vineri 25 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: fonduri coeziune

9 articole
Eveniment

Pe lângă dezastrul PNRR: zero euro absorbție pe fondurile europene de coeziune alocate Sănătății

Pe lângă dezastrul PNRR acum apar date privind eșecul sumelor alocate României în exercițiul bugetar 2021-2027: zero euro absorbție pe fondurile europene de coeziune alocate Sănătății până la 31 martie 2025. Citește și: Salariile unor bugetari din Guvern au crescut cu 7-8.000 de lei într-un an, ajungând la 30.000 lei Zero euro absorbție pe fondurile europene de coeziune alocate Sănătății Pentru comparație, Programul Transport are deja o absorbție efectivă de peste 10%, adică Bruxelles-ul a decontat sumele solicitate de guvernul de la București. Transporturile au cea mai mare alocare din fondurile de coeziune, 9,6 miliarde de euro.  Datele publicate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, arată că pe Programul Sănătate, finanțat din Fondurile de Coeziune 2021-2027, nu s-a depus până la 31 martie 2025 nici o cerere de plată. Programul este de aproape patru miliarde de euro și până acum s-a primit prefinanțarea (avansul) de circa 185 milioane de euro.  Sunt la același nivel, zero absorbție, și „Incluziune și Demnitate Socială” și „Tranziție Justă”.  Programul „Educație și Ocupare” are o ridicolă rată de absorbție de 0,39%, iar cel pentru Digitalizare era, la 31 martie 2025, la 0,77%. În schimb, se aborbiseră 13,86% din cele 5,25 miliarde euro alocate „Dezvoltării durabile”.  Și absorbția la nivel regional stă prost. Regiunea Nord-Vest, din care face parte Bihorul, stă cel mai bine, cu o rată de absorbție efectivă de 7,60% (adică sume cerute la decontare și acceptate de UE) din alocarea de 1,43 miliarde de euro. Pe locul II vine Regiunea Vest ( din care fac parte Timiș și Arad) cu absorbție de 5,89%, iar pe utlimul loc este București-Ilfov - 1,29%. 

Zero euro absorbție pe fondurile europene de coeziune alocate Sănătății Foto: Facebook
Guvernarea PSD-PNL a ratat fonduri UE de 90 milioane de euro pentru aeroporturile locale
Politică

Guvernarea PSD-PNL a ratat fonduri UE de 90 milioane de euro pentru aeroporturile locale

Guvernarea PSD-PNL a ratat fonduri UE de peste 90 milioane de euro pentru aeroporturile locale, așa că banii pentru finalizarea acestor proiecte se scot din bugetul de stat. Banii pentru modernizarea a patru aeroporturi - Craiova, Târgu Mureș, Satu Mare și Maramureș - trebuiau să vină de la Uniunea Europeană, în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020. Citește și: Cristela Georgescu, în spatele contului de TikTok folosit pentru plăți în favoarea lui Călin Georgescu, arată interceptările din dosarul penal Eșecul aeroportului Craiova, răspunderea familiei Olguța Vasilescu-Manda Director al aeroportului Craiova este cumnatul Olguței Vasilescu, Sorin Manda. Cumnatul a ajuns director peste aeroport în ianuarie 2021, el având trei masterate: unul la institutul PSD Ovidiu Șincai și două la universitatea din Craiova, în sport și în științe juridice. Până la numirea la aeroport, el conducea regia de transport Craiova. În octombrie 2023, premierul PSD Marcel Ciolacu se lăuda pe Facebook: „Vorbim de o investiție de peste 100 de milioane de euro la Aeroportul Craiova, cea mai mare parte fiind fonduri europene nerambursabile. Va fi un terminal nou, cu infrastructură și echipamente la standarde europene. De modernizarea aeroportului va beneficia și municipalitatea din Craiova, care devine o destinație turistică. Asta înseamnă munca în echipă, iar această echipă puternică dintre Olguța și Cosmin Vasile este secretul succesului. Iar un merit major în constituirea acestei echipe îl are și președintele organizației PSD Dolj, Claudiu Manda”.  Guvernarea PSD-PNL a ratat fonduri UE de 90 milioane de euro Proiectele trebuiau finalizate la 31 decembrie 2023, ceea ce nu s-a întâmplat. Mai rău, ele nu au putut fi transferate pe bugetul Programului Transport 2021-2027. În sfârșit, dacă lucrările la aceste aeroporturi nu vor fi finalizate, România riscă să returneze Uniunii Europene toți banii decontați pe cele patru proiecte, se arată în nota de fundamentare a unui proiect de ordonanță de urgență prin care ministerul Transporturilor își asumă să închidă aceste șantiere.  „Într-o astfel de situație, impactul bugetar va fi dublu: pe de o parte, guvernul va trebui să returneze fonduri europene deja cheltuite, iar pe de altă parte, va fi necesară alocarea unor resurse suplimentare pentru a finaliza lucrările, într-un moment în care presiunea pe bugetul național este deja ridicată”, explică ministerul.  În acest scop, ministerul lui Grindeanu va cheltui 465 de milioane de lei din bugetul de stat, cea mai mare restanță fiind la aeroportul din Craiova, unde este nevoie de 250 de milioane de lei. Pentru aeroportul Târgu Mureș, de la buget vor veni 150 de milioane de lei, Satu Mare - 40 milioane lei și Maramureș - 25 milioane de lei.  Ministerul Transporturilor sugerează că vina pentru acest eșec este al autorităților locale și al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene: „De-a lungul perioadei de programare 2014-2020, Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) a funcționat în cadrul MIPE, având responsabilitatea de monitorizare, implementare și alocare a fondurilor europene pentru proiectele de transport, inclusiv cele din domeniul aviației”. 

Comisia Europeană a criticat dur guvernul Ciolacu, care riscă să rateze PNRR
Politică

Comisia Europeană a criticat dur guvernul Ciolacu, care riscă să rateze 10 miliarde de euro din PNRR

Comisia Europeană a criticat dur guvernul Ciolacu, care riscă să rateze 10 miliarde de euro din PNRR. Criticile au fost lansate în cadrul unei reuniuni a Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR, la care au participat și reprezentanții Comisiei Europene. Citește și: Călin Georgescu s-a prăbușit la cotele pariurilor de pe Polymarket, fiind depășit de Nicușor Dan Guvernul a ținut însă secrete aceste critici. Informația apare într-un document al Consiliului Fiscal. Comisia Europeană a criticat dur guvernul Ciolacu, care riscă să rateze PNRR „În cadrul reuniunii Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR, din 12 februarie 2025, la care au participat reprezentanții CE, Guvernul României a fost supus unor critici severe din partea CE pentru restanțele în implementarea PNRR, cu precizarea că România riscă să piardă 10 mld. euro din fondurile europene alocate prin PNRR.   În acest context, oficiali ai MIPE au supus discuției cu reprezentanții CE revizuirea PNRR, vizând patru obiective esențiale: mutarea de pe segmentul împrumut pe cel de grant a proiectelor cu un ritm susținut de implementare; creșterea eficienței utilizării fondurilor prin acordarea de prioritate proiectelor aferente eficienței energetice și digitalizării; reprogramarea termenelor de implementare pentru investiții către finele perioadei de implementare a PNRR (31 august 2026); revizuirea țintelor asumate acolo unde există riscuri evidente de neimplementare”, arată Consiliul Fiscal.  Dar chiar Consiliul Fiscal își exprimă îndoielile că PNRR mai poate fi implementat. „Acest nivel scăzut al realizărilor pe o perioadă de patru ani în raport cu termenul de finalizare a tuturor jaloanelor și țintelor aferente PNRR (până la finele lunii decembrie 2024 doar 14% din jaloane și ținte fuseseră îndeplinite) face improbabilă recuperarea întârzierilor în doar un an și jumătate. Această posibilitate implică pierderea unor sume semnificative de bani europeni și nerealizarea unor importante reforme și programe de investiții care ar fi putut contribui la menținerea României pe traiectoria unei dezvoltări sustenabile”, arată Consiliul.  În plus, dacă banii din PNRR nu vor fi atrași, guvernul va trebui să acopere din fonduri proprii contractele aflate în derulare, ceea ce va afecta deficitul bugetar.  Până acum, rata de absorbție efectivă a PNRR este de 20%, mai scrie CF. 

Rafila și Câciu nu au fost capabili să cheltuie un euro în cadrul fondurilor de coeziune Foto: Guvernul României
Politică

Rafila și Câciu nu cheltuie un euro în cadrul fondurilor de coeziune

Miniștrii PSD Alexandru Rafila și Adrian Câciu nu au fost capabili să cheltuie nici un euro din aproape patru miliarde de euro oferiți în cadrul fondurilor de coeziune alocate Sănătății, arată datele ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, publicate la 13 decembrie. Programul a fost introdus în 2021, iar această componentă a fost aprobată în noiembire 2022. Mai rău, până la data de 13 decembrie 2024 nici măcar nu a fost depusă vreo cerere de plată pentru Programul Sănătate finanțat din Fondurile de Coeziune. Citește și: Sociologul Remus Ștefureac îl critică pe Nicușor Dan. Dar Ștefureac este asociat cu Sacha Dragic, partenerul One United Properties, compania care se bate cu Nicușor Dan în instanță Rata de absorbție a tuturor fondurilor de coeziune este de doar 1,4%, deși suntem la mijlocul exercițiului bugetar 2021-2027. Rafila și Câciu nu au fost capabili să cheltuie un euro în cadrul fondurilor de coeziune Comisia Europeană a aprobat Programul Sănătate depus de România în noiembrie 2022. Suma totală alocată acestui program este de 3,96 miliarde de euro. România a primit automat, fără să facă nimic, prefinanțarea de 185 de milioane de euro, dar plățile către beneficiari au fost de doar 30 de milioane de euro. Programul are șapte priorități, printre ele fiind construirea unor noi spitale - inclusiv spitalele regionale de urgență de la Iași, Cluj, Craiova - și digitalizarea sistemului. Programul Sănătate nu este singurul care are rata de absorbție zero. „Incluziune și demnitate socială” - nici un euro absorbit din 4,2 miliarde euro; Tranziție Justă - zero absorbiți din 2,5 miliarde de euro. Planul de Tranziție Justă se adresează județelor Gorj, Hunedoara, Dolj, Galați, Prahova și Mureș: „Toate investițiile PTJ vor contribui la tranziția la o economie cu emisii reduse de carbon (2050) și la atingerea țintelor de mediu aferente”. „Deşi ne aflăm la jumătatea exerciţiului, singurii bani pe care i-a încasat ţara noastră sunt reprezentaţi de prefinanţare: adică acele sume modice pe care România le primeşte automat în cont la începutul fiecărui an fără ca guvernul să trebuiască să facă ceva (...) Blocajul absorbţiei este strict o problemă de voinţă politică, nu de capacitate instituţională”, arăta europarlamentarul Siegfried Muresan, la 25 septembrie.

Guvernul a încasat zero euro din fondurile de coeziune, în nouă luni Foto: Facebook
Eveniment

Guvernul a încasat zero în nouă luni

Guvernul trebuie să încaseze, în 2024, 2,5 miliarde euro din fondurile structurale și de coeziune (FSC) din exercițiul bugetar 2021-2027, dar încasat zero în nouă luni, arată ultimele date publicate de ministerul de Finanțe. Ținta de absorbție de 2,5 miliarde de euro este stabilită chiar de Executivul condus de Marcel Ciolacu. Citește și: ANALIZĂ Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție, care vor ajunge la astronomica sumă de șase miliarde de lei Guvernul a încasat zero în nouă luni România are alocate fonduri de coeziune de 30,9 miliarde de euro, în exercițiul bugetar 2021-2027. Dar, până acum, a primit doar avansul - care se acordă automat - în valoare de 1,4 miliarde de euro. Datele Finanțelor arată că și în 2023 tot zero a fost absorbția FSC. Din fondurile PNRR s-au încasat în acest an 288 de milioane de euro, deși „estimarea” Guvernului era de 3,65 miliarde de euro. La 15 decembrie 2023, România a trimis către Comisia Europeană o cerere de plată, din PNRR, în valoare de două miliarde de euro. Nici până acum plata nu a fost aprobată. Dezastrul PNRR a fost prezentat într-un raport oficial al Comisiei Europene: România, „întârziată semnificativ”, a îndeplinit doar 13,5% din obiective, se arată în documentul publicat la 10 octombrie 2024. Din 518 jaloane și ținte, România a îndeplinit 70, adică 13,5%. „Cu două cereri de plată finalizate, punerea în aplicare de către România a RRP este semnificativ întârziată”, se arată în Anexa 1 a raportului. „România mai dispune de 19 miliarde EUR în granturi și împrumuturi din PNRR. Această sumă va fi plătită după evaluarea îndeplinirii viitoare a celor 448 de etape și obiective rămase, înainte de termenul limită de 2026 stabilit pentru RRF”, arată oficialii de la Bruxelles.

Polonia, Cehia și Grecia au absorbit deja sume uriașe din fondurile UE de coeziune, România - zero, spune Siegfried Muresan
Politică

Polonia, Cehia Grecia absorbit sume uriașe fondurile de coeziune

Polonia, Cehia și Grecia au absorbit deja sume uriașe din fondurile UE de coeziune, în timp ce România este la zero, arată europarlamentarul Siegfried Mureșan. El a amintit că toate aceste țări au premieri de dreapta, nu socialiști. Citește și: Guvernul a tăiat 16 miliarde lei din cheltuielile cu PNRR și a crescut cu 18 miliarde de lei cheltuielile cu salariile bugetarilor. Consiliul Fiscal atrage atenția asupra riscurilor majore Polonia, Cehia și Grecia au absorbit sume uriașe din fondurile de coeziune „Țările vecine se descurcă mult mai bine decât Guvernul Ciolacu la absorbția fondurilor europene În timp ce Guvernul condus de prim-ministrul Marcel Ciolacu are ZERO absorbție efectivă din fondurile europene aferente perioadei 2021 – 2027, țările vecine se descurcă mult mai bine. Polonia a absorbit deja 1,39 de miliarde de euro, pe lângă pre-finanțare. Cehia, o țară de două ori mai mică decât România, a absorbit 1,12 miliarde de euro. Grecia a absorbit 880 de milioane. Și vecinii bulgari au demarat absorbția și au încasat deja 300 de milioane de euro. Diferența: toate aceste țări sunt guvernate de prim-miniștri de centru-dreapta, niciuna nu are prim-ministru socialist”, a scris Mureșan. „Prim-ministrul Marcel Ciolacu trebuie să ne spună de ce a blocat absorbția fondurilor europene acum, când România ajunsese la o capacitate record de absorbție”, a scris, în această dimineață, europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan pe liderul PSD. „Deși ne aflăm la jumătatea exercițiului, singurii bani pe care i-a încasat țara noastră sunt reprezentați de prefinanțare: adică acele sume modice pe care România le primește automat în cont la începutul fiecărui an fără ca guvernul să trebuiască să facă ceva”, a mai arătat el.

România, cea mai mică rată de absorbție a fondurilor de coeziune Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

România, cea mai mică rată de absorbție a fondurilor de coeziune

România are, după Bulgaria, cea mai mică rată de absorbție a fondurilor de coeziune, alocate pentru perioada 2014-2020, pe cap de locuitor din Europa de Est, arată un document al Consiliului Fiscal. Estonia, de exemplu, are o rată de absorbție cu 250% mai mare decât România. Citește și: Încă o petradă aruncată de Rafila: cheamă niște ONG-uri din străinătate să facă „audit” la spitalul Pantelimon Însă Consiliul Fiscal arată că rata de absorbție a fondurilor de coeziune pentru exercițiul financiar 2021-2027 era zero la mijlocul lunii iunie 2027. România, cea mai mică rată de absorbție a fondurilor de coeziune „Marea majoritate a acestor state (inclusiv România) au primit pentru perioada 2014-2020 alocări de fonduri structurale și de coeziune mai mari în comparație cu exercițiul financiar anterior, excepțiile fiind reprezentate de Cehia (22,7 mld. euro față de 26,5 mld. euro), Slovenia (3,3 mld. euro față de 4,1 mld. euro) și Ungaria (22,5 mld. euro față de 24,9 mld. euro). Este de menționat cazul Letoniei, care, în urma alocărilor suplimentare din anul 2021 pentru exercițiul financiar 2014-202081, a depășit alocările din exercițiul multianual precedent (4,6 mld. euro față de 4,5 mld. euro). Pe de altă parte, raportând alocările primite la numărul de locuitori, România se poziționează pe penultimul loc, cu aproximativ 1.207 euro/locuitor, devansând doar Bulgaria (1.094 euro/locuitor). La polul opus, 8 dintre cele 11 state analizate au alocări de peste 2.000 euro/locuitor, cele mai ridicate valori fiind înregistrate de Estonia (2.814 euro/locuitor) și Slovacia (2.638 euro/locuitor)”, arată Consiliul Fiscal. Însă această instituție scrie că este „mai mult decât problematic” faptul că rata de absorbție a fondurilor de coeziune alocate pentru perioada 2021-2027 era, la final de iunie 2024, zero: „Alocările din Fondurile Structurale și de Coeziune (FSC) se ridică la 31 mld. euro (din care 1,4 mld. euro avansuri), mai mult decât problematic și de natură să îngrijoreze la maximum autoritățile din România fiind faptul că la jumătatea exercițiului financiar, la finele lunii iunie 2024, potrivit datelor Ministerului Finanțelor, gradul de absorbție a acestor fonduri (exclusiv avansuri) era 0,00!”.

România a atras zero euro din fondurile de coeziune (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

România a atras zero euro din fondurile de coeziune

Catastrofă: România a atras, până la 30 aprilie, zero euro din fondurile de coeziune din bugetul 2021-2027, arată datele ministerului de Finanțe. Potrivit acestor informații, din fondurile „structurale și de coeziune” alocate în exercițiul bugetar 2021-2027, s-a atras tot avansul, de 1,4 miliarde de euro, dar, ulterior, nu s-a mai cheltuit nimic. Citește și: Piedone, cu bacalaureatul la 35 de ani, s-a dus la Târgul de Carte, la lansarea cărții lui Sebastian Burduja. „Succes. Amândoi pentru Bucureşti”, i-a urat el candidatului liberal România a atras zero euro din fondurile de coeziune Datele ministerului de Finanțe arată că Guvernul își planificase să atragă „rambursări” de 2,7 miliarde de euro în 2024, dar în primele luni n-a reușit să primească aboslut nici o rambursare. Nici în 2021 și 2022 nu s-a primit vreun euro sub formă de rambursare din fondurile structurale și de coeziune. Această catastrofă se adauă eșecului PNRR. DeFapt.ro a arătat că, în primul trimestru din 2024, Guvernul a atras doar 9,3% din cât își programase la capitolul „Venituri” - potrivit unui document publicat de ministerul de Finanțe, intitulat „Raport privind execuția bugetară în primul trimestru al anului 2024”. Citește și: Poliția română se laudă că duplicatul permisului de conducere va fi disponibil online, dar este nevoie de „cont de utilizator”, care se obține la ghișeu! Ministerul lui Adrian Câciu, al Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), trebuia să cheltuie, în primul trimestru, 81 de milioane de lei din fonduri nerambursabile din acest program, dar a absorbit zero lei. Informația apare într-un fișier privind execuția bugetară la finalul lunii martie, postat pe site-ul ministerului.

România a atras până acum zero euro din fondurile structurale Foto: Facebook
Politică

România a atras până acum zero euro din fondurile structurale

România a atras până acum zero euro din fondurile structurale și de coeziune pentru perioada 2021-2027, arată datele publicate de ministerul de Finanțe, care contabilizează informațiile de până la 29 februarie 2024. Citește și: Comisia Europeană arată dezastrul guvernării și ne imploră să facem ceva: deficitul va ajunge la 7%, investițiile PNRR sunt întârziate sau chiar abandonate Ministerul de Finanțe și-a planificat să cheltuie 2,7 miliarde euro în 2024, dar nu este clar cum va reuși, mai ales dacă se are în vedere faptul că și PNRR este puternic întârziat, iar Comisia Europeană a criticat neobișnuit de dur România. România a atras până acum zero euro din fondurile structurale Uniunea Europeană a alocat României 30,9 miliarde de euro, strict „Fonduri structurale și de coeziune”. Din această sumă imensă, în 2023 s-au primit avansuri de 768,5 milioane de euro. Nici alte proiecte cu finanțare eruopeană în bugetul 2021-2027 nu merg mai bine: în 2024, s-au absorbit fix zero euro din fondurile pentru dezvoltare rurala si pescuit, din 5,2 miliarde de euro. Finanțele speră să aducă la buget, în acest an, din această finanțare, ceva peste 561 milioane de euro. Din granturile PNRR, în acest an a fost primită doar suma de 288 de milioane de euro, din estimarea de 3,65 miliarde de euro. Evoluția cheltuielilor PNRR „Am ajuns la cererea de plata nr 3. E bine, dar de fapt este întârziată, comparativ cu stadiul în care ar trebui să ne aflăm și e esențial să folosim 2024 pentru a accelera această implementare”, a spus, miercuri, Celine Gauer, director general SG RECOVER – Task Force pentru Redresare şi Rezilienţă din cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră