miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: faliment

63 articole
Economie

Piața imobiliară, un carusel al groazei

Piața imobiliară, un carusel al groazei. Imobiliarul Cristinel Niculiţă a avut un an 2022 tumultuos. Piața imobiliară, un carusel al groazei Cifra de afaceri a companiei Studio Casa Consult SRL s-a prăbuşit, dezvoltatorul ansamblului rezidenţial Copou Garden Residence ajungând de la 45,5 milioane de lei în 2020, la o cifră de afaceri cu 45 de milioane mai mică, doi ani mai târziu. Pierderea companiei a fost de aproape trei milioane de lei, cea mai mare de la înfiinţarea firmei. Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu” E.ON Energie l-a chemat de mai multe ori la judecată pentru neplata facturilor la gaz şi energie electrică, iar iubita lui a cerut judecătorilor să emită un ordin de protecţie care să-l ţină pe Niculiţă departe de ea. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Piața imobiliară, un carusel al groazei (sursa: ziaruldeiasi.ro)
IntenCity, 20 milioane din bugetul Craiovei (sursa: Facebook/Lia Olguta Vasilescu)
Eveniment

IntenCity, 20 milioane din bugetul Craiovei

IntenCity, 20 milioane din bugetul Craiovei. Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, va plăti peste patru milioane de euro din banii municipaliății pentru moftul de a organiza cea de-a doua ediție a festivalului IntenCity, deși prima a fost considerată un eșec. De organizarea evenimentului se va ocupa Opera Română Craiova, condusă de Antoniu Zamfir, unul din protejații primarului. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Promovarea festivalului din acest an va costa aproximativ 500.000 de euro, contract câștigat de firma Nosce Grup, care susține că va folosi inteligența artificială pentru "depistarea celor mai eficiente canale și metode de promovare pentru atragerea audienței țintă". A băgat 22 de milioane, a scos două Primarul Lia Olguța Vasilescu și-a dorit un festival de muzică la Craiova care să concureze cu Untold de la Cluj. Prima ediție a festivalului IntenCity a fost organizată anul trecut de Opera Română Craiova, o instituție de cultură din subordinea Consiliului Local Craiova, cu bani de la municipalitate. Primăria Craiova a alocat atunci peste 22,5 milioane de lei, adică în jur de 4,5 miloane de euro. Antoniu Zamfir, managerul Operei Române Craiova, estima că va încasa din vânzarea biletelor și abonamentelor în jur de cinci milioane de lei. Dar s-a încasat jumătate din suma preconizată. Pentru a acoperi eșecul, primarul Lia Olguța Vasilescu s-a lăudat pe Facebook cu alte câștiguri. "Dacă e să facem un calcul simplu după gradul de ocupare de sută la sută a camerelor de hotel, cu o medie de 100 euro pe zi, deși știu că duminică s-a închiriat și cu 500 de euro apartamentul în unele hoteluri, cazările au fost la peste 1,5 milioane de euro. (…) Apoi, cu o medie de 50 de euro cheltuiți pe zi pentru mâncare, a turiștilor cazați, plus o estimare a celor veniți din împrejurimi doar pentru ziua respectivă la minimum o mie, avem încă cel puțin un milion de euro. La aceștia se adaugă încasările din bilete, sponsorizări și vendori, pe care le estimez la 1 milion de euro. (…) Eu estimez un minimum de 5 milioane de euro care au intrat în oraș, deci suntem pe plus", contabiliza Olguța Vasilescu "din pix". IntenCity, 20 milioane din bugetul Craiovei Anul acesta se va organiza o nouă ediție a festivalului IntenCity pe stadionul "Ion Oblemenco" și la Sala Polivalentă din Craiova. Nu se știe cât va costa în total evenimentul care se va desfășura în perioada 30 iunie – 2 iulie 2023. Însă primăria condusă de Lia Olguța Vasilescu a alocat pentru Opera Română Craiova un buget de 32,21 milioane lei, bani cu care vor fi finanțate mai multe proiecte, inclusiv IntenCity 2023. Defapt.ro l-a întrebat pe managerul Antoniu Zamfir câți bani va costa festivalul IntenCity din acest an, dar acesta a declarat că nu știe exact pentru că până în prezent se discută doar de costuri estimate. "Nu știm cât costă festivalul de anul acesta. Avem niște estimări. Dar tot în jur de 25 de milioane de lei, plus-minus. Banii vin de la primărie, din vânzarea de bilete, din sponsorizări. De la primărie vin în proporție de 70-80%. Toate aceste informații le putem da după ce se termină festivalul. Atunci o să știm câte bilete am vândut, câte sponsorizări au intrat…", a declarat Antoniu Zamfir. Din ce spune Antoniu Zamfir se poate înțelege că Primăria Craiova va subvenționa festivalul acesta cu cam 20 de milioane de lei, echivalentul a peste patru milioane de euro. Numai promovarea, 500.000 de euro Opera Română Craiova va cheltui aproape 500.000 de euro pentru promovarea festivalului IntenCity. Contractul pentru marketing și publicitate a fost adjudecat de firma Nosce Group, patronată și administrată de Georgiana Stoica. Societatea Georgianei Stoica trebuie să facă strategia de promovare care va include printre altele și identificare audienței și publicul țintă target-at din România, Bulgaria și Serbia. Citește și: Kara-Murza, doar vârful piramidei de opozanți ai lui Putin care au sfârșit fie asasinați, fie în închisoare. Lunga istorie de crime comandate de Kremlin Strategia trebuie să mai cuprindă analiza celor mai bune practici de targeting și remarketing, inclusiv "big data" cu ajutorul inteligenței artificiale pentru depistarea celor mai eficiente canale și metode de promovare pentru atragerea audienței țintă. O parte din bani vor ajunge și la televiziuni, radiouri și publicații online. De exemplu, contractul prevede "crearea, producția și difuzarea unui spot TV, cu o durată de aproximativ 30 de secunde, format full HD/4K. Crearea, producția și difuzarea a minim 4 publireportaje TV diferite pentru România care vor fi difuzate înainte de eveniment (nu mai târziu de 29 iunie 2023), format full HD/4K, cu o durată între 40 și 60 de secunde care vor fi difuzate la posturile TV menționate anterior, în prime-time, în intervalul orar 18.00 –23.00".

Vecinii Ucrainei, frustrați de grânele Kievului (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Economie

Vecinii Ucrainei, frustrați de grânele Kievului

Vecinii Ucrainei, frustrați de grânele Kievului. Puncte de trecere a frontierei blocate, un ministru atacat cu ouă şi silozuri de cereale care dau pe dinafară, nemulţumirile cresc în rândul fermierilor din Europa de Est care văd cum afluxul de cereale din Ucraina le afectează afacerile şi asta erodează bunăvoinţa politică de care Ucraina are mare nevoie, potrivit unei analize Bloomberg. Polonia și România, principalele afectate Polonia şi alte state din Europa de Est, inclusiv România, au convenit să ajute la scoaterea cerealelor din Ucraina pentru ca acestea să ajungă pe pieţele mondiale, după ce invazia rusească a blocat exporturile maritime ale Ucrainei. O parte din aceste cereale au ajuns acum să se adune în Europa de Est şi asta ameninţă veniturile fermierilor locali. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Surplusul de cereale este rezultatul unor blocaje de infrastructură dar şi a deciziei fermierilor de a amâna vânzarea recoltelor de anul trecut. Între timp, supraabundenţa de cereale a devenit o problemă politică pe măsură ce protestatarii încep să iasă pe străzi. În vara anului trecut, fermierii est europeni au decis să mai aştepte înainte de a-şi vinde recoltele de cereale în aşteptarea unor preţuri mai mari după izbuncnirea războiului din Ucraina. În schimb, o criză globală a împins preţurile în jos astfel că fermierii din Polonia, România, Slovacia, Ungaria şi Bulgaria se confruntă acum cu venituri mai mici şi au probleme în a-şi goli silozurile înainte de noua recolta din această vară. Scrisoare celor cinci premieri Liderii politici, care iniţial s-au grăbit să sprijine Ucraina, încep să se plângă. "Trebuie să ajutăm Ucraina cu transportul şi vânzarea de cereale în ţările din afara UE", scria în urmă cu patru luni premierul polonez Mateusz Morawieck, când a oferit 20 de milioane de dolari pentru a ajuta Ucraina să îşi exporte cerealele spre Africa. Vineri, acelaşi Mateusz Morawieck a anunţat că Uniunea Europeană ar trebui să reintroducă taxe vamale asupra produselor agricole ucrainene dacă afluxul acestor produse, ce împinge în jos preţurile pe pieţele UE, nu poate fi oprit prin alte mijloace. În scrisoarea transmisă preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, premierii din Bulgaria, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria au propus mai multe măsuri pentru limitarea distorsiunilor pe piaţă provocate de importurile ucrainene, adăugând că, dacă acestea nu vor da rezultate, ar trebui reintroduse tarife şi cote. Vecinii Ucrainei, frustrați de grânele Kievului Nemulţumirile fermierilor ar putea avea consecinţe politice. În Polonia şi Slovacia vor avea loc alegeri parlamentare la finele acestui an iar fermierii constituie o categorie importantă de alegători. Bulgaria este într-o situaţie similară, în condiţiile în care duminică au loc alegeri parlamentare. Fermierii români s-au deplasat miercuri la Bruxelles pentru a protesta în faţa Comisiei Europene, afişând bannere pe care se putea citi "Fermierii români merită respect". România, unul din cei mai mari producători de grâu şi porumb in UE, a facilitat mai mult de jumătate din exporturile de cereale ale Ucrainei de la începutul războiului. Potrivit lui Răzvan Filipescu, vicepreşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Dobrogea, importurile de cereale din Ucraina au crescut până la 570.000 de tone anul trecut, de la un nivel apropiat de zero în 2021. Producția Ucrainei, afectată de invazie Preşedintele Klaus Iohannis a spus că fondurile de criză, în valoare de 56 de milioane de euro, puse la dispoziţie de blocul comunitar pentru fermieri sunt insuficiente şi de asemenea a criticat faptul că nu au fost luate în calcul "sacrificiile uriaşe" făcute de România. Slovacia vrea ca Uniunea Europeană să colaboreze cu Programul Alimentar Mondial al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru a se asigura că cerealele din Ucraina sunt transportate în afara statelor membre, potrivit unei surse din apropierea discuţiilor, care a dorit să îşi păstreze anonimatul. Citește și: Pentru a nu cădea în mâinile rusofililor, Sofia trebuie să accepte o alianță între reformatori și coruptul Borisov. Alegeri esențiale în Bulgaria Totuşi, cerealele din Ucraina ar putea să aibă un rol în acoperirea unor eventuale deficite în Europa. Seceta care a lovit mari părţi din UE în vara anului trecut a afectat culturile de porumb, fiind nevoie de noi importuri pentru a acoperi deficitul. În plus, este posibil ca livrările Ucrainei să se reducă în lunile următoare pe măsură ce războiul va afecta recoltele. "Exporturile totale din Ucraina vor scădea, inclusiv cele spre UE, asta este clar", spune Alex Lissitsa, director general la firma ucraineană de agribusiness IMC.

Cât îi va costa pe contribuabili falimentul Euroins Foto: Facebook Euroins
Eveniment

Cât îi va costa pe contribuabili falimentul Euroins

Cât îi va costa pe contribuabili falimentul Euroins, petrecut sub ochii ASF: între 250 de milioane de euro și un miliard, estimările fiind atât de diferite în funcție de cel care face evaluarea. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Cât îi va costa pe contribuabili falimentul Euroins „Estimarea mea este de 250 de milioane de euro”, a spus vicepreședintele ASF Cristian Roșu, care răspunde chiar de sectorul asigurări, întrebat cât îi va costa pe contribuabili falimentul Euroins. Însă președintele Confederației Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR), Vasile Ștefănescu, a declarat pentru wall-street.ro, că paguba creată de situația de la Euroins se ridică la cel puțin 1 miliard de euro, „doar la prima vedere”. El a spus că numai dosarele din instanță în care este implicată compania ajung la peste 300 de milioane de euro. În mai 2022, COTAR a arătat că Euroins achita sub 10% din reparații, avea deja peste 50.000 de procese și nu respecta hotărârile judecătorești. Euroins are 2,5 milioane de clienți în România. Potrivit Libertatea, în conturile Fondului de Garantare a Asiguraților se mai află doar 180 de milioane de lei, deci pentru a acoperi aceste falimente va fi nevoie de bani de la buget. În falimentul City Insurance, Fondul de Garantare a Asiguraților a plătit circa 130 de milioane de euro pentru un sfert din cererile depuse. DIICOT face cercetări, dar până acum nici o persoană nu este acuzată. Piața de asigurări din România s-a confruntat în ultimii 8 ani cu trei falimente mari, în afară de Euroins: Astra Asigurări, Carpatica ASIG și City Insurance, arată Digi 24. Falimentul Astra Asigurări a atras despăgubiri de peste 550 de milioane de lei plătite de Fondul de Garantare a Asigurărilor. Nici o persoană nu a fost condamnată definitiv în acest dosar, inculpații find achitați în 2021. Citește și: Răsplata eșecurilor de sute de milioane de euro: conducerea ASF primește 16 salarii pe an. În 2021, șeful ASF, fost contabil de ocol silvic, a câștigat aproape 750.000 lei Falimentul Carpatica ASIG a însemnat o pagubă de 498 de milioane de lei acoperită de Fondul de Garantare a Asiguraților. Este singurul dosar în care s-au dat condamnări, cea mai mare fiind a lui Ilie Carabulea, care a primit 5 ani și șase luni de închisoare. Conducerea ASF, acuzată de complicitate, a fost achitată.

Primăriile de comună din România, falimentare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Primăriile de comună din România, falimentare

Primăriile de comună din România, falimentare. Aproape jumătate dintre primăriile ieşene nu îşi pot acoperi nici măcar lefurile angajaţilor din banii strânşi la bugetul local. La nivel național, lucrurile stau cam la fel. Primăriile de comună din România, falimentare Costurile cu salarii în unele comune sunt mai mari şi de o dată şi jumătate faţă de veniturile proprii. Din cele 93 de unităţi administrativ-teritoriale (UAT), 42 nu au bani suficienţi ca să îşi poată plăti oamenii care vin la muncă. Citește și: EXCLUSIV Profitul afacerilor lui Pițurcă junior a crescut de 85 de ori în pandemie. Cifra de afaceri: de la 500.000 de lei, la 18 milioane. Pentru acele afaceri, Pițurcă senior a fost reținut de DNA împreună cu șeful Romarm Astfel, primăriile sunt dependente de resursele pe care le primesc de la nivel central ca să o scoată la capăt. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Nicuşor Dan: Am închis datoriile curente ale Primăriei Capitalei Foto: Facebook
Eveniment

Am închis datoriile curente Primăriei Capitalei

Primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, a anunțat, azi: „Am închis datoriile curente ale Primăriei Capitalei”. El a spus că orașul a trecut pe lângă faliment, ceea ce ar fi presupusm oprirea unor servicii publice. „Asta înseamnă administraţie PSD, faliment RADET, falimentul Primăriei”, a spus edilul-șef. Am închis datoriile curente ale Primăriei Capitalei “Vestea pe care v-o dau este că la sfârşitul anului trecut am stins, am închis datoriile curente ale Primăriei Capitalei, deci am început anul 2023 fără datorii curente. De ce e asta important? E important să avem încrederea mediului privat, bănci şi companii, pentru că e important ca la lucrările noastre să vină companii private care să lucreze şi vin. Şi am văzut un exemplu, la sfârşitul anului trecut a trebuit să împrumutăm repede 500 de milioane de lei pentru a evita colapsul sistemului de termoficare şi, având această încredere, am reuşit. De unde am plecat? Am plecat de la o datorie curentă de trei miliarde de lei. (…) Şi am plecat de la o listă de 150 de companii şi persoane private care ne popriseră conturile la sfârşitul anului 2020”, a declarat Nicuşor Dan, miercuri, într-o conferinţă de presă. El a explicat ce însemna falimentul Capitalei: închiderea principalelor servicii publice. „Bucureştiul a trecut realmente pe lângă un faliment, adică, pe lângă închiderea principalelor servicii publice, transport public, sistem de termoficare. Adică eram în situaţia aşa cum RADET-ul a falimentat în 2019, eram foarte aproape cu STB-ul de asta şi eram foarte aproape de lipsă de furnizare gaz, dincolo de toate celelalte servicii publice, spitale şi aşa mai departe. De ce se întâmplă asta? Pur şi simplu pentru că ani de zile Primăria, lună de lună, cheltuia mai mult decât avea”, a explicat Nicuşor Dan. Citește și: Presiune din ce în ce mai mare pe Germania să livreze temutele tancuri Leopard Ucrainei. Cancelarul Scholz încă ezită, șefa CE insistă, Kievul își numără civilii morți „Asta înseamnă administraţie PSD” El a precizat de ce nu a comunicat pe acest subiect în ultimii doi ani. “În mod deliberat nu am comunicat subiectul ăsta în aceşti doi ani şi mai ales în primele luni. Dacă aş fi fost iresponsabil, aş fi ieşit în noiembrie 2020 cu această listă şi consecinţa ar fi fost, probabil, că nu am fi avut 150 de companii care ne-ar fi poprit conturile, am fi avut 1.000 de companii care ne-ar fi poprit conturile şi posibilitatea de a redresa financiar mult redusă. A fost o lungă perioadă de tăcere în care am discutat cu toţi aceşti creditori, i-am rugat să ne păsuiască, le-am spus că suntem oameni serioşi, că le vom plăti, ceea ce am şi făcut. Asta înseamnă administraţie PSD, pentru că începem să uităm, dar şi unii dintre noi se gândesc la revenire. Asta înseamnă administraţie PSD, faliment RADET, falimentul Primăriei”, a mai declarat primarul Capitalei, citat de news.ro.

Faliment: brand-ul AfterHills, scos la vânzare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Faliment: brand-ul AfterHills, scos la vânzare

Faliment: brand-ul AfterHills, scos la vânzare, după ce singurul festival important din Moldova nu a avut succes financiar. Faliment: brand-ul AfterHills, scos la vânzare Brandul sub care s-a organizat la Iași, timp de trei ani, cel mai mare festival de muzică din regiunea Moldovei, are un preț de pornire de 400.000 de lei (fără TVA). Marți, 20 septembrie, marca ce a reunit pe dealurile Dobrovățului sute de mii de spectatori și artiști, a fost oferită pentru a treia oară spre vânzare. Citește și: Pe Putin îl lasă nervii, vrea să transforme „operațiunea militară specială” în război cu toate forțele. Soluția: alipirea prin referendum a Donbas la Rusia La licitațiile precedente nu s-a înscris niciun posibil cumpărător. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Mircea Marian
Opinii

Scandalul Blue Air pe înțelesul tuturor

Scriu acest comentariu, bazat în ceea mai mare parte pe fapte deja cunoscute, fiindcă guvernanții se prefac că n-au nici o vină în dezastrul de la Blue Air. Fals. Guvernul Orban este băgat până peste cap, PSD-ul are responsabilități și vini uriașe, iar UDMR a dat lovitura finală. Dezinteresat, UDMR-ul? Nu cred. Fiindcă nu am uitat că, între 2016 și 2020, UDMR Bihor, aliat cu PSD-ul local - patrioții...- au blocat planurile lui Ilie Bolojan de dezvoltare a aeroportului din Oradea, favorizându-l pe cel din Debrecen, Ungaria. În consecință, sunt tentat să cred că demnitarii maghiari s-au gândit că, dacă se termină cu Blue Air, o bună parte din cota de piață va fi preluată de Wizz Air. Până și USR are partea sa de resposabilitate, chiar dacă este, evident, mai mică: Cătălin Drulă a fost ministru al Transporturilor și, legal, avea sarcina să supravegheze compania, inclusiv prin numirea unei persoane care să facă parte din consiliul de administrație al companiei. Nu l-am auzit spunând vreun cuvânt cât a fost ministru, deși Blue Air a oprit plățile către statul român undeva prin vara lui 2021, când USR era încă la guvernare. Dar, repet, sunt diferite grade de răspundere în acest dezastru. Nu vor plăti însă polticienii, ci contribuabilii, care vor scoate din buznar câteva sute de milioane de lei. Iată cum văd eu răspunderile în scandalul Blue Air: În 2020, guvernul Orban a garantat un împrumut de 300 de milioane de lei pentru Blue Air, deși compania se afla deja în „concordat preventiv”, un mecanism de prevenire a insolvenței. Avizatorul OUG: Lucian Bode. Ca garanție, statul român a primit un teren care se pare că nu este utilizabil - se află în zona unor obiective strategice din zona străzilor Jandarmeriei/ Regimentului, unde nu se pot construi blocuri - și niște aeronave „descompletate”, potrivit fostului ministru Drulă.Încă din vara lui 2021, Blue Air a încetat plățile în contul împrumutului de la EximBank. Potrivit României Libere, ministerul Finanțelor plătește ratele companiei low cost către EximBank, instituție bancară la care statul este acționar în proporție de 95%.Transporturile și Finanțele trebuiau să aibă din 2020 câte un om în CA-ul Blue Air, pentru a supraveghea derularea împrumutului. Cu drept de veto! Nu se știe cine sunt personajele trimise acolo, nu se știe nici măcar dacă au fost nominalizate. Câciu și Grindeanu de la PSD nu spun nimic. Contribuția UDMR: să ne amintim mai întâi ce au făcut cu aeroportul din Oradea. „Spre exemplu, în Oradea, aeroportul care ar trebui să ne lege cu lumea și care este administrat de Consiliul Județean, a pierdut zborurile externe de doi ani. Acum, la conducerea CJ se află coaliția UDMR și PSD”, explica, în 2020, Ilie Bolojan. În consecință, nimic șocant dacă, din nou, UDMR a acționat pentru a favoriza o companie cu sediul la Budapesta, care va prelua rute abandonate de Blue Air. Cât despre Blue Air, compania pare să fi fost împinsă deliberat în faliment și preluarea ei de către statul român. Surse politice spun că personalul Blue Air are restanțe de luni întregi la salarii. Activele utilizabile au fost mutate, pas cu pas, către alte companii. Dacă statul va deveni acționar majoritar la Blue Air, în contul datoriilor, se va trezi cu o uriașă gaură neagră în brațe și probleme legale halucinante. Costurile plătite de contribuabili vor depăși împrumutul de 300 de milioane de lei, acordat în 2020. Final previzibil? Coaliția majoritară va ajunge la concluzia că un scandal public legat de Blue Air va face rău tuturor, așa că îl vor îngropa, așa cum s-a îngropat și falimentul de miliarde de lei - plătit tot de contribuabili - de la City Insurance.

Putin a falimentat Ucraina: incapacitate de plată (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Putin a falimentat Ucraina: incapacitate de plată

Putin a falimentat Ucraina: incapacitate de plată. Două importante agenţii internaţionale de evaluare financiară, S&P şi Fitch, au coborât vineri ratingul de ţară atribuit Ucrainei până la SD ("selective default"), respectiv RD ("restricted default"), în condiţiile în care sunt de părere că acordul de restructurare a datoriilor anunţat recent este unul dezastruos, transmite Reuters. Putin a falimentat Ucraina: incapacitate de plată O ţară este considerată în "default" (incapacitate de plată - n.r.) atunci când nu îşi poate onora angajamentele financiare faţă de creditori, care pot fi state, instituţii financiare (Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială etc.) sau investitori de pe pieţele financiare. Default-ul poate fi calificat drept parţial atunci când statul nu rambursează o parte din obligaţiunile sale. La începutul acestei săptămâni, creditorii internaţionali ai Ucrainei au aprobat cererea autorităţilor de la Kiev pentru îngheţarea, timp de doi ani, a plăţilor pentru obligaţiuni în valoare de aproape 20 de miliarde de dolari. Moratoriul va permite Ucrainei să economisească plăţi în valoare de aproape şase miliarde de dolari, potrivit premierului ucrainean, Denis Șmihal. Deficit lunar: cinci miliarde de dolari Cu toate acestea, vineri S&P a coborât, cu o treaptă, ratingul pentru datoria suverană în valută a Ucrainei de la CC/C până la SD ("selective default"). "Având în vedere termenii şi condiţiile anunţate în restructurare, precum şi criteriile noastre, considerăm că această tranzacţie este echivalentă cu un default", a informat S&P într-un comunicat de presă. În paralel, Fitch a coborât şi ea, tot cu o treaptă, ratingul pentru datoria suverană în valută a Ucrainei de la C până la RD ("restricted default"). Citește și: Putin, disperat să ocupe cât mai mult din Donbas după ce un aerodrom militar rusesc din Crimeea a fost făcut terci de un atac-surpriză. Forțele Moscovei, atacuri aeriene furibunde De asemenea, niciuna dintre cele două agenţii de evaluare nu a asociat şi o perspectivă calificativelor acordate Ucrainei, care ar fi semnalat dacă intenţionează să îmbunătăţească, să retrogradeze sau să menţină ratingul de ţară al Ucrainei. Afectată de invazia rusească începută la data de 24 februarie, Ucraina riscă o contracţie economică de 35% până la 45% în 2022 şi lunar are de acoperit un deficit fiscal de cinci miliarde de dolari.

Ucraina, în faliment din cauza războiului (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina, în faliment din cauza războiului

Ucraina, în faliment din cauza războiului. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a atras miercuri atenţia că primul transport de cereale ucrainene destinate exportului după acordul ce a permis ridicarea blocadei ruse în Marea Neagră are doar o valoare simbolică şi că Ucraina trebuie să exporte mult mai mult pentru a-şi ajuta economia grav afectată de războiul cu Rusia, relatează Reuters. O navă nu înseamnă nimic "Cu puţin timp în urmă, graţie ONU şi în parteneriat cu Turcia, am expediat prima navă cu cereale, dar în continuare aceasta nu înseamnă nimic. Sperăm însă că este o tendinţă care va continua", a spus Zelenski într-un discurs prin legătură video adresat unor studenţi din Australia. Preşedintele ucrainean s-a referit astfel la acordul convenit de ţara sa cu Rusia, în urma medierii Turciei şi a ONU, ce a permis reluarea exporturilor de cereale prin porturile ucrainene de la Marea Neagră, sistate în urma blocadei impuse de Rusia după lansarea agresiunii sale militare contra Ucrainei. În urma acestui acord o primă navă, încărcată cu 26.000 de tone de cereale, a plecat luni din portul Odesa. Ucraina, în faliment din cauza războiului Dar Zelenski a subliniat în intervenţia sa că Ucraina trebuie să exporte urgent cel puţin zece milioane de tone de cereale pentru a-şi reduce deficitul bugetar, care în fiecare lună este de circa cinci miliarde de dolari. "Războiul... aproape că ucide economia. Ea este în comă. Blocada rusă asupra porturilor este o mare pierdere pentru economia noastră", a remarcat preşedintele ucrainean. El a avertizat totodată că Moscova ar putea încerca din nou să obstrucţioneze exporturile ucrainene, în pofida acordului semnat luna trecută la Istanbul. Rusia a atenţionat de altfel că neaplicarea componentei din acest acord ce prevede relaxarea unor sancţiuni occidentale care să permită Moscovei să-şi reia la rândul ei exporturile de cereale şi îngrăşăminte ar putea face să eşueze această înţelegere. Negocieri prin teroare ale Rusiei Cancelarul german Gerhard Schroeder a declarat că preşedintele rus Vladimir Putin este dispus la negocieri cu Ucraina, iar ulterior purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat în cursul zilei de miercuri această afirmaţie a lui Schroeder, precizând că Rusia vrea discuţii de pace cu Ucraina, dar în propriile sale condiţii. Citește și: Putin își bate joc copios de cancelarul Scholz: Gazprom nu livrează gaz Berlinului pretextând că nu are acces la o turbină aflată în Germania Declaraţii după care nu a întârziat reacţia Kievului, care a calificat aceste iniţiative ale Moscovei drept o "invitaţie la capitulare", relatează RBC.ua. "Cu o mână, Rusia ridică gradul terorii prin noi crime barbare, cu o alta te invită la capitulare. Schroeder este un cunoscut mesager al imperiului şi o voce la curtea regală (a lui Vladimir Putin - n.r.). Dacă Moscova vrea dialog, mingea este în terenul său", a declarat consilierul şefului administraţiei prezidenţiale de la Kiev, Mihailo Podoliak, care a făcut parte din delegaţia ucraineană la negocierile cu Rusia de până acum. Iadul pe pământ în Donețk Orice fel de negocieri, a subliniat Podoliak într-un mesaj prin Twitter, pot avea loc numai după o încetare a focului şi o retragere a trupelor ruse de pe teritoriul Ucrainei. În timp ce Kremlinul afirmă că este dispus la negocieri, trupele ruse în Donbas (estul Ucrainei) practic au şters de pe faţa pământului localitatea Peski de la periferia oraşului Doneţk prin bombardamente înverşunate, relatează media ucrainene. Situaţia din localităţile Peski şi Avdeevka (regiunea Doneţk), vizate în cadrul actualei ofensive a trupelor ruse, s-a transformat într-un "adevărat iad", declarase marţi preşedintele Volodimir Zelenski.

Faliment generalizat la țară, fără investiții (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Faliment generalizat la țară, fără investiții

Faliment generalizat la țară, fără investiții. Doar 18 comune din judeţul Iași au alocat din bugetele lor, anul trecut, mai mulţi bani pentru secţiunile de dezvoltare decât pentru funcţionare. Faliment generalizat la țară, fără investiții Procentual, comuna Grozeşti e în top (75,71 la sută din buget), urmată de Drăguşeni (72,7 la sută) şi Mironeasa (65,15 la sută). Succesul nu se datorează atât performanţei administraţiei locale, cât subvenţiilor primite, care au dublat bugetele acestor comune. Citește și: Rusia se răzbună pe Maia Sandu: în august, prețul gazelor livrate Moldovei crește cu circa 50%, față de iulie. Găgăuzii cer ajutorul Moscovei Belceşti, Bârnova şi Ciohorăni, comunele de la celălalt capăt al clasamentului, au primit subvenţii modice. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Politehnica Iași, falimentară pe banii Primăriei (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Politehnica Iași, falimentară pe banii Primăriei

Politehnica Iași, falimentară pe banii Primăriei. O lungă perioadă, Politehnica Iași a navigat prin ape tulburi financiare, ajungând să aibă conturile blocate sau fiind la un pas de a fi depunctată ori de a nu primi licenţa. Politehnica Iași, falimentară pe banii Primăriei Acum, însă, echipa este ceva mai liniştită. Asta chiar dacă datoriile clubului sunt, în continuare, la cote ridicate: circa 4,7 milioane lei, adică aproape 940.000 de euro. Citește și: După Valer Dorneanu, altă creație politică a lui Iliescu, Marian Enache, ajunge șeful CCR. Enache este revoluționar de Vaslui și are două pensii speciale Suma provine din trei direcţii: 2,1 milioane lei - la bugetul de stat, 1,6 milioane lei - la TVA şi un milion lei - către furnizori şi alte persoane. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Imposibilul devine realitate. Google Rusia în faliment (sursa: Pexels)
Internațional

Imposibilul devine realitate. Google Rusia, în faliment

Imposibilul devine realitate. Google Rusia, în faliment. Filiala Google din Rusia a anunţat miercuri că intenţionează să declare faliment după ce autorităţile i-au confiscat conturile bancare, făcând dificil pentru companie să plătească salariile personalului şi furnizorilor, relatează joi DPA. Un purtător de cuvânt al Google a declarat că serviciile gratuite, inclusiv căutarea şi YouTube, vor funcţiona normal, în ciuda anunţului privind falimentul. Imposibilul devine realitate. Google Rusia, în faliment Filiala rusă este sub presiune de luni de zile pentru că nu şterge conţinuturi pe care autorităţile ruse le consideră ilegale şi pentru că a restricţionat accesul unor mijloace de comunicare ruseşti pe YouTube, însă Kremlinul a oprit până acum doar accesul la serviciile companiei. "Confiscarea de către autorităţile ruse a contului bancar al Google Rusia a făcut imposibilă funcţionarea biroului nostru din Rusia, inclusiv angajarea şi plata angajaţilor cu sediul în Rusia, plata furnizorilor şi a vânzătorilor şi îndeplinirea altor obligaţii financiare'', a declarat purtătorul de cuvânt al Google. Citește și: Bețele puse de Erdoğan în roatele aderării Finlandei și Suediei la NATO nu-l ajută pe Putin, liderul de la Ankara doar își negociază o relație mai bună cu Occidentul Este pentru prima dată când gigantul căutărilor a recunoscut că i-a fost confiscat întregul cont bancar. Baza de date a Serviciului Federal al Executorilor Judecătoreşti din Rusia menţionează două popriri de la mijlocul lunii martie, fără precizarea sumelor, precum şi alte amenzi şi taxe de executare. Serviciul a confirmat că a confiscat toate activele şi proprietăţile Google, potrivit Agerpres. Google şi-a mutat mulţi dintre angajaţi afară din Rusia după ce Moscova a început invadarea Ucrainei la 24 februarie. Dar unii au rămas. Potrivit unei note postate miercuri pe registrul oficial rus, filiala rusă plănuia să declare faliment şi din 22 martie a prezis o "incapacitate de a-şi îndeplini obligaţiile monetare", inclusiv indemnizaţii de concediere, remuneraţiile pentru actualii şi foştii angajaţi şi plăţile obligatorii la timp. Gigantul american de căutare, care a întrerupt vânzările de anunţuri şi majoritatea celorlalte operaţiuni comerciale în Rusia, a declarat că serviciile sale gratuite, inclusiv Gmail, Maps, Android şi Play, vor rămâne disponibile pentru utilizatorii ruşi. Guvernul rus a anunţat mai înainte că nu intenţionează să blocheze YouTube, în ciuda ameninţărilor şi amenzilor repetate, spunând că o astfel de măsură îi va face probabil pe utilizatorii ruşi să sufere şi de aceea nu ar trebui luată. În 2021, veniturile filialei ruse au fost de 134,3 miliarde de ruble, arată baza de date Spark a agenţiei de presă Interfax privind companiile ruseşti. Google a declarat în aprilie că Rusia a reprezentat 1% din veniturile sale anul trecut, sau aproximativ 2,6 miliarde de dolari.

Coșmarul bâlbelor Fiscului: inspectori versus judecători (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Coșmarul bâlbelor Fiscului: inspectori versus judecători

Coșmarul bâlbelor Fiscului: inspectori versus judecători. Forţat să salveze pe banii lui bugetul României, un portughez a renunţat la afaceri şi s-a întors în ţara lui. Coșmarul bâlbelor Fiscului: inspectori versus judecători Bâlbele Fiscului l-au făcut dator cu aproape 400.000 de lei, împingându-i firma la faliment. Dar lucrurile nu s-au oprit aici, întrucât autorităţile fiscale au cerut răspunderea solidară, astfel încât portughezul să plătească datoriile din averea proprie. Citește și: Soldații ruși s-au iradiat stând în tranșee lângă Cernobîl. Victimele, tratate la Gomel, în Belarus Magistraţii contrazic, însă, inspectorii fiscali. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Compania City Insurance va fi dizolvată (sursă: Facebook/Tribunalul București)
Eveniment

Compania City Insurance va fi dizolvată

Compania City Insurance va fi dizolvată, a decis Justiția. Tribunalul Bucureşti a admis, miercuri, cererea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) privind deschiderea procedurii de faliment a City Insurance, compania de asigurări urmând să fie dizolvată. "Admite cererea Autorităţii de Supraveghere Financiară şi, în temeiul art.250 raportat la art.262 din Legea nr. 85/2014 privindprocedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, dispune deschiderea procedurii falimentului împotriva debitoarei Societatea de Asigurare City Insurance SA. (…) În temeiul art.255 rap la art.145 alin. 2 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă dispune dizolvarea societăţii debitoare şi ridică administratorilor societăţii de asigurare/reasigurare debitoare dreptul de a reprezenta societatea, de a administra bunurile acesteia şi de a dispune de ele", se arată în decizia instanţei. Citește și: EXCLUSIV Cum se trafichează posturile în aviație: ești detașat în străinătate, dai „cu împrumut” 5.000 de euro șefului. Cazul Stoica (CIAS/AACR) Tribunalul a numit lichidator judiciar provizoriu pe CITR Filiala Cluj SPRL, cu o remuneraţie de 10.000 lei din averea City Insurance. Compania City Insurance va fi dizolvată Potrivit deciziei judecătorilor, în baza art. 253 din Legea nr. 85/2014 se interzice, sub sancţiunea nulităţii, acţionarilor semnificativi ai societăţii de asigurare/reasigurare City Insurance sau persoanelor care au deţinut funcţii de conducere să înstrăineze acţiunile deţinute la societatea de asigurare/reasigurare debitoare, fără avizul prealabil al Autorităţii de Supraveghere Financiară şi fără aprobarea judecătorului-sindic. Citește și: PNL a umplut guvernul cu sute de sinecuri. Peste 1.800 de angajări în doi ani, peste o sută în ultimele luni În plus, în temeiul art. 253 alin. 1 şi 2 din Legea nr.85/2014, instanţa dispune indisponibilizarea acţiunilor deţinute de acţionarii semnificativi ai societăţii City Insurance sau de persoanele care au deţinut funcţii de conducere în registrele speciale de evidenţă ţinute de societatea de asigurare/reasigurare debitoare sau în registrele independente. Totodată, instanţa a dat dispoziţie tuturor băncilor la care City Insurance are disponibil în conturi să nu dispună de acestea fără un ordin al judecătorului sindic sau al lichidatorului judiciar, obligaţia de înştiinţare a băncilor revenindu-i lichidatorului judiciar. Sigilarea bunurilor din averea companiei de asigurări revine în sarcina lichidatorului judiciar. "În baza art. 252 din Legea nr. 85/2014 pune în vedere lichidatorului judiciar să comunice, de îndată, deschiderea procedurii de faliment părţilor interesate, Autorităţii de Supraveghere Financiară, Fondului de garantare, precum şi oficiului registrului comerţului unde este înregistrată societatea de asigurare/reasigurare debitoare, în vederea efectuării menţiunii 'societate de asigurare/reasigurare în faliment'. Dispune sigilarea bunurilor din averea debitoarei în sarcina lichidatorului judiciar. Pune în vedere debitorului că este obligat să depună în 10 zile de la pronunţarea prezentei hotărâri, la dosarul cauzei, actele şi informaţiile prevăzute la art. 67 alin. 1 din Legea nr. 85/2014. În cazul în care debitoarea nu va depune actele şi informaţiile arătate devin aplicabile dispoziţiile art. 82 alin. 2 din Legea nr. 85/2014", a mai stabilit instanţa. Tribunalul a fixat termen pentru analiza stadiului continuării procedurii la 15 iunie 2022. Decizia nu este definitivă şi se poate formula apel în 7 zile de la comunicarea hotărârii.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră