vineri 21 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: extremiști

7 articole
Opinii

Doi lideri care vor salva România

Nu vreau să le ridic statuie. Ca simplu alegător, nici măcar nu-i consider politicienii mei favoriți, rămân un fan al modului în care Nicușor Dan reconstruiește Capitala. Dar acum, la cald, la o evaluare cu totul subiectivă și încărcată de emoții, cred că rolul lor în a opri o victorie devastatoare a extremismului-populist (nu de dreapta, nu de stânga, ci un populism care îi minte pe alegători fără rușine) a fost crucial. Citește și: Victor Ponta anunță că nu o va vota pe Lasconi și îi spune lui Ciolacu că are o obligație față de alegătorii PSD, care nu vor vota cu șefa USR Ca să fiu mai clar: Lasconi și Bolojan, nu USR și PNL. De fapt, asta îi și unește. Ambii au fost marginalizați în partidele lor, ambii au fost aduși din provincie într-un moment când propriile formațiuni erau disperate. Nici nomenklatura USR, nici cea din PNL, nu îi plac - desigur, aici sunt nuanțe și sunt în ambele partide lideri care îi susțin în mod onest. Dar nu prea mulți...Mai mulți sunt cei care îi pândesc la cotitură și speră să eșueze. De ce spun că meritul este al lor, nu al partidelor? În cazul Lasconi/USR, uitați-vă pe ecartul uriaș între voturile pe care le-a luat ea și cele ale partidului. Sunt peste 650.000 de voturi între ceea ce a obținut Lasconi la turul I al prezidențialelor și ceea ce a atras USR la parlamentare. La fel, să ne uităm peste cele 811.000 de voturi ale candidatului Ciucă și cele peste 1,3 milioane de voturi ale PNL la parlamentare - deși, în acest an, tot efortul acestei formațiuni a fost să-și ducă propriul candidat în turul II. Am văzut acest fenomen și la București, la locale, la diferența de voturi între PNL și candidatul Burduja. Dacă Lasconi și Bolojan aveau timp și forță să curețe listele de candidați USR și PNL la Parlament probabil că scorul celor două partide era (ceva) mai bun. Fără ei, cred că AUR, SOS și POT ar fi controlat între 45 și 50% din Parlament. Fără candidatura lui Lasconi nu văd cine oprea ascnsiunea lui Călin Georgescu. În acest moment, cred că Marcel Ciolacu ar pierde în fața acestuia. Eu sunt un spirit destul de critic și aș avea destule de spus și despre Lasconi, și despre Bolojan. Dar să trecem cu bine de turul II al prezidențialelor și vom discuta atunci. Va fi din acel moment șansa lor să salveze România. Dacă nu vor reuși ei, nu știu cine ar reuși să oprească o dezastruoasă ascensiune a extremismului. Poate ar fi, dar eu nu știu...

Mircea Marian
Extremiștii israelieni propun colonizarea Fâșiei Gaza (sursa: Facebook/ Itamar Ben Gvir)
Internațional

Extremiștii israelieni propun colonizarea Fâșiei Gaza

Extremiștii israelieni propun colonizarea Fâșiei Gaza. Ministrul Securității Naționale al Israelului, Itamar Ben Gvir, și alte figuri politice din extrema dreaptă au propus măsuri controversate pentru Fâșia Gaza, inclusiv încurajarea emigrării palestinienilor și recolonizarea teritoriului. Declarațiile au stârnit reacții puternice pe plan internațional. Extremiștii israelieni propun colonizarea Fâșiei Gaza Ministrul Itamar Ben Gvir a declarat că premierul Benjamin Netanyahu este „deschis” ideii de a încuraja emigrarea palestinienilor din Gaza, considerând războiul actual o „oportunitate istorică” pentru a pune capăt Hamas și pentru a recoloniza teritoriul. Citește și: Cine îl susține pe Călin Georgescu: Geolgău, bombardier din Italia, care s-a opus restricțiilor din pandemie și care acum o înjură pe Lasconi Propunerea sa se bazează pe promovarea unei „emigrări voluntare” pentru a aduce, în opinia sa, pacea. Presiuni pentru recucerirea Gazei Bezalel Smotrich, ministrul finanțelor, a solicitat recucerirea Fâșiei Gaza, estimând că populația palestiniană ar putea fi redusă la jumătate în doi ani prin strămutare. El a susținut că noua administrație a lui Donald Trump ar putea sprijini astfel de inițiative. Reacții internaționale și condamnări Autoritatea Națională Palestiniană (ANP) a condamnat ferm propunerile extreme, denunțând apelurile ca fiind „rasiste” și avertizând asupra transformării Gazei într-un „pământ ars” de către armata israeliană. ANP a cerut intervenția comunității internaționale pentru a opri implementarea acestor măsuri. Strategii pentru recolonizare Ministrul Locuințelor, Yitzhak Goldknopf, a promovat relocarea evreilor în Gaza ca răspuns la atacurile Hamas, din octombrie 2023. Vizitele sale în zonele de frontieră subliniază dorința de reînființare a coloniilor evreiești, văzută de extrema dreaptă ca o soluție strategică. Îngrijorări privind drepturile omului Propunerile de „migrație voluntară” sunt criticate ca fiind o formă mascată de strămutare forțată, incompatibilă cu drepturile omului și legislația internațională. Comunitatea internațională continuă să monitorizeze situația și să avertizeze asupra consecințelor umanitare.

Eurodeputații extremiști sărbătoresc victoria lui Trump
Internațional

Eurodeputații extremiști sărbătoresc victoria lui Trump

Eurodeputații extremiști sărbătoresc victoria lui Trump. Mai mulți eurodeputați din extrema dreaptă au marcat miercuri, la Parlamentul European din Bruxelles, victoria lui Donald Trump în alegerile prezidențiale din SUA. Evenimentul a fost însoțit de muzică și șepci cu sloganul "Make America Great Again". Eurodeputații extremiști sărbătoresc victoria lui Trump O înregistrare video arată europarlamentarii din grupul Patrioții pentru Europa sărbătorind pe holurile Parlamentului European. Citește și: FOTO Sorina Docuz-Stan, buzoianca foarte apropiată de Marcel Ciolacu, la Paris cu prietena care are contracte cu PSD. Un bărbat înalt, clăpăug și grizonant se ferește de poză Pe fundalul melodiei YMCA de la Village People, aceștia au salutat rezultatul alegerilor ca pe un moment "istoric" care demonstrează "forța unei mișcări patriotice". Apel la imitarea mișcării din SUA în Europa Parlamentarii din partidele de extremă dreapta Vox (Spania), FIDESZ (Ungaria) și FPO (Austria) au afirmat că "acum este timpul ca noi în Europa să călcăm pe urmele SUA". Majoritatea acestora au purtat șepci cu sloganul campaniei lui Trump. Totuși, nici un europarlamentar din Rassemblement National (Franța) nu a participat la acest eveniment. O sursă a declarat că aceștia erau ocupați cu audierile noilor comisari europeni. Mesaje de susținere în timpul audierilor În cadrul unei audieri, eurodeputatul german Siegbert Frank Droese, membru al AFD (Alternativa pentru Germania), a transmis urări de bine lui Donald Trump într-o "zi fericită", numindu-l "un exemplu bun pentru națiunile noastre". În fața sa, pe pupitru, era așezată o șapcă roșie cu mesajul lui Trump. Reacția centriștilor și a stângii Atitudinea din partea centriștilor și a stângii europene a fost însă diferită. Centristul francez Pascal Canfin (Renew) a subliniat că Europa trebuie "mai mult ca oricând să se afirme ca o putere" și a cerut respingerea "Trumpismului și a clonelor sale care doresc să distrugă Europa din interior". Colegul său de stânga, Raphael Glucksmann, a îndemnat la "o trezire individuală și colectivă" în sprijinul Ucrainei și al unității europene. PPE și apelul pentru o Europă suverană În fruntea PPE (dreapta), cea mai mare forță din Parlamentul European, germanul Manfred Weber l-a felicitat pe Donald Trump, dar a subliniat necesitatea ca Europa "să își protejeze interesele într-un mod suveran și independent". El a pledat pentru o "Uniune Europeană a Apărării" și un "pilon european solid în cadrul NATO", menționând temerile legate de o posibilă retragere a SUA din sprijinul acordat Ucrainei.

Extemiști din Parlamentul European cer posturi-cheie (sursa: Facebook/European Parliament)
Internațional

Extemiști din Parlamentul European cer posturi-cheie

Extemiști din Parlamentul European cer posturi-cheie. Grupul politic suveranist "Patrioţi pentru Europa" a dat în judecată la Tribunalul General al Uniunii Europene instituţia Parlamentului European, după ce a fost exclus de la împărţirea posturilor cheie ale acestei instituţii în urma unui aranjament al grupurilor politice care au format o majoritate în legislativul european. Extemiști din Parlamentul European cer posturi-cheie Grupurile politice progresiste pro-europene, respectiv popularii (PPE), socialiştii (S&D), liberalii (Renew) şi Verzii, ce au format o majoritate care a susţinut-o pe Ursula von der Leyen pentru încă un mandat la conducerea Comisiei Europene, au format în paralel şi un "cordon sanitar" împotriva partidelor şi grupurilor politice de extremă dreapta naţionaliste şi eurosceptice. Citește și: Ce nu spun autoritățile când se laudă cu ridicarea vizelor pentru SUA: românii vor trebui să ceară o viză electronică, on-line Astfel, grupul nou creat "Patrioţi pentru Europa", dar care este al treilea ca mărime în legislatura rezultată după alegerile europene din iunie, nu a obţinut niciun post relevant în Parlamentul European. Conform algoritmului acestei instituţii privind împărţirea funcţiilor, respectivului grup i-ar fi revenit în comisii două posturi de preşedinte şi mai multe de vicepreşedinte, dar grupurile care au format majoritatea au aranjat împărţirea funcţiilor în aşa fel încât niciun eurodeputat de extremă dreapta să nu obţină vreun post de responsabilitate. Europarlamentarii grupului suveranist au fost de asemenea excluşi din rândul vicepreşedinţilor Parlamentului European. Parlamentul European, dat în judecată Într-un comunicat emis marţi, grupul "Patrioţi pentru Europa" anunţă că a formulat împotriva Parlamentului European o plângere în care cere anularea deciziilor luate în iulie, când după alegerile europarlamentare au fost constituite comisiile specializate şi au fost alese conducerile acestora. "Dorim ca rezultatele alegerilor desfăşurate democratic în statele membre să se reflecte în organele de conducere ale Parlamentului European fără nicio discriminare", semnalează comunicatul în care noul grup politic acuză încălcarea regulilor de procedură ale Parlamentului European. Plângerea înaintată Tribunalului General al Uniunii Europene a fost prezentată de eurodeputatul francez Jordan Bardella, lider al partidului "Adunarea Naţională" (Rassemblement National - RN), şi de eurodeputata ungară Kinga Gál, vicepreşedintă a grupului şi membră a partidului Fidesz al premierului Viktor Orban.

Nici măcar extremiștii germani de la AfD nu-i vor pe Șoșoacă și Lazarus
Politică

Extremiștii germani nu-i vor pe Șoșoacă și Lazarus

Nici măcar extremiștii germani de la AfD nu-i vor pe Șoșoacă și Lazarus: aceștia nu vor fi primiți în grupul “Suveraniștilor“, scrie G4Media. Citește și: EXCLUSIV Organizatorii SAGA Festival au „tras țeapă” și companiei municipale Energetica: nu au plătit serviciile pentru amenajarea locurilor VIP de la ediția din 2022 de pe Arena Națională ”Am avut o discuție cu cei de la SOS și am luat decizia în unanimitate să nu îi primim în grup. Aș prefera să nu discut motivele respingerii”, a declarat, pentru G4Media, Cristine Andreson, europarlamentar AfD. Extremiștii germani nu-i vor pe Șoșoacă și Lazarus Publicația germană Der Spiegel a scris, sâmbătă, că extremiștii germani de AfD (Alternativa pentru Germania) vor fonda propriul grup în Parlamentul European, iar SOS România ar putea face parte din această facțiune a legislativului de la Strasbourg. Potrivit Der Spiegel, printre posibilii membri ai grupului s-ar putea număra partidele de extremă dreapta SOS România, Se Acabó La Fiesta (Petrecerea s-a terminat) din Spania, NIHK (Mișcarea Patriotică Democratică) din Grecia, Konfederacja Wolność i Niedpodleglość (Confederația Libertății și Independenței) din Polonia, Hnutie Republika (Mișcarea Republicii) din Slovacia și partidul maghiar Hazánk Mozgalom (Patria noastră). Sarah Knafo de la Reconquête din Franța, parteneră și consilieră a președintelui partidului, Eric Zemmour, ar putea, de asemenea, să se alăture. AfD a atras peste 15% din votul germanilor și va avea 15 europarlamentari, în timp ce SOS România abia a trecut pragul de 5% și va avea doi europarlamentari, pe Diana Șoșoacă și Luis Lazarus. La începutul săptămânii, conducerea partidului SOS România, formațiunea Dianei Șoșoacă, a decis să ceară afilierea la grupul Suveraniștilor, înființat de AfD-ul din Germania și din care ar urma să facă parte mai multe formațiuni extremiste, cu simpatii pro-ruse, din estul Europei. În condițiile în care nu se vor afilia la vreun grup din Parlamentul European, Șoșoacă și Lazarus vor pierde atât influență și putere de negociere, cât și resurse financiare.

Parlamentarii olandezi, undă verde aderării Bulgariei la Schengen Foto: Facebook
Internațional

Parlamentarii olandezi, undă verde aderării Bulgariei la Schengen

Parlamentarii olandezi dau undă verde aderării Bulgariei la Schengen. Extremiştii s-au abţinut, în timp ce deputaţii premierului Rutte au votat „pentru”, arată news.ro. Citește și: Primă de Crăciun de 24.000 de lei pentru obscurul director al unui institut „de cercetare”care câștigă, lunar, 30.000 lei, brut. Directorul a candidat pentru PSD Potrivit ministrului bulgar de Interne, Kalin Stoianov, poziţia Austriei este acum singurul obstacol rămas în ceea ce priveşte candidatura Sofiei la Schengen. Parlamentarii olandezi, undă verde aderării Bulgariei la Schengen Discuţii foarte intense sunt în curs de desfăşurare între Bulgaria şi Austria, precum şi între România şi Austria, a spus Stoianov. La negocieri participă şi instituţiile UE implicate în acest proces. Ministrul şi-a exprimat speranţa că Austria va lua o decizie în zilele următoare. "E greu de spus dacă acest lucru se va întâmpla înainte de Anul Nou. Ceea ce contează pentru noi este să avem o decizie din partea Austriei, este mai puţin important dacă aceasta vine înainte sau după Anul Nou", a comentat el. După o noapte de dezbateri intense în Parlamentul olandez, intrarea deplină a Bulgariei în spaţiul Schengen a primit undă verde, a relatat Novinite.com. Guvernul condus de prim-ministrul Mark Rutte a confirmat săptămâna trecută îndeplinirea de către Bulgaria a cerinţelor Schengen şi a transmis decizia sa parlamentului. Acces deplin, nu doar pe frontiera aeriană Joi, în timpul dezbaterilor din parlament, s-a propus ca Bulgaria să fie admisă în Schengen doar pe calea aerului - aşa cum doreşte şi Austria. Rezoluţia a fost înaintată de partidul Noul Contract Social (NOD), o forţă politică nou înfiinţată în Ţările de Jos, care a devenit a patra forţă politică la Haga. Rezoluţia a întrunit însă 59 de voturi "pentru" faţă de 49 "împotrivă". Şi, deşi susţinătorii intrării parţiale a Bulgariei în Schengen au fost mai mulţi, propunerea a fost respinsă deoarece nu a întrunit majoritatea absolută necesară, care era de 76 de voturi. Presa bulgară scrie că în mod surprinzător, deputaţii partidului premierului Mark Rutte au votat în favoarea rezoluţiei, în timp ce parlamentarii Partidului pentru Libertate (PVV) al lui Geert Wilders, de extremă dreapta, care a obţinut recent cele mai multe voturi la alegerile parlamentare, s-au abţinut de la vot. Dacă ar fi votat în favoarea rezoluţiei, aceasta ar fi trecut cu 86 de voturi faţă de cele 76 necesare şi Bulgaria ar fi urmat să adere la Schengen doar pe cale aeriană. Astfel, acum, în practică, înseamnă că cererea de a intra doar pe calea aerului a fost respinsă, ceea ce dă undă verde Bulgariei pentru aderarea deplină, au explicat diplomaţii.

Netanyahu, guvern cu extremiști și ultraortodocși (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Netanyahu, guvern cu extremiști și ultraortodocși

Netanyahu, guvern cu extremiști și ultraortodocși. Fostul premier Benjamin Netanyahu a primit duminică, aşa cum era de aşteptat, mandatul oficial din partea preşedintelui Isaac Herzog pentru a forma un nou guvern al Israelului. Al treilea mandat de premier După cinci alegeri parlamentare în ultimii trei ani şi jumătate, alianţa de dreapta condusă de Netanyahu a obţinut la 1 noiembrie o majoritate de 64 de deputaţi din cei 120. Politicianul în vârstă de 73 de ani, cunoscut ca "Bibi", a promis că va fi "prim-ministrul tuturor". El a mai condus guvernul israelian din 1996 până în 1999 şi din 2009 până în iunie 2021, când a fost înlocuit de actualul premier de centru, Yair Lapid. Netanyahu este inculpat în mai multe dosare de corupţie, procesele fiind în curs de desfăşurare. Netanyahu, guvern cu extremiști și ultraortodocși El are la dispoziţie 28 de zile pentru negocierea posturilor de miniştri cu partenerii de coaliţie. Partidul său, Likud, s-a clasat pe primul loc, având 32 de parlamentari. Urmează evreii ultraortodocşi cu 18 deputaţi şi alianţa Sionismul Religios cu 14 - un record pentru extrema dreaptă, observă AFP, apreciind că noul guvern ar putea fi cel mai de dreapta din istoria Israelului. Dintre ultraortodocşi, partidul sefard Shass are 11 locuri în parlament, iar liderul său, Arieh Deri, ar dori portofoliul Finanţelor sau al Internelor, afirmă presa israeliană. El a fost dovedit vinovat de fraudă fiscală în 2021 şi fusese deja închis pentru corupţie. Extrema dreaptă a cerut Ministerul Apărării pentru liderul Betzalel Smotrich şi securitatea internă pentru numărul doi din ierarhie, Ben Gvir. Președintele Herzog, îngrijorat Conform unor jurnalişti israelieni, preşedintele Herzog a încercat să îi convingă pe Lapid şi pe actualul ministru al Apărării, Benny Gantz, să formeze împreună cu adversarii lor politici conduşi de Netanyahu o altă coaliţie guvernamentală, prin care să evite intrarea în guvern a unor personalităţi controversate ca Gvir. Şeful statului a negat informaţiile respective, însă într-un dialog cu Gvir, joia trecută, i-a atras atenţia acestuia că primeşte "întrebări de la cetăţenii israelien şi de la lideri din întreaga lume (...) întrebări foarte sensibile despre drepturile omului". Citește și: Rușii se retrag și din Nova Kahovka, orașul în care se află un baraj enorm pe Nipru, semn că se pregătesc să-l arunce în aer. Zone extinse din Herson pot fi inundate Ben Gvir este cunoscut pentru discursurile sale virulente împotriva palestinenilor, iar preşedintele i-a atras atenţia că "există o anumită imagine a dumneavoastră şi a partidului dumneavoastră care pare, vă spun foarte cinstit, să îngrijoreze în multe privinţe". După alegerile din Israel, mai multe ţări occidentale, printre care Statele Unite, au făcut apel la toleranţă şi la respectarea minorităţilor.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră