miercuri 09 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

extindere

16 articole
Investigații

EXCLUSIV Extinderea plajelor, un dezastru ecologic de un miliard de euro: curenți mortali, țărm distrus, faună și floră marine periclitate

Picioarele ți se afundă în nisipul fin, auriu, valurile sunt line și se sparg ușor de plaja care se scurge ușor în mare, până departe. Adâncimea apei crește încet și la câteva zeci de metri de țărm marea îi ajunge unui adult doar până la brâu. Este perla litoralului românesc, plaja de la Mamaia a Mării Negre. Corecție: era perla litoralului românesc. Azi, este un câmp minat pentru turiștii care se aventurează să intre în mare sau să stea la soare. La fiecare pas, pietre ascuțite și bucăți de scoici fac mersul desculț o probă de curaj și anduranță. Tălpile nu mai sunt mângâiate de nisip mătăsos, ci se lovesc de o suprafață care pare a fi ciment acoperit de nisip grosier. Plajă uriașă și pustie la Mamaia în vara anului 2026 (sursa: defapt.ro) Iar intrarea în apă nu se mai face pe o pantă dulce, ci sărind ca de pe o trambulină  care poate să aibă și un metru înălțime: valurile agitate au construit o mini-faleză care se înalță și se întărește de la an la an. Nici în apă nu lipsesc capcanele: salvamarii se plâng că plaja submersă dulce s-a transformat într-un hău – la puțini metri de mal, fundul apei cade brusc, îngrozind copiii și pe înotătorii neexperimentați și crescând volumul de intervenții al salvatorilor marini. Schimbările șocante au avut loc în numai câțiva ani. Și nu doar pe plaja Mamaia, ci mai pe tot litoralul românesc al Mării Negre. Și nu au fost provocate de vreun dezastru natural. Ci de un tsunami uman de incompetență și rea-voință care a costat un miliard de euro, bani din taxele cetățenilor UE. Este vorba de programul de extindere a plajelor românești la Marea Neagră, pentru care s-a invocat eroziunea accentuată. Proiectul a început în 2008 Programul a fost inițiat și gestionat de Administrația Națională „Apele Române” (ANAR), prin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral (ABADL). ANAR a fost titularul, ABADL - beneficiarul și structura de implementare. Cronologia programului arată că lucrările au fost precedate de mai multe studii. Între 2008 și 2010, compania Halcrow a coordonat cercetarea de fundamentare, cu participarea Universității din București, a institutelor GeoEcoMar și „Grigore Antipa” Constanța. A urmat studiul de fezabilitate Halcrow din 2011 și Master Planul „Protecția și reabilitarea zonei costiere”, finalizat în 2012. În 10 iulie 2013, asocierea Romair Consulting–MGGP a primit contractul de asistență tehnică și supervizare pentru prima etapă, în valoare de 9.678.634 de lei fără TVA. La 26 februarie 2015, Romair Consulting și Arcadis Nederland au primit un al doilea contract, de 12.884.894,40 lei fără TVA, pentru pregătirea fazei a II-a. Acordul de mediu pentru această fază a fost emis la 11 noiembrie 2016. 85%, finanțare europeană Programul de investiții a avut două faze. Prima, pentru Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud și Eforie Nord, a costat 544 de milioane de lei și a fost raportată ca încheiată în decembrie 2015; peste 465 de milioane au provenit din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene. Pentru faza a II-a, contractul de finanțare a fost semnat în noiembrie 2018, valoarea totală estimată atunci fiind de 752 de milioane de euro. Comisia Europeană a precizat ulterior că această fază a primit aproximativ 186 de milioane de euro din fondurile de coeziune ale POIM 2014–2020 și, după etapizarea proiectului nefinalizat până la sfârșitul lui 2023, încă aproximativ 359 de milioane de euro din programele perioadei 2021–2027. În schema comunicată public de ANAR, 85% din valoarea fără TVA era contribuție europeană, 15% cofinanțare națională, iar TVA era suportată integral de bugetul de stat. Lucrări de un miliard de euro Lucrările de extindere a plajelor au început în 2012, în sectorul Tataia. Au urmat Tomis Nord, la sfârșitul lui 2014, apoi Mamaia Sud, Tomis Centru, Tomis Sud și Eforie Nord, în perioada 2015–2016. Intervenția dintre Tomis Centru și Tomis Sud, unde două plaje au fost unite, s-a încheiat la mijlocul anului 2018. Faza următoare a debutat la Năvodari–Mamaia la sfârșitul lui 2020 și s-a finalizat la jumătatea lui 2023. La Eforie Nord–Eforie Sud, lucrările s-au desfășurat între începutul lui 2022 și începutul lui 2024. Proiectele din Olimp, Neptun, Jupiter, Venus, Saturn și Mangalia au început la sfârșitul lui 2023, iar cel din Costinești la mijlocul lui 2024. În aprilie 2026, unele loturi, inclusiv Costinești, Mangalia–Saturn și 2 Mai, nu erau încă finalizate. Documentele disponibile nu indică un cost total definitiv, deoarece mai multe contracte nu sunt închise financiar. Valorile inițiale ale celor 11 loturi din faza a II-a însumează aproximativ 2,574 miliarde de lei fără TVA. Potrivit ultimelor valori comunicate de Apele Române, totalul provizoriu ajunge la circa 2,699 miliarde de lei fără TVA. Romair Consulting a estimat valoarea întregului proiect aprobat la puțin peste un miliard de euro. Finanțarea europeană pentru faza a II-a a însumat aproximativ 545 de milioane de euro. Olandezii de la Van Oord au luat marele pot După cum arată documentele publice, majoritatea companiilor care au câștigat lucrări sunt străine. Astfel, lotul 1, Edighiol–Periboina, a fost atribuit pe 7 februarie 2019 asocierii STRABAG–Pomgrad, pentru 34.642.204,25 lei. Lotul 2, Mamaia, a fost atribuit pe 4 septembrie 2019 companiei Boskalis, pentru 196.499.328,79 lei inițial (în final, 198.632.736,23 lei). Pentru lotul 3, Tomis–Cazino, lucrarea a fost câștigată pe 25 martie 2019 de asocierea Franco Giuseppe–Modimar, cu oferta de 28.424.402,10 lei. Lotul 4, Agigea, a fost câștigat pe 18 iunie 2019 de către aceeași asociere, pentru 27.970.074,09 lei. Lotul 5, Eforie, a fost atribuit pe 18 decembrie 2019 companiei olandeze Van Oord pentru 394.956.415,36 lei inițial (în final, 475.185.995,15 lei). Lotul 6, Costinești, a ajuns, pe 12 octombrie 2023, tot la Van Oord, care a ofertat 391.083.156 de lei. Lotul 7, Olimp, a fost atribuit pe 9 decembrie 2022 din nou companiei Van Oord, pentru 314.059.925,77 lei. Lotul 8, Jupiter–Neptun, a fost contractat pe 21 septembrie 2022 tot de către Van Oord, cu 220.013.079,90 lei. Lotul 9, Balta Mangalia–Venus–Aurora, a fost atribuit pe 22 august 2022 și contractat la 21 septembrie 2022, din nou, cu Van Oord, pentru 415.819.264,40 lei. Lotul 10, Mangalia–Saturn, a fost atribuit pe 9 noiembrie 2023 aceleiași companii olandeze Van Oord, pentru 357.504.766 de lei inițial (în final, 386.492.515,57 lei. Lotul 11, 2 Mai, atribuit în aceeași zi tot companiei Van Oord, pentru 192.711.164 de lei inițial (în final, 207.158.518,26 lei). Câștigătorii, după cum se vede și în lista de mai sus, au fost în principal grupuri internaționale de inginerie marină. STRABAG a participat împreună cu Pomgrad Inženjering, companie croată înființată în 1947 și cumpărată de grupul austriac în 2008. În acționariatul STRABAG a fost implicat oligarhul rus sancționat Oleg Deripaska, care susține că nu mai controlează grupul de construcții. Contractul asocierii, de 34,6 milioane de lei, privea stăvilarele Edighiol și Periboina, nu o plajă turistică propriu-zisă. Boskalis este parte a unui grup olandez specializat în dragaj și lucrări maritime; societatea românească Boskalis SRL este deținută de două entități Boskalis din Olanda, iar grupul avea ca acționar important structuri din grupul HAL. Franco Giuseppe, liderul asocierii care a primit loturile Tomis–Cazino și Agigea, este o companie italiană fondată în Calabria în 1968. Filiala românească, înființată în 2013, raportase pentru 2022 aproximativ 6,5 milioane de lei cifră de afaceri, pierdere și trei angajați. Van Oord, tot un mare antreprenor olandez de lucrări maritime, a concentrat cele mai multe și mai valoroase loturi: Eforie, Costinești, Olimp, Jupiter–Neptun, Balta Mangalia–Venus–Aurora, Mangalia–Saturn și 2 Mai. Circa 546 de milioane de euro însumează contractele sale cumulate din ambele faze ale programului de extindere a plajelor românești la Marea Neagră. Praf în ochi și nisip grosier sub tălpi Una dintre schimbările vizibile aduse de extinderea plajelor a fost modificarea materialului și a profilului plajelor. Profesorul Alfred Vespremeanu-Stroe, de la Facultatea de Geografie a Universității București, specialist în țărmuri marine, a explicat că una din principalele erori ale programului de extindere a plajelor a fost folosirea nisipului de pe fundul mării. Potrivit lui Vespremeanu, sedimentul extras de la aproximativ 25 de metri adâncime este grosier, nesortat, bogat în carbonați și fragmente de scoici. La suprafață, carbonații favorizează cimentarea, iar granulele mari formează o pantă mai abruptă decât nisipul fin din Mamaia. Rezultatul este o plajă mai tare, cu cochilii persistente și intrare în apă brusc adâncă. Plaja de la Mamaia este un covor de scoici (sursa: defapt.ro) Marea a devenit mult mai periculoasă Observațiile din teren ale salvamarilor confirmă descrierea științifică. Gabriel Vișa, salvamar la Mamaia, ne-a relatat în iulie 2026: „Din cauză că s-a extins plaja, marea nu mai e pe nivele. La mal este apă mică, iar la doar câțiva metri în larg este foarte adâncă. Curenții și valurile sunt foarte puternice.” Gabriel Vișa, salvamar la Mamaia, vara 2026 (sursa: defapt.ro) Gabriel Culea, coordonatorul salvamarilor din Constanța, ne-a spus că în anumite sectoare adâncimea de 1,5 metri, atinsă anterior abia după 100–150 de metri de la mal, apare acum după 10–15 metri și că, în apropierea digurilor, se formează curenți circulari mai puternici. „E clar că în zona digurilor, înainte exista un singur dig în Mamaia, se formează niște curenți circulari. Pentru persoana care nu știe să înoate va fi foarte greu. După extinderea plajelor, curenții au devenit mai puternici. Puterea valurilor este mult mai mare acum pentru că înaninte aveai o adâncime de un metru și la 100 de metri în larg”, a arătat Culea. Doi salvamari în apă, cu bărci și skijet, pe plaja de la Mamaia, vara 2026 (sursa: defapt.ro) Noile diguri creează curenți mortali Specialiștii de la Facultatea de Geografie a Universității București au realizat un studiu științific care arată că, după ce plajele de pe litoralul românesc al Mării Negre au fost extinse și noi diguri au fost construite, curenții marini s-au înmulțit și au devenit mult mai priculoși pentru turiști. Raportul final al studiului intitulat RO-RIP a identificat curenți rip frecvenți pe 18 dintre cele 34 de sectoare de plajă analizate, cu maxime la Eforie Nord și Costinești. Pe bariera Techirghiol, între Tabăra Luminița și Portul Belona, au fost inventariați aproximativ zece curenți pe un kilometru. Modelarea a arătat că, după construirea digurilor, poate apărea între Portul Belona și digul sudic un curent major cu viteze medii de aproximativ 0,6 metri pe secundă, față de maxime de circa 0,4 metri pe secundă în configurația din 2021. În bazinul nou delimitat s-au format doi curenți clasici care nu existau în scenariile anterioare. Concluzia prudentă a raportului a fost că „este posibil ca prezența digurilor să crească riscurile” în anumite condiții. Studiul explică și care este mecanismul care face ca curenții să devină mai periculoși: se combină panta submersă mai mare, nisipul grosier și digurile transversale. Valurile din nord-est sunt deviate și reflectate, iar circulația longitudinală se fragmentează, favorizând curenți spre larg. Digurile paralele și oblice pot reduce și schimbul de apă. Cum au apărut bălți pline de agenți patogeni Mai mult, a crescut și riscul de acumulare a agenților patogeni în golfurile slab ventilate. Astfel, după cum arată profesorul Vespremeanu, „Foarte interesant și cazul Constanței, în care, dincolo de lățirea asta exagerată, făcută din nord, de la plaja Trei Papuci, până în sud, la plaja Modern, au construit și un sistem de diguri foarte curios, în care, pe lângă o plajă mai mult decât dublu decât era necesar ca lățime, ai diguri oblice, dar și un dig paralel, care, practic, închid complet circulația apelor, nu mai ai ventilație. Pe o astfel de plajă, vara, va fi o concentrație extrem de ridicată a agenților patogeni, precum Escherichia coli, deci astea sunt plaje care, dacă sunt bine monitorizate, ar trebui să stea o mare parte din timp închise în sezonul estival, la cum sunt desenate, în condițiile în care avem totuși mii de utilizatori într-un asemenea minigolf creat. Un sistem litoral prost ventilat. Neventilat, practic. Fiindcă, în condiții normale, avem o circulație longitudinală, adică curenți în lungul țărmului, care nu prezintă pericol nici pentru înotători, și care ventilează foarte bine. Asta este circulația clasică pe coasta românească, nord-sud dominantă, dar și reversul, de la sud la nord. Cu astfel de sisteme de golfuri omega, nu mai sunt ventilate, deci devin ca niște bălți”. Vegetația marină, afectată Extinderea masivă a plajelor românești de la Marea Neagră are și un impact ecologic foarte vizibil. Institutul Național de Crcetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” ne-a comunicat că „nu a realizat studii specifice dedicate evaluării impactului lucrărilor aferente proiectului de reducere a eroziunii costiere și de extindere a plajelor din sudul litoralului românesc”, dar că, „în cadrul unor proiecte de cercetare derulate de Institut au fost însă desfășurate activități de identificare și cartare a distribuției vegetației acvatice marine (iarbă de mare și alge) în zona de mică adâncime aferentă sectorului sudic al litoralului românesc. Pe baza observațiilor rezultate din activitățile de monitorizare desfășurate de Institut în zona de sud a litoralului, zonele cu vegetație marină identificate anterior au fost afectate sau urmează să fie afectate în cursul anului 2026 ca urmare a implementării lucrărilor de reducere a eroziunii costiere și de extindere a plajelor. Totodată, habitatele de piatră din zonele de mică adâncime, împreună cu suprafețele acoperite de vegetație marină monitorizate de Institut, vor fi acoperite cu nisip în urma procesului de extindere a plajelor.” Fauna submarină de stânci, distrusă Fenomenul a fost observat și de cercetători ai Institutului GeoEcoMar. Biologul Adrian Teacă, de exemplu, a arătat că unele habitate marine sunt în pericol să dispară. „ Am făcut observații prin scufundare. (…) Latura negativă, în opinia specialiștilor, nu te apuci să nisipezi în zonele pietricole. În zonele unde piatra este în cadrul natural, cum e în zona sudică. În momentul în care vii cu nisip peste zona aia automat se duce la pierderea unor habitate de fund stâncos, dur, care se acoperă cu sedimente. (…) Dacă e să vorbim strict local, pe zonele sudice, unde s-a acoperit stânca, a dispărut fauna asociată stâncilor. În mare parte midiile și algele de coastă. Vor dispărea algele brune, dar nu vor dispărea de tot. Proiectul în sine prevede și relocări de plante. Adică se iau din zona care urmează să fie înnisipată bucăți de rocă, cu piatră cu tot, și mută în zonele deja înnisipate, într-un mediu gata format. Să sperăm că acele relocări vor avea succes și că plantele vor crește în noile medii. Dacă nu se vor face relocările automat se vor pierde. Eu sper că se vor reloca așa cum prevedea proiectul. În contractul de execuție al Van Oord era prevăzut să recreeze habitatele pierdute din zonele înnisipate.” Singurele bivalve de pe litoralul românesc, periclitate Pentru fauna marină, Eforie este cazul cel mai sensibil. Studiul de evaluare adecvată a programului de extindere a plajelor descria plaja submersă de aici drept singurul sector din sud care își păstrase hidrodinamica naturală și singurul loc în care mai supraviețuiau Donacilla cornea și Donax trunculus, două bivalve considerate indicatori ai apei marine de bună calitate. Potrivit propunerilor făcute în studiul de evaluare adecvată, pentru protecția celor două bivalve erau necesare proceduri atente de relocare în timpul lucrărilor. Este neclar în acest moment dacă acestea au fost realizate și dacă fauna menționată a supraviețuit șantierului de extiundere a plajelor din Eforie. Dezastru vizibil din satelit Scopul principal al programului de extindere a plajelor românești la Marea Neagră este stoparea eroziunii țărmului. Dar un studiu științific arată că efectul de stopare a eroziunii a fost obținut doar parțial și că, pe unele plaje, gradul de eroziune chiar a crescut. Studiul, publicat în 2026 în revista științifică Geocarto International și intitulat „Understanding shoreline shifts along Romania's southern Black Sea coast: a multidecadal (1984–2024) satellite-based analysis”, urmărește evoluția liniei țărmului pe o perioadă de 40 de ani și concluzionează că lucrările de înnisipare nu au avut un efect uniform asupra tuturor plajelor. Autorii studiului – Andrei Toma, Ionuț Șandric, Bogdan-Andrei Mihai, Albert Scrieciu și Adrian Stănică – au analizat imagini satelitare Landsat și Sentinel-2 din perioada 1984-2024, completate cu măsurători GNSS realizate în teren. Pe baza acestora au calculat rata anuală de modificare a liniei țărmului și au comparat evoluția plajelor înainte și după cele mai recente lucrări de reducere a eroziunii costiere. Plaja Mamaia se erodează după lucrări Astfel, dacă unele sectoare de litoral au avut o evoluție favorabilă după lucrările de reducere a eroziunii costiere, studiul publicat în Geocarto International identifică și zone în care comportamentul plajelor s-a modificat într-un sens opus. În aceste cazuri, cercetătorii au observat apariția unor procese de eroziune sau diminuarea semnificativă a tendințelor de acumulare existente înainte de intervenție. Unul dintre cele mai evidente exemple este zona A2 (Mamaia Sud). Înainte de lucrările de înnisipare, aproape întreaga plajă avea un comportament stabil. Analiza arată că 92% dintre transecte erau stabile, iar restul de 8% prezentau acumulare, fără ca cercetătorii să identifice sectoare aflate în eroziune. După finalizarea lucrărilor, situația s-a modificat semnificativ. Două clădiri abia se văd de după coama plajei la Mamaia (sursa: defapt.ro) Studiul arată că 65,2% dintre transecte au devenit erozionale, numai 8,7% au rămas stabile, iar 26,1% au continuat să acumuleze sedimente. Și indicatorii statistici confirmă această schimbare. Rata medie anuală a evoluției liniei țărmului a trecut de la +0,17 metri pe an înainte de intervenție la −0,61 metri pe an după lucrări. În același timp, variabilitatea evoluției aproape s-a cvadruplat, deviația standard crescând de la 0,27 la 1,20. Acest rezultat înseamnă că, în perioada analizată, litoralul din acest sector nu numai că și-a pierdut tendința de acumulare, ci a început să prezinte un comportament predominant erozional. Șocant: plaja Tomis Centru pierde anual un metru după extindere Cel mai pronunțat rezultat negativ identificat de cercetători apare în zona A5 (Tomis Centru). Înainte de înnisipare, toate transectele analizate prezentau acumulare. Autorii notează că „înainte de intervenție, condițiile erau în întregime acumulative”, însă după lucrări „100% din linia țărmului a trecut la eroziune”. Și valorile medii confirmă această schimbare radicală. Rata medie anuală s-a modificat de la +0,97 metri pe an înainte de lucrări la −0,83 metri pe an după finalizarea acestora. În concluziile studiului, zona A5 este prezentată drept o excepție și dintr-un alt motiv. În timp ce majoritatea sectoarelor au devenit mai variabile după intervenții, aici variabilitatea chiar a scăzut, deoarece toate transectele au început să se comporte aproape identic, toate fiind afectate de retragerea liniei țărmului. Autorii explică: „Zona A5 a reprezentat o excepție, prezentând o scădere a variabilității concomitent cu un răspuns uniform erozional după înnisipare, toate transectele indicând o retragere constantă a țărmului, indiferent de poziția lor în cadrul zonei.” Un alt sector unde evoluția s-a modificat este A6, aflat tot în zona Tomis Centru. Înainte de intervenție, aproape întreaga plajă prezenta acumulare: 93,3% dintre transecte avansau, iar restul de 6,7% erau stabile. După lucrări, situația s-a schimbat. Majoritatea transectelor au devenit stabile, numai 9,1% au rămas în acumulare, iar 18,2% au intrat în categoria eroziunii. Din punct de vedere statistic, rata medie anuală a coborât de la +0,70 metri pe an la −0,02 metri pe an, ceea ce înseamnă că tendința pozitivă observată anterior aproape a dispărut. La Eforie Nord, plaja era stabilă. Acum se erodează Rezultate nefavorabile sunt identificate și în zona B1 (Eforie Nord). Înainte de lucrările de reducere a eroziunii, toate transectele analizate erau încadrate în categoria stabilității. După înnisipare, însă, 48,6% dintre transecte au devenit erozionale, 37,8% au rămas stabile, iar 13,5% au fost încadrate în categoria acumulării. Valorile medii arată aceeași tendință. Rata medie anuală a evoluției liniei țărmului a trecut de la +0,09 metri pe an înainte de intervenție la −0,33 metri pe an după aceasta, iar variabilitatea aproape s-a cvadruplat. Consultantul a ignorat total recomandările oamenilor de știință Totuși, cum a fost posibil ca un program uriaș, de aproximativ un miliard de euro, să fie atât de controversat din punct de vedere al rezultatelor? Pentru profesorul Alfred Vespremeanu-Stroe, explicația este că Apele Române nu au respectat indicațiile cercetătorilor care au participat la realizarea studiului care a stat la baza programului. „Este un proiect comandat de Apele Române și s-a desfășurat în intervalul 2008-2010. A fost contractat de compania britanică Halcrow. Care, bineînțeles, a subcontractat imediat serviciile cercetătorilor științifici din trei institute. De fapt, din trei organizații din România, fiindcă a fost Universitatea din București, respectiv echipa noastră, pe partea de geomorfologie, apoi Institutul de Geologie Marină și Ecologie GeoEcoMar și Institutul din Constanța. La finalul proiectului, adică în 2010, când am făcut raportul de fundamentare științifică, noi am recomandat să nu se intervină pe țărmul Deltei Dunării, ci doar pe litoralul sudic, adică la sud de Năvodari, între Năvodari și 2 Mai și punctual, adică se poate interveni, asta era concluzia, pe acele sectoare de țărm care au o eroziune medie mai mare de un metru pe an. Și care, evident, nu însemna mai mult de undeva la circa 20% din totalul coastei sudice Năvodari – 2 Mai. Și am fost foarte mirați să vedem că proiectul începe să fie implementat, mult mai târziu, fără să mai fie nici un fel de etapă de consultare. În primul rând, cu specialiștii implicați atunci, respectiv cu noi și cu colegii din cele două institute. (...) În aparență, pare doar un proiect pozitiv, benign. Nu e așa. Intervențiile ar fi trebuit să fie punctuale, pe sectoarele erozive, intens erozive. Fiindcă orice astfel de intervenție, dincolo de costurile foarte mari, înseamnă un grad ridicat de artificializare. (...) De ce nu este un proiect rațional: fiindcă niciodată nu iei un țărm de zeci de kilometri și-l lățești otova, fără nici un fel de discriminare. Trebuie să ai o soluție adresată unor probleme, care sunt mereu locale, precum plaja X, hotelul Y, bariera litorală Z, în care intervii, faci modelări, vezi exact cum intervii, nu stabilești, ca în anii ’70-’80, că vei lăți un țărm de 80 de kilometri cu sute de metri. Deci eu consider că acest proiect nu urmărește nici un fel de principiu, nici o rațiune și, foarte important, nici un fel de precedent internațional.” Nisipul fin, de Dunăre, costa prea mult Dacă recomandările oamenilor de știință au fost ignorate, întrebarea care se pune este care a fost sursa de inspirație a Apelor Române când s-au ales soluțiile pentru extinderea plajelor românești la Marea Neagră. Potrivit unui răspuns al Apelor Române, „Temele de proiectare și soluțiile de principiu au fost exprimate în cadrul documentului MASTER PLAN „Protecția și reabilitarea zonei costiere” elaborat de societatea de consultanță HALCROW în 2012. Tipul de materiale aplicate în soluțiile de reducere a eroziunii costiere au fost stabilite la etapa Studiu de Fezabilitate (întocmit în anul 2011 de societatea HALCROW).” Romair Consulting, compania care a realizat studiul de fezabilitate pentru faza a doua a proiectului, a explicat cum a fost ales nisipul grosier pentru extinderea plajelor, o soluție nepotrivită, conform profesorului Vespremeanu-Stroe. „Argumentele pentru care am ales soluția tehnică de extindere a plajelor cu nisip din largul Mării Negre au fost generate de cercetările de laborator și de analizarea costurilor. Studierea opțiunilor de lucru a demonstrat beneficii din toate punctele de vedere asupra utilizării nisipului de mare, amintind în principal ideea că nisipul din Dunare acoperea un maxim de 20% din total necesar, iar costurile erau și acestea mult mai mari.” Așadar, banii au fost un criteriu esențial. Satisfacție la Apele Române Pentru Apele Române, proiectul este un succes. Într-un răspuns trimis la solicitarea noastră, instituția arată că, numai în prima etapă, a adăugat 60,6 hectare de plajă la Mamaia, Constanța și Eforie Nord. Apele Române afirmă că monitorizările indică reducerea eroziunii, stabilizarea liniei țărmului, refacerea plajelor, protejarea infrastructurii și a ecosistemelor și crearea unor habitate în jurul recifelor artificiale. Instituția recunoaște că „noua granulație a nisipului” poate fi mai puțin plăcută pentru turiști, dar insistă că proiectul este unul de mediu, cu efecte estimate pentru 50 de ani, și că evaluarea nu trebuie făcută exclusiv după efectele imediate. Concluzia Apelor Române este că „lucrările își ating scopul pentru care au fost realizate”, iar beneficiile vor deveni vizibile progresiv. Potrivit răspunsurilor instituției, nu au fost constatate nereguli în derularea contractelor și, deci, nu s-a impus aplicarea de sancțiuni. Apele Române verifică ce au contractat Apele Române Pe de altă parte, programul de extindere a plajelor românești la Marea Neagră nu a fost verificat independent și nici nu pare că va fi. La solicitarea noastră, Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate a precizat că nu are atribuții de inspecție, control în teren sau sancționare și a indicat Garda Națională de Mediu drept autoritatea competentă pentru verificarea respectării măsurilor de protecție. Garda de Mediu a răspuns, însă, că nu a verificat proiectul de reducere a eroziunii și extindere a plajelor, deoarece acesta „este monitorizat de reprezentanți ai Administrației Naționale Apele Române”. Astfel, instituția beneficiară și implementatoare a rămas principalul actor al monitorizării prezentate public. Sau, altfel spus, Apele Române se află într-un evident conflict de interese. Comisia Europeană: România trebuie să facă verificări La cererea noastră, Comisia Europeană a explicat că Directiva privind evaluarea impactului cere evaluare înainte de autorizare, nu instituie automat o procedură ex-post, iar implementarea și respectarea cerințelor de mediu revin statului membru, în regim de gestiune partajată. Comisia poate face audituri și poate propune corecții, dar nu preia controlul curent al șantierelor. Cu alte cuvinte, sarcina evaluării acestui program este a României. Iar statul român face evaluarea prin intermediul Apelor Române, instituția care a acordat contractele de extindere a plajelor și care are tot interesul ca imaginea programului să fie fără pată. Ministerul Mediului a sesizat DLAF și DNA în 2021 Necesitatea ca programul de extindere a plajelor să fi fost evaluat și de o instituție independentă este demonstrată și de un episod care a avut loc în 2021, la un an de la debutul lucrărilor din faza a doua a programului. În mai 2021, Administrația Națională Apele Române a solicitat Ministerului Mediului să verifice implementarea programului de extindere a plajelor de către Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral. Rezultatul a fost un raport de control întocmit în septembrie 2021. Potrivit Ministerului Mediului, „În urma verificărilor au fost constatate deficiențe cu privire la: -    modul de emitere a autorizației de construire pentru lucrările prevăzute în cadrul proiectului pentru Lotul 2 - Mamaia și a autorizației de demolare pentru structurile costiere existente; -    modul de promovare a obiectivului de investiții, întocmirea și reactualizarea devizului general al proiectului; -    modul de întocmire a studiului de fezabilitate, a devizului general și a justificării cheltuielilor alocate; -    proveniența, cantitatea și calitatea materialelor de construcție utilizate (nisip), în cadrul proiectului; -    derularea contractului de servicii de asistență tehnică pentru supervizarea lucrărilor; -    modul de efectuare a recepției la terminarea lucrărilor; -    modul de atribuire a contractului de servicii de monitorizare a biodiversității și calității apei pentru proiectul „Reducerea eroziunii costiere – faza II (2014 – 2020) – Cod SMIS 2014 + 122927” în etapa anteconstrucție; -    Având în vedere deficiențelor constatate, Raportul de control nr. 12855/BT/10.05.2021 a fost transmis către Direcția Națională Anticorupție, Departamentul pentru Luptă Antifraudă și Ministerul Fondurilor Europene.” În ciuda solicitărilor noastre, Ministerul Mediului nu a furnizat alte detalii privitoare la raportul de control menționat. Clasare de la DNA, tăcere de la DLAF Apele Române nu au comentat subiectul, redirecționând solicitarea noastră de informații către Ministerul Mediului. Directorul Apelor Române din 2021 a refuzat, de asemenea, să comenteze subiectul și să explice de ce a cerut verificarea subordonaților săi. Nici Departamentul pentru Luptă Antifraudă nu a răspuns solicitării noastre referitoare la soarta raportului de control trimis de către Ministerul Mediului. Totuși, două instituții au fost transparente. Astfel, DNA a comunicat că dosarul a fost închis fără efecte după un an și jumătate: „Sesizarea la care faceți referire a fost avută în vedere într-un dosar instrumentat de procurorii din cadrul Serviciului Teritorial Constanța, în care, la data de 12 mai 2023, s-a dispus clasarea cauzei în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) și b) din Codul de procedură penală. Facem precizarea că, în dosarul respectiv, nicio persoană nu a dobândit calitatea de suspect sau inculpat, iar urmărirea penală s-a desfășurat „in rem”, cu privire la faptele cercetate.” Un răspuns similar a fost primit de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, fostul Minister al Fondurilor Europene: „În baza Raportului de control nr.12855/BT/27.09.2021 transmis de Direcția Corpului de Control, Integritate și Anticorupție din cadrul MMAP, înregistrat la MIPE cu nr. 108048/09.11.2021, a fost emisă Suspiciunea de neregulă nr. 43102/0MA/14.04.2022, în conformitate cu prevederile OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, cu modificările și completările ulterioare. În urma verificării aspectelor care țin de competența MIPE din Raportul de control mentionat mai sus, a fost emisă Nota de finalizare a misiunii de control aferentă suspiciunii de neregulă nr. 43102/0MA/14.04.2022. Prin acest document s-a stabilit că aspectele semnalate care intră sub incidența atribuțiilor MIPE nu s-au confirmat.” ______________________________ Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund Europe.

EXCLUSIV Extinderea plajelor, un dezastru ecologic de un miliard de euro: curenți mortali, țărm distrus, faună și floră marine periclitate
Revolut, banca digitală înființată de un rus și un ucrainean, cetățeni UK, se extinde în Mexic
Economie

Revolut, banca digitală înființată de un rus și un ucrainean, cetățeni UK, se extinde în Mexic

Fintech-ul britanic Revolut Ltd. (fondat de un rus și un ucrainean) a anunțat lansarea operațiunilor bancare integrale în Mexic, marcând prima sa extindere oficială în afara Europei. Decizia vine pe fondul unei strategii accelerate de expansiune pe piețe cu potențial ridicat de creștere. Prima bancă digitală independentă licențiată în Mexic Revolut Bank S.A. a devenit prima bancă digitală independentă care obține o licență bancară în Mexic printr-o aplicație directă. Citește și: Judecătoarea Grațiela Milu, care a explicat cum ține gașca Savonea Justiția sub control, linșată ca la Antena 3 de colegii din CSM Compania a investit peste 100 de milioane de dolari pentru finanțarea operațiunilor locale, o sumă care depășește de peste două ori cerințele minime impuse de autoritățile de reglementare. Țintirea populației slab bancarizate din America Latină Extinderea în Mexic, una dintre cele mai mari economii din America Latină, reflectă strategia Revolut de a se adresa segmentelor de populație cu acces limitat la servicii bancare tradiționale. În același timp, nivelul relativ scăzut al concurenței clasice oferă fintech-ului un avantaj competitiv important. Planuri de extindere în Peru și India Revolut, cea mai valoroasă companie de tehnologie financiară din Europa, a anunțat recent că intenționează să obțină aprobări pentru operațiuni bancare integrale și în Peru, precum și să lanseze o platformă de plăți în India, consolidându-și astfel prezența pe piețele emergente. Licența obținută în Mexic permite Revolut să ofere clienților locali o gamă completă de servicii bancare digitale, inclusiv schimburi valutare și transferuri internaționale de bani, direct prin aplicația sa. Obiectiv: peste 100 de milioane de clienți globali Compania cu sediul la Londra, care numără în prezent peste 70 de milioane de clienți la nivel global, a precizat că își va continua strategia de expansiune internațională. Revolut își propune să depășească pragul de 100 de milioane de clienți activi zilnic, în peste 100 de țări.

Dosarul Epstein se extinde: 5,2 milioane de pagini de investigat, sute de juriști mobilizați
Internațional

Dosarul Epstein se extinde: 5,2 milioane de pagini de investigat, sute de juriști mobilizați

Departamentul american al Justiţiei a anunţat că mai are de examinat aproximativ 5,2 milioane de pagini de documente legate de cazul miliardarului Jeffrey Epstein. Potrivit unui document guvernamental, instituţia estimează că va fi nevoie de circa 400 de jurişti din patru birouri diferite pentru a finaliza analiza până la sfârşitul lunii ianuarie. Această situaţie ar putea amâna publicarea completă a documentelor cu mult după termenul anticipat, chiar dacă a fost depăşit deja pragul din 19 decembrie stabilit de Congres. Peste un milion de documente suplimentare au fost descoperite Întârzierea este explicată și prin faptul că Departamentul Justiţiei a anunţat recent identificarea a peste un milion de documente suplimentare potenţial legate de cazul Epstein. Citește și: Maia Sandu, politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph: „Liderul pe care Putin nu l-a putut înfrânge” Revizuirea paginilor rămase este programată să aibă loc între 5 şi 23 ianuarie. Pentru a accelera procesul, juriștilor voluntari li se oferă posibilitatea de telemuncă și bonusuri pentru activitatea desfășurată în afara programului. Cine a fost Jeffrey Epstein și de ce cazul rămâne controversat Jeffrey Epstein, miliardar american, a fost pus sub acuzare pentru multiple delicte sexuale, inclusiv trafic de minori. A murit în detenţie în 2019, oficial prin sinucidere, însă numeroase aspecte ale cazului au rămas neelucidate public și au generat teorii și controverse. Dosarul a implicat posibile legături cu personalităţi politice și din lumea afacerilor, ceea ce a amplificat interesul public. Legăturile lui Epstein cu Donald Trump și alți lideri politici Epstein a avut, de-a lungul timpului, relații amicale cu personalități politice cunoscute, printre care și Donald Trump. Actualul președinte american a negat însă că ar fi participat la petreceri organizate în reședința lui Epstein din Insulele Virgine și a afirmat că a întrerupt orice contact înainte ca acesta să fie inculpat. În 2024, un judecător din New York a publicat o listă cu presupuse contacte, cunoștințe, rude, victime și posibili complici ai lui Epstein, printre care se află și Donald Trump, precum și fostul președinte Bill Clinton. Documentele nu menționau comportamente ilegale din partea acestor persoane. Legea care permite desecretizarea documentelor despre Epstein Pe 18 noiembrie, Congresul american a adoptat o lege care permite publicarea tuturor documentelor neclasificate legate de cazul Epstein. Actul normativ acordă Departamentului Justiţiei maximum 30 de zile pentru a face publice documentele referitoare la Jeffrey Epstein și Ghislaine Maxwell. Deja au fost publicate numeroase materiale și fotografii, însă multe dintre ele au fost editate pentru a proteja identitatea victimelor.

Până și secretarul general al ONU s-a convins că Rusia ar putea extinde conflictul peste granițele Ucrainei
Internațional

Până și secretarul general al ONU s-a convins că Rusia ar putea extinde conflictul peste granițele Ucrainei

Extinderea conflictului din Ucraina, avertisment ONU. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a atras atenția asupra unui „risc real” ca războiul din Ucraina să depășească granițele sale, după ce mai multe drone rusești au fost interceptate deasupra Poloniei. Extinderea conflictului din Ucraina, avertisment ONU Purtătorul de cuvânt al lui Guterres, Stéphane Dujarric, a declarat că incidentul „subliniază din nou impactul regional și riscul real de extindere a acestui conflict devastator”. Citește și: EXCLUSIV Declarațiile lui Moșteanu referitoare la DGIA au stârnit îngrijorare la Ambasada SUA și temeri de periclitare a relației strategice ONU urmărește cu preocupare evoluțiile de la granița estică a NATO. 19 drone rusești, interceptate în spațiul aerian polonez Potrivit autorităților de la Varșovia, cel puțin 19 drone armate rusești au pătruns miercuri dimineață în spațiul aerian al Poloniei. Acestea au fost respinse de armata poloneză, sprijinită de aeronave și sisteme de apărare aeriană ale aliaților NATO, inclusiv Olanda, Germania și Italia, sub coordonarea Comandamentului aerian al Alianței. Reacția Poloniei și poziția Rusiei Guvernul polonez a calificat incidentul drept „un act de agresiune”, subliniind gravitatea situației. Moscova, în schimb, a negat orice intenție de a ataca Polonia și și-a exprimat disponibilitatea de a purta consultări bilaterale.

Incendiul de pădure din Çanakkale se extinde: șapte sate evacuate și acces restricționat în zonele istorice de la Gallipoli
Internațional

Incendiul de pădure din Çanakkale se extinde: șapte sate evacuate și acces restricționat în zonele istorice de la Gallipoli

Incendiul de pădure din Çanakkale continuă. Incendiul izbucnit în zona împădurită dintre satele Tayfur și Cumalı, din districtul Gelibolu (Çanakkale), și extins ulterior spre Eceabat, continuă pentru a doua zi consecutivă. Incendiul de pădure din Çanakkale continuă Numărul satelor evacuate preventiv a ajuns la șapte. Citește și: Au încărcat o rulotă cu de toate, și-au luat fetițele și au gonit spre moarte. Oficial, plecau în vacanță Echipele Direcției Regionale a Pădurilor intervin intens, atât din aer, cât și de la sol, pentru a limita răspândirea incendiului. Resurse impresionante mobilizate la fața locului La operațiunile de stingere participă 12 avioane și 18 elicoptere. De asemenea, sunt 343 vehicule de intervenție și aproximativ 1.300 de pompieri și specialiști. Localnicii se implică activ, aducând apă cu cisternele pentru a sprijini echipele de intervenție. Acces restricționat în zonele istorice din Gallipoli Conducerea Çanakkale Savaşları Gelibolu Tarihi Alan Başkanlığı a anunțat suspendarea temporară a accesului turiștilor în nordul zonei istorice, care include Batık Gemi, Mimoza, 57. Alay și Conkbayırı. De asemenea, Bigalı Kalesi, Casa Memorială Atatürk din Bigalı și Centrul de prezentare „Epopeea de la Çanakkale” au fost închise temporar vizitatorilor, pentru a asigura siguranța și a facilita intervenția pompierilor. Condițiile meteo, mai favorabile Ministrul Agriculturii și Pădurilor, İbrahim Yumaklı, a transmis pe rețeaua Next Sosyal că vântul, care ieri a atins 60 km/h, și-a redus intensitatea, iar umiditatea aerului a crescut. „Aceste condiții ne oferă un avantaj mai mare față de ziua precedentă. Intervenția se desfășoară mai eficient și, până acum, zonele memoriale nu au fost afectate. Satele evacuate au fost plasate în zone sigure, iar eforturile de a controla incendiul continuă intens”, a declarat ministrul. Totodată, Yumaklı a avertizat populația din Marmara și Nordul Mării Egee să evite aprinderea focurilor în aer liber, pentru a nu declanșa noi incendii. Șapte sate evacuate preventiv Guvernatorul regiunii Çanakkale, Ömer Toraman, a confirmat evacuarea satului Beşyol din Eceabat, ceea ce ridică la șapte numărul total al localităților părăsite temporar. Până acum, incendiul nu a ajuns în zonele locuite, iar siturile istorice rămân neafectate. Totuși, acestea au fost parțial închise publicului din motive de securitate. Satele evacuate sunt Karainebeyli și Ilgardere (districtul Gelibolu), și Yolağzı, Kumköy, Büyükanafartalar, Küçükanafartalar și Beşyol (districtul Eceabat).

Rogobete schimbă regulile în spitale: și șefii de secție vor fi trași la răspundere, nu doar managerii
Eveniment

Rogobete schimbă regulile în spitale: și șefii de secție vor fi trași la răspundere, nu doar managerii

Răspundere extinsă în tot sistemul medical. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a anunțat duminică măsuri ferme pentru creșterea responsabilității și transparenței în spitale, în contextul focarului de infecție cu Candida Auris de la Centrul de Arși grav din Spitalul Floreasca. Răspundere extinsă în tot sistemul medical „Să fii manager într-un spital public nu este un privilegiu. Este o responsabilitate. Și una uriașă”, a declarat Alexandru Rogobete. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu Ministrul a lăudat o parte dintre managerii care au reușit să construiască, să reformeze și să performeze în sistemul sanitar, dar a atras atenția că există și unități unde „managementul lipsește cu desăvârșire”. Rogobete a subliniat că este necesară o discuție serioasă și despre rolul șefilor de secție, pe care i-a numit „mici manageri în spitale”, deoarece aceștia coordonează echipe medicale, decid traseul pacientului și influențează direct calitatea actului medical. Evaluare obiectivă și criterii clare de responsabilitate „Astăzi, nu există o evaluare clară a performanței lor. Asta trebuie să se schimbe rapid”, a declarat Rogobete. El a anunțat că vor fi introduși indicatori de performanță nu doar pentru managerii de spital, ci și pentru șefii de secție, pe baza unor criterii clare, obiective și evaluabile. Fiecare lider medical trebuie să își asume rezultatele Ministrul a subliniat importanța asumării responsabilității în sistemul medical: „Fiecare lider medical trebuie să își asume responsabilitatea pentru echipa pe care o conduce și pentru rezultatele pe care le livrează.”

Emil Gânj, încă de negăsit. Anchetatorii extind căutările în trei județe
Eveniment

Emil Gânj, încă de negăsit. Anchetatorii extind căutările în trei județe

Emil Gânj este încă de negăsit. Principalul suspect în cazul uciderii unei femei din localitatea Miheșu de Câmpie, Emil Gânj, este în continuare căutat de autorități. Emil Gânj este încă de negăsit Au apărut indicii care sugerează că Emil Gânj și-ar fi premeditat crima și fuga. Citește și: Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă Potrivit unor surse din Ministerul Afacerilor Interne, acesta și-a pregătit provizii din timp, a distrus un telefon mobil și l-a îngropat pentru a nu fi depistat. Anchetatorii au descoperit la domiciliul unei rude o cutie cu mai multe telefoane mobile, care sunt în prezent analizate. Se bănuiește că aceste dispozitive ar fi fost folosite pentru a evita monitorizarea. Unul dintre ele ar fi fost deja distrus de suspect și îngropat în apropiere. Deși principalele căutări sunt concentrate în România, anchetatorii iau în calcul și varianta ca suspectul să fi părăsit țara. Verificări au fost demarate în mai multe state, inclusiv Germania. Căutări extinse în Mureș, Cluj și Bistrița-Năsăud Pe teritoriul României, operațiunile de căutare se desfășoară în județele Mureș, Cluj și Bistrița-Năsăud, într-un areal extins și dificil. Zona este predominant muntoasă, iar circa 60% dintre casele din localitățile vizate sunt părăsite, ceea ce îngreunează misiunea polițiștilor. Suspect extrem de mobil și familiarizat cu zona Surse judiciare afirmă că Emil Gânj este „foarte mobil, permanent în deplasare” și cunoaște foarte bine terenul. Se presupune că are provizii ascunse în locuri prestabilite și că se deplasează cu o viteză neobișnuită, fiind dificil de localizat. „Controlează foarte bine jocul”, au transmis anchetatorii. Peste 300 de sesizări din partea populației Ancheta este complicată și de numeroasele sesizări primite de autorități. Au fost înregistrate 313 alerte privind posibile locații ale suspectului: 282 de apeluri la 112, 29 de sesizări directe, o sesizare prin e-mail și 19 sesizări prin alte forme Din păcate, niciuna dintre acestea nu s-a confirmat până în prezent. Pe lângă sesizările fizice, anchetatorii s-au confruntat și cu apariția unor conturi false în social media pe numele lui Emil Gânj, care nu au fost create de acesta, dar care au dus la piste false.

Macron, gata să desfășoare avioane franceze cu bombe nucleare în alte țări europene
Internațional

Macron, gata să desfășoare avioane franceze cu bombe nucleare în alte țări europene

Umbrela nucleară franceză, extinsă în UE. Președintele Emmanuel Macron a declarat, marți, într-un interviu acordat postului TF1, că Franța este „pregătită să deschidă” o discuție privind desfășurarea de avioane franceze echipate cu arme nucleare în alte țări europene. Umbrela nucleară franceză, extinsă în UE Această posibilitate ar urma să fie similară cu practica Statelor Unite, care își extind protecția nucleară către aliații europeni prin așa-numita „umbrelă atomică”. Citește și: Crin Antonescu recunoaște: „Eu nu-l susțin pe Nicușor Dan”. Motivul: nu s-a dezis de Băsescu Liderul de la Élysée a precizat că un cadru oficial pentru această reflecție va fi stabilit „în săptămânile și lunile următoare”. Trei condiții esențiale impuse de Franța Emmanuel Macron a stabilit clar trei condiții pentru ca Franța să accepte o astfel de extindere a capacităților sale nucleare. În primul rând, Franța nu va plăti pentru securitatea altora. Nu se va compromite propria capacitate de apărare. Decizia finală va rămâne exclusiv în mâinile președintelui Republicii, în calitate de comandant al forțelor armate.

Kim Jong Un se laudă cu un submarin nuclear în construcție care ar putea lansa rachete balistice
Internațional

Kim Jong Un se laudă cu un submarin nuclear în construcție care ar putea lansa rachete balistice

Phenianul va construi un submarin nuclear. Liderul nord-coreean Kim Jong Un a vizitat șantierele unde se construiește un submarin cu propulsie nucleară, declarând că intenționează să întărească „radical” forțele navale ale țării. Phenianul va construi un submarin nuclear În timpul vizitei, al cărei loc și dată nu au fost precizate, Kim Jong Un a fost informat despre progresul construcției unui submarin nuclear lansator de rachete strategice, un proiect cheie al armatei nord-coreene. Citește și: Polițist de la Serviciul Acțiuni Speciale, bodyguard pentru Georgescu Acesta a fost discutat la reuniunile recente ale partidului unic. Liderul de la Phenian a declarat că forțele maritime ale Coreei de Nord vor opera „fără nicio limitare” în toate apele necesare, subliniind importanța transformării marinei într-o forță de elită dotată cu armament nuclear. Coreea de Nord își extinde flota de submarine Potrivit agenției sud-coreene Yonhap, este prima referire directă a Phenianului la un submarin cu propulsie nucleară capabil să lanseze rachete balistice. Acest lucru ar marca un pas major în ambițiile militare ale regimului. În 2023, Coreea de Nord anunțase deja finalizarea unui „submarin nuclear tactic de atac”, însă armata sud-coreeană și experții internaționali și-au exprimat îndoielile cu privire la capacitatea sa operațională. Coreea de Nord, una dintre cele mai mari flote de submarine Conform Nuclear Threat Initiative (NTI), Coreea de Nord deține între 64 și 86 de submarine, având una dintre cele mai mari flote din lume. Totuși, experții pun la îndoială starea operațională a tuturor acestor nave, având în vedere vechimea lor. Phenianul justifică expansiunea militară Coreea de Nord susține că programul său de înarmare este necesar din cauza prezenței zeci de mii de soldați americani în Coreea de Sud și a exercițiilor militare comune desfășurate de SUA, Coreea de Sud și Japonia. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus În martie, armata sud-coreeană va participa, alături de SUA, la manevrele „Freedom Shield”. La începutul lunii, portavionul american Carl Vinson, parte a unui grup de atac cantonat în California, a ajuns în regiune, ceea ce Phenianul a catalogat drept o provocare.

Armata obligatorie, luată în calcul în Germania, se lucrează la un proiect de lege. Deficitul de forțe: 35.000 de soldați
Internațional

Armata obligatorie, luată în calcul în Germania, se lucrează la un proiect de lege. Deficitul de forțe: 35.000 de soldați

Germania necesită o extindere a armatei. Armata germană are nevoie de încă 35.000 de soldați pentru a îndeplini cerințele NATO, conform estimării făcute sâmbătă de Marcus Faber, președintele comisiei pentru apărare din Bundestag. Germania necesită o extindere a armatei Într-un interviu acordat grupului media Redaktionsnetzwerk Deutschland (RND), Faber a susținut planul de creștere a numărului de brigăzi combatante germane din cadrul NATO de la 82 la 131 până în 2031. Citește și: STENOGRAME Vanghelie despre Geoană: Îl știu cum știu chiloții de pe mine. „Dobitocul căștigă, mă…”, crede fostul primar al Sectorului 5 Conform acestui plan, armata germană ar avea nevoie de cinci divizii în loc de trei, ceea ce ar însemna un total de aproximativ 100.000 de soldați, față de cei 65.000 de soldați actuali. Faber a subliniat că acest obiectiv ar putea fi atins în aproximativ 10 ani și a susținut majorarea bugetului apărării la 3% din PIB. Reintroducerea armatei obligatorii Ministrul apărării german, Boris Pistorius, a militat constant pentru o creștere substanțială a cheltuielilor militare, argumentând că Germania are nevoie de mai mulți soldați pentru a-și spori capacitatea de apărare. În prezent, Ministerul Apărării elaborează o nouă propunere privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu.

EXCLUSIV Bani din extinderea plajelor românești susțin războiul lui Putin în Ucraina printr-un oligarh rus aflat pe listele de sancțiuni ale SUA și UE
Investigații

EXCLUSIV Bani din extinderea plajelor românești susțin războiul lui Putin în Ucraina printr-un oligarh rus aflat pe listele de sancțiuni ale SUA și UE

Oligarh putinist, profit din plajele periculoase ale litoralului românesc, cele care au fost extinse fără a se respecta recomandările specialiștilor. Lărgirea exagerată a plajelor poate crește numărul de înecuri și de infecții. Oligarh putinist, profit din plajele periculoase Compania Strabag în asociere cu Pomgrad Inzenjerig au câștigat în anul 2019 licitația pentru plajele din zona stăvilarelor Edighiol şi Periboina, aflate în Rezervația Biosfera Delta Dunării, la 30 de kilometri de municipiul Constanța. Valoarea contractului a fost de 34,6 milioane lei, echivalentul a aproximativ șapte milioane de euro. Citește și: EXCLUSIV Lărgirea plajelor de pe litoralul românesc, un furt de peste 700 de milioane de euro. Proiectul de 850 de milioane de euro, supradimensionat de opt ori Firma Pomgrad Inzenjerig, o companie înființată în anul 1947 în Croația și specializată în executarea lucrărilor de cosntrucții maritime, a fost cumpărată în anul 2008 de compania austriacă Strabag, controlată de oligarhul rus Oleg Deripaska. Casa Albă a emis un comunicat de presă în aprilie 2018 prin care anunța că oligarhul Oleg Deripaska și alți 23 de ruși din anturajul președintelui Vladimir Putin au fost incluși pe lista neagră de sancțiuni a SUA. Documentul citat arată că sancțiunile luate împotriva celor 24 de ruși au fost luate din cauza situației din Ucraina, sprijinul acordat președintelui Bashar al-Assad în războiul civil din Siria și subminarea democrațiilor occidentale. După invadarea Ucrainei de către Rusia, Oleg Deripaska a fost inclus și pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene. La finalul lui 2023 și începutul lui 2024, Deripaska a anunțat că nu mai controlează Strabag, însă compania care i-a cumpărat acțiunile este controlată tot de oligarhul rus. 200 de milioane de lei pentru plajele din Mamaia Compania Boskalis a câștigat în anul 2020 contractul de aproape 200 de milioane lei fără TVA pentru reabilitarea și extinderea plajei din zona Mamaia. Dar, la scurt timp după finalizarea lucrărilor, plaja s-a prăbușit. Reprezentanții companiei Boskalis au arătat cu degetul către Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, beneficiarul lucrării. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Plajele lărgite de pe litoralul românesc favorizează înecurile și infecțiile grave, arată prof. dr. Alfred Vespremeanu-Stroe (Universitatea București) La solicitarea DeFapt.ro, Administrația Națională Apele Române, în subordinea căreia se află Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, a transmis că nu s-a constatat nici o neregulă în derularea lucrărilor. Datele de la Registrul Comerțului arată că firma Boskalis este deținută în mod egal de Boskalis International B.V. și Boskalis Westminster International B.V., ambele cu sediul în Olanda. Cel mai mare acționar al grupului olandez Boskalis este fondul de investiții Monaco Hal Holding, care la rândul lui este deținut de grupul HAL Trust. Italieni la Tomis - Cazino și Agigea Firmele italiene Franco Giuseppe și Modimar au câștigat licitațiile pentru reabilitarea plajelor din zonele Tomis – Cazino și Agigea. Contractul pentru lucrările împotriva eroziunii din zona Tomis a fost adjudecat pentru o sumă de 28,42 milioane lei. Celălalt contract a avut o valoare de aproximativ 28 de milioane lei. Valoarea cumulată a celor două contracte a fost de peste 56,4 milioane lei, echivalentul a 11,3 milioane euro. Citește și: EXCLUSIV Invazia cancerului de război în Marea Neagră. Substanțele toxice din apele teritoriale românești, creșteri masive după invadarea Ucrainei de către ruși Potrivit unui răspuns transmis de Apele Române, italienii de la Franco Giuseppe au subcontractat o parte din lucrările de la Agigea firmelor IF Nostrade Construction și Geostud SRL. Asociații firmei Geostud sunt Alexandru Tăutan și Anton Chirică, fostul prorector al Universității Tehnice de Construcții București, acuzat de Agenția Națională de Integritate de fals în declarațiile de avere. Compania italiană Franco Giuseppe a fost înființată în anul 1968 de topograful Franco Giuseppe, în zona Calabria. Societatea este deținută în prezent de Giuseppe Franco (55%), Alfredo Franco (30%) și Ilario Franco (15%). Ultimul este reprezentantul filialei românești cu același nume, înființată în anul 2013 în localitatea Baia Sprie. Datele financiare ale firmei din România arată că în anul 2022 a avut o cifră de afaceri netă de aproximativ 6,5 milioane lei și o pierdere netă 184.722 lei, totul cu doar trei angajați. Van Oord a luat marele pot Olandezii de la Van Oord Dredging and Marine Contractors BV au câștigat licitațiile pentru loturile de plajă pentru zonele Eforie, Costinești, Olimp, Jupiter – Neptun, Balta Mangalia – Venus – Aurora. Apele Române au transmis la solicitarea DeFapt.ro că valoarea actualizată a contractului de execuție pentru plaja din zona Eforie a fost de 475,18 milioane lei fără TVA: "Menționăm că prețurile sunt ajustate conform O.G. 15/2021 și valoarea finală va fi actualizată în conformitate". În acest caz, lucrările din zona Eforie prevăd amenajarea litoralului pe o lungime de 5.750 de metri, demolarea de structuri costiere, construirea de noi structuri costiere și lucrări de înnisipare a plajei. Lucrările pentru amenajarea litoralului din zona Costinești au fost adjudecate de firma olandeză pentru suma de 391 milioane lei. Un alt contract, de 314 milioane de lei, a fost câștigat pentru amenajarea plajei din zona Olimp. Amenajarea plajei din zona Jupiter – Neptun i-a adus firmei olandeze un alt contract, de 220 de milioane le fără TVA. Pentru lucrările aferente zonei Balta Mangalia – Venus – Aurora, contractul are o valoare de aproape 416 milioane lei. Olandezi cu contracte de 546 de milioane de euro Tot compania Van Oord a câștigat contractele pentru protecția și reabilitarea litoralului românesc la Marea Neagră în zonele Mangalia – Saturn și 2 Mai. Plajele din zona Mangalia – Saturn vor fi reabilitate pentru 357,6 milioane lei, iar cele din zona 2 Mai, pentru suma de 192,7 milioane lei. Valoarea cumulată a contractelor câștigate de compania Van Oord Dredging and Marine Contractors BV se ridică la aproximativ 2,37 miliarde lei, echivalentul a 473 de milioane euro. Dacă mai adăugăm și proiectul de 73,3 milioane de euro câștigat în prima fază a proiectului, rezultă că olandezii de la Van Oord au semnat contracte de 546,3 milioane euro.

EXCLUSIV Lărgirea plajelor de pe litoralul românesc, un furt de peste 700 de milioane de euro. Proiectul de 850 de milioane de euro, supradimensionat de opt ori
Investigații

EXCLUSIV Lărgirea plajelor de pe litoralul românesc, un furt de peste 700 de milioane de euro. Proiectul de 850 de milioane de euro, supradimensionat de opt ori

Uniunea Europeană a alocat României în jur de 850 de milioane de euro pentru a stopa eroziunea costieră prin reabilitarea și extinderea plajelor de la Marea Neagră. Lărgirea plajelor, furt uriaș prin supradimensionare. Două treimi din bani, la olandezi Cei mai mulți bani au ajuns la compania olandeză Van Oord care a câștigat licitații de peste 2,73 miliarde lei, echivalentul a 546 milioane euro. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Plajele lărgite de pe litoralul românesc favorizează înecurile și infecțiile grave, arată prof. dr. Alfred Vespremeanu-Stroe (Universitatea București) Unul dintre contracte a fost câștigat în asociere cu o firmă controlată de un controversat afacerist trimis în judecată în două dosare de procurorii anticorupție pentru mai multe fapte de corupție, inclusiv dare de mită și spălare a banilor. Dar, de fiecare dată, omul de afaceri a scăpat, după ce judecătorii l-au achitat. Un contract de aproape șapte milioane de euro a ajuns și la o companie la care este acționar principal un oligarh rus inclus pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene după ce Rusia a invadat Ucraina. Citește și: EXCLUSIV Bani din extinderea plajelor românești susțin războiul lui Putin în Ucraina printr-un oligarh rus aflat pe listele de sancțiuni ale SUA și UE Prima fază, 544 de milioane de lei 544 milioane lei au fost alocate în primă fază pentru reabilitatea și extinderea plajelor românești. Cea mai mare sumă, adică peste 465 de milioane de lei, a fost alocată de Uniunea Europeană prin fondul de coeziune, restul de aproape 15% fiind contribuția statului român. Citește și: EXCLUSIV Invazia cancerului de război în Marea Neagră. Substanțele toxice din apele teritoriale românești, creșteri masive după invadarea Ucrainei de către ruși Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, din subordinea Apelor Române, a decis ca în primă fază să fie scoase la licitație cinci loturi de plajă: Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud și Eforie Nord. Primul program de stopare a eroziunii a fost finalizat în decembrie 2015 și a avut ca rezultat extinderea suprafeței plajelor cu 33 de hectare. Au mai fost reabilitate și construite diguri care ies din apă în lungime de 3.544 metri, în timp ce digurile construite sub apă au o lungime de 1.392 metri. A doua fază, semnată de Dăncilă Contractul de finanțare pentru faza a doua a proiectului "Reducerea Eroziunii Costiere" a fost semnat în noiembrie 2018 de premierul Viorica Dăncilă. Conform datelor oficiale de atunci, valoarea totală a noului proiect a fost estimată la 752 de milioane de euro. Bani pentru reabilitarea și extinderea plajelor din Edighiol și Periboina, faleza Constanței în zona Cazino, Agigea, Eforie, Costinești, Olimp, Jupiter-Neptun, Balta Mangalia – Venus – Aurora, Mangalia – Saturn, 2 Mai. La fel ca și în cazul primului program, 85% din fonduri pentru reabilitarea și extinderea plajelor au fost alocați de Uniunea Europeană prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014 – 2020, iar restul de 15% reprezintă cofinanțare de la bugetul de stat. Se estimează că România va avea la finalul lucrărilor un plus de 226 de hectare noi de plajă, de la Năvodari până la 2 Mai. "E un proiect 100% brutal, neadecvat și intruziv" Proiectul gigant de lărgire a plajelor este considerat de specialiști nu doar nenatural și dăunător, ci și supradimensionat în mod extrem. Astfel, potrivit unei declarații a prof. univ. dr. Alfred Vespremeanu-Stroe (Universitatea București) pentru DeFapt.ro, "E un proiect 100% brutal, neadecvat și intruziv, against the nature, și bineînțeles în contradicție cu practicile curente din Europa și din lumea civilizată. Nicăieri nu se mai intervine atât de brutal, cu o puzderie de diguri de piatră și beton, iar asta cel puțin din anii 1990; sunt multe țărmuri în care aceste sisteme hard (diguri construite în anii 1960-1980) au fost demantelate. Suntem complet în afara Europei cu ceea ce am făcut aici. Practic, ne fură marea cu proiectul ăsta, care transformă plajele în peisaje deșertice și țărmul într-o înlănțuire de diguri barbare (dese, foarte lungi) care sunt dispărute din planurile de amenajare a coastei de peste 30 de ani în lumea bună". Lărgirea plajelor, furt uriaș prin supradimensionare Profesorul Vespreanu-Stroe atrage atenția și asupra supradimensionării fără rost a proiectului. "Ținând cont că i) lățirea plajei ar fi trebuit să se limiteze în lungul coastei sudice la sub 1/2 din sectoarele incluse de ei în plan, ii) iar în profil transversal ar fi trebuit să fie o lățire medie de 50 m (care se adaugă la plajele existente, care au o lățime de ca 20-35 m), în loc de 150-200 m cât au supralățit ei, rezultă că actualul proiect este supradimensionat de cel puțin 6-8 ori față de ceea ce ar fi prevăzut un plan rațional și nature-friendly (cum se face peste tot în lume de decenii bune) care să răspundă necesităților reale. Spun cel puțin fiindcă plajele construite artificial sunt mai înalte cu circa 1 m decât profilul natural (mai exact 2,5-3 m above sea level, față de 1,5-2 m cât au în mod natural), ceea ce nu am mai luat în calcul în estimarea făcută.", a explicat Vespremeanu-Stroe pentru DeFapt.ro.

București: cel mai mare proiect pentru extinderea liniilor de tramvai, în dezbatere publică
Eveniment

București: cel mai mare proiect pentru extinderea liniilor de tramvai, în dezbatere publică

Cel mai mare proiect pentru extinderea liniilor de tramvai în București a intrat în dezbatere publică, anunță Asociația Metroul Ușor, pe Facebook. „PrimăriaCapitalei a publicat pe 13 iunie, pe website-ul oficial (urbanism.pmb.ro), documentele pentru inițierea etapei de #consultare publică a proiectului extinderii rețelei de tramvai pe #InelulMedian de sud-est. Etapa de inițiere se va încheia pe 28 iunie. Traseul supus dezbaterii este între Bd. Basarabia și Șos. Giurgiului, însumează circa 11km și străbate arterele Bd. Nicolae Grigorescu, Str. Iuliu Hațieganu, Șos. Vitan-Bârzești, Str. Serg. Ion Iriceanu, Str. Turnu Măgurele și Str. Luica. Traseul oglindește linia 41 din vestul Capitalei, aflată, de asemenea, pe inelul median”, se arată pe pagina de Facebook. Cel mai mare proiect pentru extinderea liniilor de tramvai „Este prima dată când #PMB pune pe tapet acest proiect de importanță strategică pentru #mobilitate. Este un proiect pentru care Asociația "Metrou Ușor" a militat constant în ultimii ani, astfel că salutăm demersurile oficiale și venim în sprijinul autorităților încă din prima etapă”, mai scrie Asociația Metroul Ușor. Această asociație are și o serie de propuneri: Menținerea suprafețelor verzi prin adoptarea soluției #greentrack (șine înierbate) acolo unde este posibil. Soluții personalizate pentru amplasarea șinelor, în raport cu trama stradală specifică fiecărui tronson în parte, astfel încât tramvaiul să beneficieze în totalitate de culoar dedicat și să nu fie blocat în #trafic. Pasaje directe de corespondență între peronale tramvaiului și stațiile de metrou, la Apărătorii Patriei și Titan, implementând modelul de succes de pe linia41, de la Crângași și Parc Drumul Taberei. Realizarea de racorduri strategice (macazuri) între liniile de tramvai În ianuarie, primăria Capitalei a atribuit patru contracte pentru studiile de fezabilitate pentru extinderea cu 15 km a rețelei de tramvaie din București, potrivit unui anunț al primarului Nicușor Dan. O linie nouă de tramvai ar urma să traverseze Piața Unirii. Citește și: Penalul specialist în furaje pus de Ciolacu vicepremier a luat anul trecut peste 250.000 lei de la EximBank. Marian Neacșu nu are nici o legătură profesională cu activitatea bancară Lotul 2 urma să facă legătura dintre liniile de tramvai din zona de sud-est și cele din nord-est, prin extinderea liniei de tramvai cu aproximativ 10,8 kilometri, între Bd. Chișinău şi str. Alexandru Anghel prin Bd. Nicolae Grigorescu – Str. Iuliu Hațieganu – Șos. Vitan-Bârzeşti – Str. Sergent Ion Iriceanu – Str. Turnu Măgurele – Str. Luică. Acest studiu de fezabilitate a fost atribuit companiei METROUL S.A., cu o valoare de 3.977.000 lei fără TVA, iar termenul de elaborare era de 9 luni.

Auchan nu numai că nu pleacă din Rusia, dar își mai deschide un magazin cu 900 de produse (din care 90%, producție proprie)
Internațional

Auchan nu numai că nu pleacă din Rusia, dar își mai deschide un magazin cu 900 de produse (din care 90%, producție proprie)

Auchan, un nou magazin în Rusia. Retailerul francez Auchan intenţionează să deschidă un nou magazin în Rusia în care să vândă aproape exclusiv produse marca proprie, în condiţiile în care multe companii occidentale au ieşit de pe piaţa rusă după invadarea Ucrainei. Auchan, un nou magazin în Rusia Auchan Retail Russia a informat că noul magazin "My Auchan" va oferi un sortiment de aproximativ 900 produse, din care 90% vor fi produse alimentare marca proprie Auchan. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Decizia Auchan de a-şi menţine prezenţa în Rusia a determinat Ucraina să ceară boicotarea lanţului francez de magazine. Auchan susţine că principala sa misiune în Rusia este de a aproviziona populaţia cu produse de calitate la preţuri accesibile. Citește și: Lidl România, după amenzi de 7,3 milioane de lei și 38 de magazine închise: „Nu putem da curs solicitării” de a explica de ce. Lidl, cifră de afaceri de trei miliarde de euro și profit de 200 de milioane euro anual în România Auchan are aproximativ 30.000 de angajaţi, 231 de magazine şi afaceri online în Rusia.

Ministrul austriac de Interne se opune oricărei extinderi a spațiului Schengen: „Sistemul nu funcționează”
Eveniment

Ministrul austriac de Interne se opune oricărei extinderi a spațiului Schengen: „Sistemul nu funcționează”

Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, se opune oricărei extinderi a spațiului Schengen: „Sistemul nu funcționează”, a spus el. Karner face parte din Österreichische Volkspartei, un partid conservator, creștin, de dreapta. În Parlamentul European, acest partid este afiliat Popularilor Europeni, din care face parte și PNL. Ministrul austriac de Interne se opune oricărei extinderi a spațiului Schengen „Austria nu va fi de acord cu extinderea Schengen. «Sistemul este disfuncțional», a declarat vineri ministrul de Interne Gerhard Karner (ÖVP) în Ö1 „Mittagsjournal”. Până acum, 100.000 de migranți au fost reținuți și «ca țară fără ieșire la mare». «75.000 dintre ei nu sunt înregistrați. Austria face acest lucru pentru că este în joc și securitatea oamenilor din această țară». Dacă un sistem nu funcționează, nu poate fi făcut și mai mare, a subliniat Karner”, potrivit ziarului austriac Der Standard, care, la rândul său, citează APA, agenția austriacă de presă. Daher "gibt es hier von mir als Innenminister, verantwortlich für die Sicherheit, ein klares Nein", erklärte Gerhard Karner (ÖVP) zur Schengen-Erweiterung im Ö1-"Mittagsjournal". https://t.co/jz1T0yWcll— Kleine Zeitung (@kleinezeitung) November 18, 2022 „Prin urmare, «există un nu clar din partea mea, ca ministru de Interne, responsabil cu securitatea», a spus Karner la emisiunea radio ORF. Pentru Karner, protecția frontierelor externe a eșuat, motiv pentru care tot mai multe țări europene se bazează pe frontierele lor naționale pentru a o controla (...). Pe lângă Austria, de exemplu, Germania, Franța, Republica Cehă, Danemarca, Suedia și Norvegia, țară din afara UE, care este membră a Acordului Schengen, ar efectua controale la frontierele interne”, mai arată Der Standard. Austrian Interior Minister Gerhard Karner has decided to extend temporary controls on the borders with Hungary, Slovakia and Slovenia. This was reported by the Austrian pic.twitter.com/haAmjyT6im— Event World (@jouhari_sam) November 11, 2022 Săptămâna aceasta, Comisia Europeană s-a pronunțat în favoarea extinderii spațiului Schengen fără controale pentru a include Bulgaria, Croația și România. Votul decisiv ar trebui să aibă loc la Bruxelles pe 8 decembrie și este necesară unanimitatea. Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan a declarat joi, în emisiunea Audiență Națională, la DigiFM, că România are cele mai mari șase de până acum să fie acceptată în spațiul Schengen, în luna decembrie. Totuși, dacă acest lucru nu se va întâmpla, procedura ar fi reluată de la început, iar perioada de așteptare ar fi de cel puțin doi ani. „Ar fi o problemă de funcționalitate a Europei” spune europarlamentarul. Citește și: Îmbrățișări pasionale în altar: un ucenic al preotului bătăuș de femei Calistrat îmbrățișează tinere și chiar fetițe în biserică la slujbă

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră