele pe care singurul și le asumase. Citește și: ANALIZĂ Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție, care vor ajunge la astronomica sumă de șase miliarde de lei Comparativ cu trimestrul al treilea al anului precedent sumele nerambursabile primite de la Uniunea Europeană au înregistrat o scădere cu 50,7%, mai arată acest minister într-un document oficial. Guvernul își recunoaște eșecul: a ratat banii europeni Cel mai mare eșec este nu în absorbția PNRR, ci a fondurilor alocate pentru exercițiul bugetar 2021-2027. „Sumele primite de la Uniunea Europeană aferente proiectelor finanțate atât din cadrul financiar 2014-2020 dar și sumele aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027, cât și cele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR încasate în trimestrul al treilea al anului 2024, au fost în sumă de 5,37 miliarde lei (0,3% din PIB), corespunzător unui grad de realizare de 67,9% a programului trimestrial. Nerealizarea veniturilor programate pentru perioada analizată s-a datorat evoluției slabe a sumelor atrase aferente perioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027 (53,6%) și a sumelor aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR (73,0%)”, explică un raport al ministerului de Finanțe. În ceea ce privește cheltuielile cu fonduri europene, ele au fost realizate, în trimestrul III din 2024, în procent de doar 72,9%. „Comparativ cu trimestrul III 2023 plățile pentru proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile s-au redus cu 41,1%, iar ca procent în PIB s-au redus cu 0,3 puncte procentuale de la 0,8% din PIB în al treilea trimestru al anului 2023 la 0,5% din PIB în perioada analizată”, arată Finanțele.

Document al Finanțelor demontează minciunile lui Câciu Foto: Facebook
Eveniment

Document al Finanțelor demontează minciunile lui Câciu

Un document al Finanțelor demontează minciunile lui Câciu: zero absorbție din fondurile de coeziune oferite de bugetul UE 2021-2027 la 31 august, sunt planficați să fie atrași 2,5 miliarde euro în 2024. Documentul arată ce fonduri europene a atras România de la primirea în UE, pe diferite categorii de programe. Citește și: Nicușor Dan taie avântul lui Băluță: „Planșeul Unirii nu este pericol public”. Surse: edilul PSD vrea avansul la lucrări, în campanie „Guvenul Ciolacu a deblocat absorbtia de fonduri europene 2021-2027 și a demarat, cu o viteza de peste 10 ori mai mare decât în trecut contractarea și implementarea proiectelor din fonduri structurale și de coeziune din exercițiul financiar 2021-2027”, susținea ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, ieri, într-o postare pe Facebook. Document al Finanțelor demontează minciunile lui Câciu Astfel, din așa numitele „Fonduri structurale si de coeziune (FSC)”, oferite în „Cadrul Financiar Multianual CFM) 2021-2027”, Finanțele au consemnat zero rambursări și=n perioada 2021-2023, și în 2024, pnă la 31 august. Din aceste programe au fost încasate doar avansurile de 1,4 miliarde d eeuro, din totalul de 30,9 miliarde de lei. Un alt eșec major este la Fondurile pentru Dezvoltare Rurală și pescuit unde, din nou, s-au încasat doar avansuri, dar rambursările sunt zero. Finanțele speră că în acest an vor încasa 510 milioande euro, din totalul de 5,2 miliarde de euro. Documentul Finanțelor confirmă că Guvernul estima că va primi, în 2024, 3,65 de miliarde de euro din PNRR, dar a încasat numai 288 de milioane de euro - un rest de plată din tranșa II. Câciu se lăuda, ieri, cu „de la zero plăți făcute la peste 1,4 miliarde euro deja plătite doar pe programele din Coeziune”, dar se poate onserva că acesta este avansul, primit automat de statele care beneficiază de aceste programe.

Ciolacu a blocat absorbția fondurilor europene, susține Siegfried Mureșan Foto: Facebook
Politică

Ciolacu a blocat absorbția fondurilor europene

„Prim-ministrul Marcel Ciolacu trebuie să ne spună de ce a blocat absorbția fondurilor europene acum, când România ajunsese la o capacitate record de absorbție”, l-a acuzat europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan pe liderul PSD. Citește și: Guvernul a tăiat 16 miliarde lei din cheltuielile cu PNRR și a crescut cu 18 miliarde de lei cheltuielile cu salariile bugetarilor. Consiliul Fiscal atrage atenția asupra riscurilor majore Mureșan a scris, pe Facebook, că rata de absorbție a fondurilor de coeziune din exercițiul financiar european 2021 - 2027, iar aceasta „este strict o problemă de voință politică, nu de capacitate instituțională”. Ciolacu a blocat absorbția fondurilor europene „Prim-ministrul Marcel Ciolacu a blocat absorbția de fonduri europene Guvernul condus de prim-ministrul Marcel Ciolacu nu a reușit să atragă niciun euro din fondurile structurale și de coeziune care sunt alocate României din exercițiul financiar european 2021 - 2027. Deși ne aflăm la jumătatea exercițiului, singurii bani pe care i-a încasat țara noastră sunt reprezentați de prefinanțare: adică acele sume modice pe care România le primește automat în cont la începutul fiecărui an fără ca guvernul să trebuiască să facă ceva. Blocajul absorbției este strict o problemă de voință politică, nu de capacitate instituțională. România a demonstrat în ultimii ani că are capacitatea de a absorbi fonduri europene în ritm rapid. În 2022 și 2023, în timpul guvernului condus de prim-ministrul Nicolae Ciucă, România a absorbit sume record din fondurile europene alocate țării noastre în exercițiul financiar anterior. În 2022, am avut o absorbție de 5,9 miliarde de euro, iar în 2023 a fost de 6 miliarde de euro. Prim-ministrul Marcel Ciolacu trebuie să ne spună de ce a blocat absorbția fondurilor europene acum, când România ajunsese la o capacitate record de absorbție”, a scris Mureșan. De altfel, chiar Consiliul Fiscal arăta, acum două zile: „Absorbția de fonduri europene în primele 8 luni din anul 2024 s-a limitat la rambursări însumând circa 2,5 mld. euro din CFM 2014-2020 (beneficiind de Regula N+3). În cazul CFM 2021-2027, rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune era zero la nivelul lunii august 2024, iar în privința PNRR, cererea de plată nr. 3 depusă în decembrie 2023, în valoare de circa 2 mld. euro, se găsește încă în curs de evaluare de către CE. Aceasta relevă slăbiciuni instituționale în atragerea și absorbția fondurilor europene”.

România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009, avertizează Consiliul Fiscal
Economie

România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009

Consiliul Fiscal, cel mai dur avertisment către Ciolacu: România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009, se arată în „Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul primei rectificări a bugetului general consolidat pe anul 2024”. Citește și: România va fi pedepsită dur fiindcă Guvernul n-a trimis la Bruxelles planul de reducere a deficitului bugetar – Cîțu România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009 Întreaga opinie este marcată de critici neobișnuit de dure către Executiv: se sugerează că declarațiile lui Ciolacu, care susține că deficitul se datorează „investițiilor”, este o minciună și se arată că absorbția fondurilor europene este catastrofală. „Piețele financiare pot «îngheța» din nou, din varii motive, iar țările care sunt prinse pe picior greșit (deficite mari) plătesc scump. România a mai trecut printr-un episod amar ca urmare a efectelor crizei financiare din 2008-2009”, arată Consiliul Fiscal (CF). Instituția, condusă de Daniel Dăianu (PNL), sugerează că premierul Ciolacu minte că deficitul uriaș se datorează investițiilor. „Este hazardată afirmația că deficitele se explică prin investiții și că ar fi sustenabile; efectele investițiilor depind de compoziție, de măsura în care se dezvoltă producția de bunuri exportabile și ce pot înlocui importuri (așa numite tradables). În plus, mare parte din resursele europene se văd în bugetul public atât pe partea de cheltuieli, cât și la venituri. Raportul Draghi subliniază nevoia de investiții de calitate în UE, orientate către viitor”, arată CF. Instituția apreciază că există riscul ca deficitul să ajungă la final de 2024 la 8% sau chiar mai mult: „Pe baza noilor date, CF evaluează că deficitul bugetar cash va fi în jur de 8% din PIB în 2024, fiind în linie cu analiza din raportul său anual (...) O subestimare a riscurilor generate de cheltuieli în creștere rapidă poate conduce la un deficit semnificativ peste 8% din PIB”. Citește și: „Ferma Dacilor”, unde au murit arși opt adulți și copii pe 26 decembrie 2023, funcționează la capacitate maximă. Patronul e liber, face grătar cu Adi Minune, dosarul penal stagnează Dezastru la absorbția fondurilor europene „Absorbția de fonduri europene în primele 8 luni din anul 2024 s-a limitat la rambursări însumând circa 2,5 mld. euro din CFM 2014-2020 (beneficiind de Regula N+3). În cazul CFM 2021-2027, rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune era zero la nivelul lunii august 2024, iar în privința PNRR, cererea de plată nr. 3 depusă în decembrie 2023, în valoare de circa 2 mld. euro, se găsește încă în curs de evaluare de către CE. Aceasta relevă slăbiciuni instituționale în atragerea și absorbția fondurilor europene”, mai arată instituția condusă de Daniel Dăianu.

Care este pariul lui Nicușor Dan în mandatul 2024-2028 Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Care este pariul lui Nicușor Dan în mandatul 2024-2028

Care este pariul lui Nicușor Dan în mandatul 2024-2028: „Pariul meu e pe tramvai”, a spus el, într-un interviu pentru DeFapt.ro. El a explicat, în acest interviu, și de ce nu promite, spre deosebire de candidații PSD și PNL, un spital nou. „Un spital nou este foarte, foarte scump (...) Sunt bani pe care nu-i avem. Adică la bugetul pe care noi îl avem în acest moment..nu. Adică putem să lucrăm cu ce avem”. Citește și: Gabriela Firea a târât doi veterani de război în campania ei electorală, când în București erau aproape 30 de grade la umbră Actualul primar al Capitalei a vorbit în interviu și despre gradul de îndatorare al Capitalei și a spus care este rata de absorbție efectivă - adică lucrări efectuate și decontate - din fondurile europene. Care este pariul lui Nicușor Dan în mandatul 2024-2028 „Mircea Marian: Nu puteți să mergeți la un cetățean de pe stradă și să ziceți am scos orașul din faliment sau avem un rating foarte mult la Fitch. Dacă ar fi să vă întrebe un cetățean de pe stradă ce veți face în perioada 2024-2028, care ar fi cel mai important proiect pe care l-ați defini? Nicușor Dan: Cele mai importante proiecte sunt în corespondență cu problemele oamenilor. Și acum 2-3 ani problema principală era termoficarea. Acum problema principală este traficul și sunt lucruri pe care le-am deschis deja în direcția asta. Sunt liniile de tramvai la care am început să lucrăm. Linia cinci, am fost chiar ieri la șantier și lucra, se mergea foarte bine. Deci n-o să mai avem liniile de tramvai alea de care toată lumea se plânge. Pe Călărași, pe Basarabiei, pe Mihalache, pe care tramvaiele de-abia merg. Tramvaie noi, pentru că ăsta e un motiv pentru care oamenii nu se urcă în tramvai. Unii oameni nu se urcă în tramvai pentru că n-au aer condiționat și atunci nu te pot duce la birou așa...Deci o să avem practic o nouă flotă de tramvaie. Mircea Marian: Câte tramvaie noi mai vin? Nicușor Dan: 250. Mircea Marian: Noi, în mandatul următor? Contractate deja? Nicușor Dan: Nu sunt contractate, dar avem studiu de oportunitate și avem proiectele deja făcute pentru momentul în care se vor deschide aplicațiile pe programul operațional regional. Mircea Marian: Autobuze? Nicușor Dan: Pentru moment, nu. O să mai fie 20 de troleibuze pe PNRR. Pariul meu e pe tramvai, pentru că tramvaiul are linie dedicată care se interesctează mult mai puțin cu traficul auto. Odată liniile reabilitate o să poată să circule și autobuzele pe traseele comune și, în plus, vrem să și extindem rețeaua de tramvai și avem studii de fezabilitate care sunt deja contractate pentru Piața Unirii, cel mai interesant. Mircea Marian: Când se va termina Piața Unirii, când va fi reconfigurată? Nicușor Dan: Eu cred că în 3-4 ani de acum. Acolo sunt trei lucrări care trebuie să fie făcute simultan, pentru că ar fi absurd să le faci una după alta. Pe de o parte este linia noastră de tramvai, pe de altă parte este planșeul și, pe de altă parte, cei de la Apele Române sunt nemulțumiți de lucrarea pe care a făcut-o regimul comunist acolo, în sensul că este o gâtuire nefirească a cursului Dâmboviței și care prezintă un pericol în caz de mare inundație a Bucureștiului și vor și ei să reconfigureze acolo. Trebuie să avem o discuție toți pe cum facem. Mircea Marian: Proiectul la care ați ținut foarte mult, dar mi se pare că l-ați abandonat. Linia metropolitană de cale ferată... Nicușor Dan: Da, acolo a fost o naivitate din partea mea în momentul în care l-am prezentat pentru că nu cunoșteam exact situația liniei. Deci noi avem câteva gări interioare și avem un cerc și o linie care pleacă din Gara de Nord și merge către Constanța. Din toată aceasta doar acea linie este reabilitată și permite o viteză comercială corespunzătoare. Tot restul nu permite și am am făcut într-o zi un circuit pe toată linia asta cu trenul. Există niște normative de circulația a trenurilor și, din cauza acestor normative, există porțiuni care nu poate să circule decât cu 10km/h. Mircea Marian: Este abandonat complet? Nicușor Dan: Nu. CFR-ul are pentru moment, în curs, aproape de finalizare un studiu de fezabilitate care o să spună cât costă reabilitare fiecăreia din aceste zone și, foarte important, dacă este nevoie de rectificări ale liniei, ca să permită o o viteză superioară. Ei vor să finanțeze pe programele europene 2021-2027 o parte din reabilitarea acestei linii de cale ferată, care nu e utilă numai pentru trenul metropolitan. Ea este utilă și pentru transportul de mărfuri. E nodul principal al României. Deci eu am speranța că ei se vor apuca să facă, dar e o chestiune de 5-6 ani de acum încolo, până când vom avea... Mircea Marian: Apa caldă. Ce se întâmplă cu chestiunea asta în mandatul viitor? Nicușor Dan: Păi, în sfârșit, am avut...2023, am avut 50 de km rețea magistrală schimbată. Am avut 28, 32, 50. 28 în 2021, 32 în 2022, 50 în 2023. Sunt sigur că facem 70 în 2024 și în anii următori. Deci, în momentul de față, din ultimii 15 ani avem, avem schimbați cam 220 din 1000. Dacă păstrăm ritmul de 70/an o să fim peste 4 ani la 500 din 1000. Sunt cei de care știm că au mai multe avarii. Deci cumva o să scăpăm de 70-80% dintre avarii. Și asta se va simți. Da, gradual, se va simți mai bine în fiecare iarnă, cum deja se simte de 2-3 ani. Mircea Marian: Bandă unică... Nicușor Dan: Am făcut câteva, nu suficient. Am făcut Floreasca, Aviatorilor, cele pe care bucureștenii le știu. Nu am făcut suficient. De exemplu, sunt multe linii de tramvai pe care administrațiile anterioare au plantat iarbă și acolo e o operațiune relativ simplă, să pui asfalt ca să treci niște autobuze, care să meargă pe acolo. La fel, pe acești 50 de km de linie de tramvai, pe o parte importantă dintre ei o să poată să circule. Sunt trasee comune cu autobuzul și o să circule pe acolo. Astea sunt fără costuri, pentru că e deja linie de tramvai... Mircea Marian: Poliția vă ajută să impuneți respectarea acestor linii unice pentru transportul în comun? Nicușor Dan: Aici e o problemă, pentru că există poliția noastră locală, există poliții locale de sector și există poliția rutieră națională și din păcate nu există o subordonare ierarhică între ele. Când a fost lucrarea de la Podul Grant a fost nevoie de mai multe echipaje care să reglementeze diferite intersecții. Și am lucrat mai mult cu polițiile locale de sector, decât cu cei de la național”. „50 km linie tramvai costă 500 milioane euro” Primarul Capitalei a arătat și costurile uriașe ale dezvoltării liniei de tramvai, de aceea fiind necesar ca orașul să se împrumute. „Mircea Marian: Toată lumea promite spitale. Dumneavoastră de ce nu promiteți? Nicușor Dan: Noi am sperat...Am avut proiecte depuse pentru patru spitale. Mircea Marian: Noi sau renovare celor... Nicușor Dan: Noi. Pe PNRR a fost o listă scurtă, de 25, din care s-au selectat 12, ceva de genul ăsta. Și noi am prins doar un un singur corp nou pe PNRR, la Spitalul Obregia, pe care avem finanțarea deja. În rest, lucrăm la banca de țesuturi de la Spitalul Colentina. Am fost zilele trecute acolo. Niște corpuri ambulatorii la spitale pentru care am primit, de asemenea, finanțare europeană. La fel, lucrări de reabilitare a circuitelor. E nevoie de un spital nou... Mircea Marian: Un spital nou, de la zero... Nicușor Dan: Un spital nou este foarte, foarte scump. De exemplu, spitalul... Trebuie să te gândești la... Mircea Marian: ...500 de milioane, un miliard... Nicușor Dan: Da. Voiam să împart la pat.. Sunt bani pe care nu-i avem. Adică la bugetul pe care noi îl avem în acest moment..nu. Adică putem să lucrăm cu ce avem. Mircea Marian: Ce fonduri europene ați absorbit în 4 ani? Nicușor Dan: 2,1 miliarde de lei, 2,1 miliarde de lei cu tot cu fondurile naționale. Mircea Marian: Absorbiți, cheltuiți? Nicușor Dan: Da. Mircea Marian: Gradul de îndatorare cât este acum, al Capitalei? Nicușor Dan: Undeva 7-8%, da. Mircea Marian: Aveți dreptul la un 30%. Nicușor Dan: Sunt două legi și aici este o o problemă. Sunt două legi care trebuie evident, aplicate concomitent. Este una care spune 30% și alta care spune că toate municipiile reședințe de județ nu au voie să împrumute mai mult de 150 de milioane de lei. Chiar dacă e București, chiar dacă-i Zalău, Slobozia, Baia Mare, tot 150 milioane de lei. Singura excepție este pentru cofinanțare la proiecte europene unde nu există limită și de această prevedere o să uzăm și abuzăm, în sensul că 50 km linie tramvai costă cam 500 de milioane de euro, 250 de tramvaie costă cam 800 de milioane de euro, ele împreună costă împreună 1,3 miliarde și noi avem abia 300 de milioane de euro în programul operațional regional și vrem să ieșim în piață ca să împrumutăm 1.000.000.000 euro pentru ca să aducem tramvaie și să... Mircea Marian: Sub ce formă vă gândiți să ieșiți...? Nicușor Dan: Am avut deja o discuție cu B.E.I., care a zis că ne de 300 de milioane de euro. Am avut o discuție preliminară cu Banca Mondială, care e foarte interesată. Sunt foarte sigur că o să găsim banii ăștia pe piață”.

Cei mai bogați primari PSD și-au crescut, pe șest, salariile cu 30-50% Foto: Gândul
Eveniment

Cei mai bogați primari PSD și-au crescut salariile cu 30-50

Cei mai bogați primari PSD, printre care Olguța Vasilescu, Florentin Pandele și Robert Negoiță, și-au crescut, pe șest, salariile cu 30-50%, în 2023, când Ciolacu cerea austeritate. Datele apar în declarațiile de avere din 2024, completate la depunerea candidaturii. Pretextul de care aceștia au abuzat a fost că gestionează fonduri europene. Citește și: Înregistrări șocante în care o asistentă ATI de la Pantelimon îi spune directoarei cum au fost uciși 20 de pacienți în 48 de ore: „Le-au pus ser fiziologic, în loc de Nora” Legea permite majorarea indemnizațiilor primarilor și viceprimarilor care „implementează” fonduri europene cu „până al 50%”. Din datele publice, aceștia și-au mărit salariile spre limita maximă de 50%, deși, teoretic, puteau să se limiteze la mai puțin. În plus, din datele de pe site-ul primăriei Craiova, Olguța Vasilescu, după majorarea substanțială de 50% din 2023, și-a macrescut salariul, cu circa 15%, în 2024. Cei mai bogați primari PSD și-au crescut salariile cu 30-50% Cum au crescut salariile câtorva din cei mai bogați primari din PSD în anul fiscal 2023, potrivit declarațiilor de avere: Primarul Craiovei, Olguța Vasilescu, avea în 2022 164.268 de lei, net anual. În anul fiscal 2023, a sărit la 214.394 de lei, anual, net. Ea și soțul ei, care este europarlamentar, dispun de o avere uriașă, printre care o vilă de 332 mp în Craiova și un apartament la Bruxelles. Însă datele de pe site-ul primăriei arat că, în 2023, salariul ei brut lunar era de 28.080 lei, din care peste 9.000 de lei era sporul pentru fonduri europene. În martie 2024, acesta sărise la 32.603, din care peste 10.000 de lei era sporul pentru că gestiona fonduri UE. Primarul din Voluntari, Florentin Pandele, soțul Gabrielei Firea, avea în anul fiscal 2022 120.457 de lei, net, iar în 2023 a fost răsplătit cu 162.506 lei, net, anual. Familia are o avere declarată uriașă, doar bijuteriile și tablourile valorând peste 220.000 euro. Pandele este pensionar, beneficiind în anul fiscal 2023 de o pensie de 58.497 de lei. Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, avea în anul fiscal 2022 un salariu anual, net, de 185.000 de lei. În 2023, acesta crescuse la 232.000 de lei. Negoiță are datorii de circa 55 de milioane de euro către stat, dar deține și o avere imensă, printre care zeci de mii metri pătrați de teren în intravilan, la marginea Bucureștiului, și mai multe proprietăți imobiliare. Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, avea în 2022 un salariu net anual ușor peste 130.000 de lei. A ajuns la 197.000 de lei în 2023 - probabil cea mai mare creștere. Și Băluță are o avere imensă, doar dividendele de la firma soției fiind, în anul 2023, de 220.000 de lei. În București, el are o casă de 269 mp. Primarul din Alexandria, Victor Drăgușin, a sărit de la 164.000 de lei la 213.000 lei, salariu anual, net. Locuinta familiei Firea-Pandele În iunie 2023, DeFapt.ro a arătat că pesediștii care conduc consilii județene iau spor de 50% pentru că absorb fonduri europene, arată datele publice de pe site-urile acestor instituții. În schimb, Ilie Bolojan, președintele CJ Bihor, și Florin Birta, primarul din Oradea iau doar un spor de 25%, deși acest județ și acest oraș sunt campioane la absorbție.

Firea își asumă toate proiectele lui Nicușor Dan Foto: Facebook
Politică

Firea își asumă toate proiectele lui Nicușor Dan

Cum arată campania Gabrielei Firea, candidata PSD la funcția de edil șef al Capitalei: își asumă toate proiectele lui Nicușor Dan și neagă că ar fi lăsat primăria în faliment. În mai toate postările ei pe Facebook în care se referă la administrarea Bucureștiului, ea menționează că actualul primar i-a preluat realizările. Citește și: Administrația Zonei Libere Sulina, cuibușor de pesediști, inclusiv contabila de 75 de ani a organizației PSD. Regia, subordonată Consiliului Județean, un dezastru financiar În mai 2023, ea l-a acuzat pe Nicușor Dan că i-a „furat” un proiect. „Consilierii generali PSD vor depune o plângere penală pentru această minciună transmisă în documente oficiale!! Să ne explice autoritățile competente cum același proiect este «NEOPORTUN» când e propus de PSD și «oportun» când e al lor, copy-paste!”, a scris Firea. Firea își asumă toate proiectele lui Nicușor Dan Cu ce proiecte realizate de Nicușor Dan se laudă Gabriela Firea: Luni, 13 mai: „Adevărul despre cel mai mare proiect de mediu din țară! Stația de epurare Glina este un proiect fanion an administrației social-democrate în București! În mandatul meu ca primar general l-am deblocat”. Miercuri, 8 mai: „Am făcut ceva pentru transportul public bucureștean! Am înnoit fără precedent parcul auto: 400 de autobuze Euro 6 achiziționate și livrate, 130 de autobuze hibrid achiziționate și livrate, am atras finanțare europeană și organizat licitații pentru 100 de tramvaie, 100 de autobuze electrice, 100 de troleibuze”. 26 ianuarie: „1 miliard de euro fonduri europene au fost atrase de echipa social-democrată în București. Lucrul acesta trebuie să-l știe toți bucureștenii, cei care au uitat sau cei care au pierdut informația” Tot la 26 ianuarie, Firea a făcut un bilanț al proiectelor pe care ea le-ar fi început, printre care „280 de milioane de euro pentru reparații la țevile vechi de termoficare” sau „70 de milioane de euro pentru noi rețele de apă și canalizare” Firea a dublat suma atrasă în realitate Factual.ro a arătat că Gabriela Firea nu a atras 1 miliard de euro în mandatul său la Primăria Capitalei, ci cel mult jumătate din această sumă. Conform datelor obținute de la Primăria Municipiului București (PMB), cuantumul sumelor brute atrase din contracte semnate în perioada 2016-2019, adică în mandatul Gabrielei Firea, a fost de aproximativ 544 de milioane de euro. Prin POIM (Programul Operaţional Infrastructura Mare) şi POR (Programul Operaţional Regional) au fost făcute plăți în valoare de aproximativ 45 mil. euro, respectiv 9.850 de euro, în timpul mandatului Gabrielei Firea. Totodată, în perioada octombrie 2020 – noiembrie 2023, timp în care la conducerea PMB se afla Nicușor Dan, plățile efectuate prin cele două proiecte de fonduri europene au fost de aproximativ 33 de milioane de euro prin POIM și de circa 71 de milioane de euro prin POR – un total de 104 milioane de euro.

Primăria București, grad de absorbție a fondurilor europene dublu față de Robert Negoiță
Politică

Primăria București, absorbție a fondurilor europene dublu Negoiță

Primăria București, condusă de Nicușor Dan, grad de absorbție a fondurilor europene dublu față de primăria lui Robert Negoiță, triplu față de Băluță și de peste patru ori mai mult ca Piedone, arată datele ministerului de Finanțe, publicate de Ziarul Financiar. Citește și: PSD a vrut să facă primar în Călinești, Argeș, un fost peremist care a făcut pușcărie pentru contrabandă cu alcool și în 2022 a fost reținut pentru că a hărțuit sexual o tânără de 21 de ani Primăria București, absorbție a fondurilor europene dublu față de Robert Negoiță Potrivit ZF, gradul de absorbție a fondurilor UE a fost, la nivelul Primăriei Municipiului București (PMB) a fost de 57,4%: primăria a dispus, în perioada 2020 - T1/2024 de suma de 3,93 miliarde de euro și a cheltuit efectiv 2,26 miliarde de euro. Primăria Sectorului 3, unde primar este Robert Negoiță (PSD), a avut un grad de absorbție de 27,4%, adică dintr-un program de 2,07 miliarde euro a absorbit numai 566 de milioane de euro. Primăria Sectorului 4: grad de absorbție 18,5%. Această primărie, condusă de Daniel Băluță, a avut o programare de 4,64 miliarde euro în perioada 2020 - T1/2024, mai mult decât PMB, dar a lăsat necheltuiți circa 3,8 miliarde euro, adică aproape cât toți banii primăriei Capitalei. La primăria Sectorului 5, fieful lui Cristian Popescu Piedone, gradul de absorbție a fost de doar 13,9%, adică s-au atras fonduri europene de doar 27,78 milioane lei din programul de 199,56 milioane euro. Primăria Sectorului 1, condusă de Clotilde Armand, a avut cea mai mică alocare, de doar 95,61 milioane d eeuro, și a atras 10,54 milioane, adică circa 11%. Însă acest sector a fost marcat de blocajul permanent între consiliul local, dominat de alianța PSD-PNL, și edilul-șef. Pe de altă parte, primăria Sectorului 2, condusă de useristul Radu Mihaiu, a avut o alocare extrem de mică, de 504 milioane de euro, dar a reușit să consume 37,6% - cel mai ridicat grad de absorbție între cele șase sectoare. Tabel: Ziarul Financiar Sectorul 6, unde primar este liberalul Ciprian Ciucu, cu o alocare de 1,3 mld. euro, a cheltuit doar 0,3 mil. euro, adică un grad de realizare de 19%.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră