sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: extrădare

15 articole
Politică

Administrația Penitenciarelor nu a oferit informații credibile

Paul de România nu va fi extrădat pentru că Administrația Penitenciarelor nu a oferit informații credibile despre cum va fi tratat în închisorile din țară, se arată în documentul de 72 de pagini, în engleză, în care judecătorul Edwina Grima respinge cererea autorităților române. Citește și: EXCLUSIV Filiera italiană – România a pregătit celule de lux pentru „vedetele” care se sustrag executării sentințelor. Deținuții obișnuiți au ploșnite, mizerie, abuzuri, sancționate de CEDO În esență, Curtea de Apel din Malta arată că refuză extrădarea pentru că „există un risc real ca acesta va fi supus unei încălcări a articolului 4 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și articolul 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului”. Însă, pe mai multe pagini din document se arată că autoritățile române - Poliția și Administrația Penitenciarelor - nu au oferit informații clare despre condițiile de detenție. Determinant pare să fi fost faptul că, după mai multe întrebări pe acest subiect, autoritățile române au susținut că se derulează proiecte de modernizare a mai multor penitenciare. Însă autoritățile din Malta nu au găsit elemente care să susțină aceste promisiuni. Administrația Penitenciarelor nu a oferit informații credibile „Deși nu pune la îndoială informațiile furnizate de autoritățile penitenciare române, această Curte este obligată (…) să încerce să obțină informații actualizate, fiabile și obiective cu privire la modul în care este abordată problema supraaglomerării, cu un interes deosebit asupra proiectelor majore menționate, evidențiate de autoritățile române de poliție penitenciară în răspunsurile lor. Cu regret, această Curte nu a putut găsi nicio informație disponibilă cu privire la proiectele menționate, deși a găsit informații disponibile cu privire la parteneriatul bilateral între Norvegia și anumite penitenciare din București, care vizează îmbunătățirea etosului instituțional al unităților românești participante. Curtea s-a referit, de asemenea, la documentul intitulat "Informații privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a calendarului de măsuri 2018 - 2024 pentru rezolvarea supraaglomerării penitenciarelor și a condițiilor de detenție, în executarea Deciziei pilot Rezmives și alții împotriva României,pronunțată de CEDO la 25 aprilie 2017". Din păcate, nici măcar acest document s-a referit la proiectele aflate în derulare și menționate de autoritățile autoritățile penitenciare române în răspunsurile lor”, se arată în decizia judecătorului maltez. „În ceea ce privește problema supraaglomerării, deși nu pune la îndoială declarația Autorității Poliției Penitenciare Române potrivit căreia Paul Philippe Al României va beneficia de un spațiu minim de 4 mp, nu este clar pentru această instanța dacă acest spațiu va fi împărțit cu alți deținuți, mai ales că deținuților nu li se acordă camere individuale și dorm de obicei pe paturi suprapuse” se mai arată în decizia de a respinge extrădarea. Curtea de Apel se fofilează În sfârșit, judecătorul maltez punctează modul în care judecătorii români de la Curtea de Apel Brașov au evitat să garanteze că Paul de România, care are 76 de ani, va beneficia de condiții adecvate de detenție. Instanța malteză arată că, potrivit unei decizii a Curții de Justiție a UE, o instanță de judecată trebuie să certifice că persoana extrădată nu va suferi tratamente inumane sau degradante. „În sfârșit, Curtea mai notează că răspunsurile și asigurările date în cuprinsul acestora au fost făcute de autoritățile române de poliție penitenciară și nu de Curtea de Apel Brașov. În fapt, în comunicarea sa din 14 mai 2024, Curtea de Apel Brașov aprobă asigurările date de Administrația NaționalăNațională a Penitenciarelor din România” arată judecătorul maltez Edwina Grima.

Administrația Penitenciarelor nu a oferit informații credibile Foto: Instagram
România încearcă să-l aducă la închisoare pe Paul de România Grupaj foto: Antena 3
Politică

România încearcă să-l aducă la închisoare pe Paul de România

România încearcă să-l aducă la închisoare pe Paul de România: „Facem toate demersurile”, a arătat ministrul Justiției, Alina Gorghiu. Astăzi va fi termen la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în procedura întrebărilor preliminare cu care a fost sesizată de către instanţa din România în cazul Prinţului Paul. Citește și: Are afaceri în Austria, dar face bani din exploatarea pădurilor din România: cine este, probabil, cel mai bogat viitor europarlamentar România încearcă să-l aducă la închisoare pe Paul de România „Faza scrisă s-a finalizat, toate părţile implicate au depus materiale privind punctele lor de vedere, iar astăzi va fi faza audierilor. Subliniez că opinia Comisiei Europene a fost în acord cu cea a statului român. În plus, Comisia a arătat că un stat membru nu poate refuza executarea unui MEA doar în baza unor pretinse nereguli privind depunerea jurământului de către membrii completului de judecată al instanţei de condamnare, fără a fi constatate deficienţe sistemice sau motive întemeiate şi serioase care să îi încalce persoanei extrădabile un drept fundamental”, a arătat ministrul Justiției. Paul-Philippe al Romaniei este căutat în România pentru a executa o pedeapsă cu închisoare pentru corupţie. În vârstă de 75 de ani, el a fugit din România în 2020, când a fost condamnat la aproape 3 ani şi jumătate de închisoare pentru corupţie legată de restituirea ilegală a unor bunuri imobiliare din apropierea Bucureştiului, cărora le-a pretins în mod fals proprietatea. În iunie 2022, el a fost prins la Paris, dar o Curte de Apel a refuzat să îl extrădeze în România, iar avocatul lui Paul al României a invocat, între altele, acest argument atunci când a pledat împotriva extrădării sale. Prinţul Paul locuieşte acum în Italia, dar a venit luna trecută în Malta pentru o conferinţă şi a fost reţinut în baza unui mandat european de arestare.

Arsene nu vrea să facă pușcărie fiindcă este „timid” și „sensibil”
Politică

Arsene nu vrea să facă pușcărie fiindcă este „timid” și „sensibil”

Baronul PSD Ionel Arsene, zis „Șosetuță”, nu vrea să facă pușcărie în România fiindcă este „timid” și „sensibil”, arată datele obținute de DeFapt.ro din surse judiciare din Italia. Acum, avocații săi blochează extrădarea pe motiv că a ajuns să evite „petrecerile și dansul”. În plus, el ar fi amenințat cu sinuciderea, după modelul Adrian Năstase. Citește și: Motivul stupefiant pentru care o judecătoare a amânat 44 de dosare într-o singură zi: „Standardul transparenţei instituit de Declaraţia Universală a Drepturilor Omului” Ionel Arsene, președintele CJ Neamț, a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Brașov la 6 ani și 8 luni de închisoare cu executare pentru trafic de influență. Însă el nu a ajuns într-o închisoare din România fiindcă a fugit în Italia, iar autoritățile române încearcă acum să-l aducă înapoi în țară. Arsene a fost poreclit „Șosetuță” după ce ar fi fost filmat făcând sex cu o elevă de liceu, la un hotel din Piatra Neamț. El a susținut că filmarea ar fi un fals. Avocații săi descriu autorităților italiene sentimentele pe care le încearcă acum fostul ăreședinte al Consiliului Județean Neamț. Arsene nu vrea să facă pușcărie fiindcă este „timid” și „sensibil” „Nu are încredere în ceilalți și nutreşte resentimente față de ei pentru că a fost tratat nedrept. Sensibilitatea lui îl face să se simtă ușor rănit. De asemenea, Ionel povesteşte experiența de a fi fost atacat, influențat și amenințat de alții. (…) Este timid și se jenează ușor în situații interpersonale. Experimentează situații noi cu aprehensiune și evită contactul cu oamenii. Are o aversiune puternică față de activitățile de grup, cum ar fi petrecerile, dansul și divertismentul social, tocmai din cauza dificultăţilor considerabile de a intra în contact cu celelalte persoane”, susțin avocații săi. „Ionel experimentează o stare accentuată de disconfort subiectiv, care derivă în esență dintr-o lipsă de încredere în propriile capacităţi de a face față stresului emoțional la care este supus”, mai susțin ei. Într-un dialog cu psihologul, Arsene se plânge că nu mai are dispoziția necesară pentru a merge la sală și nu mai are chef să meargă la restaurant : „Înainte vroiam să trăiesc, mergeam la sală, eram activ ... spune că totul este nedrept, ceea ce i se întâmplă și că se simte și speriat ... de situația de a fi trimis înapoi în România și de a nu rămâne aici aproape de rudele lui în Italia .. .pentru că nu mai are pe nimeni în România şi toţi cei dragi sunt aici ... locuieşte în Italia de 5 ani şi acum viaţa lui este aici lângă familia pe care o are aici (...) Toată situația în ansamblul ei l-a speriat ... de exemplu, nu mai puteam să fac sport, nu mai aveam chef de viață ... nu mai mergeam la restaurant ... “. Fără sentimente de vinovăție Însă o examinare psihologică arată un Arsene fără remușcări. „Persoana supusă evaluării reușește în continuare să atribuie o valoare și un sens propriei existențe oricât de aspru a fost pusă la încercare. Nu se identifică sentimente semnificative de vinovăție sau scăderi profunde ale stimei de sine. Se dovedeşte a fi hotărât în intenția sa de a depăși acest moment existențial dificil și, deși simte frică dacă nu teroare pentru ceea ce a suferit în România (de care se teme că s-ar putea întâmpla din nou), declară că are încredere în sistemul judiciar italian (...) Limbajul este, per ansamblu, bine articulat și expresiv din punctul de vedere al conceptelor: nu se observă înârzieri ale timpilor de aşteptare a răspunsurilor, tonul vocii este uneori supus și uniform, dar nu reies ezitări în fluiditatea vorbirii și/sau întreruperi în timpul gândirii (…) Atent, orientat în coordonate temporal-spațiale convenționale, îngrijit ca igienă și îmbrăcăminte, disponibil pentru discuţii la care participă spontan și cu un nivel adecvat de cooperare”, se arată în document. Dosarul arată că: „Cu ocazia internării în Secția de primiri urgențe a Spitalului Universitar Policlinica Umberto I din Roma, în urma evaluării psihiatrice, diagnosticul de externare a fost de «Ingerare necorespunzătoare de medicamente în tulburare de dispoziție nespecificată altfel» și nu a fost detectată nicio afecțiune psihiatrică acută astfel încât internarea în Serviciul psihiatric de diagnostic şi tratament să fie considerată necesară”. Statisticile anuale penale ale Consiliului Europei arată că riscul de sinucidere în pușcăriile românești este „foarte scăzut”. Anul trecut, în penitenciarele din România s-au sinucis 6 persoane, faţă de anii precedenţi când media era la 10-12 persoane. Media europeană este de aproximativ 20 de persoane. Asta înseamnă că rata de suicid în penitenciare, în România, este de 3 ori mai mică decât cea de la nivel european.

Cumnatul lui Geoană, ascuns în Turcia (sursa: Facebook/Mircea Geoană)
Eveniment

Cumnatul lui Geoană, ascuns în Turcia

Cumnatul lui Geoană, ascuns în Turcia. Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, anunţă că demersurile pentru extrădarea lui Ionuţ Mircea Costea din Turcia vor începe imediat după primirea documentelor de la instanţă. Cumnatul lui Geoană, ascuns în Turcia "De îndată ce ne va fi comunicată nouă, la Ministerul Justiţiei, încheierea tribunalului, Ministerul Justiţiei va formula cererea de extrădare pentru acesta. Ca atare, vă asigur de celeritate, de rapiditatea acestei proceduri, indiferent de numele persoanei condamnate. Citește și: 15 ani de la victoria României în procesul de la Haga pentru delimitarea platoului maritim: OMV anunță că gazele vor fi livrate din 2027 Din partea ministerului, Direcţia de drept internaţional şi cooperare judiciară se ocupă de transmiterea acestei cereri de extrădare autorităţii străine competente. (...) Imediat ce vom primi încheierea definitivă de la tribunal, vom purcede şi la acest demers", a declarat Alina Gorghiu sâmbătă la Piteşti. Ministrul Justiţiei a reamintit că Tribunalul Bucureşti a stabilit, recent, că sunt întrunite condiţiile pentru a se solicita extrădarea lui Costea din Turcia. "Fac precizarea (...) că pentru mine, ca ministrul al Justiţiei, nu există, atunci când vine vorba de fugari, nume sonore sau nume mai puţin sonore, ci există fugari, persoane condamnate care aleg să sfideze statul român. Este vorba de această dată de cazul domnului Ionuţ Mircea Costea. În cazul domniei sale este vorba despre o procedură de extrădare, pentru că a fost găsit într-un stat terţ, nemembru al Uniunii Europene, vorbim de Turcia", a explicat Alina Gorghiu. Șase ani pentru șpagă Mircea Ionuţ Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, a fost dat în urmărire de Poliţia Română în mai 2023, după ce nu a fost găsit la domiciliu pentru a fi dus în penitenciar, unde trebuie să execute o condamnare de şase ani închisoare pentru corupţie. Potrivit site-ului Poliţiei Române, la rubrica de persoane urmărite, Mircea Ionuţ Costea, în vârstă de 63 de ani, are domiciliul în Sectorul 1 al Capitalei, iar pe numele lui a fost emis un mandat de executare a pedepsei de şase ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în forma complicităţii. Acuzaţiile în dosarul în care au fost condamnaţi Ionuţ Costea şi fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu se referă la atribuirea unui contract de reabilitare a tronsonului de cale ferată Bucureşti - Constanţa către un consorţiu de firme austriece Swietelsky - Wiebe - Takenaka. În schimbul atribuirii contractului, oficialii români implicaţi în acest caz au cerut mită 20 milioane de euro.

Fugarul Cherecheș refuză procedura extrădării simplificate (sursa: Facebook/Catalin Chereches)
Eveniment

Fugarul Cherecheș refuză procedura extrădării simplificate

Fugarul Cherecheș refuză procedura extrădării simplificate. Fostul primar al municipiului Baia Mare Cătălin Cherecheş, reţinut în Germania după ce a părăsit ţara ilegal, refuză să-şi dea acordul pentru extrădare simplificată, a anunţat, duminică, avocatul acestuia, Răzvan Doseanu. Fugarul Cherecheș refuză procedura extrădării simplificate "Cătălin Cherecheş refuză să îşi dea acordul pentru o extrădare simplificată. Am discutat cu avocatul său din Germania şi acesta spune că, în situaţia unei extrădări fără o procedură simplificată, aceasta poate dura între trei şi șase luni de zile. Citește și: „Mai întâi, teroriștii Hamas au violat-o, iar apoi au împușcat-o în cap. Era o femeie minunată cu chip de înger” – mărturia lui Yoni Saadon, care scăpat prefăcându-se mort În aproximativ cinci zile, Cătălin Cherecheş urmează să fie transferat la un loc de detenţie din Munchen", a spus Răzvan Doseanu. Conform lui Doseanu, clientul său a discutat doar cu avocatul din Germania. "Până în prezent, nu i s-a permis lui Cătălin Cherecheş să ia contact cu nicio altă persoană decât avocatul său din Germania. Din discuţiile cu avocatul din Germania, Cătălin Cherecheş nu s-a opus în momentul în care a fost prins de autorităţile germane", a precizat Răzvan Doseanu.

Franța refuză să-l extrădeze pe Paul al României Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Franța refuză să-l extrădeze pe Paul al României

Franța refuză să-l extrădeze pe Paul Philippe al României, condamnat în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa: „Risc real de încălcare a Cartei drepturilor fundamentale a UE”, își motivează judecătorii de la Curtea de Apel din Paris decizia. Citește și: Cătălin Cherecheș, primarul care a umilit Poliția de Frontieră, a fost prins în Germania Acuzaţiile pentru care a fost condamnat vizau infracţiuni comise în perioada 2006 - 2013, pentru obținerea unor bunuri de o valoare deosebită, printre care Pădurea Snagov şi Ferma Regală Băneasa, revendicate fără drept de Paul al României. Prejudiciul în acest dosar depășește 145 de milioane de euro, 135 de milioane de euro reprezentând numai contravaloarea terenurilor fostei ferme regale de la Băneasa, iar 10 milioane de euro, pădurea Fundu Sacului din Snagov. Paul Phillipe al României a susținut că solicitarea de extrădare a fost făcută în scop politic. Franța refuză să-l extrădeze pe Paul al României Camera pentru extrădări a Curţii de Apel din Paris a refuzat predarea "din cauza unui risc real de încălcare a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene". Îmbrăcat într-un palton negru, costum albastru şi cămaşă mov, Paul Philipe Al Romaniei, cunoscut ca Paul din România, în vârstă de 75 de ani, a primit decizia cu un zâmbet, conform relatării AFP. Această decizie poate fi atacată de către procurorul general. Paul Philipe Al Romaniei a făcut obiectul unui mandat european de arestare emis la 18 decembrie 2020, la o zi după ce a fost condamnat definitiv în România la trei ani şi patru luni închisoare cu executare în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa. În acest caz, 18 persoane au fost condamnate, printre care oamenii de afaceri israelieni Tal Silberstein şi Beny Steinmetz, iar prejudiciul adus statului a fost estimat de procurori la 145 de milioane de euro. El a fost arestat provizoriu la data de 27 iunie 2022, în Franţa, în vederea executării mandatului european de arestare emis de către autorităţile judiciare române, în baza hotărârii judecătoreşti definitive de condamnare. Potrivit Ministerului Justiţiei din România, instanţa din Republica Franceză este competentă să decidă asupra modalităţii de executare a acestui mandat european de arestare şi asupra predării persoanei solicitate. Paul Philippe, cu cetăţenie franceză, britanică şi română, nu a fost niciodată recunoscut ca membru al familiei regale de către unchiul său Mihai, ultimul rege al României, care a murit în 2017.

Ucraina își vrea înapoi fugarii încorporabili (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina își vrea înapoi fugarii încorporabili

Ucraina își vrea înapoi fugarii încorporabili. În 2021, în Ucraina activau 246.445 de militari. De la începutul invaziei ruse, din februarie 2022, forțele armate ale Ucrainei au crescut la peste un milion de soldați. Afluxul de sute de mii de noi recruți a perturbat însă procesul obișnuit de selecție și recrutare. Ucraina își vrea înapoi fugarii încorporabili Pe de o parte, a apărut o „industrie” a corupției care facilitează evitarea înrolării: fie certificate false de boală, fie fuga în străinătate, chiar pe căi oficiale. Citește și: EXCLUSIV MApN pune la bătaie aproape un miliard de euro pentru 1.059 de blindate 4×4. Favoriții, americanii de la Oshkosh, nu au primit acceptul Congresului SUA să transfere tehnologie în România și nu vor participa Pe de altă parte, au fost emise legi și reglementări care însăpresc pedepsele pentru soldații indisciplinați și pentru dezertori, dar care au și anulat anumite derogări de care mai beneficiau bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 60 de a ieși din țară. Cum poliția de frontieră ucraineană aresteză zilnic 20 de fugari, Kievul strânge și mai mult șurubul. Președintele Volodimir Zelenski a ordonat verificarea tuturor certificatelor medicale pentru scutirea de armată, eliberate după 24 februarie 2022. În prezent Kievul vrea și extrădarea bărbaților eligibili pentru armată, care au fugit în străinătate. Dezertorii, pedepse mai dure În luna ianuarie, președintele Zelenski a semnat legea nr. 8.271, care impune pedepse mai aspre dezertorilor și soldaților indisciplinați. Potrivit noii legi, indisciplina va fi pedepsită de la cinci până la opt ani de închisoare, în loc de cei doi până la șapte prevăzuți anterior. Pentru dezertare sau neprezentare la serviciu militar, fără motiv întemeiat, pedeaspa e de până la zece ani. Amenințările la adresa comandanților, consumul de alcool, nerespectarea ordinelor și alte încălcări pot duce la pedepse cu închisoarea. În trecut, pedeapsa era o perioadă de probațiune sau salariu redus. Legea a fost criticată de ucraineni. Încă înainte de a fi fost promulgată, 35.000 de ucraineni au semnat o petiție prin care cereau președintelui să renunțe la înăsprirea pedepselor. Potrivit avocatului Anton Didenko, noile reglementări elimină puterea de apreciere a instanțelor. În opinia sa, judecătorii vor fi transformați în „calculatoare”, care vor aplica niște reguli fixe, indiferent de contextul infracțiunilor. Package of Reforms Coalition (un ONG ucrainean pentru drepturile omului) a reacționat în aceeași manieră: „Această lege va avea un impact negativ asupra protecției drepturilor personalului militar acuzat de infracțiuni și va diminua motivația soldaților”. Fără studii în afara țării pe durata războiului Lista bărbaților care sunt scutiți de serviciul militar și au voie oficial să părăsească Ucraina nu e una scurtă. Sportivi, angajați ai Căilor Ferate, navigatorii, persoane cu dizabilități, însoțitorii persoanelor cu dizabilități, tații singuri sau cei care au în întreținere copii cu handicap sau cel puțin trei copii minori, bărbați care au în grijă rude cu dizabilități. Pe lista celor care puteau părăsi țara se aflau și studenții care și-au început studiile în străinătate înainte de invazie. Însă, din cauza corupției, a apărut traficul de documente false de admitere, care atestau înscrierea în instituțiile de învățământ din afara Ucrainei. Drept urmare, din septembrie anul trecut, studenților ucraineni care studiază în universități străine li s-a interzis părăsirea Ucrainei pe perioada legii marțiale. Shliakh și Cartea Albă Industria plecărilor ilegale are două mari sisteme. Pe de o parte, există așa-numitul „Sistem Shliakh”, întreținut de oficialii corupți. Shliakh („calea”) este o bază de date administrată de Ministerul Infrastructurii și Serviciul de Stat pentru Siguranța Transporturilor. Organismele guvernamentale și organizațiile abilitate pot introduce în baza de date informațiile șoferilor desemnați care, după aprobarea Serviciului de Stat al Grăniceri, au permisiunea de a trece frontiera. Sistemul a fost însă folosit pentru a „angaja” șoferi care să aducă bunuri umanitare în țară. Potrivit investigațiilor, mulți, o dată ieșiți astfel din țară, nu s-au mai întors. Mai este și așa-numita „Carte albă”, o metodă aplicată în special de medici care au eliberat, contra a mii de euro, certificate medicale false, care să ateste o dizabilitate sau o boală gravă, cu recomandatea tratamentului în străinătate. În afara celor două mari scheme de înșelăciune se mai practică și eliberarea de certificate medicale de handicap, dar și ștergerea numelor din baza de date a recruților. Kievul a indicat faptul că zeci de mii de bărbați ar fi putut primi asemenea certificate false. Eurostat: 650.000 de bărbați ucraineni, în Europa Potrivit polițiștilor de frontieră ucraineni, peste 20.000 de bărbați au fost împiedicați să fugă din țară, de la începutul războiului. „Polițiștii de frontieră au arestat aproximativ 14.600 de persoane care doreau să părăsească Ucraina în mod ilegal și 6.200 au fost prinși cu permise de ieșire false”, a declarat Andrii Demchenko, purtătorul de cuvânt al poliției de Frontieră. Potrivit Eurostat, peste 650.000 de bărbați ucraineni cu vârste cuprinse între 18 și 64 de ani sunt înregistrați ca refugiați în cele 27 de țări UE și în Norvegia, Elveția și Liechtenstein. Statistic, cei mai mulți sunt în Polonia și Germania. Autoritățile polone estimează că 80.000 de bărbați ucraineni, apți pentru recrutare, au intrat în Polonia după 24 februarie 2022. În Germania, potrivit datelor Ministerului Federal de Interne, de la începutul războiului au intrat cel puțin 163.287 de ucraineni bărbați, apți de muncă. Aproape 5.000 de bărbați ucraineni vor protecția României Potrivit datelor Poliției de Frontieră române, începând cu data de 10.02.2022 (perioadă pre-conflict), până la data de 10.09.2023, la nivel naţional, au intrat în România 5.995.507 cetăţeni ucraineni. În 2022, 4.965 cetăţeni ucraineni au fost depistaţi în trecere/tentativă de trecere ilegală a frontierei pe sensul de intare în România. Dintre aceștia, 4.883 au solicitat o formă de protecţie în România la nivelul structurilor Poliţiei de Frontieră (775 – azil, 4.108 – protecție temporară). Comparativ, în 2021, doar 16 cetățeni ucraineni au trecut ilegal frontiera. Cele mai multe fapte de natură infracțională au fost depistate la frontiera cu Ucraina, numărul acestora reprezentând 31,1% din total, totodată aici înregistrându-se și cea mai mare creștere – cu 103% mai multe ca în anul 2021. Până în iulie anul acesta, numărul cetățenilor ucraineni care au trecut ilegal frontiera a crescut la 7.000. Potrivit unor cifre neoficiale ucrainene, 90 de bărbați ar fi murit în ultimele cincisprezece luni în timpul tranzitului către România – fie înecați în Tisa, fie înghețați în munți. Kievul ar vrea extrădarea fugarilor David Arakhamia, liderul fracțiunii parlamentare a partidului de guvernare al Ucrainei, a declarat săptămâna trecută că Ucraina ar trebui să ceară extrădarea bărbaților de vârstă militară care au părăsit ilegal Ucraina pentru a scăpa de mobilizare. „De fapt, agențiile noastre de aplicare a legii pot cere extrădarea unor astfel de persoane în orice țară din lume, cu excepția Rusiei, și să le aducă în Ucraina, astfel încât să poarte responsabilitatea corespunzătoare”, a afirmat deputatul, într-o emisiune TV. „Acești oameni ar putea fi mobilizați și ar putea crește rândurile forțelor noastre armate, întărindu-ne astfel apărarea și securitatea”, a declarat și Fedir Venislavski, membru al Comitetului pentru Securitate Națională, Apărare și Informații al Parlamentului ucrainean. Europa cere mandat de arestare pentru returnarea ucrainenilor Austria a refuzat deja, categoric, să extrădeze bărbații ucraineni care au fugit de război. Potrivit datelor oficiale, în Austria se află în prezent aproximativ 14.000 de bărbați ucraineni de vârstă militară. „Încălcarea serviciului militar obligatoriu este o infracțiune pedepsită din punct de vedere militar”, a afirmat o purtătoare de cuvânt a Ministerului Justiției, amintind însă că infracțiunile militare nu sunt reglementate de Convenția europeană de extrădare. Și ministerul de Interne austriac a reacționat, comunicând că nu e posibil să extrădeze ucrainenii din Austria care ar fi apți pentru serviciul militar în țara lor de origine împotriva voinței lor: „Ar fi o interferență masivă în suveranitatea noastră și nu vom accepta asta niciodată”. În Cehia, potrivit Ministerului Justiției, „O astfel de cerere ar contraveni legislației cehe, făcând imposibilă aprobarea acesteia”. Pe de altă parte, Polonia nu a fost atât de categorică. Datele Poliției poloneze de Frontieră arată că, în perioada 24 februarie 2022 – 31 august 2023, 80.000 de ucraineni de vârstă militară au intrat în Polonia. Până în prezent, potrivit unui acord cu Ucraina, Polonia a extrădat deja cetățeni ucraineni care s-a dovedit a fi implicaţi în traficul ilegal de migranţi. Totuși, pentru a aduce înapoi oamenii care au fugit de mobilizarea în armată, Kievul va trebui să emită un mandat internațional de arestare pentru fiecare bărbat în parte.

Condamnați în România, liberi în Italia, țara premirului Giorgia Meloni (sursa: Facebook/Giorgia Meloni)
Eveniment

Condamnați în România, liberi în Italia

Condamnați în România, liberi în Italia. Bucureștiul a dat în urmărire internațională 4.586 de persoane mai mult sau mai puțin celebre și așteaptă să fie prinși. Condamnați în România, liberi în Italia Un caz aparte este cel al fugarului milionar Dragoș Săvulescu, pe care Grecia și Italia refuză să îl extrădeze în România. Judecătorii italieni de la Curtea de Apel din Bari au refuzat definitiv extrădarea fostului baron PSD Ionel Arsene în mai 2023. De protecția autorităților din Italia, în baza unor decizii emise de Curțile de Apel din Bari și Bologna, beneficiază și Alina Bica, fosta șefă DIICOT, Daniel Dragomir, fost ofițer SRI, liberalul Marian Zlotea, și Mario Iorgulescu. Până în prezent, autoritățile nu au dat de urma lui Ionuț Mircea Costea, cumnatul secretarului general adjunct al NATO, Mircea Geoană. Autoritățile române speră ca Olanda să îl extrădeze până în toamnă pe Ilie Marcel Șerbuc, presupusul criminal al fetiței de 12 ani găsite moartă într-un apartament din Berceni. Dragoș Săvulescu Controversatul afaceristul Dragoș Săvulescu, condamnat definitiv la cinci ani și șase luni de închisoare în dosarul retrocedărilor ilegale din Constanța, își vede liniștit de viață prin stațiunile de lux din Grecia și Italia. Fost acționar al clubului de fotbal Dinamo Bucureși, Dragoș Săvulescu a fost dat în urmărire internațională la data de 9 februarie 2019. Ultima informare transmisă autorităților din Românie de cele din Italia a fost a data de 15 noiembrie 2022. Italienii informau atunci că Dragoș Săvulescu locuiește în Milano. Predarea acestuia în baza mandatului european de arestare a fost refuzată de Italia și Grecia. Ionel Arsene Fostul baron PSD de Neamț, are de executat o pedeapsă de șase ani și opt luni de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență. Curtea de Apel din Bari, printr-o sentință din data de 20 aprilie 2023, rămasă definitivă la data de 10 mai 2023, a refuzat predarea acestuia în baza mandatului european de arestare emis de Tribunalul Bacău. Daniel Dragomir Fost ofițer al Serviciului Român de Informații, a beneficiat și el de clemența judecătorilor de la Curtea de Apel din Bari care au refuzat extrădarea acestuia la data de 12 octombrie 2022. El a fost condamnat în România la trei ani și zece luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență, spălare de bani și participație improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată. Marian Zlotea Fostul europarlamentar PDL are de executat în România o pedeapsă de opt ani și șase luni de închisoare pentru trafic de influență și luare de mită. Curtea de Apel din Bologna, printr-o sentință din data de 14 martie 2022, a refuzat să-l extrădeze în România. Alina Bica Fosta șefă DIICOT, condamnată la patru ani de închisoare pentru favorizarea făptuitorului, este protejată de autoritățile din Italia. Oficial, a fost arestată în Italia la data de 10 iulie 2020. Câteva luni mai târziu, la 1 decembrie 2020, Biroul SIRENE Italia a transmis la București că autoritățile italiene au refuzat extrădarea acesteia în România. Mario Gino Iorgulescu Fiul lui Gino Iorgulescu a fost localizat în Italia la data de 31 mai 2020. Doi ani mai târziu, mai exact la data de 7 iunie 2022, Biroul SIRENE Italia a anunțat că Curtea de Apel Milano își declară "inabilitatea" de a lua o măsură cu privire la executarea mandatului european de arestare. Motivul? Starea de sănătate a lui Mario Iorgulescu, care se află oficial în continuare spitalizat. Darius Vâlcov Fostul ministru al Finanțelor a fost arestat în Italia la data de 23 mai 2023, după ce s-a predat autorităților din Napoli. Fostul politician român a fost condamnat la șase ani de închisoare pentru fapte de corupție. Totodată i-au fost confiscate mai multe sume de bani, dar și cele 170 de tablouri cumpărate cu banii obținuți din mită. Minel Florin Prinea Complicele lui Darius Vâlcov a fost condamnat la patru ani și șase luni de închisoare. A fost arestat la Milano în data de 9 mai 2023. Gabriel Sorin Strutinsky Afaceristul constănțean și prietenul lui Radu Mazăre a fost condamnat la zece ani și patru luni de închisoare pentru fapte de corupție. S-a predat autorităților din Bologna la data de 15 februarie 2021. Atunci a venit însoțit de avocatul Cristian di Gusto, cel care i-a reprezentat pe Alina Bica și Daniel Dragomir. Ulterior, a fost plasat în arest la domiciliu. Cornel Bogdan Oprea Unul dintre fugarii din lotul "Oprescu", Oprea a fost condamnat la 11 ani și opt luni de închisoare în România. Ultima informare a Biroului SIRENE Italia arată că la data de 28 februarie 2023, Cornel Bogdan Oprea se afla încarcerat în penitenciarul din Verona. Romeo Albu Un alt fugar din lotul "Oprescu", Albu a fost condamnat la șase ani de închisoare. Autoritățile din Italia l-au arestat în baza mandatului european la data de 10 iunie 2022. Patru luni mai târziu, autoritățile judiciare din Italia au refuzat extrădarea acestuia în România. Cumnatul lui Geoană, fugar nelocalizat Pe lista fugarilor se află Ionuț Mircea Costea, fost vicepreședinte al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare și președinte Eximbank, condamnat la șase ani de închisoare pentru luare de mită. El este cumnatul lui Mircea Geoană, actualul secretar general adjunct al NATO. Ionuț Mircea Costea a fost dat în urmărire internațională la data de 29 mai 2023, dar până în prezent nu a fost localizat. Legat de acest caz, Mircea Geoană a menționat că "chiar și în momente complicate, valorile democratice trebuie să primeze. Fără excepție, deciziile judecătorești trebuie respectate și duse la îndeplinire. Fiecare dintre noi suntem responsabili pentru deciziile luate. Eu și Mihaela vom continua să fim alături de nepoții noștri și să le oferim sprijinul de care au nevoie în aceste momente grele.". Cazul Șerbuc Ilie Marcel Șerbuc, presupusul criminal al fetiței de 12 ani găsite moartă într-un apartament din Berceni, se află arestat în Olanda încă din data de 7 iunie 2023. Autoritățile olandeze au transmis la București că suspectul nu a fost de acord cu procedura simplificată de extrădare. Citește și: Pandele se plânge în direct la RTV că Sebastian Ghiță îl jupoaie pentru aparițiile la acest post TV. El spune că a fost „o glumă” după lamentările lui Ciutacu În același dosar de crimă a fost audiată și Simona Monica Iftimovici, mama victimei, care le-a spus anchetatorilor români că nu are nicio implicare în uciderea fiicei sale și că vinovat ar fi concubinul său. Anterior le-a spus autorităților spaniole că știa despre comiterea crimei, care ar fi fost săvârșită de iubitul ei, Ilie Marcel Șerbuc, înainte ca ea sa plece din țară. Însă nu l-a denunțat pentru ca îl iubea.

Bazzi, finanțator Hezbollah, extrădat în SUA (sursa: propublica.org)
Internațional

Bazzi, finanțator Hezbollah, extrădat în SUA

Bazzi, finanțator Hezbollah, extrădat în SUA. Curtea de Apel Bucureşti a dispus marţi extrădarea în SUA a lui Mohammad Ibrahim Bazzi (cu dublă cetăţenie - libaneză şi belgiană), acuzat de autorităţile americane că este "terorist global" şi unul dintre principalii finanţatori ai mişcării islamiste libaneze Hezbollah. Bazzi, finanțator Hezbollah, extrădat în SUA Mohammad Ibrahim Bazzi, fost diplomat libanez, a fost arestat în luna februarie în România, în regim de urgenţă, pentru a putea fi extrădat în Statele Unite. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Admite sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti. În baza art. 52 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 302/2004, constată că sunt întrunite condiţiile extrădării. În baza art. 52 alin. 3 din Legea nr. 302/2004, republicată şi art. 1 din Tratatul de extrădare dintre România şi SUA, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007, ratificat de România prin Legea nr. 111/2008, admite cererea de extrădare formulată de autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii. Dispune extrădarea şi predarea, către autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii, a persoanei extrădabile Mohammad Ibrahim Bazzi, faţă de care a fost emis mandatul de arestare la data de 27.01.2023 de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite ale Americii pentru Districtul de Est al statului New York, în vederea urmăririi pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni: conspiraţie la efectuarea de tranzacţii ilegale care implică un terorist global special desemnat, cu încălcarea prevederilor Secţiunii 1705 din Titlul 50 din Codul Statelor Unite pentru care pedeapsa maximă este de 20 de ani închisoare; tentativă de a efectua tranzacţii ilegale cu implicarea unui terorist global special desemnat, cu încălcarea prevederilor Secţiunii 1705 din Titlul 50 din Codul Statelor Unite, pentru care pedeapsa este de 20 de ani închisoare; conspiraţie la spălarea de bani, cu încălcarea prevederilor Secţiunii 1956 din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, pentru care pedeapsa maximă este de 20 ani închisoare", se arată în decizia instanţei române. România - SUA, tratat de extrădare "În baza art. 49 din Legea nr. 302/2004 republicată, ia act că persoana extrădabilă a formulat opoziţie la extrădare. Extrădarea persoanei solicitate se va efectua cu respectarea regulii specialităţii, prevăzute de art. 17 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007, ratificat de România prin Legea nr. 111/2008 şi art. 74 din Legea nr. 302/2004, republicată. În baza art. 52 alin. 3 din Legea nr. 302/2004, republicată, menţine arestarea provizorie în vederea extrădării a persoanei extrădate Mohammad Ibrahim Bazzi până la predarea acesteia, conform art. 57 din Legea nr. 302/2004, republicată. Constată că persoana extrădată fost reţinută, arestată provizoriu în caz de urgenţă şi arestată provizoriu în vederea extrădării de la data de 24.02.2023 la zi. Citește și: FOTO Maia Sandu, la Bucha, alături de Volodimir Zelenski, la un an de la masacrul comis de forțele rusești invadatoare În baza art. 16 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007, ratificat de România prin Legea nr. 111/2008 şi art. 74 din Legea nr. 302/2004, republicată, dispune predarea bunurilor, instrumentelor, obiectelor de valoare, documentelor şi a altor dovezi aflate în posesia persoanei extrădabile Mohammad Ibrahim Bazzi la momentul depistării, identificate conform procesului-verbal întocmit la data de 24.02.2023, către autorităţile judiciare americane. Cu contestaţie în termen de 5 zile de la pronunţare", se mai spune în hotărârea Curţii de Apel Bucureşti. Recompense de milioane de dolari În aprilie 2019, Statele Unite anunţau noi recompense, care pot ajunge până la zece milioane de dolari, în schimbul unor informaţii care pot duce la "perturbarea" reţelelor financiare ale mişcării islamiste libaneze Hezbollah. Departamentul de Stat american preciza la acea vreme că este în căutare de informaţii privind sursele de venituri ale mişcării şiite, înscrisă pe lista neagră americană a "organizaţiilor teroriste" şi aliată Iranului. Acesta voia să identifice astfel "mecanismele sale cheie de facilitare a operaţiunilor financiare", "principalii donatori", "instituţiile financiare" care contribuie la tranzacţiile sale sau chiar societăţile controlate de Hezbollah ori de oamenii care gestionează finanţele sale. "Hezbollah generează aproape un miliard de dolari pe an datorită susţinerii financiare directe a Iranului, schimburilor şi investiţiilor internaţionale, unei reţele de donatori şi activităţilor sale de spălare de bani", preciza diplomaţia americană într-un comunicat. Printre persoanele suspectate că s-ar ocupa de finanţele Hezbollah despre care Washingtonul dorea informaţii se află Adham Tabaja, Mohammad Ibrahim Bazzi şi Ali Youssef Charara, toţi trei aflaţi deja pe lista neagră americană a "teroriştilor internaţionali".

Liderul "Hell's Angels" România, extrădat în SUA (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Liderul "Hell's Angels" România, extrădat în SUA

Liderul "Hell's Angels" România, extrădat în SUA. Marius Lazăr, liderul motocicliștilor intitulați "Hell's Angels" din România, a fost extrădat de autoritățile române în Statele Unite ale Americii, acolo unde urmează să fie judecat pentru trafic internațional de droguri, spălare de bani și complicitate la tentativă de omor. Pe numele motociclistului Marius Lazăr, dar și a doi neozeelandezi, există mandate de arestare emise la data de 4 noiembrie 2020 de un tribunal din Texas pentru că ar fi vrut să vândă pe teritoriul SUA nu mai puțin de 400 de kilograme de cocaină comandată de la traficanții mexicani. Un român și doi neozeelandezi Pe 18 noiembrie 2020, polițiștii români însoțiți de o echipă americană formată din polițiști antidrog au descins în trei locuri din București și Ilfov pentru a captura o grupare de traficanți de droguri. Potrivit anchetatorilor, gruparea era formată din Marius Lazăr, liderul motocicliștilor "Hell's Angels" și doi neozeelandezi: Michael Matthews Murray și Patrick Johnson Marc. Cei doi neozeelandezi, care erau dați în urmărire internațional prin INTERPOL, au fost prinși într-un apartament din București. Marius Lazăr a fost capturat într-o locație din Ilfov având asupra sa 50.000 de euro și actele de proprietate a două imobile. Banii reprezentau o parte din plata unei cantității de cocaină care ar fi trebuit să ajungă în România. Toți cei trei traficanți de droguri au fost atunci arestați preventive pentru 30 de zile în urma unei decizii emise de magistrații de la Curtea de Apel București. Mandate de arestare emise de SUA Pe numele lui Marius Lazăr exista un mandat de arestare emis la data de 4 noiembrie 2020 de către Tribunalul Districtual al SUA pentru Districtul de Est al Statului Texas. Conform Curții de Apel București, pe numele lui Michael Matthews Murray exista, ca și în cazul românului Marius Lazăr, un mandat de arestare emis de autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii, „pentru executarea mandatului de arestare nr. 1:20-cr-78 (01) emis la data de 04.11.2020 de către magistratul competent din cadrul Tribunalului Districtual al Statelor Unite ale Americii pentru Districtul de Est al Statului Texas”. În cazul lui Patrick Johnson Marc, autoritățile americane au cerut extrădarea în baza art. 44 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală şi art. 12 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii. Traficanții neozeelandezi au dispărut Judecătorii români au decis după arestarea preventivă ca traficanții de droguri la nivel internațional să fie judecați în stare de libertate până la finalizarea procesului privind extrădarea în SUA. Dar, după ce au fost puși în libertate, toți trei au dispărut. Ulterior, pe 15 decembrie 2022, judecătorii de la Curtea de Apel București au emis din nou mandate de arestare pe numele lor. Citește și: Secția specială o ține în șah pe Kovesi: șefa Parchetului European cere ÎCCJ să oblige procurorii de la Parchetul General să finalizeze dosarul deschis pe numele ei Polițiștii de la Serviciul Investigații Criminale al Poliției Municipiului București l-au prins din nou pe Marius Lazăr pe 28 decembrie 2022. Acesta a fost încarcerat la centrul de reținere și arestare preventivă al Poliției Capitalei. Însă cei doi neozelandezi au dispărut fără urmă. Liderul "Hell's Angels" România, extrădat în SUA Polițiștii români au anunțat în cursul acestei zile că traficantul Marius Lazăr a fost extrădat în SUA. „Cerere de extrădare a fost aprobată în luna ianuarie 2023, iar persoana de cetățenie română va fi transferată în S.U.A., unde va fi judecată pentru faptele de care este învinuit”, se menționează într-un comunicat al Poliției Române. Adică va fi judecat pentru trafic internațional de droguri, spălare de bani și complicitate la tentativă de omor. „În realizarea acestei operațiuni şi a extrădării, polițiștii Direcției de Combatere a Criminalității Organizate au beneficiat de sprijinul de specialitate al polițiștilor din cadrul Direcției Operațiuni Speciale şi din cadrul D.G.P.M.B. - Biroul Urmăriri și al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră – P.T.F. Aeroport Otopeni. Un aport deosebit l-a avut și M.A.E., prin Agentul Guvernamental la C.E.D.O., care prin demersurile întreprinse a reușit să lămurească situația specifică la Curtea Europeană, unde au fost atacate mandatul internațional de arestare și procedura extrădării”, potrivit Poliției Române.

Rusia cere extrădarea unui tâlhar criminal (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Rusia cere extrădarea unui tâlhar criminal

Rusia cere extrădarea unui tâlhar criminal. Arestarea provizorie în vederea extrădării a lui Serghei Guțu în caz de urgență a fost dispusă de magistrații ieșeni pe 25 august, la propunerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel, pe o durată de 30 zile. Rusia cere extrădarea unui tâlhar criminal Bărbatul a fost dus în Centrul de Reținere și Arest Preventiv din Iași. Era urmărit internațional de la sfârșitul lui aprilie 2014, când Biroul Interpol din Moscova a emis o notiță roșie pe numele lui Serghei Guțu, cel care avea deja un mandat de arestare emis de către un judecător din cadrul Tribunalului Districtual Vyborgskiy din Sankt Petersburg, Rusia, încă din 18 martie 2011. Citește și: Putin pierde teren accelerat în Ucraina și apelează la metode disperate: legea marțială, creșterea rolului mercenarilor Wagner. Biden: I-a mai rămas brutalizarea civililor ucraineni Notița roșie, adică documentul de urmărire internațională, a fost actualizată la începutul acestui an. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Guvernul britanic se va implica în extrădarea fugarilor din Republica Moldova Foto: soridapress.ro
Eveniment

Guvernul britanic implica în extrădarea fugarilor

În Republica Moldova se poate: guvernul britanic promite că se va implica în extrădarea fugarilor căutați de Chișinău. România are un fugar celebru la Londra, pe Alexander Adamescu, dar nu pare că va reuși să-l aducă vreodată înapoi în țară. Guvernul britanic se va implica în extrădarea fugarilor „În ceea ce privește persoane concrete, controversate, pentru ca acești oameni să apară în fața justiției. Se cooperează foarte intens, noi avem toleranță zero față de acest fenomen”, a spus ministrul britanic pentru Europa, Leo Docherty, în cadrul unei conferințe comune cu ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, Nicu Popescu, citat de newsmaker.md. În Marea Britanie se află mai multe personaje căutate de justiția din Republica Moldova, printre care Veaceslav Platon, Gheorghe Cavcaliuc și Constantin Botnari. Tot la Londra se află însă și personaje căutate de Justiția română, precum Alexander Adamescu, împotriva căruia a fost emis un mandat european de arestare, în vederea judecării pentru infracțiuni de corupție. Justiția de la București cere și extrădarea lui Gabriel Popoviciu, condamnat, în dosarul „Ferma Băneasa”, la șapte ani închisoare, însă judecătorii britanici au respins cererea de extrădare, astfel că Popoviciu locuiește legal la Londra. Însă nenumărate alte personaje condamnate se află în țări din UE, iar statul român pare a fi incapabil să-i aducă înapoi, pentru a-și ispăși pedeapsa. Printre aceștia: Alina Bica, Sorin Oprescu, colonelul SRI Dragomir, Marian Zlotea, Ioan Neculaie sau Gino Iorgulescu. Bica a fost secretar de stat la ministerul Justiției, într-o perioadă în care tot Cătălin Predoiu era ministru. Citește și: Cum încearcă Putin să își mascheze eșecul militar din estul și sudul Ucrainei: Kremlinul va fixa granițele regiunilor anexate după noi „consultări” cu populația locală În plus, la Budapesta se află mai mulți foști demnitari UDMR care au primit condamnări definitive.

Sofia îi dă cu tifla Moscovei (sursa: moldova.europalibera.org/)
Internațional

Sofia îi dă cu tifla Moscovei

Sofia îi dă cu tifla Moscovei: Bulgaria a refuzat joi să extrădeze un cetăţean rus care se opune războiului în Ucraina şi care este acuzat de fraudă fiscală în Rusia, nutrind temeri că acesta nu va beneficia de un proces echitabil, informează AFP. Sofia îi dă cu tifla Moscovei Curtea de Apel de la Varna a revizuit joi o decizie de extrădare luată la începutul lui august cu privire la Aleksei Alcin, 46 de ani, un om de afaceri acuzat în Rusia de fraudă fiscală în valoare de 282,5 milioane de ruble (4,8 milioane de euro). "Instanţa a constatat un risc de agravare a situaţiei lui (Aleksei Alcin) din cauza convingerilor sale politice şi o încălcare a drepturile sale în timpul procesului penal", potrivit motivaţiei publicate de Curtea de Apel din Varna într-un comunicat. Decizia Curţii de Apel se sprijină pe două rezoluţii ale Parlamentului European şi pe un raport al Comitetului Helsinki, potrivit căruia "nu există nicio îndoială că Rusia şi-a întărit represiunea împotriva manifestanţilor şi militanţilor din societatea civilă care protestează împotriva războiului". Pașaport rusesc, ars în fața ambasadei Acest refuz de extrădare este "asemănător deciziilor unor tribunale din state membre ale Consiliului Europei, care resping cereri ale Federaţiei Ruse în baza unei lipse de încredere în voinţa acestei ţări de a-şi onora obligaţiile conform dreptului internaţional", a apreciat Curtea de Apel bulgară. Citește și: România se înarmează până în dinți: ultima achiziție – 231 de sisteme de rachete portabile antiaeriene, care vor costa peste două treimi de miliard de euro. Cine le livrează Locuind în Bulgaria din 2014, Aleksei Alcin şi-a ars paşaportul rusesc în faţa consulatului Rusiei de la Varna, în februarie, în timpul unei manifestaţii împotriva războiului din Ucraina. Manifestaţii în susţinerea lui Alcin au fost organizate în ultimele săptămâni la Sofia şi la Varna. Intelectuali bulgari i-au cerut preşedintelui Rumen Radev să-i acorde drept de azil.

Fiscul american te găsește și-n Transnistria (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Fiscul american te găsește și-n Transnistria

Fiscul american te găsește și-n Transnistria. Visul american s-a transformat într-un coşmar pentru un cetăţean din Republica Moldova. Fiscul american te găsește și-n Transnistria Aflat în Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv al IPJ Iaşi, bărbatul aşteaptă sentinţa judecătorilor ieşeni în procesul în care se cere arestarea sa preventivă. Dacă va fi arestat, ar putea fi extrădat în SUA. Citește și: Putin, disperat să ocupe cât mai mult din Donbas după ce un aerodrom militar rusesc din Crimeea a fost făcut terci de un atac-surpriză. Forțele Moscovei, atacuri aeriene furibunde Iar acolo urmează să fie judecat pentru fapte care i-ar putea aduce şi o sentinţă de 20 de ani de închisoare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Italia refuză extrădarea fugarilor lotului Oprescu (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Italia refuză extrădarea fugarilor lotului Oprescu

Italia refuză extrădarea fugarilor lotului Oprescu. Cei doi fugari condamnați în dosarul lui Sorin Oprescu nu vor fi extrădaţi deocamdată. Este vorba de fostul șef de la Administrația Cimitirelor, Bogdan Popa, și de afaceristul Romeo Albu. Italia refuză extrădarea fugarilor lotului Oprescu Ambii primiseră în România, la fel ca Oprescu, pedepse grele cu executare. Ei așteaptă, în libertate, o decizie definitivă cu privire la extrădare, conform deciziei judecătorilor italieni. La fel și Sorin Oprescu, numai că în Grecia. Conform unor surse judiciare din cadrul Curţii de Apel din Napoli, judecătorii italieni au analizat joi documentele CEDO care privesc condiţiile precare din penitenciarele româneşti, astfel că au stabilit să reanalizeze pe data de 6 octombrie cererea de extrădare formulată de autorităţile române cu privire la cei doi. În plus, magistraţii italieni consideră că viaţa celor doi ar fi în pericol în penitenciarele româneşti, potrivit Știrilor TVR. Napoli, destinația de vis În dosarul de corupție de la Primăria Capitalei, directorul Cornel Bogdan Popa primise în România 11 ani și șase luni de închisoare, iar omul de afaceri Romeo Albu, șase ani. Cei doi s-au predat în Italia la începutul lunii iunie. Popa şi Albu au plecat în Italia chiar în timpul procesului din România. S-au stabilit în Napoli, unde şi-au dezvoltat afaceri înfloritoare. Citește și: EXCLUSIV Mama liberalului Dan Vîlceanu, 425.000 de euro de la CE Oltenia, companie controlată de ministrul liberal Virgil Popescu Condamnat definitiv la zece ani și opt luni de închisoare pentru luare de mită și grup infractional organizat, Sorin Oprescu este și el liber în Grecia, unde, de asemenea, se judecă extrădarea solicitată de instanțele din România. Şi Oprescu aşteaptă o decizie definitivă cu privire la extrădare tot în libertate.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră