sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: finanțare

27 articole
Politică

România nu mai trebuie să finanţeze Guvernul Chişinău

George Simion, președintele AUR, cere imperativ: „România nu mai trebuie să finanţeze nici măcar cu un leu Guvernul de la Chişinău”. În plus, el a spus că s-au alocat prea multe fonduri pentru refugiații ucraineni. România nu mai trebuie să finanţeze Guvernul de la Chişinău „Un alt adevăr pe care tot noi trebuie să îl spunem este că România nu mai trebuie să finanţeze nici măcar cu un leu Guvernul de la Chişinău. Mi-e drag de unii miniştri de peste Prut, dar mai drag îmi este adevărul. Nu facem decât să finanţăm separatism antiromânesc finanţând acea guvernare. Sau finanţându-l pe primarul Chişinăului, antiromânul Ion Ceban. Asta fac, din păcate, cei care au pe mână banii noştri. Niciun leu pentru Guvernul de la Chişinău, după cum tot un adevăr pe care trebuie să îl spunem este că s-au alocat prea multe fonduri pentru refugiaţii care au venit din Ucraina”, a spus Simion. El a adăugat că milioane de români au plecat din ţară şi că avem "mai mult de jumătate din ţară în sărăcie lucie". George Simion a declarat că membrii AUR sunt "unionişti" şi îi vor pe toţi românii împreună. "Şi din puţinul nostru, din pâinea noastră, ştim să dăm, inclusiv celor care s-au retras din faţa agresiunii ruse şi din faţa războiului. Toţi suntem oameni şi toţi trebuie să vedem durerea celui de lângă noi, dar cum guvernanţii noştri de 30 de ani nu văd durerea noastră, te revolţi, nu?", a afirmat liderul AUR. Potrivit acestuia, un "alt adevăr" este că "AUR nu e un partid antieuropean". Citește și: Documente rusești: Kremlinul plănuia să supună Ucraina în zece zile și avea liste cu cei care trebuiau executați imediat – Royal United Services Institute Întrunit vineri la Alba Iulia, Congresul extraordinar al AUR a aprobat "Strategia de propagandă a partidului pentru 2023 - integritatea morală şi loialitatea faţă de electorat" şi "Rezoluţia - Sistemul medical în satele româneşti, între uitare şi aşteptare".

România nu mai trebuie să finanţeze Guvernul de la Chişinău, spune George Simion Foto: Inquam/ Ilona Andrei
Tanczos periclitează 500 milioane euro PNRR (sursa: Facebook/Tanczos Barna)
Eveniment

Tanczos periclitează 500 milioane euro PNRR

Tanczos periclitează 500 milioane euro PNRR. Barna, ministrul Mediului, se laudă cu programul de împădurire a României pentru care sunt prevăzuți 500 de milioane de euro în PNRR, dar întârzie nejustificat finalizarea și publicarea ghidurilor de finanțare. Ministerul Mediului avea obligația să publice ghidurile de finanțare pentru lucrările de împădurire și reîmpădurire, dar și pentru acordarea primei pentru sechestrarea carbonului până la data de 17 octombrie 2022. Până la finalul anului 2023, ministerul Mediului trebuie să raporteze împădurirea a 25.000 de hectare. Dar deja s-a pierdut startul pentru campania de împăduriri aferentă sezonului de toamnă din acest an. Nimeni nu știe cum se va îndeplini acest obiectiv din PNRR pentru că în România s-au împădurit în medie 200 de hectare anual în ultimii cinci ani. 25.000 de hectare până la finalul lui 2023 România și-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) că va împăduri și reîmpăduri 25.000 de hectare până la finalul anului 2023, plus alte 31.000 de hectare până în decembrie 2026. Pentru toată această campanie de împăduriri România va primi 500 de milioane de euro prin PNRR. Pentru acest scop a fost emisă Ordonanța de Urgență a Guvernului 35/2022 care a fost publicată și a intrat în vigoare în data de 7 aprilie 2022. Conform actului normativ, schemele de ajutor de stat pentru finanţarea lucrărilor de împădurire și reîmpădurire se aprobă prin ordin al ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor, în termen de maximum 90 de zile de la primirea deciziei favorabile a Comisiei Europene pentru acordarea ajutoarelor de stat. Actul normativ mai prevede simplificarea procedurilor de împădurire a terenurilor din afara fondului național forestier și adoptarea cadrului legal pentru a se realiza lucrări de împădurire începând cu anul 2022. Tanczos periclitează 500 milioane euro PNRR Cele două scheme de ajutor de stat pentru împădurire și reîmpădurire au fost aprobate prin două ordine emise de ministrul Tanczos Barna. Ordinele au fost publicate în Monitorul Oficial nr. 810 din 17 august 2022. De la această dată, conform Ordonanței citate, ministrul Tanczos Barna era obligat să emită în termen de 60 de zile alte două ordine de ministru pentru elaborare și publicarea ghidurilor de finanțare care trebuia să conțină şi drepturile şi obligaţiile beneficiarilor finanţării acordate. Tot în termen de 60 de zile trebuia publicat și ghidul de finanțare pentru acordarea primei de 456 euro pe hectar pentru sechestrarea carbonului. Adică cel mai târziu pe 17 octombrie 2022. Citește și: Primul pas ca Rusia să plătească despăgubiri de război Ucrainei: ONU a adoptat o rezoluție pentru crearea unui mecanism de plată De atunci a trecut aproape o lună, timp în care România a pierdut startul pentru lucrările de împădurire aferente anului 2022. Surse din cadrul Ministerului Mediului au declarat sub protecția anonimatului că „angajații din minister lucrează la o ultimă formă a ghidului pentru crearea de noi suprafețe împădurite, care se află într-un stadiu mai avansat. De asemenea, responsabilii din Ministerul Mediului trebuie să elaboreze și proceduri de aplicare a acestui ghid, dar, din datele deținute, aceștia nici măcar nu au început demersurile”. Defapt.ro a solicitat un punct de vedere ministrului Tanczos Barna, dar acesta nu a răspuns la întrebările transmise.

"Drumul lui Kim Ir Sen", occidentalizat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

"Drumul lui Kim Ir Sen", occidentalizat

"Drumul lui Kim Ir Sen", occidentalizat. Programul operaţional comun pe care România îl derulează cu Republica Moldova a fost supralicitat. "Drumul lui Kim Ir Sen", occidentalizat "Drumul lui Kim Ir Sen". a cunoscut ultima asfaltare când a fost aici răposatul dictator nord-corean. Acum, Consiliul Judeţean Iaşi vrea să-l reasfalteze cu banii Uniunii Europene. Citește și: Putin începe să se confrunte cu „protestul patriotic” al „uliilor”: este contestat, uneori virulent, chiar în Rusia, de naționaliști și susținători ai invadării Ucrainei În România, drumul se termină pe podul peste Prut de la Ungheni. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Partidul Șor nu va primi finanțare din bugetul de stat Foto: Facebook
Politică

Partidul Șor nu primi finanțare bugetul stat

Partidul Șor nu va mai primi finanțare din bugetul de stat timp de șase luni, anunță presa din Republica Moldova. Decizia a fost luată pe 9 septembrie de Comisia Electorală Centrală (CEC). În România, ex-trezorierul PSD Mircea Drăghici are mai multe condamnări penale pentru modul în care a gestionat banii publici destinați partidului său. El și-a cumpărat mașini de lux cu acești bani sau a finanțat excursii de lux în străinătate pentru întreaga sa familie. Acum cinci zile, Draghici a fost condamnat la 6 ani de închisoare, după ce a recunoscut că a folosit subvenţii de la partid pentru vacanțe exotice. Fostul trezorier a luat din conturile partidului său nu mai puțin de 550.000 de lei. Mircea Drăghici Foto: Facebook Partidul Șor nu va primi finanțare din bugetul de stat În Republica Moldova, Comisia Electorală Centrală a constatat încălcări ale Partidului ȘOR privind raportarea veniturilor și cheltuielilor în campania electorală desfășurate pentru alegerile locale noi din data de 29 mai, scrie newsmaker.md. „S-a constatat folosirea fondurilor nedeclarate în sumă totală de aproximativ 20 de mii de lei (1 mie de euro). Totodată, s-a sesizat depășirea plafonului financiar stabilit. Decizia de astăzi reprezintă un semnal și pentru alte partide de a respecta disciplina financiară și prevederile Codului electoral”, a spus vicepreședintele CEC, Pavel Postica. De menționat că nu este prima dată când partidul Șor este lipsit de finanțare de la stat. În 2021, formațiunea a fost privată de acces la fonduri de stat timp de un an pentru încălcări în rapoartele privind finanțarea campaniei electorale pentru alegerile primăriei din Bălți. Astfel, CEC a subliniat diferența dintre suma declarată cheltuită de către partidul Șor pentru spectacolele artiștilor și costul real al serviciilor acestora, indicat pe site-urile acestora. Anterior, CEC a cerut partidului să completeze raportul privind finanțarea campaniei electorale și să explice diferența de cost al serviciilor artiștilor, însă formațiunea nu a făcut acest lucru. Citește și: Probleme pentru Ucraina: rușii se retrag mai repede decât pot forțele sale să avanseze și nu poate gestiona fluxul mare de prizonieri de război. Kupiiansk, nod feroviar, a căzut

Finanțarea de către Budapesta a fundațiilor UDMR, imorală, spune Marcel Ciolacu Foto: Facebook Marcel Ciolacu
Politică

Finanțarea de Budapesta a fundațiilor UDMR, imorală

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, spune că finanțarea de către Budapesta a fundațiilor apropiate UDMR este „foarte probabil” imorală, dar România ar trebui să facă la fel. El a fost întrebat cum comentează finanţarea de la Budapesta a unor asociaţii din care fac parte şi lideri ai UDMR. Finanțarea de către Budapesta a fundațiilor UDMR, imorală „Nu am studiat foarte mult problema, am dat-o şi eu la partid, să vedem exact. Acuma... e ceva ilegal? Sunt lucruri ilegale acolo? Eu nu am ce să comentez. Dacă este ceva ilegal, cred că-s instituţiile statului, trebuie să-şi facă datoria. Este imoral? Foarte posibil! Atunci cred că statul român trebuie să facă la fel şi să nu se mai plângă”, a afirmat Marcel Ciolacu vineri, într-o conferinţă de presă, întrebat cum comentează finanţarea cu fonduri de la Budapesta a asociaţiilor din care fac parte lideri ai UDMR. Întrebarea a fost adresată liderului PSD într-o conferinţă de presă în care l-a avut alături, la Bistriţa, şi pe ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, căruia nu i s-a cerut să comenteze subiectul, scrie news.ro. Citește și: Atacul ucrainean asupra bazelor rusești din Crimeea, probabil cea mai dură lovitură dată aviației lui Putin Acum două săptămâni, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a catalogat declaraţiile anti-UE şi anti-NATO făcute în România de premierul Ungariei, Viktor Orban, drept „jignitoare pentru toată lumea” şi a spus că va avea loc o discuţie în coaliţie pe această temă. Însă la reuniunea de acum două zile a coaliției subiectul n-a mai fost abordat, întrucât liderul UDMR, Kelemen Hunor, era în concediu.

A8, autostrada Unirii, afară din PNRR? (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

A8, autostrada Unirii, afară din PNRR

A8, autostrada Unirii, afară din PNRR. Stadiul proiectelor celor două autostrăzi care urmează să se intersecteze în vestul judeţului Iași rămâne în atenţia tuturor. A8, autostrada Unirii, afară din PNRR După ce ministrul Transporturilor s-a declarat „moderat-optimist” la începutul lui iunie privind realizarea celor două capete din tronsonul montan al A8, spiritele s-au încins, mai ales că şi pe segmentul ieşean al A8 s-au înregistrat deja întârzieri. Citește și: Cererile insistente ale lui Macron de a „nu umili” Rusia, din ce în ce mai bizare. Liderul de la Paris, singurul ales occidental care preferă să vorbească cu Putin în loc să meargă la Kiev Vineri, Prefectura Iași a găzduit o întâlnire de lucru pentru Autostrada Unirii, la care au participat reprezentanţi ai mediului politic, ai administraţiei locale şi ai societăţii civile, alături de reprezentanţii CNAIR şi ai proiectantului. Ulterior, prefectul Bogdan Cojocaru a promis că astfel de evaluări de progres vor fi organizate lunar. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Comunele ratează finanțările europene cu brio (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Comunele ratează finanțările europene cu brio

Comunele ratează finanțările europene cu brio. Când vine vorba de fonduri europene, problema nr. 1 este birocraţia excesivă care trebuie parcursă până la obţinerea efectivă a finanţării. Comunele ratează finanțările europene cu brio Documentaţia cerută de autorităţile de management de la Bucureşti pe diferitele programe de finanţare pun în încurcătură administraţiile locale - dintre care unele nu mai ajung să depună proiecte. Aşa s-a întâmplat că, anul trecut, 28 de comune din judeţul Iaşi, alături de oraşele Hârlău şi Podu Iloaiei, nu au avut niciun leu de încasat pentru realizarea unor astfel de proiecte. Citește și: EXCLUSIV Oamenii lui Dragnea din dosarul penal Teldrum, contract de trei milioane de euro de la Primăria Alexandria. Banii provin dintr-o finanțare europeană În 2020, situaţia a fost asemănătoare, aceleaşi două oraşe având 0 lei la capitolul „Sume primite de la UE/alţi donatori” pentru proiecte plătite sau prefinanţate în exerciţiul financiar 2014-2020, alături de 25 de comune. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Programul "Masa Sănătoasă în şcoli" (sursa: Facebook/Sorin Cimpeanu)
Internațional

Programul "Masa Sănătoasă în şcoli"

Programul "Masa Sănătoasă în şcoli". Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat luni că începând cu anul şcolar 2022-2023 la nivelul sistemului naţional de învăţământ se propune instituirea Programului Naţional Integrat "Masa Sănătoasă în şcoli 2022-2027" pentru sprijinirea participării la educaţie a tuturor copiilor. Ministrul Educaţiei a spus că Programul "Masa Sănătoasă în şcoli" va fi implementat, în parteneriat, de Ministerul Educaţiei şi Ministerul Agriculturii, având surse de finanţare asigurate din bugetul naţional, fonduri externe nerambursabile şi rambursabile. Programul "Masa Sănătoasă în şcoli" "Includerea unităţilor de învăţământ preuniversitar în program se va realiza pe baza unor criterii aprobate de Ministerul Educaţiei, prioritizând şcolile cu vulnerabilitate mare şi medie din perspectiva abandonului şcolar. Ministerul Educaţiei va monitoriza indicatorii de eficienţă şi impact pentru Programul naţional integrat "Masa sănătoasă în şcoli". Pentru Programul Naţional Integrat "Masa Sănătoasă în şcoli 2022-2027" se constituie un grup de lucru la nivelul guvernului (Ministerul Educaţiei, Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene)", a afirmat Cîmpeanu. Citește și: Uniunea Europeană, incapabilă să se pună de acord în legătură cu un embargo asupra petrolului rusesc. Orban Viktor, calul troian al lui Putin în blocul comunitar Potrivit acestuia, se doreşte ca masa să fie asigurată folosind produse agroalimentare româneşti, în colaborare cu Ministerul Agriculturii - inclusiv batoane nutritive Bio. Finanţarea programului pentru 5 ani va fi de un miliard de euro Criteriile vor fi stabilite de către Ministerul Educaţiei, luând în considerare "vulnerabilitatea mare şi medie" din perspectiva abandonului şcolar, a menţionat ministrul. "Aş vrea să spun că prima rundă din Programul de Reducere a Abandonului Şcolar finanţat din PNRR a realizat deja selecţia unui număr de 1.415 şcoli. Pentru cheltuieli cu alte bunuri şi servicii care impun cheltuieli de hrană sunt alocate 45 milioane de euro pentru trei ani (2022 - 2025). Sunt vizaţi elevii de gimnaziu care vor beneficia de o masă sănătoasă în şcoli. Urmează runda a doua, pentru care numărul estimat ale elevilor de gimnaziu este de 380.000. O altă sursă de finanţare este din fonduri europene. Programul POEO prevede finanţarea unei mese în şcoli 212 milioane euro. Se vor derula proiecte în perioada 2023-2027. Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene trimite în cursul zilei de astăzi aceste solicitări către Comisia Europenă. O altă sursă de finanţare este aceea a Ministerului Agriculturii prin care pentru programul în şcoli are în acest an o finanţare de peste 500 milioane de lei, deci de peste 100 de milioane de euro. Din discuţiile cu Ministerul Agriculturii a rezultat că această finanţare va fi asigurată pe durată de cinci ani a Programului Naţional "Masă Sănătoasă în şcoli", a susţinut ministrul. 14 milioane de euro pentru Programul "Masă caldă în şcoli" În ceea ce priveşte programul finanţat din bugetul naţional "Masă caldă în şcoli" pentru care Guvernul a aprobat 14 milioane de euro doar pentru semestrul al doilea al acestui an şcolar, ministrul a spus că acesta ar fi trebuit să se deruleze în 150 de şcoli, însă s-a implementat în 134 de unităţi de învăţământ. "Din 150 de şcoli, el se derulează în 134 de şcoli. 16 şcoli, deşi au avut finanţare, nu au putut implementa programul "Masă caldă în şcoli". Este vorba despre 16 şcoli - 3 din judeţul Bihor, o şcoală din judeţul Bacău, două şcoli din judeţul Bistriţa-Năsăud, două şcoli din Bucureşti, două şcoli din Buzău, două şcoli din Hunedoara, o şcoală din Harghita, o şcoală din Mureş, o şcoală din Timiş, o şcoală din Galaţi. Motivele pentru care nu au reuşit implementarea Programului "Masă caldă în şcoli" sunt următoarele: licitaţii blocate, lipsă ofertanţi în localităţile izolate, este vorba firme de catering care nu au considerat că este rentabil economic să se prezinte la licitaţie", a explicat Cîmpeanu. El a afirmat că o situaţie specială s-a înregistrat în judeţul Galaţi, unde programul "Masă caldă" nu s-a putut derula, întrucât bugetul nu a fost aprobat. "Avem şi o situaţie specială în judeţul Galaţi, la Tecuci, în care Programul "Masă caldă" nu s-a putut derula pentru că la această dată nu au bugetul aprobat. (...) De asemenea, mai avem în PNRR, tot în Programul naţional de reducere a abandonului şcolar, o altă linie care vizează finanţarea costurilor de masă şi a altor costuri pentru cel puţin 100 de şcoli mici care au efective sub 50 de elevi", a declarat ministrul. Sorin Cîmpeanu a reiterat că începând cu septembrie 2023 Ministerul Educaţiei va introduce în planul de învăţământ al disciplinei "Educaţie pentru viaţă" şi modulul "Educaţie pentru alimentaţie sănătoasă".

Finanțare pentru dezvoltare rurală (sursa: Pixabay)
Eveniment

Finanțare pentru dezvoltare rurală

Comisia Europeană a propus o măsură excepţională finanţată din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) pentru a permite statelor membre să plătească o sumă forfetară unică fermierilor şi întreprinderilor agroalimentare afectate de creşteri semnificative ale costurilor de producţie, informează un comunicat al Executivului comunitar. Astfel de creşteri ale preţurilor, în special la energie, îngrăşăminte şi hrană pentru animale, perturbă sectorul agricol şi comunităţile rurale, generând probleme de lichiditate şi de flux de lichidităţi pentru fermierii şi micile întreprinderi rurale care îşi desfăşoară activitatea în domeniul prelucrării, comercializării sau dezvoltării de produse agricole. Prin abordarea directă a acestor probleme ale fluxurilor de lichidităţi, contribuind astfel la menţinerea viabilităţii lor, sprijinul va atenua perturbările pieţei şi va contribui astfel la securitatea alimentară mondială. Finanțare pentru dezvoltare rurală "Fermierii, sprijiniţi în cadrul politicii agricole comune, continuă să îşi demonstreze în mod susţinut valoarea producând alimente în condiţii dificile. După pandemia de COVID-19, ei sunt în prezent puternic afectaţi de consecinţele invadării Ucrainei de către Rusia. Pentru unii, problema majoră este supravieţuirea lor economică. Prin această măsură, cea mai recentă dintr-o serie de măsuri aplicate în cadrul PAC, le acordăm sprijinul de care au nevoie astfel încât să poată continua să producă alimentele de care are nevoie lumea, să îşi îngrijească terenurile şi familiile", a declarat comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski. Citește și: Ucraina, folosită de Macron pentru a-și promova propriul proiect, „comunitatea politică europeană”. Aderarea Ucrainei la UE ar dura „indubitabil” 15-20 de ani, spune Parisul După adoptarea măsurii de către colegiuitori, ea va permite statelor membre să decidă să utilizeze fonduri de până la 5% din bugetul lor din cadrul FEADR pentru perioada 2021 - 2022 pentru a sprijini în mod direct veniturile fermierilor şi IMM-urilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul prelucrării, comercializării sau dezvoltării de produse agricole. Măsura reprezintă un buget potenţial de 1,4 miliarde EUR pentru întreaga UE, potrivit Agerpres. Statele membre trebuie să direcţioneze acest sprijin către beneficiarii care sunt cei mai afectaţi de criza actuală şi care sunt implicaţi în economia circulară, în gestionarea nutrienţilor, în utilizarea eficientă a resurselor sau în metode de producţie ecologice şi nepericlitante pentru climă. Fermierii şi IMM-urile selectate ar putea primi până la 15.000 de euro şi, respectiv, 100.000 de euro. Plăţile trebuie efectuate până la 15 octombrie 2023. Pentru a face uz de această posibilitate excepţională, statele membre vor avea obligaţia să transmită o modificare a programului (programelor) lor de dezvoltare rurală prin care se introduce această nouă măsură. 500 de milioane de euro pentru fermierii din UE Propunerea urmează pachetului de sprijin în valoare de 500 de milioane de euro pentru fermierii din UE, adoptat la 23 martie în cadrul Comunicării privind "Garantarea securităţii alimentare şi consolidarea rezilienţei sistemelor alimentare". "Prin aceste două măsuri, Comisia încurajează statele membre să sprijine fermierii implicaţi în practici sustenabile", se spune în comunicat. În plus, în acest context, Comisia intensifică monitorizarea principalelor pieţe agricole afectate de război. Statele membre vor avea obligaţia să notifice Comisiei nivelul lor lunar de stocuri de cereale, seminţe oleaginoase, orez şi seminţe certificate ale acestor produse, care sunt deţinute de producători, angrosişti şi operatori relevanţi. Comisia Europeană a lansat şi un tablou de indicatori specifici care prezintă statistici detaliate şi actualizate privind preţurile, producţia şi comerţul cu grâu pentru morărit, porumb, orz, rapiţă, ulei de floarea-soarelui şi boabe de soia la nivelul UE şi la nivel mondial. El oferă operatorilor de pe piaţă o imagine exactă şi actualizată a disponibilităţii mărfurilor esenţiale din sfera alimentelor şi a hranei pentru animale.

Finanțare de la "Imperiul Leilor" (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Finanțare de la "Imperiul Leilor"

Finanțare de la "Imperiul Leilor. Două din cele trei afaceri care şi-au găsit finanţare săptămâna trecută la Imperiul Leilor sunt din zona Moldovei. Finanțare de la "Imperiul Leilor" Leii, juraţi şi posibili investitori în afacerile care li se prezintă săptămânal, sunt Dan Şucu (Mobexpert), dr. Wargha Enayati (Regina Maria şi Enayati Medical City), Cristina Bâtlan (Musette), Sebastian Dobrincu (Storyheap) şi Dragoş Petrescu (City Grill Restaurants). Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii Programul de televiziune pune faţă în faţă oameni de afaceri de succes cu antreprenori care încearcă să îi convingă pe "lei" că businessul lor merită dezvoltat şi promovat. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Precizările DSU despre platforma de monitorizare: Proiectul va continua. În imagine, șeful DSU, Raed Arafat. Sursă: Facebook
Eveniment

Precizările DSU despre platforma de monitorizare

Precizările DSU despre platforma de monitorizare a fake news: proiectul va continua, după scandalul public izbucnit săptămâna trecută, din cauza unui narativ care asocia criticile aduse președintelui Iohannis cu propaganda Kremlinului. Într-un răspuns transmis la solicitarea defapt.ro, Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) spune că proiectul este inițiat de societatea civilă și nu va beneficia de finanțare guvernamentală. DSU nu menționează care a fost implicarea sa în discuțiile care au avut loc până în prezent referitoare la inițiativă, ci spune doar că și instituția va beneficia de recomandările făcute în cadrul proiectului, „urmând ca acestea să fie analizate și eventual valorificate în mesaje și la nivelul Departamentului pentru Situații de Urgență”. Departamentul pentru Situații de Urgență mai spune și că „se delimitează” de acuzațiile că proiectul ar încerca limitarea libertății de exprimare. Precizările DSU despre platforma de monitorizare: Proiectul va genera recomandări în domeniul combaterii fake news Proiectul privind monitorizarea fake news, asumat public de ONG-ul Global Focus Research, va continua, reiese dintr-un răspuns al Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), la solicitarea defapt.ro. „Altfel spus, acest proiect inițiat de societatea civilă va genera recomandări în domeniul combaterii dezinformării și știrilor false, urmând ca acestea să fie analizate și, eventual, valorificate în mesaje și de la nivelul Departamentului pentru Situații de Urgență. Precizăm că aceste recomandări nu vizează exclusiv Guvernul, ci și societatea civilă și patronatele”, arată DSU, în răspunsul transmis defapt.ro. DSU mai spune că platforma va fi independentă și nu va beneficia de bani de la Guvern. „Totodată, menționăm că activitatea experților media din cadrul ONG-urilor este independentă de funcționarea și structurile Guvernului. De asemenea, pentru mecanismul descris anterior nu există finanțare guvernamentală”, mai susține DSU. DSU spune că ONG-urile au venit cu propunerea unor „mecanisme tehnice” care să semnaleze articolele care „pot crea panică în rândul populației” Departamentul pentru Situații de Urgență spune că discuțiile „care fac obiectul comunicării publice, în scopul de a semnala cetățenilor știrile false ce pot produce panică în rândul acestora” au început încă de la declanșarea războiului din Ucraina. DSU vorbește despre „conlucrarea eficientă între instituțiile statului și societatea civilă” în contextul crizei umanitare și că „reprezentanți ai societății civile și-au arătat disponibilitatea de a sprijini autoritățile statului (...) prin punerea la dispoziție a unor mecanisme tehnice informaționale capabile să semnaleze articole care, odată intens distribuite pe rețelele de socializare, pot crea panică în rândul populației”. Departamentul pentru Situații de Urgență nu menționează care a fost implicarea sa în discuțiile privind platforma de monitorizare. Mai jos, puteți citi explicațiile DSU, transmise la solicitarea defapt.ro: Răspunsul DSU la solicitarea defapt.ro, despre platforma de monitorzare a fake news, care a iscat un scandal public. Cum a izbucnit scandalul Reamintim că, în 11 martie, Profit.ro a publicat un text în care a relatat că Executivul, DSU și CNA, împreună cu mai multe ONG-uri, ar lucra la o platformă care monitorizează propaganda pro-rusă, în contextul războiului din Ucraina. Unul dintre narativele analizate lega de propagandă și criticile aduse președintelui Iohannis și premierului Ciucă. Guvernul și CNA au negat orice implicare, iar Raed Arafat, șeful DSU, alături de șefa ONG-ului Global Focus Research, au acuzat o dezinformare. Documentul pe baza căruia a scris Profit a fost obținut și de defapt.ro, iar în acest document narativul respectiv există. Global Focus a publicat un comunicat în care a susținut că narativele discutate nu erau variantele finale. Defapt.ro a încercat în mod repetat să ia legătura cu Oana Popescu-Zamfir, directoarea Global Focus, fără succes. ActiveWatch, care era implicat ca voluntar în proiect, a anunțat că se retrage complet din colaborare. Citește mai multe aici: Defapt.ro a vorbit cu actorii din spatele platformei de monitorizare a fake news. Concluziile: asocierea lui Ciucă și Iohannis cu incompetența și corupția, considerată propagandă pro-rusă; Arafat și Oana Popescu-Zamfir nu dau explicații

Companiile rusești, fără bani publici românești, cere Cîțu (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Companiile rusești, fără bani publici românești

Companiile rusești, fără bani publici românești. Preşedintele Senatului, liderul liberal Florin Cîţu, afirmă că ar trebui ca toate băncile ruseşti să fie excluse din sistemul interbancar SWIFT. Acesta susţine și că România ar trebui să blocheze orice sursă de finanţare, mai ales de la buget, pentru companiile deţinute de ruşi. Companiile rusești, fără bani publici românești "În sfârşit a fost luată decizia ca o parte dintre băncile ruseşti să fie excluse din SWIFT. Ar trebui ca TOATE să fie excluse. Foarte important: banca naţională a Rusiei nu mai are acces la activele sale din străinătate. DAR, pentru a avea efect, aceste măsuri trebuie implementate de fiecare ţară în parte URGENT. Este partea cea mai importantă: identificarea tuturor surselor de finanţare care ajung la Moscova şi blocate. Citește și: EXCLUSIV România finanțează războiul lui Putin. Armata, Poliția, SPP, DNA cumpără combustibil de la Lukoil, care are aproape 200 de contracte publice în ultimii patru ani România trebuie să implementeze rapid aceste măsuri şi să blocheze orice sursă de finanţare, mai ales de la buget, pentru companiile deţinute de ruşi", a scris Cîţu, duminică, pe Facebook. Occidentul a scos parțial Rusia din SWIFT Ţările occidentale au adoptat o nouă serie de sancţiuni împotriva Moscovei după invazia Ucrainei, hotărând în special să excludă numeroase bănci ruseşti din sistemul interbancar SWIFT, un instrument esenţial pentru finanţele globale, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene. Citește și: Șefa Comisiei Europene a anunțat că bănci rusești vor fi excluse din SWIFT Aceste măsuri au fost luate de Statele Unite, Franţa, Germania, Marea Britanie, Canada, Italia şi Comisia Europeană.Potrivit Uniunii Europene, aproximativ 70% din sectorul bancar rus este în prezent afectat de sancţiuni. "Ne angajăm să ne asigurăm că băncile ruseşti selectate sunt eliminate din sistemul de mesagerie SWIFT. Acest lucru va asigura că aceste bănci sunt deconectate de la sistemul financiar internaţional şi le va afecta capacitatea de a opera la nivel global", potrivit documentului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră