sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: firme

24 articole
Economie

Ascunde industria IT&C din România venituri?

Ascunde industria IT&C din România venituri? Este cert că domeniul IT&C a avut o creştere accelerată în ultimii ani, generând şi multe locuri de muncă. Ascunde industria IT&C din România venituri? Pe de altă parte, privind productivităţile, reprezentanţii mediului industrial îşi arată mirarea: angajaţii lor ar fi de două ori mai productivi. Citește și: Șefa CNCIR, compania statului care putea să verifice la cerere stația ilegală GPL de la Crevedia, arestată 30 de zile pentru devalizare. Este nepoata fostului SRI Radu Timofte De cealaltă parte reprezentanţii din IT consideră că datele pot fi înşelătoare: nu tot ce se produce în IT a fost "contabilizat". Iar în privinţa creşterii nu e loc de dubiu: în ultimul deceniu, cifra totală de afaceri s-a triplat la un număr de angajaţi mai mult decât dublu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ascunde industria IT&C din România venituri? (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Șpăgile lui Oprescu, spălate prin firme (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Șpăgile lui Oprescu, "spălate" prin firme

Șpăgile lui Oprescu, "spălate" prin firme. Mitele încasate în primăria Capitalei în timpul mandatului lui Sorin Oprescu au fost "spălate" printr-un lanţ de firme organizat de un ieşean. Șpăgile lui Oprescu, "spălate" prin firme Acesta a fost condamnat deja pentru spălare de bani, dar îl aşteaptă o pedeapsă încă mai severă, pentru evaziunea fiscală. Explicația: șpăgile plimbate prin conturi sub forma unor achiziţii fictive au lăsat în urmă neplătite TVA şi impozit pe profit. Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu” O primă sentinţă a fost dată de Tribunal, decizia finală urmând a aparţine Curţii de Apel Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Firmele românești, afectate de schimbările climatice (sursa: Facebook/European Investment Bank)
Mediu

Firmele românești, afectate de schimbările climatice

Firmele românești, afectate de schimbările climatice. Întreprinderile româneşti percep schimbările climatice şi accesul la finanţare drept ameninţări pentru afacerile lor, potrivit Sondajului Băncii Europene de Investiţii privind investiţiile, prezentat în cadrul unei conferinţe organizate la Banca Naţională a României. Firmele românești, afectate de schimbările climatice Cercetarea arată că aproape 69% dintre firmele din România raportează că evenimentele meteorologice le-au afectat negativ activitatea. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Aproape jumătate dintre firmele româneşti (49%) au dezvoltat sau au investit deja în măsuri de consolidare a rezistenţei la riscurile fizice cauzate de schimbările climatice. Această rată este substanţial mai mare decât media UE (33%) şi este în concordanţă cu pierderile mai mari percepute din cauza evenimentelor climatice extreme, potrivit unui comunicat al băncii. Criza energetică a amplificat îngrijorările cu privire la creşterea preţurilor la energie, 90% dintre firme menţionând costurile energiei drept o preocupare pentru investiţii pe termen lung. Aproximativ 35% dintre firmele din România au investit în îmbunătăţirea eficienţei energetice în ultimul an, aproape de media UE de 40%. BNR și BEI, parteneriat lung Patru din cinci firme româneşti chestionate în EIBIS au identificat disponibilitatea de personal calificat ca un obstacol în calea investiţiilor. Lipsa de personal calificat a fost o problemă în special la firmele de producţie industrială (87%) şi de infrastructură (81%). "Felicit BEI pentru implicarea şi susţinerea constantă pentru angajarea tuturor părţilor interesate din România, prin această serie de evenimente. A devenit deja o tradiţie, aceasta fiind cea de-a şasea conferinţă pe care o găzduim şi o co-organizăm împreună. România şi BEI au un lung istoric de parteneriat fructuos, care a generat proiecte în sectoare importante ale economiei. Am încrederea că vom continua să construim pe baza acestui parteneriat important, abordând provocările şi oportunităţile în continuă schimbare. [...] În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse", a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu. Digital - da, energie - ba Discursul principal al vicepreşedintelui BEI, Lilyana Pavlova, şi cel al guvernatorului Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, precum şi prezentarea directorului departamentului economic al BEI, Debora Revoltella, au evaluat starea economiei româneşti, percepţiile întreprinderilor cu privire la provocările cu care se confruntă şi oportunităţile apărute în contextul tranziţiei verzi. Firmele româneşti au devenit mai digitale, au dezvoltat mai des produse noi şi şi-au scurtat lanţurile de aprovizionare. Acum folosesc tehnologii digitale avansate la fel de des ca în Statele Unite şi UE, conform rezultatelor EIBIS. Cu toate acestea, în faţa noilor şocuri, vulnerabilitatea persistă. Firmele româneşti sunt mai susceptibile să sufere din cauza costurilor ridicate ale energiei şi a înăspririi condiţiilor de finanţare. În general, firmele au o perspectivă negativă asupra viitorului, în special în ceea ce priveşte climatul economic. Accesul la finanţare este îngrijorător. Proporţia firmelor româneşti care au declarat că se confruntă cu constrângeri de finanţare (15,2%) depăşeşte media UE (6,2%) şi este cel mai ridicat procent înregistrat până acum pentru România în seria Sondajului BEI. Tranziția ecologică, o problemă "Mediul economic actual din România face ca investiţiile publice şi private în energie regenerabilă să fie extrem de rentabile. Sprijinul politic în Europa trebuie să se asigure că implementarea unor astfel de investiţii nu durează prea mult, pentru a menţine competitivitatea pe piaţa globală. Utilizarea tuturor finanţărilor disponibile României, inclusiv a fondurilor UE din cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, al Invest EU şi al programelor operaţionale 2021-2027 este esenţială. Combinarea resurselor disponibile de granturi ale UE cu împrumuturi, capitaluri proprii, resurse proprii sau alte forme de instrumente financiare va fi crucială pentru a promova o economie mai ecologică în România şi capacitatea acesteia de a se baza pe resurse energetice sigure şi previzibile. Citește și: „Comportamentul agresiv a fost intenționat”, a spus șeful Statului Major al SUA despre piloții ruși care au avariat o dronă americană. Lavrov, arogant: Am impus restricții în Marea Neagră Există, de asemenea, o mare nevoie ca firmele şi autorităţile publice să abordeze lipsa de personal calificat şi de finanţare necesare pentru tranziţia ecologică", a declarat directorul Departamentului economic al BEI, Debora Revoltella. Banca Europeană de Investiţii (BEI) a prezentat joi rezultatele Sondajului său anual de investiţii în România, în cadrul unui eveniment organizat împreună cu Banca Naţională a României. Sondajul arată că, în medie, firmele din România au ieşit din pandemie într-o formă relativ bună şi au folosit criza ca pe o oportunitate de schimbare. Sondajul BEI a vizat peste 12.000 de întreprinderi din Uniunea Europeană şi 800 de firme din SUA.

Femeile, egale cu bărbații în firme (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Femeile, egale cu bărbații în firme

Femeile, egale cu bărbații în firme. În companiile din judeţul Iaşi încă mai cântă cocoşul, dar numai cu jumătate de gură. Femeile, egale cu bărbații în firme Sunt în total 11.141 de şefe, directoare sau femei angajate pe funcţie de manager, cu doar 321 mai puţine decât numărul total al bărbaţilor cu funcţii de conducere din Iaşi. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Iar din totalul contractelor semnate de femei, “şefele” reprezintă 9,79%, în timp ce, din totalul contractelor de muncă încheiate de bărbaţi, 9,90% sunt pentru funcţii de conducere. Citește și: Teoria „haiducilor scafandri”: informații neprobate arată că sabotarea Nord Stream ar fi fost executată de un „grup pro-ucrainean”. La ce poate duce publicarea acestei „dezvăluiri” Datele analizate de Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi şi comunicate de Ziua Internaţională a Femeii, mai arată că femeile deţin 49,31% din totalul funcţiilor de conducere din judeţ. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ciolacu vrea supraimpozitarea afacerilor foarte mari (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Ciolacu vrea supraimpozitarea afacerilor foarte mari

Ciolacu vrea supraimpozitarea afacerilor foarte mari. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a declarat, miercuri, că nu îşi schimbă părerea şi crede în continuare că este nevoie de supraimpozitare, cu caracter temporar, a marilor afaceri, de peste 100 de milioane de euro. Ciolacu vrea supraimpozitarea afacerilor foarte mari "Sunt în jur de 320 de mari companii în România, cu cifra de afaceri de peste 100 de milioane de euro, iar acestea plătesc în medie cam 0,8% din impozit pe profit, adică mai puţin de acel 1% pe care îl achită microîntreprinderile româneşti. Această situaţie nu poate reprezenta un mediu de afaceri concurenţial şi echitabil, de aceea, în ciuda opiniilor dure ale unor analişti sau oameni de afaceri, eu nu îmi schimb părerea că este nevoie de supraimpozitare, cu caracter temporar, a marilor afaceri, de peste 100 de milioane de euro. Dacă ar exista acest curaj politic pentru o asemenea soluţie am avea fonduri suplimentare pentru domenii cruciale precum Educaţia şi Sănătatea. Rămân consecvent şi cred că ar fi corect, pe o perioadă limitată de timp, până trec toate aceste crize, să venim cu o astfel de abordare de impozitare a marelui capital", a explicat Ciolacu în discursul ținut la Topul Naţional al Firmelor Private din România, eveniment care se desfăşoară la Ateneul Român. "Reguli care să se aplice tuturor" El a menţionat că reprezintă un partid care doreşte să protejeze capitalul românesc "într-o competiţie cel mai adesea inegală cu marile companii". "Nu vreau să ne luptăm cu multinaţionalele, dimpotrivă, credem că investiţiile străine sunt necesare şi pot dezvolta România. Vrem să stabilim însă nişte reguli care să se aplice tuturor. Până vom construi acest cadru, datoria noastră este să susţinem din toate puterea mediul antreprenorial românesc. Tocmai de aceea, de când am venit la guvernare, ne-am propus ca una din priorităţile noastre economice să fie finanţarea IMM-urilor din România. Anul acesta am lansat programe de sprijin împreună cu preşedintele dumneavoastră, pentru companiile româneşti, de aproape patru miliarde de euro. La acestea se adaugă schemele de sprijin pentru industria agricolă de 500 de milioane de euro, pentru producţia agricolă realizată în România, bani de la bugetul de stat. Am făcut acest lucru deoarece investiţia în companiile româneşti este una cu un profit major pe termen lung", a afirmat Marcel Ciolacu. Reglementarea prețurilor la energie Preşedintele Camerei Deputaţilor a subliniat că una dintre soluţiile urgente pe care orice antreprenor o aşteaptă de la coaliţia de guvernare este reglementarea preţurilor la energie, pe cel puţin doi ani. Citește și: Amenințări de o gravitate fără precedent de la Moscova: „Doar victoria Rusiei garantează evitarea conflictului nuclear mondial”. Suedia și Finlanda acceptă instalații nucleare NATO "Este singura soluţie care poate garanta că populaţia, economia şi locurile de muncă vor fi protejate. Vrem să limităm preţul maxim pe care companiile din România îl plătesc pentru factura la curent la un nivel decent şi sustenabil. Nu e posibil să îţi ceară trei sau patru lei pe Kwh şi tu, antreprenor, să speri că poţi produce competitiv. Trebuie să ducem preţul maxim din piaţă undeva de două - trei ori mai jos, pentru a proteja economia şi a calma inflaţia", a transmis liderul PSD.

"Baronii" compensării energiei: giganți, controversați, conectați (sursa: Facebook/Ministerul Energiei - România)
Investigații

"Baronii" compensării energiei: giganți, controversați, conectați

"Baronii" compensării energiei: giganți, controversați, conectați. Peste 2,38 miliarde de lei au încasat furnizorii de electricitate și gaze de la Ministerul Energiei, condus de liberalul Virgil Popescu, drept compensație pentru plafonarea prețului. "Baronii" compensării energiei: giganți, controversați, conectați Defapt.ro a obținut lista cu sumele de bani încasate de fiecare companie care a solicitat compensații de la bugetul de stat. Pe această listă se află și companii cu un singur angajat care au raportat cifre de afaceri de milioane de euro. Dar și afaceristul Augustin Oancea, considerat unul dintre cei mai mari traderi din energie, sau patroni de firme implicați în scandaluri de corupție. În jur de 100.000 de euro a primit și o firmă controlată de rusoaica Natalia Niță, fostă Rybchenko, care în perioada 2000-2007 a fost managerul companiei Lukoil. Cele mai mari sume în compensare le-au primit giganți precum Electrica, Engie, EON, CEZ și ENEL, fiecare cu sute de milioane de lei primite de la Ministerul Energiei. Un singur angajat, 12 milioane de lei cifră de afaceri Compania Plenerg distribuie energie electrică pentru mall-ul bucureștean Park Lake, dar și pentru hypermarket-ul Carrefour din incinta acestuia. În ultimele două luni, a primit compensații de peste două milioane de lei (peste 400.000 de euro). Datele de la Registrul Comerțului arată că firma Plenerg este deținută de Project Sierra 10 și Project Sierra 11, două societăți înregistrate în Olanda. Citește și: Compensarea facturilor la energie pentru populație și companii pentru iarna viitoare se anunță devastatoare: aproximativ un miliard și jumătate de euro De administrarea societății românești se ocupă portughezii Ana Maria Guedes Antunes de Oliveira și Alexandre Miguel Durao Fernandes. Cu doar un singur angajat, compania Plenerg a declarat o cifră de afaceri de peste 11,77 milioane lei în anul fiscal 2021. În ultimii doi ani fiscali a raportat pierderi: de peste 1,2 milioane lei în 2021 și în jur de 1,5 milioane lei în anul fiscal 2020. Frați Mureșan, compensații de peste zece milioane Nova Power & Gas, controlată de frații Simion Adrian Mureșan și Teofil Ovidiu Mureșan prin intermediul Electrogrup Infrastructure SA, a primit 1,365 milioane lei pentru energie electrică și în jur de 9,2 milioane lei pentru gaze naturale. Suma totală încasată depășește 10,56 milioane lei, adică în jur de 2,2 milioane euro. Compania Nova Power & Gas a intrat în sectorul energetic în anul 2007, în Cluj Napoca. De pe site-ul companiei aflăm că distribuie energie electrică și gaze naturale în toate colțurile țării. Această societate face parte din grupul E-Infra, alături de companiile Electrogrup, Direct One, Netcity și Wesee. Datele financiare arată că Nova Power & Gas a avut în anul fiscal 2021 o cifră de afaceri de peste 580 de milioane lei și o pierdere netă de peste 28,1 milioane lei, cu un număr mediu de 91 de salariați. Nevasta lui Costan, în dosarul lui Scripcaru Călin Filimon Costan, un afacerist controversat din Brașov, a obținut prin firma ICCO Energ în jur de 9,3 milioane de lei de la Ministerul Energiei. De exemplu, pe 3 iunie 2022 i s-a decontat puțin peste 200.000 de lei. Cea mai mare sumă de bani a fost primită de firma ICCO Energ la data de 12 iulie 2022. Atunci i s-au decontat în jur de 8,9 milioane lei. La sfârșitul lunii august a mai primit peste 230.000 de lei. Citește și: Scandalul Blue Air pe înțelesul tuturor: un faliment dirijat, un ajutor de stat suspect și un brânci final de la UDMR, deloc dezinteresat Societatea ICCO Energ face parte din grupul de firma ICCO, controlate de Călin Filion Costan. Fosta lui soție, Simina Mariana Costan, a fost acuzată de complicitate la abuz în serviciu în dosarul de corupție în care este anchetat primarul Brașovului, George Scripcaru. Procurorii DNA susțin că primarul George Scripcaru împreună cu Simina Costan și Ciprian Mihai David au făcut demersuri pentru a prelua activele, licențele și activitatea CET SA. Peste 27,2 milioane euro pentru Oancea (Tinmar) Afaceristul prahovean Augustin Oancea este director general la firma Tinmar Energy, pe care o controlează prin intermediul unei alte societăți, Martin Oil Energy. Acesta este considerat unul din marii jucători de pe piața energiei. Informațiile obținute de către Defapt.ro arată că Tinmar Energy a încasat în jur de 107 milioane lei pentru energie electrică și în jur de 29 milioane lei pentru gaze naturale. În total, în jur de 136 milioane lei, echivalentul a peste 27,2 milioane euro. Datele financiare ale Tinmar Energy arată că în anul fiscal 2021 a avut o cifră de afaceri netă de peste 3,56 miliarde de lei și un profit net de peste 142,8 milioane de lei cu un număr mediu de 98 de angajați. Fosta manager Lukoil, 100.000 de euro Pe lista beneficiarilor banilor guvernamentali se află și firma AIK Energy România, controlată oficial până în primăvara acestui an de rusoaica Natalia Niță, fostă Rybchenko. Datele de la Ministerul Energiei arată că firma înființată de rusoaică a încasat în jur de 490.000 de lei, echivalentul a 100.000 de euro. Conform informațiilor publicate pe pagina sa de LinkedIn, ea a fost manager la compania rusească Lukoil în perioada 2000 – 2007. În paralel, și-a dezvoltat mai multe afaceri, inclusiv înființarea grupului AIK la Londra. Natalia Niță (Rybchenko) a absolvit Academia de Studii Economice, iar în anul 2003 a obținut titlul de doctor în economie cu lucrarea „Locul și rolul Rusiei în economia mondială contemporană”. Peste un miliard de lei, la giganții pieței În prezent, AIK Energy România este sucursala românească a firmei AIK Energy International LTD, înregistrată în Marea Britanie, și este reprezentată de un anume John Szepietowski. Printre directorii firmei se mai află Ana – Maria Bunicelu și Jeremy John Deeley. La rândul ei, firma AIK Energy International Ltd. este deținută de AIK Group LTD. Cea din urmă societate are nouă directori și un secretar. Printre directori îi regăsim pe avocata Ana Maria Bunicelu, Corneliu Dică, rusoaica Natalia Niță și Gheorghe Andrei Pădureț. Ultimul a fost consul onorific al Republici Chile la Constanța. Cele mai mari sume în compensare le-au primit giganți precum Electrica, Engie, EON, CEZ și ENEL, fiecare cu sute de milioane de lei primite de la Ministerul Energiei. RCS&RDS a încasat câteva milioane de euro de la stat pentru costuri peste plafon.

Bucureşti, Ilfov, Cluj, cele mai profitabile (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Bucureşti, Ilfov, Cluj, cele mai profitabile

Bucureşti, Ilfov, Cluj, cele mai profitabile. După profitul obţinut de firmele ieșene, județul este pe locul zece, podiumul fiind ocupat de Bucureşti, Ilfov şi Cluj. Bucureşti, Ilfov, Cluj, cele mai profitabile Punctele forte ale Iaşului sunt imobiliarele (construcţii şi închirieri), IT şi servicii de asistenţă medicală. Topul firmelor oferă o imagine a ierarhiei judeţelor după profitul obţinut de firmele locale. Citește și: China, act extrem de periculos: a trimis o rachetă care a trecut peste insula Taiwan, în apropiere de Taipei Dar şi după numărul total al firmelor active, după numărul de angajaţi sau după cifra de afaceri. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Topul firmelor de curierat din România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Topul firmelor de curierat din România

Topul firmelor de curierat din România. Paştele a fost sărbătorit la pachet cu tradiţionalele frustrări ale celor care, în prag de sărbători, fie au expediat sau urmau să primească colete, fie au facut cumpărături online. Topul firmelor de curierat din România Iar pachetele nu au ajuns la timp. Cel puțin la unii clienți din Iași. Decât să expediaţi un colet prin Poşta Română, “mai bine încercaţi cu porumbelul”. Citește și: Polonia primește un contract uriaș, de 630 milioane de dolari, pentru a livra arme Ucrainei „Toţi se mişcă ca melcul. Când am de-a face cu ei îmi pun mâinile în cap”. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Valentin Ionescu
Opinii

Firmele rusești din România, sub sechestru

Firmele rusești de pe teritoriul altor țări, inclusiv România, pot constitui un sprijin logistic și financiar pentru acțiuni de spionaj, pentru plata agenților de influență, precum și pentru racolarea trădătorilor din țara în care operează aceste firme. Din acest motiv, apreciez că în această fază se impune ca legislația românească să fie modificată pentru a permite punerea sub sechestru a firmelor rusești care operează în România, indiferent dacă oficial/legal apar ca având acționariat într-o țară europeană. Conducerea firmelor rusești de pe teritoriul României trebuie pusă sub controlul unui împuternicit special al Guvernului României. De asemenea, dacă Ucraina se prăbușește sub ocupație rusească, toate firmele rusești de pe teritoriul României trebuie naționalizate. Apreciez că toate firmele rusești de pe teritoriul României care opereaza în domeniul energiei și metalurgiei trebuie naționalizate și fără condiția ca Ucraina să fie ocupată total de ruși. Valentin Ionescu este invitat al rubricii de opinii.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră