miercuri 19 august
Login Contact
DeFapt.ro

faliment

69 articole
Economie

Companiile de construcții, mai ales cele care au contracte cu statul, și firmele imobiliare, pericol mare de faliment în 2024

Construcțiile și imobiliarele, pericol de faliment. Vestea că firmei ieşene de construcţii Stef Invest i-a fost admisă deschiderea procedurii de reorganizare a fost o undă de şoc pentru mediul de afaceri local. Construcțiile și imobiliarele, pericol de faliment Asta, chiar dacă sunt cunoscute problemele cu care se confruntă firmele care activează în acest domeniu. Citește și: Scene incredibile într-un spital din Iași: femeile de serviciu s-au certat cu o mamă care ar fi luat prea multă hârtie pentru uscarea mâinilor. Consumabilele, strict raționalizate Situaţia economică actuală, dar şi întârzierea termenelor de încasare a banilor de la stat, în mare parte, a adus societatea în această situaţie, susţine administratorul firmei locale. Stef Invest nu este însă singura societate ieşeană de profil care se luptă cu datorii mari, tranzacţiile imobiliare şi construcţiile reprezentând industriile care ar putea da cele mai multe insolvenţe în perioada următoare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Companiile de construcții, mai ales cele care au contracte cu statul, și firmele imobiliare, pericol mare de faliment în 2024
Agenția Națională pentru Sport, în faliment: își vinde mașinile ca să scape de executarea silită. Cea mai mare datorie a agenției: la o firmă de pariuri
Politică

Agenția Națională pentru Sport, în faliment: își vinde mașinile ca să scape de executarea silită. Cea mai mare datorie a agenției: la o firmă de pariuri

Agenția Națională pentru Sport (ANS) este, de facto, în faliment și își vinde mașinile, ca să scape de executarea silită, recunoaște instituția într-un răspuns la o interpelare a deputatului USR Brian Cristian. Potrivit lui Brian Cristian, sunt nu mai puțin de 20 de proceduri de executare silită împotriva acestei agenții. Citește și: Judecătorul CCR Deliorga a deschis în 2022 șase conturi bancare în care a depus 657.000 de lei, aproape toți banii câștigați anul trecut ANS este acum sub conducerea Elisabetei Lipă. Înainte de instalarea guvernului Ciolacu, agenția avea rang de minister și a fost condusă de udemeristul Eduard Novak. Agenția Națională pentru Sport, în faliment În răspunsul la interpelare, ANS recunoaște că a vândut mașinile instituției pentru a achita datoriile. Cea mai mare datorie, de 250.000 de lei era la StanleyBet, o firmă de pariuri. Nu este clar cum s-a ajuns la această datorie: „Vicepreședintele Agenției nu a știut să îmi spună, dar voi face o nouă interpelare”, a scris deputatul USR pe Facebook. ANS a pierdut deja nouă procese privind drepturi litigioase și are încă 20 de procese pe rol. Citește și: EXCLUSIV Uriașa listă a privilegiilor angajaților ASF, instituția care a închis ochii la falimentele din industria asigurărilor: de la 16 salarii la abonamente wellness sau nenumărate zile libere „Vă spuneam săptămânile trecute că Agenția Națională pentru Sport (fostul Minister al Sportului) a rămăs fără mașini, fiind executată silit. Evident că le-am adresat o interpelare să vedem către cine au mers banii din vânzarea mașinilor statului. Am aflat că fostul minister și-a vândut mașinile ca să plătească o datorie către O CASĂ DE PARIURI! Cum s-a putut ajunge într-o astfel de situație? Poi nu se lăuda Ciolacu că ne scapă de pariuri și păcănele? (furând legile inițiate de USR) Sub conducerea lui Ciolacu au desființat Ministerul Sportului, l-au transformat în Agenție în subordinea Secretariatului General al Guvernului, iar acuma se află într-o situație financiară execrabilă. Nu mai au bani nici de salarii, datoriile, penalitățile și dobânzile tot cresc, au rămas fără mașini și au fost executați silit de o casă de pariuri”, a arătat Brian Cristian pe Facebook.

Spitalele au bani doar de salarii: la Institutul Marius Nasta, secția de Terapie Intensivă nu mai are medicamente esențiale. Banii pentru bolnavii de cancer s-au terminat
Eveniment

Spitalele au bani doar de salarii: la Institutul Marius Nasta, secția de Terapie Intensivă nu mai are medicamente esențiale. Banii pentru bolnavii de cancer s-au terminat

Spitalele de stat mai au bani doar de salariile cadrelor medicale: la Institutul Marius Nasta, din București, secția de Terapie Intensivă nu mai are medicamente, afirmă, la Digi 24, șefa secției. În plus, banii pentru bolnavii de cancer, susține Federația Asociațiilor de Pacienți. Citește și: Cum arată vila cât un hangar pe care Ciolacu ar trebui să o împartă cu nevasta la divorț. Premierul deja s-a separat de soție în privința părților sociale Spitalul Marius Nasta n-a mai publicat din septembrie 2022 veniturile salariale. Potrivit acestor ultime date, managerul Beatrice Mahler primea un salariu de peste 18.000 de lei, plus 9.200 de lei spor de condiții periculoase, indemnizație de hrană și vouchere de vacanță. Unele asistente puteau avea peste 10.000 de lei pe lună, un cercetător cu grad de doctor încasa peste 25.000 de lei/ lună și mai mulți medici săreau de 24.000 lei/lună. La institut lucrau 772 de persoane. Secția de Terapie Intensivă nu mai are medicamente esențiale „Pentru pacient înseamnă riscul ca tratamentul să nu fie la fel de eficient. De exemplu - lipsește un antiaditiv. Un pacient intră în fibrilație atrială. Daca aș avea Amiodarol, poate că ar ieși într-o oră, două și… nu am. Tratamentul de înlocuire s-ar putea să dureze una, două zile. Este o prelungire a perioadei de spitalizare, a perioadei de internare la ATI, care și ea este costisitoare”, a declarat, la Digi 24, Genoveva Cadar, șefa secției ATI. Declarația ei a fost susținută de Beatrice Mahler, managerul spitalului: „Trebuie să vă gândiți că avem rețete care ajung, sau sume de bani pe care le decontăm familiei, până la 8.000 de lei, sume extrem de mari, pentru că vorbim de medicamente scumpe”. Conducerea spitalului Judeţean Timișoara a arătat că a făcut un memoriu către autorităţile de la Bucureşti, în care a arătat că banii dați de stat nu mai pot asigura nici măcar o îngrijire decentă a pacienților. „De altfel, până la finalul lunii, nu vor mai fi bani pentru niciunul din cele 16 programe de sănătate gestionate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. CNAS cunoaște situația din spitale, la fel și premierul”, arată Digi 24. Postul consemnează și declarația purtătorului de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin: „E păcat să colportăm în spațiul public informații neverificate, care pot crea reacții sociale absolut nedorite. Există fonduri”.

Se voia un UNTOLD ieșean, dar festivalul Afterhills a falimentat înainte să apuce să se facă cunoscut
Economie

Se voia un UNTOLD ieșean, dar festivalul Afterhills a falimentat înainte să apuce să se facă cunoscut

Afterhills se voia un UNTOLD ieșean. În cele patru zile de concerte, Untold a adunat peste 420.000 de persoane, din peste 100 de ţări. Afterhills se voia un UNTOLD ieșean Ieşenii, rămaşi fără AfterHills, festivalul care la un moment dat ar fi putut concura cu Untold, au luat şi ei calea Ardealului. "Între 5-10% dintre spectatorii de la Untold au fost din Iaşi, iar cam 30%, din Bucureşti", apreciază ieşeanul Ovidiu Biber, unul dintre organizatorii festivalului AfterHills Iaşi. Citește și: Mandachi are dreptate, Otopeni este „o cârpitură comunistă”: aeroportul, pe mâna unor sinecuriști. Managerul, drumar, specializat în asfaltări. Mama sinecuristelor PSD, Geta Bumbac, ia bani de aici De ce nu a crescut Afterhills la fel ca Untold? Doi dintre organizatorii "defunctului" festival ieşean şi-au spus părerea. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Chef Adi Hădean, care a gătit și pentru un președinte al Franței, șocat de măsurile fiscale pregătite de Guvern: „O să sfârșim cu toții angajați sau emigranți”
Eveniment

Chef Adi Hădean, care a gătit și pentru un președinte al Franței, șocat de măsurile fiscale pregătite de Guvern: „O să sfârșim cu toții angajați sau emigranți”

Chef Adi Hădean, care a gătit și pentru un președinte al Franței, șocat de măsurile fiscale pregătite de Guvern: „O să sfârșim cu toții angajați (dacă ne-o mai vrea cineva) sau emigranți”. În septembrie 2016, Hădean și Nicolai Tand au pregătit prânzul pentru președintele Franței, Francois Holland, și premierul României, Dacian Cioloş. „M-am uitat în farfurii, când se întorceau, şi nu mai era nimic în ele. Şi, gândiţi-vă că au fost patru feluri de mâncare gătită, servite în doar o oră şi zece minute”, a relatat, atunci, Hădean. Adi Hădean, șocat de măsurile fiscale pregătite de Guvern Acum, după ce presa a publicat proiectul de ordonanță de urgență prin care majorează fiscalitatea, el a scris, pe Facebook: „De unde stau eu, se vede că nu există cale mai sigură spre falimentul unei țări decât să te împrumuți (123 de miliarde de lei a luat Statul împrumut de la începutul anului) în timp ce-i strângi de gât pe cei care plătesc ratele la împrumuturile făcute de tine”. Iată postarea integrală a lui Hădean: „O să sfârșim cu toții angajați (dacă ne-o mai vrea cineva) sau emigranți. Statul român nu știe să țină vaca vie, o vrea și mâncată, și în grajd, da’ să mai dea și lapte. Doar că asta nu se poate. Ne frigem mațele de 12 ani încercând să construim ceva durabil și sustenabil, și dacă am reușit ceva, am reușit nu pentru că ne-a ajutat Statul, ci în ciuda mediului ostil pentru antreprenoriat. Am reușit muncind 14-16 ore pe zi, dar reușita asta e în realitate un echilibru fragil, pe care-l menținem jonglând cu facturile, creditele și taxele. Câteva sute de mii de antreprenori mici țin niște milioane de locuri de muncă în sectorul privat, ba mai țin în spate și un număr semnificativ de locuri de muncă din sectorul public. De unde stau eu, se vede că nu există cale mai sigură spre falimentul unei țări decât să te împrumuți (123 de miliarde de lei a luat Statul împrumut de la începutul anului) în timp ce-i strângi de gât pe cei care plătesc ratele la împrumuturile făcute de tine”. La peste o zi de la publicare, postarea sa fusese redistribuită de peste 200 de ori. Citește și: Valentina Saygo, fost secretar de stat și consultant fiscal, desființează proiectul lui Ciolacu de a majora birurile: „60 de pagini pline de ură viscerală, nu rămâi decât cu greață!”

Spitalul din Botoșani, unde PSD a pus manager un fost lăcătuș mecanic, este în faliment. Are circa 2.500 de angajați, iar salariile înghit două treimi din buget
Eveniment

Spitalul din Botoșani, unde PSD a pus manager un fost lăcătuș mecanic, este în faliment. Are circa 2.500 de angajați, iar salariile înghit două treimi din buget

Spitalul județean din Botoșani, unde PSD a pus manager un fost lăcătuș mecanic, este în faliment, arată datele prezentate de presa locală. Potrivit Monitorul de Botoșani, în primele cinci luni ale anului, încasările spitalului au fost cu circa șapte milioane de lei sub cele prevăzute. Însă salariile, care consumă circa 20 de milioane de lei din bugetul lunar de 30 de milioane de lei, nu pot fi diminuate. Spitalul din Botoșani, unde PSD a pus manager un fost lăcătuș mecanic, este în faliment În iunie, peste 300 de angajaţi de la Spitalul Judeţean de Urgenţă "Mavromati" din Botoşani au organizat un protest spontan faţă de decizia conducerii unităţii medicale de diminuare a sporurilor. Acţiunea de protest vine la scurt timp după ce conducerea spitalului a luat decizia tăierii unor sporuri, pentru încadrarea în prevederile articolului 25 din Legea 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. În prezent, Spitalul Judeţean de Urgenţă "Mavromati" Botoşani este unul dintre puţinele spitale din ţară care acordă aceste sporuri aproape de limita maximă, spunea atunci Doina Feodorvici, președintele Consiliului Județean Botoșani. Citește și: A vorbit Patriarhul pentru cei care n-au știut și n-au văzut bătrânii bolnavi și chinuiți din azile: Evanghelia ne îndeamnă să fim milostivi cu bolnavii, ajutându-i la spital sau în casele lor Potrivit G4Media, Doina Federovici (PSD), președintele Consiliului Județean Botoșani, l-a numit vineri în funcția de manager al Spitalului Județean de Urgență „Mavromati” pe Angel Iulian Călin (56 de ani). El are zero experiență în domeniul sănătății. A terminat liceul ca lăcătuș mecanic, apoi a făcut un curs de contabilitate și a terminat facultatea de management la 41 de ani. Angel Iulian Calin Foto: Facebook Angel Iulian Călin a ocupat în ultimii ani și poziții politice, fiind susținut de PSD ca de stat în Ministerul Antreprenoriatului și Turismului,viceprimar al orașului Săveni și director executiv adjunct al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Botoșani.

Dezvoltator imobiliar de succes, aproape de faliment în doi ani: pierderi, datorii la utilități, ordin de restricție cerut de iubită
Economie

Dezvoltator imobiliar de succes, aproape de faliment în doi ani: pierderi, datorii la utilități, ordin de restricție cerut de iubită

Piața imobiliară, un carusel al groazei. Imobiliarul Cristinel Niculiţă a avut un an 2022 tumultuos. Piața imobiliară, un carusel al groazei Cifra de afaceri a companiei Studio Casa Consult SRL s-a prăbuşit, dezvoltatorul ansamblului rezidenţial Copou Garden Residence ajungând de la 45,5 milioane de lei în 2020, la o cifră de afaceri cu 45 de milioane mai mică, doi ani mai târziu. Pierderea companiei a fost de aproape trei milioane de lei, cea mai mare de la înfiinţarea firmei. Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu” E.ON Energie l-a chemat de mai multe ori la judecată pentru neplata facturilor la gaz şi energie electrică, iar iubita lui a cerut judecătorilor să emită un ordin de protecţie care să-l ţină pe Niculiţă departe de ea. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Moftul Olguței Vasilescu, festivalul IntenCity de la Craiova, va costa 20 de milioane de lei în 2023. În 2022, a scos de zece ori mai puțin din bilete
Eveniment

Moftul Olguței Vasilescu, festivalul IntenCity de la Craiova, va costa 20 de milioane de lei în 2023. În 2022, a scos de zece ori mai puțin din bilete

IntenCity, 20 milioane din bugetul Craiovei. Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, va plăti peste patru milioane de euro din banii municipaliății pentru moftul de a organiza cea de-a doua ediție a festivalului IntenCity, deși prima a fost considerată un eșec. De organizarea evenimentului se va ocupa Opera Română Craiova, condusă de Antoniu Zamfir, unul din protejații primarului. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Promovarea festivalului din acest an va costa aproximativ 500.000 de euro, contract câștigat de firma Nosce Grup, care susține că va folosi inteligența artificială pentru "depistarea celor mai eficiente canale și metode de promovare pentru atragerea audienței țintă". A băgat 22 de milioane, a scos două Primarul Lia Olguța Vasilescu și-a dorit un festival de muzică la Craiova care să concureze cu Untold de la Cluj. Prima ediție a festivalului IntenCity a fost organizată anul trecut de Opera Română Craiova, o instituție de cultură din subordinea Consiliului Local Craiova, cu bani de la municipalitate. Primăria Craiova a alocat atunci peste 22,5 milioane de lei, adică în jur de 4,5 miloane de euro. Antoniu Zamfir, managerul Operei Române Craiova, estima că va încasa din vânzarea biletelor și abonamentelor în jur de cinci milioane de lei. Dar s-a încasat jumătate din suma preconizată. Pentru a acoperi eșecul, primarul Lia Olguța Vasilescu s-a lăudat pe Facebook cu alte câștiguri. "Dacă e să facem un calcul simplu după gradul de ocupare de sută la sută a camerelor de hotel, cu o medie de 100 euro pe zi, deși știu că duminică s-a închiriat și cu 500 de euro apartamentul în unele hoteluri, cazările au fost la peste 1,5 milioane de euro. (…) Apoi, cu o medie de 50 de euro cheltuiți pe zi pentru mâncare, a turiștilor cazați, plus o estimare a celor veniți din împrejurimi doar pentru ziua respectivă la minimum o mie, avem încă cel puțin un milion de euro. La aceștia se adaugă încasările din bilete, sponsorizări și vendori, pe care le estimez la 1 milion de euro. (…) Eu estimez un minimum de 5 milioane de euro care au intrat în oraș, deci suntem pe plus", contabiliza Olguța Vasilescu "din pix". IntenCity, 20 milioane din bugetul Craiovei Anul acesta se va organiza o nouă ediție a festivalului IntenCity pe stadionul "Ion Oblemenco" și la Sala Polivalentă din Craiova. Nu se știe cât va costa în total evenimentul care se va desfășura în perioada 30 iunie – 2 iulie 2023. Însă primăria condusă de Lia Olguța Vasilescu a alocat pentru Opera Română Craiova un buget de 32,21 milioane lei, bani cu care vor fi finanțate mai multe proiecte, inclusiv IntenCity 2023. Defapt.ro l-a întrebat pe managerul Antoniu Zamfir câți bani va costa festivalul IntenCity din acest an, dar acesta a declarat că nu știe exact pentru că până în prezent se discută doar de costuri estimate. "Nu știm cât costă festivalul de anul acesta. Avem niște estimări. Dar tot în jur de 25 de milioane de lei, plus-minus. Banii vin de la primărie, din vânzarea de bilete, din sponsorizări. De la primărie vin în proporție de 70-80%. Toate aceste informații le putem da după ce se termină festivalul. Atunci o să știm câte bilete am vândut, câte sponsorizări au intrat…", a declarat Antoniu Zamfir. Din ce spune Antoniu Zamfir se poate înțelege că Primăria Craiova va subvenționa festivalul acesta cu cam 20 de milioane de lei, echivalentul a peste patru milioane de euro. Numai promovarea, 500.000 de euro Opera Română Craiova va cheltui aproape 500.000 de euro pentru promovarea festivalului IntenCity. Contractul pentru marketing și publicitate a fost adjudecat de firma Nosce Group, patronată și administrată de Georgiana Stoica. Societatea Georgianei Stoica trebuie să facă strategia de promovare care va include printre altele și identificare audienței și publicul țintă target-at din România, Bulgaria și Serbia. Citește și: Kara-Murza, doar vârful piramidei de opozanți ai lui Putin care au sfârșit fie asasinați, fie în închisoare. Lunga istorie de crime comandate de Kremlin Strategia trebuie să mai cuprindă analiza celor mai bune practici de targeting și remarketing, inclusiv "big data" cu ajutorul inteligenței artificiale pentru depistarea celor mai eficiente canale și metode de promovare pentru atragerea audienței țintă. O parte din bani vor ajunge și la televiziuni, radiouri și publicații online. De exemplu, contractul prevede "crearea, producția și difuzarea unui spot TV, cu o durată de aproximativ 30 de secunde, format full HD/4K. Crearea, producția și difuzarea a minim 4 publireportaje TV diferite pentru România care vor fi difuzate înainte de eveniment (nu mai târziu de 29 iunie 2023), format full HD/4K, cu o durată între 40 și 60 de secunde care vor fi difuzate la posturile TV menționate anterior, în prime-time, în intervalul orar 18.00 –23.00".

Cerealele ucrainene pot salva de la foamete țări din Africa, dar un efect secundar este că pot falimenta zeci de mii de fermieri din Europa de Est. Cum beneficiază Rusia de excesul de grâne
Economie

Cerealele ucrainene pot salva de la foamete țări din Africa, dar un efect secundar este că pot falimenta zeci de mii de fermieri din Europa de Est. Cum beneficiază Rusia de excesul de grâne

Vecinii Ucrainei, frustrați de grânele Kievului. Puncte de trecere a frontierei blocate, un ministru atacat cu ouă şi silozuri de cereale care dau pe dinafară, nemulţumirile cresc în rândul fermierilor din Europa de Est care văd cum afluxul de cereale din Ucraina le afectează afacerile şi asta erodează bunăvoinţa politică de care Ucraina are mare nevoie, potrivit unei analize Bloomberg. Polonia și România, principalele afectate Polonia şi alte state din Europa de Est, inclusiv România, au convenit să ajute la scoaterea cerealelor din Ucraina pentru ca acestea să ajungă pe pieţele mondiale, după ce invazia rusească a blocat exporturile maritime ale Ucrainei. O parte din aceste cereale au ajuns acum să se adune în Europa de Est şi asta ameninţă veniturile fermierilor locali. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Surplusul de cereale este rezultatul unor blocaje de infrastructură dar şi a deciziei fermierilor de a amâna vânzarea recoltelor de anul trecut. Între timp, supraabundenţa de cereale a devenit o problemă politică pe măsură ce protestatarii încep să iasă pe străzi. În vara anului trecut, fermierii est europeni au decis să mai aştepte înainte de a-şi vinde recoltele de cereale în aşteptarea unor preţuri mai mari după izbuncnirea războiului din Ucraina. În schimb, o criză globală a împins preţurile în jos astfel că fermierii din Polonia, România, Slovacia, Ungaria şi Bulgaria se confruntă acum cu venituri mai mici şi au probleme în a-şi goli silozurile înainte de noua recolta din această vară. Scrisoare celor cinci premieri Liderii politici, care iniţial s-au grăbit să sprijine Ucraina, încep să se plângă. "Trebuie să ajutăm Ucraina cu transportul şi vânzarea de cereale în ţările din afara UE", scria în urmă cu patru luni premierul polonez Mateusz Morawieck, când a oferit 20 de milioane de dolari pentru a ajuta Ucraina să îşi exporte cerealele spre Africa. Vineri, acelaşi Mateusz Morawieck a anunţat că Uniunea Europeană ar trebui să reintroducă taxe vamale asupra produselor agricole ucrainene dacă afluxul acestor produse, ce împinge în jos preţurile pe pieţele UE, nu poate fi oprit prin alte mijloace. În scrisoarea transmisă preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, premierii din Bulgaria, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria au propus mai multe măsuri pentru limitarea distorsiunilor pe piaţă provocate de importurile ucrainene, adăugând că, dacă acestea nu vor da rezultate, ar trebui reintroduse tarife şi cote. Vecinii Ucrainei, frustrați de grânele Kievului Nemulţumirile fermierilor ar putea avea consecinţe politice. În Polonia şi Slovacia vor avea loc alegeri parlamentare la finele acestui an iar fermierii constituie o categorie importantă de alegători. Bulgaria este într-o situaţie similară, în condiţiile în care duminică au loc alegeri parlamentare. Fermierii români s-au deplasat miercuri la Bruxelles pentru a protesta în faţa Comisiei Europene, afişând bannere pe care se putea citi "Fermierii români merită respect". România, unul din cei mai mari producători de grâu şi porumb in UE, a facilitat mai mult de jumătate din exporturile de cereale ale Ucrainei de la începutul războiului. Potrivit lui Răzvan Filipescu, vicepreşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Dobrogea, importurile de cereale din Ucraina au crescut până la 570.000 de tone anul trecut, de la un nivel apropiat de zero în 2021. Producția Ucrainei, afectată de invazie Preşedintele Klaus Iohannis a spus că fondurile de criză, în valoare de 56 de milioane de euro, puse la dispoziţie de blocul comunitar pentru fermieri sunt insuficiente şi de asemenea a criticat faptul că nu au fost luate în calcul "sacrificiile uriaşe" făcute de România. Slovacia vrea ca Uniunea Europeană să colaboreze cu Programul Alimentar Mondial al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru a se asigura că cerealele din Ucraina sunt transportate în afara statelor membre, potrivit unei surse din apropierea discuţiilor, care a dorit să îşi păstreze anonimatul. Citește și: Pentru a nu cădea în mâinile rusofililor, Sofia trebuie să accepte o alianță între reformatori și coruptul Borisov. Alegeri esențiale în Bulgaria Totuşi, cerealele din Ucraina ar putea să aibă un rol în acoperirea unor eventuale deficite în Europa. Seceta care a lovit mari părţi din UE în vara anului trecut a afectat culturile de porumb, fiind nevoie de noi importuri pentru a acoperi deficitul. În plus, este posibil ca livrările Ucrainei să se reducă în lunile următoare pe măsură ce războiul va afecta recoltele. "Exporturile totale din Ucraina vor scădea, inclusiv cele spre UE, asta este clar", spune Alex Lissitsa, director general la firma ucraineană de agribusiness IMC.

Cât îi va costa pe contribuabili falimentul Euroins, petrecut sub ochii ASF: între 250 de milioane de euro și un miliard. Pentru falimentul City Insurance s-au plătit circa 130 milioane de euro
Eveniment

Cât îi va costa pe contribuabili falimentul Euroins, petrecut sub ochii ASF: între 250 de milioane de euro și un miliard. Pentru falimentul City Insurance s-au plătit circa 130 milioane de euro

Cât îi va costa pe contribuabili falimentul Euroins, petrecut sub ochii ASF: între 250 de milioane de euro și un miliard, estimările fiind atât de diferite în funcție de cel care face evaluarea. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Cât îi va costa pe contribuabili falimentul Euroins „Estimarea mea este de 250 de milioane de euro”, a spus vicepreședintele ASF Cristian Roșu, care răspunde chiar de sectorul asigurări, întrebat cât îi va costa pe contribuabili falimentul Euroins. Însă președintele Confederației Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR), Vasile Ștefănescu, a declarat pentru wall-street.ro, că paguba creată de situația de la Euroins se ridică la cel puțin 1 miliard de euro, „doar la prima vedere”. El a spus că numai dosarele din instanță în care este implicată compania ajung la peste 300 de milioane de euro. În mai 2022, COTAR a arătat că Euroins achita sub 10% din reparații, avea deja peste 50.000 de procese și nu respecta hotărârile judecătorești. Euroins are 2,5 milioane de clienți în România. Potrivit Libertatea, în conturile Fondului de Garantare a Asiguraților se mai află doar 180 de milioane de lei, deci pentru a acoperi aceste falimente va fi nevoie de bani de la buget. În falimentul City Insurance, Fondul de Garantare a Asiguraților a plătit circa 130 de milioane de euro pentru un sfert din cererile depuse. DIICOT face cercetări, dar până acum nici o persoană nu este acuzată. Piața de asigurări din România s-a confruntat în ultimii 8 ani cu trei falimente mari, în afară de Euroins: Astra Asigurări, Carpatica ASIG și City Insurance, arată Digi 24. Falimentul Astra Asigurări a atras despăgubiri de peste 550 de milioane de lei plătite de Fondul de Garantare a Asigurărilor. Nici o persoană nu a fost condamnată definitiv în acest dosar, inculpații find achitați în 2021. Citește și: Răsplata eșecurilor de sute de milioane de euro: conducerea ASF primește 16 salarii pe an. În 2021, șeful ASF, fost contabil de ocol silvic, a câștigat aproape 750.000 lei Falimentul Carpatica ASIG a însemnat o pagubă de 498 de milioane de lei acoperită de Fondul de Garantare a Asiguraților. Este singurul dosar în care s-au dat condamnări, cea mai mare fiind a lui Ilie Carabulea, care a primit 5 ani și șase luni de închisoare. Conducerea ASF, acuzată de complicitate, a fost achitată.

Jumătate din comunele din România nu îşi pot plăti nici angajaţii din primării
Economie

Jumătate din comunele din România nu îşi pot plăti nici angajaţii din primării

Primăriile de comună din România, falimentare. Aproape jumătate dintre primăriile ieşene nu îşi pot acoperi nici măcar lefurile angajaţilor din banii strânşi la bugetul local. La nivel național, lucrurile stau cam la fel. Primăriile de comună din România, falimentare Costurile cu salarii în unele comune sunt mai mari şi de o dată şi jumătate faţă de veniturile proprii. Din cele 93 de unităţi administrativ-teritoriale (UAT), 42 nu au bani suficienţi ca să îşi poată plăti oamenii care vin la muncă. Citește și: EXCLUSIV Profitul afacerilor lui Pițurcă junior a crescut de 85 de ori în pandemie. Cifra de afaceri: de la 500.000 de lei, la 18 milioane. Pentru acele afaceri, Pițurcă senior a fost reținut de DNA împreună cu șeful Romarm Astfel, primăriile sunt dependente de resursele pe care le primesc de la nivel central ca să o scoată la capăt. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Nicuşor Dan: Am închis datoriile curente ale Primăriei Capitalei. Bucureştiul a trecut pe lângă un faliment
Eveniment

Nicuşor Dan: Am închis datoriile curente ale Primăriei Capitalei. Bucureştiul a trecut pe lângă un faliment

Primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, a anunțat, azi: „Am închis datoriile curente ale Primăriei Capitalei”. El a spus că orașul a trecut pe lângă faliment, ceea ce ar fi presupusm oprirea unor servicii publice. „Asta înseamnă administraţie PSD, faliment RADET, falimentul Primăriei”, a spus edilul-șef. Am închis datoriile curente ale Primăriei Capitalei “Vestea pe care v-o dau este că la sfârşitul anului trecut am stins, am închis datoriile curente ale Primăriei Capitalei, deci am început anul 2023 fără datorii curente. De ce e asta important? E important să avem încrederea mediului privat, bănci şi companii, pentru că e important ca la lucrările noastre să vină companii private care să lucreze şi vin. Şi am văzut un exemplu, la sfârşitul anului trecut a trebuit să împrumutăm repede 500 de milioane de lei pentru a evita colapsul sistemului de termoficare şi, având această încredere, am reuşit. De unde am plecat? Am plecat de la o datorie curentă de trei miliarde de lei. (…) Şi am plecat de la o listă de 150 de companii şi persoane private care ne popriseră conturile la sfârşitul anului 2020”, a declarat Nicuşor Dan, miercuri, într-o conferinţă de presă. El a explicat ce însemna falimentul Capitalei: închiderea principalelor servicii publice. „Bucureştiul a trecut realmente pe lângă un faliment, adică, pe lângă închiderea principalelor servicii publice, transport public, sistem de termoficare. Adică eram în situaţia aşa cum RADET-ul a falimentat în 2019, eram foarte aproape cu STB-ul de asta şi eram foarte aproape de lipsă de furnizare gaz, dincolo de toate celelalte servicii publice, spitale şi aşa mai departe. De ce se întâmplă asta? Pur şi simplu pentru că ani de zile Primăria, lună de lună, cheltuia mai mult decât avea”, a explicat Nicuşor Dan. Citește și: Presiune din ce în ce mai mare pe Germania să livreze temutele tancuri Leopard Ucrainei. Cancelarul Scholz încă ezită, șefa CE insistă, Kievul își numără civilii morți „Asta înseamnă administraţie PSD” El a precizat de ce nu a comunicat pe acest subiect în ultimii doi ani. “În mod deliberat nu am comunicat subiectul ăsta în aceşti doi ani şi mai ales în primele luni. Dacă aş fi fost iresponsabil, aş fi ieşit în noiembrie 2020 cu această listă şi consecinţa ar fi fost, probabil, că nu am fi avut 150 de companii care ne-ar fi poprit conturile, am fi avut 1.000 de companii care ne-ar fi poprit conturile şi posibilitatea de a redresa financiar mult redusă. A fost o lungă perioadă de tăcere în care am discutat cu toţi aceşti creditori, i-am rugat să ne păsuiască, le-am spus că suntem oameni serioşi, că le vom plăti, ceea ce am şi făcut. Asta înseamnă administraţie PSD, pentru că începem să uităm, dar şi unii dintre noi se gândesc la revenire. Asta înseamnă administraţie PSD, faliment RADET, falimentul Primăriei”, a mai declarat primarul Capitalei, citat de news.ro.

Festivalul din estul României care voia să concureze cu Untold, falimentar. Brand-ul AfterHills, scos la vânzare
Eveniment

Festivalul din estul României care voia să concureze cu Untold, falimentar. Brand-ul AfterHills, scos la vânzare

Faliment: brand-ul AfterHills, scos la vânzare, după ce singurul festival important din Moldova nu a avut succes financiar. Faliment: brand-ul AfterHills, scos la vânzare Brandul sub care s-a organizat la Iași, timp de trei ani, cel mai mare festival de muzică din regiunea Moldovei, are un preț de pornire de 400.000 de lei (fără TVA). Marți, 20 septembrie, marca ce a reunit pe dealurile Dobrovățului sute de mii de spectatori și artiști, a fost oferită pentru a treia oară spre vânzare. Citește și: Pe Putin îl lasă nervii, vrea să transforme „operațiunea militară specială” în război cu toate forțele. Soluția: alipirea prin referendum a Donbas la Rusia La licitațiile precedente nu s-a înscris niciun posibil cumpărător. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Scandalul Blue Air pe înțelesul tuturor: un faliment dirijat, un ajutor de stat suspect și un brânci final de la UDMR, deloc dezinteresat
Opinii

Scandalul Blue Air pe înțelesul tuturor: un faliment dirijat, un ajutor de stat suspect și un brânci final de la UDMR, deloc dezinteresat

Scriu acest comentariu, bazat în ceea mai mare parte pe fapte deja cunoscute, fiindcă guvernanții se prefac că n-au nici o vină în dezastrul de la Blue Air. Fals. Guvernul Orban este băgat până peste cap, PSD-ul are responsabilități și vini uriașe, iar UDMR a dat lovitura finală. Dezinteresat, UDMR-ul? Nu cred. Fiindcă nu am uitat că, între 2016 și 2020, UDMR Bihor, aliat cu PSD-ul local - patrioții...- au blocat planurile lui Ilie Bolojan de dezvoltare a aeroportului din Oradea, favorizându-l pe cel din Debrecen, Ungaria. În consecință, sunt tentat să cred că demnitarii maghiari s-au gândit că, dacă se termină cu Blue Air, o bună parte din cota de piață va fi preluată de Wizz Air. Până și USR are partea sa de resposabilitate, chiar dacă este, evident, mai mică: Cătălin Drulă a fost ministru al Transporturilor și, legal, avea sarcina să supravegheze compania, inclusiv prin numirea unei persoane care să facă parte din consiliul de administrație al companiei. Nu l-am auzit spunând vreun cuvânt cât a fost ministru, deși Blue Air a oprit plățile către statul român undeva prin vara lui 2021, când USR era încă la guvernare. Dar, repet, sunt diferite grade de răspundere în acest dezastru. Nu vor plăti însă polticienii, ci contribuabilii, care vor scoate din buznar câteva sute de milioane de lei. Iată cum văd eu răspunderile în scandalul Blue Air: În 2020, guvernul Orban a garantat un împrumut de 300 de milioane de lei pentru Blue Air, deși compania se afla deja în „concordat preventiv”, un mecanism de prevenire a insolvenței. Avizatorul OUG: Lucian Bode. Ca garanție, statul român a primit un teren care se pare că nu este utilizabil - se află în zona unor obiective strategice din zona străzilor Jandarmeriei/ Regimentului, unde nu se pot construi blocuri - și niște aeronave „descompletate”, potrivit fostului ministru Drulă.Încă din vara lui 2021, Blue Air a încetat plățile în contul împrumutului de la EximBank. Potrivit României Libere, ministerul Finanțelor plătește ratele companiei low cost către EximBank, instituție bancară la care statul este acționar în proporție de 95%.Transporturile și Finanțele trebuiau să aibă din 2020 câte un om în CA-ul Blue Air, pentru a supraveghea derularea împrumutului. Cu drept de veto! Nu se știe cine sunt personajele trimise acolo, nu se știe nici măcar dacă au fost nominalizate. Câciu și Grindeanu de la PSD nu spun nimic. Contribuția UDMR: să ne amintim mai întâi ce au făcut cu aeroportul din Oradea. „Spre exemplu, în Oradea, aeroportul care ar trebui să ne lege cu lumea și care este administrat de Consiliul Județean, a pierdut zborurile externe de doi ani. Acum, la conducerea CJ se află coaliția UDMR și PSD”, explica, în 2020, Ilie Bolojan. În consecință, nimic șocant dacă, din nou, UDMR a acționat pentru a favoriza o companie cu sediul la Budapesta, care va prelua rute abandonate de Blue Air. Cât despre Blue Air, compania pare să fi fost împinsă deliberat în faliment și preluarea ei de către statul român. Surse politice spun că personalul Blue Air are restanțe de luni întregi la salarii. Activele utilizabile au fost mutate, pas cu pas, către alte companii. Dacă statul va deveni acționar majoritar la Blue Air, în contul datoriilor, se va trezi cu o uriașă gaură neagră în brațe și probleme legale halucinante. Costurile plătite de contribuabili vor depăși împrumutul de 300 de milioane de lei, acordat în 2020. Final previzibil? Coaliția majoritară va ajunge la concluzia că un scandal public legat de Blue Air va face rău tuturor, așa că îl vor îngropa, așa cum s-a îngropat și falimentul de miliarde de lei - plătit tot de contribuabili - de la City Insurance.

Putin a falimentat Ucraina, la propriu: S&P și Fitch au retrogradat ratingul de țară la "incapacitate de plată"
Internațional

Putin a falimentat Ucraina, la propriu: S&P și Fitch au retrogradat ratingul de țară la "incapacitate de plată"

Putin a falimentat Ucraina: incapacitate de plată. Două importante agenţii internaţionale de evaluare financiară, S&P şi Fitch, au coborât vineri ratingul de ţară atribuit Ucrainei până la SD ("selective default"), respectiv RD ("restricted default"), în condiţiile în care sunt de părere că acordul de restructurare a datoriilor anunţat recent este unul dezastruos, transmite Reuters. Putin a falimentat Ucraina: incapacitate de plată O ţară este considerată în "default" (incapacitate de plată - n.r.) atunci când nu îşi poate onora angajamentele financiare faţă de creditori, care pot fi state, instituţii financiare (Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială etc.) sau investitori de pe pieţele financiare. Default-ul poate fi calificat drept parţial atunci când statul nu rambursează o parte din obligaţiunile sale. La începutul acestei săptămâni, creditorii internaţionali ai Ucrainei au aprobat cererea autorităţilor de la Kiev pentru îngheţarea, timp de doi ani, a plăţilor pentru obligaţiuni în valoare de aproape 20 de miliarde de dolari. Moratoriul va permite Ucrainei să economisească plăţi în valoare de aproape şase miliarde de dolari, potrivit premierului ucrainean, Denis Șmihal. Deficit lunar: cinci miliarde de dolari Cu toate acestea, vineri S&P a coborât, cu o treaptă, ratingul pentru datoria suverană în valută a Ucrainei de la CC/C până la SD ("selective default"). "Având în vedere termenii şi condiţiile anunţate în restructurare, precum şi criteriile noastre, considerăm că această tranzacţie este echivalentă cu un default", a informat S&P într-un comunicat de presă. În paralel, Fitch a coborât şi ea, tot cu o treaptă, ratingul pentru datoria suverană în valută a Ucrainei de la C până la RD ("restricted default"). Citește și: Putin, disperat să ocupe cât mai mult din Donbas după ce un aerodrom militar rusesc din Crimeea a fost făcut terci de un atac-surpriză. Forțele Moscovei, atacuri aeriene furibunde De asemenea, niciuna dintre cele două agenţii de evaluare nu a asociat şi o perspectivă calificativelor acordate Ucrainei, care ar fi semnalat dacă intenţionează să îmbunătăţească, să retrogradeze sau să menţină ratingul de ţară al Ucrainei. Afectată de invazia rusească începută la data de 24 februarie, Ucraina riscă o contracţie economică de 35% până la 45% în 2022 şi lunar are de acoperit un deficit fiscal de cinci miliarde de dolari.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră