sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: finanțare

27 articole
Internațional

ONG-urile maghiare fințate de SUA în mandatul lui Biden trebuie interzise, spune Orbán Viktor

Interzicerea ONG-urilor maghiare finanțate de americani. Premierul ungar Viktor Orban solicită adoptarea unor legi mai stricte care să permită interzicerea mass-media și ONG-urilor ce au beneficiat de finanțare americană în timpul administrației Joe Biden, potrivit Magyar Nemzet. Interzicerea ONG-urilor maghiare finanțate de americani Orban susține că Donald Trump și Elon Musk au dezvăluit o rețea de „corupție politică” prin care erau finanțate instituții media și ONG-uri care promovau agenda globalistă a elitelor liberale, inclusiv în Ungaria. Citește și: Călin Georgescu a jonglat cu zeci de milioane de dolari de la USAID, fiind sprijinit de PSD Publicația pro-guvernamentală Magyar Nemzet relatează că Viktor Orban a propus aceste măsuri într-o întâlnire cu partidul său, Fidesz, și cu partidul Creștin Democrat, aliat al acestuia. Premierul ungar le-a cerut parlamentarilor să elaboreze legi mai stricte pentru a împiedica funcționarea acestor entități în Ungaria. În ultimele săptămâni, guvernul de la Budapesta a acuzat Agenția pentru Dezvoltare Internațională a SUA (USAID) că a susținut ONG-uri și mass-media pentru a încerca „răsturnarea guvernului Orban” și instalarea unui „guvern-marionetă” favorabil Bruxelles-ului. Orban: „Rețeaua Soros a pierdut Washingtonul” Potrivit declarațiilor făcute în cadrul întâlnirii, Viktor Orban consideră că, odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, „susținătorii ideologiei liberale globaliste au pierdut capitalul celei mai mari puteri occidentale”. El a subliniat că „Rețeaua lui Soros a pierdut Washingtonul”, iar noua administrație va elimina acest sistem de finanțare, ceea ce înseamnă că de acum înainte „Soros se va putea baza doar pe Bruxelles și contribuabilii europeni”. De asemenea, premierul ungar a subliniat că mass-media și ONG-urile finanțate de SUA ar trebui interzise în Ungaria, susținând că acestea au primit fonduri pentru a promova „migrația, distrugerea comunităților și nebunia de gen”. Motiv de sancțiuni UE În 2023, guvernul Orban a creat Oficiul pentru Apărarea Suveranității Naționale (Szvh), o instituție care investighează posibile ingerințe externe în Ungaria. Deși nu are autoritatea de a impune sancțiuni, acesta întocmește rapoarte despre astfel de acțiuni. Bruxelles-ul a criticat inițiativa, iar în februarie 2024, Comisia Europeană a anunțat deschiderea unei proceduri de sancționare împotriva Ungariei, cerând desființarea oficiului. Ungaria, în conflict cu UE Aceasta nu este prima încercare a Ungariei de a limita finanțarea externă a ONG-urilor. În 2017, Budapesta a adoptat o lege care obliga ONG-urile ce primeau peste 23.000 de euro din străinătate să prezinte lista donatorilor și să se auto-eticheteze drept „organizație finanțată din străinătate”. Această lege a fost abrogată în 2021, în urma presiunilor Bruxelles-ului și a unei decizii a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

Interzicerea ONG-urilor maghiare finanțate de americani (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Greblă, acuzat că a mințit când a susținut că a sesizat Parchetul Foto: Facebook
Politică

Greblă, acuzat că a mințit când a susținut că a sesizat Parchetul

Președintele AEP, Toni Greblă, este acuzat că a mințit când a susținut că a sesizat Parchetul în legătură cu campania lui Călin Georgescu. Citește și: La pariurile de pe PolyMarket, Lasconi îl zdrobește pe Călin Georgescu. Schimbare radicală a percepției în favoarea lui Lasconi în ultimele 24 de ore Greblă, acuzat că a mințit când a susținut că a sesizat Parchetul „De asemenea, cu privire la declarațiile publice potrivit cărora Autoritatea Electorală Permanentă a transmis o sesizare PÎCCJ prin care a semnalat aspecte referitoare la modul de desfășurare a procesului electoral, precizăm că AEP nu a depus o astfel de sesizare, ci doar a redirecționat către instituția noastră, în data de 29 noiembrie 2024, o petiție a unei persoane fizice”, se arată într-un comunicat de azi al Parchetului General, după ce CSAT a declasificat documente despre susținerea lui Georgescu. Acum șase zile, președintele AEP susținea că a trimis o sesizare către Parchet și Poliție prin care solicitând o anchetă privind activitățile lui Călin Georgescu în campania electorală și posibile încălcări ale legislației electorale. Azi, Greblă și-a nuanțat afirmațiile. „Eu am primit nişte documente de la un cetăţean aflat în anturajul anumitor persoane, din care rezulta că în mediul virtual s-a întâmplat ceva, cu nişte documente. Neavând competenţa să le analizez instituţional în ce mă priveşte pe mine, am trimis (n. red. la Parchetul ÎCCJ) sesizarea pentru a dispune cercetări în legătură cu... Pentru că nu era propria mea anchetă. Erau documente... Nu eu am făcut o anchetă să văd ce se petrece pe Facebook sau pe Tik-Tok, pentru că nu pot, n-am competenţa necesară, n-am structura necesară, la AEP, aşa că am înregistrat-o la Parchet să o cerceteze. Ce să le spun eu mai mult? O fi sau nu adevărată, eu nu ştiu, nu e de competenţa mea (...) Parchetul ÎCCJ confirmă că au primit (...), dar spune că, de fapt, am redirijat o sesizare. N-am redirijat-o”, a declarat, miercuri seară, pentru News.ro, preşedintele AEP, Toni Greblă.

Finanțarea pentru panouri solare, mai simplă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Finanțarea pentru panouri solare, mai simplă

Finanțarea pentru panouri solare, mai simplă. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a eliminat obligativitatea implicării direcțiilor județene de cultură în acest proces. Finanțarea pentru panouri solare, mai simplă Astfel, accesarea fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență pentru Investiția 4 – Schema de granturi sub formă de bonuri valorice pentru promovarea energiei regenerabile în gospodării este acum un pic mai simplă. Citește și: FOTO Unde ar locui Marcel Ciolacu, alături de iubita sa, Sorina Docuz, și copilul lor: o vilă bine ascunsă lângă TVR Documentația necesară va fi verificată de personalul Ghișeului Unic de Eficiență Energetică, care poate consulta baza de date, cum ar fi Lista monumentelor istorice. Totuși, în a doua etapă a programului, care va permite accesul la vouchere pentru toți, nu doar pentru consumatorii vulnerabili, va fi necesar un astfel de aviz. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Costurile mini-centralei nucleare de la Doicești (sursa: nuclearelectrica.ro)
Eveniment

Costurile mini-centralei nucleare de la Doicești

Costurile mini-centralei nucleare de la Doicești. Banca de Export-Import a SUA (EXIM) a aprobat un angajament financiar de până la 99 milioane de dolari în favoarea companiei RoPower Nuclear S.A., pentru finanţarea dezvoltării proiectului cu reactoare modulare mici (SMR) de la Doiceşti, a anunţat compania, printr-un comunicat. Costurile mini-centralei nucleare de la Doicești Acest angajament face parte dintr-un pachet iniţial de finanţare în valoare de 275 milioane de dolari, care include contribuţii semnificative de la alte instituţii internaţionale, precum Corporaţia Financiară pentru Dezvoltare Internaţională a SUA (DFC) şi parteneri privaţi. Citește și: Cui i-a folosit isteria falsului ciclon Ashley: Ciolacu, la Comandamentul pentru gestionarea efectelor inundaţiilor, a spus că „s-a acţionat profesionist, ca la carte, nu avem nici o victimă” "Proiectul reactoarelor modulare de mici dimensiuni (SMR) de la Doiceşti este un semnal puternic dat de România, împreună cu partenerul strategic, Statele Unite ale Americii. Un semnal pentru independenţă şi securitate energetică, un semnal pentru inovare, un semnal pentru o tranziţie verde pragmatică, de la cărbune la energie nucleară, tot o formă de producţie în bandă, un semnal bazat pe competitivitatea României în sectorul nuclear. Finanţarea aprobată de US EXIM este o confirmare a angajamentului SUA faţă de acest proiect de amploare, care poziţionează România ca unul dintre liderii noilor tehnologii nucleare. Am convingerea că la nivelul finalului de deceniu putem fi printre primele ţări din lume cu SMR, ceea ce va însemna o oportunitate istorică de dezvoltare a unui lanţ local de aprovizionare, iar Nuclearelectrica are toate şansele să opereze şi alte asemenea proiecte în toată regiunea", a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, în comunicat. Proiectul, important pentru România Proiectul SMR de la Doiceşti, care utilizează tehnologia NuScale Power, reprezintă un moment important pentru sectorul energetic din România, urmând să implementeze această tehnologie nucleară avansată, flexibilă şi cu măsuri adiţionale de securitate nucleară. SMR-urile sunt apreciate pentru capacitatea lor de a furniza energie curată şi pentru natura lor modulară, care permite o integrare mai eficientă în infrastructurile energetice existente, explică documentul citat. Proiectul, care va începe construcţia după finalizarea celei de-a doua faze a studiilor de proiectare şi inginerie (FEED), va ajuta România să reducă emisiile de carbon cu aproximativ 4 milioane de tone anual. "Acest angajament financiar din partea EXIM Bank reprezintă un vot de încredere nu doar în capacitatea României de a implementa tehnologii nucleare de ultimă generaţie, ci şi în parteneriatul solid dintre ţara noastră şi Statele Unite. Finanţarea ne va permite să facem paşi decisivi către un viitor energetic mai sigur, mai curat şi sustenabil, iar România se poziţionează astfel ca un lider în inovaţia energetică la nivel regional", a subliniat Cosmin Ghiţă, CEO Nuclearelectrica. Finanțarea EXIM Bank Finanţarea din partea EXIM Bank este esenţială pentru avansarea proiectului, sprijinind activităţi critice precum caracterizarea amplasamentului, obţinerea aprobărilor de reglementare şi realizarea lucrărilor detaliate de inginerie. Aceasta poziţionează România ca un lider regional în inovaţia energiei curate, contribuind la obiectivele climatice ambiţioase ale Uniunii Europene. Proiectul de la Doiceşti este aşteptat să genereze peste 2.000 de locuri noi de muncă în perioada de construcţie şi peste 230 de locuri de muncă permanente pentru operarea centralei, plus alte mii de locuri de muncă în industriile conexe. Durata de viaţă a noii centrale SMR de la Doiceşti este de peste 60 de ani, de la punerea în funcţiune planificată pentru finalul actualului deceniu. Proiectul este unul generaţional care va produce energie curată, sigură şi fără emisii de carbon în atmosferă şi un punct cheie în angajamentul României de a-şi tripla capacităţile de generare a energiei din surse nucleare, până în 2050.

Kievul cere finanțare pentru producția armamentului (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Kievul cere finanțare pentru producția armamentului

Kievul cere finanțare pentru producția armamentului. Ucraina este capabilă să producă mai mult armament, dar îi lipseşte finanţarea necesară, au afirmat sâmbătă responsabili ucraineni care speră în mai multe investiţii străine în complexul militar-industrial al ţării. Kievul cere finanțare pentru producția armamentului "Limita nu este în capacităţile noastre de producţie, totul este legat de finanţare", a declarat Oleksandr Kamişin, consilier pentru afaceri strategice al preşedintelui Ucrainei. Citește și: VIDEO Putea fi evitată tragedia cauzată de inundațiile din Galați? Acum 11 ani, exact în aceeași zonă s-au produs inundații devastatoare, dar digurile nu au fost refăcute "Toate structurile de producţie ne spun: +Pot face mai mult, dar am nevoie de finanţare+", a adăugat el, în cursul unui forum la Kiev. Armamentul Ucrainei se bazează în continuare mai ales pe stocurile sovietice şi pe cele livrate de aliaţii săi occidentali. Dar ea şi-a intensificat semnificativ producţia de arme proprii de la începutul invaziei ruse lansate în februarie 2022. Potrivit lui Oleksandr Kamişin, Kievul poate furniza doar 7 miliarde de dolari din bugetul său, în timp ce "capacitatea (de producţie) este de 20 de miliarde de dolari pe an în 2024". Necesitatea investițiilor străine "Este greu să produci cu bani şi imposibil fără bani deloc. Prin urmare, încurajăm investiţiile în sectorul nostru de apărare", a declarat la rândul său ministrul apărării, Rustem Umerov, la acelaşi forum. Industria de apărare a Ucrainei s-a dezvoltat puternic de la invazia ţării, în ciuda valurilor de bombardamente masive ruseşti care au lovit multe fabrici militare şi infrastructura energetică. Kievul, de exemplu, produce rachete de croazieră antinavă Neptun sau rachete de croazieră antitanc Stugna care sunt folosite pe câmpul de luptă. Ucraina, care nu mai are forţe navale, a reuşit, de exemplu, să respingă flota rusă de la Marea Neagră la o distanţă bună, lovind în mod repetat navele, în special cu drone navale de producţie proprie. La sfârşitul lui august, preşedintele Volodimir Zelenski a anunţat testarea cu succes a primei rachete balistice fabricate din Ucraina şi a salutat sosirea în luptă a unei noi drone-rachete cu rază lungă de acţiune, numită Palianiţia. La sfârşitul anului 2023, el a asigurat că ţara sa va produce un milion de drone în 2024 pentru a răspunde nevoilor armatei, acestea fiind esenţiale pe câmpul de luptă.

Autostrada A8 adună praf pe hârtie (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Autostrada A8 adună praf pe hârtie

Autostrada A8 adună praf pe hârtie. Odată lansate licitațiile pentru proiectarea și construirea celor patru loturi de autostradă și drum expres pe ruta Craiova-Filiași-Tg. Jiu, bugetul Programului european Transport 2021-2027 afișat pe pagina Ministerului Transporturilor cu valoarea de 9,6 miliarde de euro "a rămas mic". Autostrada A8 adună praf pe hârtie Numai licitațiile lansate de la începutul anului trecut de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere însumează deja 11 miliarde de euro. Citește și: Eurostat: România, una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE și una din cele mai dure prăbușiri ale serviciilor Este vorba de segmente de autostradă – cum sunt cele două din tronsonul montan al A8, care doar ele valorează 1,5 miliarde de euro – de drum expres, cum e cel dintre Arad și Oradea, de peste două miliarde de euro. Intră, însă, în Programul Transport și proiecte mai mici, cum e contractul pentru servicii de supervizare a lucrărilor pentru realizarea unei legături între DN 1 și autostrada A3 în zona Turda: 8 milioane de lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Podul Grant, finalizat înainte de termenul prevăzut Foto: captură video
Eveniment

Podul Grant, finalizat înainte de termenul prevăzut

Podul Grant va fi finalizat cu 12 luni înainte de termenul prevăzut, anunță primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, într-o postare pe Facebook. În 2023, la final de an, guvernul Ciolacu blocase finanțarea acestui pod, dar primăria a ajuns la un acord cu constructorul, care a continuat să lucreze deși urma să fie plătit abia în 2024. Citește și: Revoltă generală în mediul de afaceri și apeluri la grevă administrativă după ce Guvernul a introdus, peste noapte, așa-numitul e-TVA Podul Grant, finalizat înainte de termenul prevăzut „Continuă lucrările pentru reabilitarea Podului Grant fără afectarea traficului rutier. Administrația Străzilor București lucrează în această perioadă la partea interioară a pasajului principal, unde execută reparații cu mortare speciale și injecții ale fisurilor. De asemenea, se aplică vopsea anticorozivă atât pe partea interioară a rampelor, cât și pe segmentul interior al pasajului principal. În același timp, se montează masca de aluminiu, inclusiv structura fixare, pe grinda parapet, iar pe aleea de acces spre pasajul pietonal se toarnă beton și se fac lucrări premergătoare asfaltării”, a scris Nicușor Dan. Guvernul Ciolacu era să blocheze lucrările Premierul Marcel Ciolacu era să blocheze lucrările la Podul Grant, iar lucrările au continuat prin bunăvoința constructorului, explica, în octombrie 2023, primarul Capitalei, Nicușor Dan. „Ordonanța spune că noi putem să plătim în lunile noiembrie și decembrie media lunilor ianuarie-septembrie. În perioada ianuarie-septembrie nu s-a facturat pe această lucrare. Deci noi neavând plăți făcute, nu o să putem plăti. Banii sunt în cont și toată lumea știe că suntem serioși. Această ordonanță nu trebuia să fie dată în forma în care a fost dată. E o gravă ingerință a naționalului în autonomia locală. Dacă chiar suntem într-o situația așa de disperată financiar trebuia să ni se dea o marjă, să ni se reducă cotele defalcate sau ceva și noi să decidem în cadrul acestei sume, nu să se taie de-a valma”, a spus Nicușor Dan. Vom finaliza reabilitarea Podului Grant în luna august a acestui an, cu 12 luni cu mai devreme decât termenul prevăzut în contract”

Trump subminează securitatea NATO, spune Stoltenberg (sursa: politico.eu)
Internațional

Trump "subminează securitatea" NATO, spune Stoltenberg

Trump "subminează securitatea" NATO, spune Stoltenberg. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat duminică împotriva afirmaţiilor care "subminează securitatea" Alianţei, după ce fostul preşedinte american Donald Trump, care are mari şanse de a fi reales în noiembrie, a evocat posibilitatea de a nu mai apăra statele aliate a căror contribuţie financiară este insuficientă. Trump "subminează securitatea" NATO, spune Stoltenberg "Orice sugestie în sensul că Aliaţii nu se vor apăra reciproc ne subminează securitatea, a noastră a tuturor, inclusiv a Statelor Unite, şi îi expune pe soldaţii americani şi europeni la un risc sporit", a reacţionat Stoltenberg într-un comunicat. Citește și: Cine este primul demnitar român care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Gold Corporation: a rupt PNL ca să-l susțină pe Ponta. Contractele au dispărut din arhiva ANRM În timpul unui miting, sâmbătă, în Carolina de Sud, Donald Trump a relatat între altele o conversaţie cu unul dintre şefii de stat din NATO, fără a-l numi. "Unul dintre preşedinţii unei ţări mari s-a ridicat şi a spus: Ei bine, domnule, dacă nu plătim şi suntem atacaţi de Rusia, ne veţi proteja?", a povestit miliardarul înainte de a dezvălui răspunsul său: "Nu, nu v-aş proteja. De fapt, i-aş încuraja să vă facă ce vor. Trebuie să vă plătiţi datoriile". Trump s-a arătat adesea sceptic, uneori ostil, în ceea ce priveşte continuarea ajutorului american pentru Ucraina şi a ameninţat chiar că va părăsi NATO dacă se va întoarce la Casa Albă. El a redus finanţarea apărării pentru NATO şi s-a plâns frecvent că Statele Unite plătesc mai mult decât le revin.

Boloș refuză să contrasemneze noua lege a pensiilor Foto: Facebook
Politică

Boloș refuză să contrasemneze noua lege a pensiilor

Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, refuză să contrasemneze noua lege a pensiilor, afirmă surse politice citate de Știri pe surse. Azi, Guvernul va dezbate, în primă lectură, acest proiect, inițiat de ministerul Muncii. UPDATE 10.50: Președintele PNL, Nicolae Ciucă, pare că susține poziția lui Boloș - care nu este membru de partid, dar este sprijinit de liberali - și spune că noua lege a pensiilor este neaplicabilă: „La cifrele anunțate aseară, impactul este de aproximativ 3% din PIB, este enorm, trebuie să identificăm sursele de finanțare, nu putem să promitem oamenilor (...) Să nu venim cu promisiuni nesusținute financiar (...) Pe suma de 55,6 miliarde este imposibil!”. Citește și: Cât ne va costa campania electorală a PSD: impactul bugetar pentru plata pensiilor se va ridica în 2024 la146,2 miliarde lei, cu 30 de miliarde de lei peste anul 2023 La 2 noiembrie, premierul Ciolacu părea că sugerează că Finanțele se opun acestei legi: „Fac apel către toți miniștrii implicați în procesul de avizare să trateze cu prioritate această lege, pentru a o putea trece prin Guvern în cel mai scurt timp. Renegocierea PNRR în privința eliminării pragului de 9,4% din PIB pentru pensii depinde de adoptarea acestei legi până pe 20 noiembrie. Nu aș vrea ca din cauza unor blocaje, mai ales în Guvernul României, pensionarilor să nu li se facă dreptate sau, și mai grav, pensionarii români să aibă pensiile înghețate, cum au trecut unii în PNRR, până în 2070”. Citește și: PSD coace un nou atac la Pilonul II de pensii, prin banala schimbare, în noua lege a pensiilor, a cuvântului „și” cu „sau”. Un milion de persoane n-ar mai plăti contribuția la Pilonul II Boloș refuză să contrasemneze noua lege a pensiilor Potrivit acestor surse, Boloș refuză să-și asume impactul bugetar uriaș, în 2024, a noii legi a pensiilor, percepută ca o mită electorală acordată exact înaintea alegerilor din toamnă. În plus, Boloș ar refuza să semneze revenirea la vechile plafoane de cash din cauză că această măsură a fost susținută de Ministerul de Finanțe și ar fi adus bani în plus la bugetul de stat. Impactul bugetar pentru plata pensiilor se va ridica în 2024 la aproape 146,2 miliarde lei, cu 30 de miliarde de lei peste anul 2023, arată calculele Băncii Mondiale. Astfel, de la 1 ianuarie până la 1 septembrie 2024, impactul va fi mai mare, lunar, cu 1,686 miliarde lei faţă de decembrie 2023, când se estimează că va totaliza 9,66 miliarde lei, şi se va situa la 11,353 miliarde lei/lună. Din septembrie, cheltuielile lunare suplimentare vor fi de 2,489 miliarde lei şi vor însuma 13,842 miliarde lei pe lună. Citește și: Guvernul a dat cea mai valoroasă și profitabilă companie de stat pe mâna unui politruc UDMR, cu studii dubioase, dar căsătorit cu fiica unui afacerist conexat la PSD, din Buzău În total, în perioada septembrie-decembrie 2024, după recalcularea în baza noii legi, cheltuiala cu pensiile se va cifra la aproape 55,37 miliarde lei.

Finanțator Hezbollah libanez, afaceri în România (sursa: Facebook/Mohamed Tajideen, Samir Abou-Khalil)
Investigații

Finanțator Hezbollah libanez, afaceri în România

Finanțator Hezbollah libanez, afaceri în România. A fost suspectat de finanțarea Hezbollah în Belgia, dar a fost condamnat doar pentru fraude fiscale. Pus pe lista neagră de SUA, a încălcat interdicțiile și a sfârșit în închisoare ca terorist. Se numește Kassim Tajideen și a avut afaceri și în România, direct și prin familie. Binefăcătorul Kassim revine în satul lui Iulie 2020. Kassim Tajideen este acasă, în sfârșit, după trei ani petrecuți în celula unei închisori americane. În timp ce omul de afaceri belgiano-libanez în vârstă de 65 de ani coboară scările avionului, este întâmpinat de unul dintre fiii săi, care cade la pământ să-i sărute picioarele. Citește și: Judecătorul Șepelea, coleg de complet cu judecătoarea care se droga cu iubitul traficant, a primit recent o donație imobiliară importantă În Hanaway, locul său de naștere din sudul Libanului, Kassim este plimbat prin sat, pe jumătate ieșit prin trapa unui SUV negru Mercedes. Numeroși bărbați îl escortează cu mașini, scutere și biciclete. O mulțime de oameni, purtând pancarte cu portretul său, îl înconjoară, în timp ce sunetele petardelor se amestecă cu claxoanele. La intrarea în curtea unui imens conac în stil neoclasic, sătenii îl întâmpină cu orez și petale de flori. Aleea pe care merge Kassim e stropită cu sânge unor oi proaspăt sacrificate în onoarea lui. Finanțator Hezbollah libanez, afaceri în România Pentru sătenii din Hanaway, el este un filantrop care s-a luptat să scape din sărăcia lucie din locul în care s-a născut pentru a construi o afacere înfloritoare între Liban, Europa și Africa. Ba chiar și-a angajat sute de conaționali în rețeaua sa de companii. Un angajator generos, care plătește facturile medicale atunci când angajații au nevoie de o intervenție chirurgicală serioasă. Pentru sistemul de justiție belgian, însă, Tajideen a fost arhitectul unui sistem masiv de evaziune fiscală, spălare de bani și fraudă cu facturi false în valoare de 50 de milioane de euro, pus la cale din biroul său din Anvers la începutul anilor 2000. Iar pentru guvernul american, el este un „contribuitor financiar important la Hezbollah”, grupul militant șiit susținut de Iran și partid politic care formează un stat în cadrul unui stat în Liban. 300.000 USD la București În perioada în care își clădea imperiul de afaceri cu sediul la Anvers, Kassim Tajideen explora și România. Pe 1 martie 1999, la ora 19, 38 de minute și zece secunde, 300.000 de dolari intrau în sucursala de la București a Băncii Turco-Române. Banii veneau de la New York, de la Republic National Bank. 55 de secunde mai târziu, la ora 19, 39 de minute și cinci secunde, 299.975 de dolari intrau în contul deschis la Banca Turco-Română (BTR) de firma Frații Crawn Com SRL iar 25 de dolari erau păstrați, drept comision, de BTR. Potrivit documentului bancar de transfer al banilor, cei 300.000 de dolari reprezentau „capital social”. Continuarea, aici.

AFM deschide sesiunea de finanţare a Programului privind protecţia speciilor de faună sălbatică Foto: Romsilva
Mediu

AFM finanţare protecţia speciilor de faună sălbatică 

Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) deschide sesiunea de finanţare a Programului privind protecţia speciilor de faună sălbatică, începând de miercuri putându-se crea conturile de utilizator. Din 10 aprilie se vor putea depune cererile de finanţare, bugetul fiind de 70 de milioane de lei. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online AFM deschide sesiunea de finanţare privind protecţia speciilor de faună sălbatică ”Administraţia Fondului pentru Mediu anunţă deschiderea sesiunii de finanţare a Programului privind protecţia speciilor de faună sălbatică, prin instalarea de echipamente şi/sau dispozitive de tipul gardurilor electrice ori a altor mijloace asemănătoare permise de lege, în vederea diminuării conflictelor şi reducerii pagubelor cauzate de animale sălbatice”, precizează AFM, citat de news.ro. Instituţia precizează că, începând cu data de 05 aprilie 2023, solicitanţii persoane fizice şi juridice pot accesa aplicaţia informatică pusă la dispoziţie de AFM, doar pentru crearea conturile de utilizator. Preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu, Laurenţiu Adrian Neculaescu, a explicat că acest program are scopul de a proteja speciile de faună sălbatică. ”În contextul actual, în care prezenţa animalelor este tot mai des întâlnită în interiorul culturilor sau aşezărilor, fiind pusă în pericol atât viaţa oamenilor, cât şi a animalelor, AFM vine în ajutorul cetăţenilor prin acordarea de finanţare în vederea achiziţionării dispozitivelor destinate reducerii conflictelor om-animal”, a declarat Laurenţiu Adrian Neculaescu, preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu. ”Scopul programului îl reprezintă protecţia speciilor de faună sălbatică, prin instalarea de echipamente şi/sau montajul de dispozitive de tipul gardurilor electrice ori a altor mijloace asemănătoare permise de lege ori prin efectuarea de lucrări specifice în vederea montării de echipamente şi/sau dispozitive de tipul gardurilor electrice sau al altor dispozitive destinate reducerii conflictelor om—animal, implementării măsurilor de intervenţie, precum şi în vederea alungării sau împiedicării pătrunderii animalelor sălbatice în interiorul culturilor sau aşezărilor”, a precizat AFM. Citește și: Stenogramele dosarului Otopeni: „Păi da’ n-oi face afacere cu statu’! Se fură la stat, nebunule!”. Cum erau descriși liderii politici: Ciolacu – un țăran de Buzău, Rareș Bogdan – un măscărici

Institutul Inimii, fără finanțare prin PNRR (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

Institutul Inimii, fără finanțare prin PNRR

Institutul Inimii, fără finanțare prin PNRR. Ministerul Sănătăţii a evaluat îndoielnic proiectul privind construirea Institutului Inimii la Iaşi. Institutul Inimii, fără finanțare prin PNRR În cazul a două criterii, Consiliul Judeţean (CJ) a fost depunctat într-o manieră care ridică mari semne de întrebare. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Este vorba despre fişa în baza căreia Iaşul a pierdut finanţarea din PNRR pentru Institutul Inimii. În primul rând, Institutul a fost considerat de „interes judeţean”. Citește și: EXCLUSIV Ucraina nu ne-a furat apa din Dunăre, prin canalul Bâstroe: măsurătorile făcute de Apele Române, la 22 februarie, indicau debite normale pe Chilia Celălalt criteriu, unde CJ a pierdut cele mai multe puncte, a vizat dotarea paturilor cu echipamente IT. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Moscova jecmănește companiile să finanțeze războiul (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Moscova jecmănește companiile să finanțeze războiul

Moscova jecmănește companiile să finanțeze războiul. Guvernul rus intenţionează să colecteze sume mai mari de bani de la unii producătorii de materii prime, precum şi de la companiile de stat, iar în paralel să reducă cheltuieile care nu au legătură cu apărarea, în contextul în care cresc costurile cu invadarea Ucrainei, potrivit Bloomberg. Moscova jecmănește companiile să finanțeze războiul Printre propuneri se află dividende mai mari de la companiile de stat şi "plăţi unice" de la producătorii de îngrăşăminte şi cei de cărbune, conform unor instrucţiuni emise la mijlocul lunii decembrie de către premierul Mihail Mişustin, potrivit sursei citate. Măsurile Guvernului de la Moscova fac parte dintr-un efort mai larg de "mobilizare a veniturilor". În plus, Executivul a alocat cheltuieli suplimentare în valoare de 175 de miliarde de ruble (2,4 miliarde de dolari) pentru a strămuta 100.000 de persoane din Herson în Rusia, ceea ce ar reprezenta o recunoaştere tacită a Kremlinului că există speranţe mici privind recucerirea acelor părţi din Ucraina pe care forţele ruseşti le-au abandonat în toamna anului trecut. Cu pași repezi spre deficit Bugetul Rusiei este supus la presiuni din ce în ce mai mari în condiţiile în care invazia Ucrainei a intrat în al doilea an, iar economia rusă se contractă ca urmare a sancţiunilor extinse impuse de SUA şi Uniunea Europeană. Dividendele şi taxele excepţionale plătite de gigantul energetic Gazprom PJSC au permis Rusiei să înregistreze un excedent bugetar la finele anului trecut, însă cheltuielile mari din luna decembrie este posibil să fi adus bugetul statului rus pe deficit. Sursele citate de Bloomberg susţin că o parte dintre fondurile suplimentare sunt necesare pentru a acoperi costurile care au legătură cu războiul. Sursele adăugă că nu a fost luată încă o decizie cu privire la mărimea dividendelor sau a "plăţilor unice", pentru că acestea vor depinde de situaţia bugetară pe ansamblul anului 2022. Cu toate acestea, acolo unde este posibil, autorităţile ruse vor încerca să stabilească un nivel al dividendelor de peste 50% din profitul net al companiilor de stat, au dezvăluit sursele consultate de Bloomberg. Cheltuieli reduse drastic În încercarea de a echilibra situaţia bugetară, premierul Mihail Mişustin a ordonat o "optimizare" a cheltuielilor care nu au legătură cu apărarea şi securitatea, care ar trebui să genereze economii de cel puţin 150 de miliarde de ruble. În condiţiile în care Rusia se pregăteşte pentru mai mulţi ani de deficite bugetare şi de imposibilitatea de a accesa pieţele internaţionale de obligaţiuni, Guvernul de la Moscova este presat să se asigure că are acces la finanţare, în timp ce veniturile din energie se reduc. Citește și: Rusia nu a respectat perioada de încetare a focului cerută de Putin: doi ucraineni, morți, și nouă, răniți Dacă anul trecut Ministerul rus de Finanţe prognoza un deficit bugetar de 0,9% din PIB, acum se aşteaptă la un deficit de 2% din PIB atât pentru 2022, cât şi pentru 2023. În total, cheltuielile pe anul trecut au ajuns, probabil, la aproximativ 30.000 de miliarde de ruble, a declarat la finele lunii decembrie ministrul Finanţelor, Anton Siluanov, cu aproximativ 27% peste ceea ce era prevăzut iniţial.

Clubul fiului, finanțat de CJ-ul tatălui (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Clubul fiului, finanțat de CJ-ul tatălui

Clubul fiului, finanțat de CJ-ul tatălui. Peste zece la sută din minusculul buget pus de oficialităţile judeţene pe masa sportului local în 2022 a fost alocat ACS Prosperitatea. Clubul fiului, finanțat de CJ-ul tatălui Acesta este un club local mic de scrimă, care nu are nici măcar un site propriu. La clubul Prosperitatea este legitimat băiatul vicepreşedintelui Consiliului Judeţean, Marius Dangă, un oficial foarte implicat în strategia judeţeană pentru sport. Citește și: Putin îi pregătește pe ruși pentru un nou Afganistan, dar mult mai aproape de casă: șeful Externelor de la Moscova anunță că Rusia nu se grăbește în teatrul de război din Ucraina Grupările sportive cele mai cunoscute din Iaşi, precum CS Politehnica şi CSM, nu au primit niciun leu de la CJ. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ce scor catastrofal a obținut AUR la alegerile din Moldova Foto: Facebook George Simion
Politică

Ce scor catastrofal a obținut AUR la alegerile Moldova

De ce este supărat George Simion pe moldovenii din stânga Prutului și vrea să-i lase fără finanțare din România: partidul său, AUR, a obținut un scor catastrofal la alegerile parlamentare din iulie 2021, din Republica Moldova. Însă campania electorală a AUR în Republica Moldova a fost marcată de acțiuni extrem de agresive și minciuni care au ajutat doar tabăra pro-rusă. Dezastrul de acum 15 luni ar putea explica de ce George Simion cerea, vineri: „România nu mai trebuie să finanţeze nici măcar cu un leu Guvernul de la Chişinău”. În plus, în iunie 2022, George Simion nu a fost lăsat să intre în Republica Moldova. Liderul AUR a încercat să intre, deși știe că are interdicție până în 2023 Ce scor catastrofal a obținut AUR la alegerile din Moldova La alegerile din 11 iulie 2021, AUR a beneficiat de doar 7.216 voturi, respectiv 0,49% din totalul alegătorilor prezenți la urne. PAS a câștigat cu 52,8% din totalul voturilor valabil exprimate. Astfel, partidul Maiei Sandu a obţinut 774.754 voturi din totalul celor 1.467.205 valabil exprimate. PAS a depăşit categoric principala formaţiune politică de stânga, Blocul Electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor (BECS), care a fost votat de doar 27,17% din electorat, respectiv 398.678 alegători. Datele Comisiei Electorale Centrale arată că Partidul Politic "Şor" (PPŞ) a beneficiat de susţinerea a 5,74% dintre alegători (84.185 voturi). În campanie, reprezentantul AUR Moldova, Vlad Bilețchi, a înregistrat la punctul de trecere a frontierei de la Leușeni un clip în care afirma că România a introdus regimul de vize pentru cetățenii Republicii Moldova. Afirmația sa era complet falsă. Citește și: George Simion cere imperativ: „România nu mai trebuie să finanţeze nici măcar cu un leu Guvernul de la Chişinău”. El solicită și tăierea finanțării pentru refugiații ucraineni Publicația Podul scria, în 2021, că AUR Moldova are legături cu un fugar celebru: „Potrivit surselor Podul.ro, AUR Moldova este finanțată în prezent și de infractorul de notorietate internațională Veaceslav Platon. De altfel, pe lângă legăturile pe care interlopul le are și cu alte personaje AUR-iste, a se remarca și faptul că nu există nicio deosebire între atacurile furibunde ale AUR împotriva PAS și a Maiei Sandu și atacurile permanente lansate de Veaceslav Platon. Mai mult chiar, AUR Moldova jubilează că interlopul a depus o plângere penală în România împotriva Maiei Sandu”. Fostul director al Liceului Teoretic „Gheorghe Asachi” din Chișinău și actualul deputat în Parlamentul de la București din partea Alianței pentru Unirea Românilor, Boris Volosatîi, a fost ales în septembrie noul președinte al AUR Moldova.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră