vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: estonia

36 articole
Internațional

Analiza informațiilor militare estoniene: nu sunt semne de pace în Ucraina, 350 ruși morți/zi

Analiza informațiilor militare estoniene apreciază că nu sunt semne de pace în Ucraina și arată că Rusia pierde, în medie, zilnic, 350 de militari, care sunt uciși. În noiembrie, Rusia a capturat circa 430 de kilometri pătrați de teritoriu ucrainean la un cost de circa 22 militari uciși la fiecare kilometru pătrat capturat.  Citește și: Două sondaje publicate azi o dau pe Anca Alexandrescu la 19%, în marja de eroare față de locul II Pe baza luptelor, nu există niciun motiv să credem că pacea în Ucraina este mai aproape decât era acum o lună, a declarat colonelul Ants Kiviselg, șeful Centrului de Informații (Intelligence) al Forțelor de Apărare din Estonia. Analiza informațiilor militare estoniene: nu sunt semne de pace în Ucraina „Rusia continuă atacurile aeriene zilnice pe teritoriul ucrainean, vizând în principal infrastructura civilă, cu scopul de a face sezonul rece cât mai dificil posibil pentru ucraineni și, astfel, de a exercita indirect presiune asupra unităților de pe linia frontului, a subliniat el. «În același timp, ucrainenii au efectuat cu succes atacuri cu drone în adâncul Federației Ruse. Au reușit să pătrundă în inima Rusiei și să atace centrala termică Shatura din regiunea Moscovei, care asigură atât încălzirea, cât și energia electrică pentru capitala rusă», a spus Kiviselg. În plus, forțele armate ucrainene au lovit cu succes ținte strategice rusești în Taganrog, în regiunea Rostov, unde au fost atacate facilități de reparații de aeronave și de fabricare de drone, a spus colonelul. «Ca urmare, atacurile reușite asupra unor astfel de facilități sunt chiar mai dăunătoare pentru forțele aeriene ruse decât scoaterea din funcțiune a uneia sau a două aeronave individuale», a declarat Kiviselg în cadrul conferinței de presă”, scrie news.err.ee.  Potrivit structurii de informații militare a Estoniei, în noiembrie au fost 10.500 de militari ruși uciși în Ucraina. Luând în calcul o rată de doi răniți la un mort, Rusia a pierdut circa 30.000 de militari în această lună. Însă Ucraina este într-o situația dificilă la Kupiansk și Pokrovsk. „Forțele ucrainene sunt încă prezente în Pokrovsk și desfășoară așa-numitele contraofensive locale. Încă se joacă acolo un joc de-a șoarecele și pisica”, a spus Kiviselg.  De asemenea, nu există rapoarte privind căderea completă a orașului Kupiansk, situat la nord, deși așezarea rămâne sub presiune semnificativă din partea forțelor ruse, la fel ca și Huliaipole, situat la aproximativ 100 de kilometri sud-vest de Pokrovsk. ISW: O victorie militară a Rusiei în Ucraina nu este inevitabilă Acum două zile, o analiză a Institului pentru Studiul Războiului, ISW, aprecia că „datele privind ritmul de avansare al forțelor ruse indică faptul că o victorie militară a Rusiei în Ucraina nu este inevitabilă, iar o cucerire rapidă de către Rusia a restului regiunii Donețk nu este iminentă”.  „Forțele ruse au acordat prioritate finalizării capturării orașelor Pokrovsk și Myrnohrad, dar au avansat lent, deoarece forțele ucrainene au reușit să încetinească ritmul avansului rus în Pokrovsk. Forțele ruse au intrat pentru prima dată în Pokrovsk pe 31 iulie și au avansat în medie cu 0,12 kilometri pe zi în Pokrovsk între 31 iulie și 26 noiembrie. Forțele ruse nu au capturat Pokrovsk – un oraș cu o suprafață de 11,5 mile pătrate – în ciuda faptului că au operat în interiorul orașului timp de peste 118 zile. ISW a observat doar dovezi care să indice că forțele ruse au consolidat avansul în 66% din Pokrovsk până la 26 noiembrie, un procentaj scăzut având în vedere timpul și forța de muncă (elemente ale cel puțin două armate combinate) pe care Rusia le-a dedicat acestui efort. Ritmul de avans al rușilor pe tot teatrul de operațiuni s-a intensificat după summitul din Alaska din 15 august, forțele ruse avansând în medie cu 9,3 km pătrați pe zi pe tot teatrul de operațiuni, între 15 august și 20 noiembrie, dar aceste avansuri sunt încă limitate la viteza de mers pe jos. Forțele ruse ar putea cuceri restul regiunii Donețk controlate de ucraineni până în august 2027, presupunând un ritm constant de avans al rușilor”, arată ISW.

Analiza informațiilor militare estoniene: nu sunt semne de pace în Ucraina Foto: X/Twitter Arminform Ucraina
Indicele competitivității fiscale: Estonia, care are cotă unică de impozitare, este pe locul I Foto: Visit Estonia
Economie

Indicele competitivității fiscale: Estonia, care are cotă unică de impozitare, este pe locul I

Indicele competitivității fiscale 2025: Estonia, care are cotă unică de impozitare, este pe locul I pentru al 12-lea an consecutiv. Indicele este alcătuit de Tax Foundation, un think tank din Washington DC, și face un clasament doar pentru statele membre ale OECD, deci situația României nu este evaluată. Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” Indicele competitivității fiscale: Estonia, care are cotă unică de impozitare, este pe locul I Letonia este pe locul II în clasament, Lituania - locul cinci, iar Ungaria - care de asemeena are cotă unică - este pe locul nouă, o ușoară cădere față de 2024. Statele OECD cu cele mai proaste sisteme fiscale - care afectează competitivitatea lor - sunt Franța și Italia. Tax Foundation scrie că Franța și-a înrăutățit situația, crescând rata impozitului pe profit.  Cum explică Tax Foundation prezența pe primul loc al Estoniei: „În primul rând, are o rată de impozitare de 22% asupra veniturilor corporative, care se aplică numai profiturilor distribuite. În al doilea rând, are un impozit fix (Nota red: cotă unică) de 22% asupra veniturilor individuale, care nu se aplică veniturilor personale din dividende. În al treilea rând, impozitul pe proprietate se aplică numai valorii terenurilor, și nu valorii bunurilor imobiliare sau a capitalului. În cele din urmă, are un sistem fiscal teritorial care scutește 100% din profiturile din străinătate obținute de societățile naționale de la impozitarea internă, cu puține restricții”.  Letonia, care este locul II în clasament, „a adoptat recent sistemul estonian de impozitare a societăților comerciale, dispune, de asemenea, de un sistem relativ eficient de impozitare a veniturilor din muncă”, arată Tax Foundation.  De ce este Lituania pe locul cinci? „Rata impozitului pe profit în Lituania este de 16%, cu mult sub media OCDE de 24,2%. Impozitele pe muncă în Lituania sunt mai mici decât media, ceea ce permite guvernului să obțină venituri din impozitele pe salarii cu foarte puține distorsiuni”, arată Tax Foundation.  Ungaria a căzut de pe locul șapte, în 2024, pe nouă, în 2025. Tax Foundation arată că are un TVA foarte mare, de 27%, acesta fiind una din slăbiciunile sistemului de taxare. Însă: „Ungaria are cea mai mică rată de impozitare a societăților comerciale din OCDE, de 9%. Venitul personal este impozitat cu o rată fixă de 15%”.  De ce Franța este pe ultimul loc „Franța are cel mai puțin competitiv sistem fiscal din OCDE. Are cea mai mare rată maximă a impozitului pe profit din OCDE, de 36,13 %, incluzând multiple suprataxe și impozite distorsionante pe producție. De asemenea, aplică multiple impozite distorsionante pe proprietate, cu taxe separate pe proprietăți imobiliare, active bancare și tranzacții financiare, pe lângă un impozit pe avere aplicat bunurilor imobiliare”, se arată în clasament.  Italia este pe penultimul loc. Locurile 33-36 sunt ocupate de: Portugalia, Spania, Polonia și Columbia.  „Un cod fiscal competitiv este unul care menține rate marginale de impozitare scăzute. În lumea globalizată de astăzi, capitalul este extrem de mobil. Companiile pot alege să investească în orice număr de țări din întreaga lume pentru a găsi cea mai mare rată de rentabilitate. Acest lucru înseamnă că companiile vor căuta țări cu rate de impozitare mai mici asupra investițiilor pentru a-și maximiza rata de rentabilitate după impozitare. Dacă rata de impozitare a unei țări este prea mare, aceasta va determina investițiile să se îndrepte către alte țări, ceea ce va duce la o creștere economică mai lentă. În plus, ratele marginale de impozitare ridicate pot împiedica investițiile interne și pot duce la evitarea impozitelor”, scrie Tax Foundation.   

Rusia, incursiuni repetate în spațiul NATO (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia, din ce în ce mai agresivă cu țările NATO: după Polonia și România, a venit rândul Estoniei

Rusia, incursiuni repetate în spațiul NATO. În ultimele săptămâni, Rusia a intensificat provocările aeriene împotriva țărilor NATO de pe flancul estic. După incidentele cu drone rusești intrate în spațiul României, al celor doborâte în Polonia, a venit rândul Estoniei să fie vizată. Rusia, incursiuni repetate în spațiul NATO Trei avioane de vânătoare MiG-31 au pătruns vineri în spațiul aerian estonian, zburând aproximativ 12 minute deasupra insulei Vaindloo, înainte de a fi interceptate de avioane F-35 din misiunea NATO de poliție aeriană. Citește și: ANALIZĂ De ce aproape nimeni nu vrea alegeri la București: conflicte mocnite în partide, risc să câștige suveraniștii lui Georgescu Prim-ministrul estonian Kristen Michal a catalogat incidentul drept „total inacceptabil” și a anunțat că Tallinn va solicita consultări în cadrul NATO prin activarea articolului 4 al Tratatului Atlantic. Această prevedere obligă aliații să se consulte atunci când un stat membru consideră că securitatea sa este amenințată. Reacția NATO Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a salutat reacția rapidă a Alianței. Rutte a subliniat că răspunsul a fost „decisiv”, demonstrând solidaritatea statelor membre. Strategia hibridă a Kremlinului: drone și dezinformare Incursiunea din Estonia vine după un alt episod grav petrecut în Polonia, unde, în noaptea de 9 spre 10 septembrie, între 19 și 21 de drone rusești au încălcat spațiul aerian polonez. În paralel, Kremlinul a lansat o campanie masivă de dezinformare, menită să inducă neîncredere în instituțiile democratice și să alimenteze tensiuni anti-ucrainene. Potrivit oficialilor polonezi, volumul dezinformării online s-a triplat imediat după atac, iar conturile false și canalele de propagandă au răspândit narațiuni menite să submineze sprijinul pentru Kiev și pentru NATO. Ucraina denunță escaladarea Autoritățile de la Kiev au reacționat ferm, calificând incidentele drept „o nouă escaladare” din partea Moscovei. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiga, a avertizat că Rusia va deveni „și mai agresivă” dacă nu primește un răspuns puternic, în timp ce președintele Volodimir Zelenski a vorbit despre o „campanie sistematică a Rusiei împotriva Europei și a NATO”. Acesta a cerut „măsuri ferme” pentru a contracara amenințările și pentru a preveni destabilizarea regiunii. Moscova neagă, dar tensiunea crește Ministerul rus al Apărării a negat orice încălcare a spațiului aerian estonian, susținând că aeronavele sale au survolat „apele neutre” și au respectat regulile internaționale. Totuși, autoritățile estoniene și NATO au confirmat pătrunderea neautorizată, ceea ce amplifică tensiunile deja ridicate de pe flancul estic. În acest context, sprijinul pentru Ucraina, întărirea apărării NATO și combaterea dezinformării devin piloni esențiali pentru securitatea europeană.

Nava rusească depistată în apele Estoniei (sursa: news.err.ee)
Internațional

Rusia testează răbdarea flancului estic NATO: un vas rusesc pătrunde ilegal în apele Estoniei

Nava rusească depistată în apele Estoniei. Ministerul de Externe al Estoniei a anunțat luni că a convocat oficial reprezentantul diplomatic al Rusiei la Tallinn, după ce un vas rusesc a pătruns ilegal în apele teritoriale ale țării baltice. Nava rusească depistată în apele Estoniei Potrivit armatei estone, o navă neautorizată a poliției de frontieră a Rusiei a pătruns sâmbătă în apele teritoriale estone, înaintând aproximativ 500 de metri. Citește și: Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă Incidentul reprezintă prima încălcare maritimă a frontierei din partea Rusiei în 2024. "O încălcare gravă și inacceptabilă" Ministrul de Externe Margus Tsahkna a declarat, pe platforma X, că însărcinatul cu afaceri rus a fost convocat pentru a i se înmâna o notă oficială de protest, denunțând „o încălcare gravă și inacceptabilă a frontierei maritime”. Conform legislației estone, navele de război străine pot naviga în mod pașnic prin apele teritoriale ale țării doar cu condiția de a notifica Ministerul de Externe cu cel puțin 48 de ore înainte. Armata estonă a precizat că în acest caz nava rusă nu a transmis nicio notificare. Frontieră aeriană, încălcată în mai Nu este primul incident de acest fel în 2024. În luna mai, un avion de luptă rusesc a încălcat spațiul aerian al Estoniei, conform autorităților de la Tallinn. Relații diplomatice tensionate între Estonia și Rusia Tensiunile dintre Estonia și Rusia s-au agravat după începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022. Estonia este un susținător ferm al Kievului și membru activ al Uniunii Europene și NATO. Din 7 februarie 2023, Rusia nu mai are ambasador la Tallinn, după ce Estonia a decis expulzarea acestuia, ca reacție la decizia Moscovei de a reduce nivelul reprezentării diplomatice a Estoniei în Rusia.

Estonia părăsește tratatul privind minele antipersonal (sursa: vm.ee)
Internațional

De teama Rusiei, Estonia se dotează cu mine antipersonal, retrăgându-se din Convenția de la Ottawa

Estonia părăsește tratatul privind minele antipersonal. Ministerul de Externe de la Tallinn a anunțat vineri seara că a notificat oficial Organizația Națiunilor Unite (ONU) cu privire la retragerea Estoniei din convenția internațională care interzice folosirea minelor antipersonal. Decizia vizează sporirea capacității de apărare a țării în fața amenințării reprezentate de Rusia, în contextul războiului din Ucraina. Estonia părăsește tratatul privind minele antipersonal Retragerea din tratatul cunoscut drept Convenția de la Ottawa va deveni efectivă în termen de șase luni de la notificarea transmisă ONU. Citește și: EXCLUSIV Șefii DNA și ai Parchetului General nu vor să fie schimbați și cheamă procurorii să-i apere. Nicușor Dan a spus că nu este mulțumit de ei Estonia susține că are nevoie de mai multă flexibilitate pentru a-și consolida granițele și securitatea națională. Sprijin regional pentru renunțarea la tratat Parlamentele celor trei state baltice – Estonia, Letonia și Lituania – precum și cel al Finlandei au aprobat deja măsura de retragere din convenție. În Polonia, camera inferioară a parlamentului a adoptat o inițiativă similară, care urmează să fie votată și în Senat.

Prințul William vizitează soldații din Estonia (sursa: X/The Prince and Princess of Wales)
Internațional

Prințul William, pe tanc în Estonia, la o misiune a trupelor britanice cu atribuții NATO

Prințul William vizitează soldații din Estonia. Prințul de Wales, William, a efectuat o vizită oficială în Estonia pentru a consolida legăturile dintre Regatul Unit și aliatul său NATO și pentru a sprijini trupele britanice staționate în această țară. În cadrul vizitei, el a participat la exerciții militare, inclusiv la bordul unui tanc Challenger 2, și a discutat cu soldații britanici desfășurați în regiune. Prințul William vizitează soldații din Estonia În timpul vizitei la baza militară Tapa, situată la aproximativ 160 km de granița cu Rusia, Prințul William a purtat uniformă militară de camuflaj, cască de protecție și ochelari, urcându-se în turelă pe locul comandantului unui tanc Challenger 2. Citește și: PSD, profeții apocaliptice dacă nu câștigă Antonescu: România, în criză, Ciolacu - alungat El a fost implicat într-un exercițiu tactic, în care soldații Mercian au simulat pătrunderea într-o tranșee inamică pentru „capturarea unei ținte de mare valoare”. Ulterior, William s-a mutat într-un vehicul de luptă Warrior, de unde a putut observa trupele desfășurând un exercițiu cu mitraliere, grenade fumigene și drone de supraveghere. "De fapt, granița rusă aflându-se la doar câteva sute de mile de aici... se simte că este mai mult un mediu operațional decât un simplu antrenament", a declarat Prințul William în timpul vizitei. Regatul Unit, cea mai mare desfășurare de trupe în Estonia Vizita Prințului William a pus accentul pe sprijinul Marii Britanii pentru Estonia și pe angajamentul NATO în regiune. Trupele britanice conduc un grup de luptă tactic în Estonia, iar cei 900 de militari prezenți constituie cea mai mare desfășurare permanentă a forțelor Regatului Unit în afara granițelor sale. Forțele britanice din Estonia și Polonia fac parte din operațiunea Cabrit, o contribuție a Regatului Unit la forțele NATO avansate din regiune. Această prezență militară este considerată esențială pentru descurajarea unei posibile agresiuni rusești, mai ales în contextul războiului din Ucraina. Testarea vehiculelor militare Pe lângă participarea la exercițiile militare, Prințul William a testat un vehicul de artilerie Archer, conducându-l cu viteză, și a interacționat cu trupele britanice. Într-un moment mai relaxat, el s-a alăturat soldaților la un joc de biliard și a fost provocat să participe la un meci de fotbal de masă „Blues vs Villa” de către sergentul major WO2 Daniel Hutton. Locotenent-colonelul Grant Brown, comandantul grupului de luptă Mercian, a salutat vizita Prințului de Wales, subliniind importanța acesteia pentru moralul trupelor. "Este minunat din punctul de vedere al soldaților noștri să îl vadă pe prinț și să știe că este interesat de ceea ce facem noi. Și, în mod clar, aceasta ne crește profilul, ceea ce este excelent pentru recrutare și menținerea personalului", a declarat Brown.

Analiza spionilor estonieni: Rusia nu trebuie lăsată să dicteze pacea în Ucraina
Internațional

Analiza spionilor estonieni: Rusia nu trebuie lăsată să dicteze pacea în Ucraina

Analiza spionilor estonieni, „Securitatea Internațională și Estonia - 2025”, apreciază că „pentru securitatea lumii libere, Rusia nu trebuie lăsată să dicteze pacea în Ucraina”. În analiză, nu există aproape nici o referire la Statele Unite, exceptând avertismentul că China comunistă ar privi o înfrângere a Ucrainei ca pe o victorie a „principalului rival”, SUA.  Citește și: Susținătorul lui Georgescu, săltat de Poliție după ce a amenințat cu moartea familia lui Bolojan „Pentru a proteja viitorul Ucrainei și securitatea lumii libere, este esențial ca Rusia să nu dicteze condițiile de încheiere a conflictului. Nu există niciun motiv să credem că Putin și-a abandonat ambițiile maximaliste, inclusiv cererea de retragere a prezenței militare a NATO prezența militară a NATO la granițele sale din 1997, ceea ce face cu atât mai vital ca Rusia să dea Ucrainei o lecție dureroasă”, se afirmă în analiza serviciului estonian de spionaj.  Analiza spionilor estonieni Care sunt principalele concluzii ale acestui serviciu: Anul trecut Moldova a fost ținta unei masive campanii rusești de influență. Rusia și-a atins, din păcate, parțial obiectivele: referendumul pentru aderarea la UE a trecut la limită, iar Alexandr Stoianoglo a obținut un număr consistent de voturi, deși fusese lansat doar cu șase luni înainte. Campania rusă de influențare a alegerilor a fost una din cele mai sofisticate și probabil va continua și în 2025. „Mii de persoane au fost implicate, folosind instrumente precum platformele de social media (Telegram și TikTok), pliante și emisiuni de televiziune tradiționale. Alegătorii au fost bombardați cu donații în numerar” „China ajută Rusia în războiul dronelor, oferind o cale prin care componentele occidentale ajung la agresor. China critică sancțiunile internaționale împotriva Rusiei, aprobând tacit sprijinindu-și cetățenii și companiile care fac afaceri cu Rusia” „În timp ce retorica Kremlinului privind armele nucleare este energică, acțiunile sale nu reflectă aceste amenințări amenințătoare. Este foarte puțin probabil ca Rusia să folosească arme nucleare în războiul împotriva Ucrainei,dar observând modul în care factorul frică a reținut Occidentul până acum,  Rusia îl exploatează la maximum. Războiul din Ucraina ar fi putut fi încheiat cu ceva timp în urmă dacă Occidentul ar fi văzut bluful Rusiei” Emiratele Arabe Unite au devenit un hub pentru afacerile Rusiei „În cazul în care războiul în Ucraina se încheie favorabil Rusiei sau dacă ostilitățile sunt înghețate, este aproape sigur că unități militare rusești vor staționa permanent de-a lungul granițelor Estoniei în în număr mai mare decât înainte de 24 februarie 2022. Rusia s-a angajat să dezvolte tehnologia dronelor și integrarea extensivă în forțele sale armate” Nu există nici o referire la România în raportul de 90 de pagini. 

Estonia cere creșterea bugetelor de apărare (sursa: Facebook/Kristen Michal)
Internațional

Estonia cere creșterea bugetelor de apărare

Estonia cere creșterea bugetelor de apărare. Premierul Estoniei, Kristen Michal, a îndemnat marți țările aliate din cadrul NATO să își majoreze bugetele de apărare la cel puțin 2,5% din Produsul Intern Brut (PIB) înainte de summitul NATO din 2025, care va avea loc la Haga. Declarațiile sale vin în contextul provocărilor de securitate tot mai mari din Europa. Estonia cere creșterea bugetelor de apărare După o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, la Tallinn, premierul estonian a subliniat că obiectivul actual, ca fiecare membru NATO să aloce cel puțin 2% din PIB pentru apărare, nu mai reflectă "realitatea situației actuale privind securitatea". Citește și: Becali recunoaște că a fost infiltrat de Viorel Hrebenciuc în AUR ca să-l ajute pe Simion să intre în turul II Michal a sugerat că un buget mai mare de apărare ar trebui să devină un obiectiv comun pentru toate statele membre NATO. Semnal pentru oponenți și aliați Michal a declarat că fiecare aliat ar trebui să cheltuiască cel puțin 2,5% din PIB pentru apărare, subliniind că acest efort suplimentar ar transmite un mesaj puternic atât oponenților, cât și partenerilor din NATO. Potrivit premierului, acest pas ar demonstra că "hotărârea noastră nu ar trebui pusă la încercare", întărind astfel poziția alianței în fața amenințărilor. Amenințarea Rusiei și poziția Estoniei Estonia, care se învecinează cu Rusia, resimte o amenințare crescută de la începutul invaziei ruse în Ucraina, declanșată în urmă cu peste doi ani și jumătate. În acest context, Estonia a alocat în 2023 un buget de 3,4% din PIB pentru apărare, depășind cu mult ținta curentă stabilită de NATO. Premierul Kristen Michal consideră că un efort similar din partea tuturor statelor membre ar consolida securitatea colectivă a alianței.

România, țara din UE cu cel mai mic procent al cetățenilor care au interacționat online cu autoritățile Foto: PSD Câmpia Turzii
Economie

Cel mai mic procent cetățenilor interacționat online cu autoritățile

România este țara din UE cu cel mai mic procent al cetățenilor care au interacționat online cu autoritățile, arată Eurostat. Potrivit Eurostat, doar 23% din cetățenii români au folosit în 2023 site-urile sau apps-urile autorităților, media UE fiind de 69%. Chiar și Bulgaria are un procent mai mare de cetățeni care au interacționat astfel, online, cu autoritățile - 30%. Citește și: Șeful investițiilor de la Metrou este un fost muncitor necalificat și „meseriaș tunel”, dar nepot de lider sindical Cel mai mic procent al cetățenilor care au interacționat online cu autoritățile „În 2023, 69% dintre cetățenii UE cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani au utilizat un site web sau o aplicație a unei autorități publice în ultimele 12 luni. Ponderea a variat foarte mult între țările UE, cu cele mai mari cote înregistrate în Danemarca (98%), Finlanda, Țările de Jos și Suedia (toate 95%). În schimb, cele mai scăzute procente au fost înregistrate în România (23%), Bulgaria (30%) și Germania (58%)”, arată Eurostat. Puțin sub 90% din estonieni își gestionează relația cu statul prin internet. „O analiză mai detaliată a diferitelor activități de e-guvernare arată că, în 2023, 42% dintre persoane au utilizat serviciile de e-guvernare în ultimele 12 luni pentru a obține informații despre servicii, beneficii, legi, ore de funcționare sau altele similare. Acestea au fost urmate de descărcarea sau tipărirea de formulare oficiale (40 %), accesarea de informații personale (39 %) și stabilirea unei întâlniri sau rezervări și primirea de comunicări sau documente oficiale (37 %). Ponderea persoanelor care au depus declarații fiscale online a fost ceva mai mică, de 29%. În mod similar, cifrele pentru accesarea bazelor de date sau a registrelor publice au fost de 19%, în timp ce 18% dintre persoane au solicitat online documente sau certificate oficiale și 17% au solicitat beneficii sau drepturi”, mai explică Eurostat. Citește și: Băsescu: „Cel mai echipat pentru funcția de președinte este Ciucă”

România, cea mai mică rată de absorbție a fondurilor de coeziune Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

România, cea mai mică rată de absorbție a fondurilor de coeziune

România are, după Bulgaria, cea mai mică rată de absorbție a fondurilor de coeziune, alocate pentru perioada 2014-2020, pe cap de locuitor din Europa de Est, arată un document al Consiliului Fiscal. Estonia, de exemplu, are o rată de absorbție cu 250% mai mare decât România. Citește și: Încă o petradă aruncată de Rafila: cheamă niște ONG-uri din străinătate să facă „audit” la spitalul Pantelimon Însă Consiliul Fiscal arată că rata de absorbție a fondurilor de coeziune pentru exercițiul financiar 2021-2027 era zero la mijlocul lunii iunie 2027. România, cea mai mică rată de absorbție a fondurilor de coeziune „Marea majoritate a acestor state (inclusiv România) au primit pentru perioada 2014-2020 alocări de fonduri structurale și de coeziune mai mari în comparație cu exercițiul financiar anterior, excepțiile fiind reprezentate de Cehia (22,7 mld. euro față de 26,5 mld. euro), Slovenia (3,3 mld. euro față de 4,1 mld. euro) și Ungaria (22,5 mld. euro față de 24,9 mld. euro). Este de menționat cazul Letoniei, care, în urma alocărilor suplimentare din anul 2021 pentru exercițiul financiar 2014-202081, a depășit alocările din exercițiul multianual precedent (4,6 mld. euro față de 4,5 mld. euro). Pe de altă parte, raportând alocările primite la numărul de locuitori, România se poziționează pe penultimul loc, cu aproximativ 1.207 euro/locuitor, devansând doar Bulgaria (1.094 euro/locuitor). La polul opus, 8 dintre cele 11 state analizate au alocări de peste 2.000 euro/locuitor, cele mai ridicate valori fiind înregistrate de Estonia (2.814 euro/locuitor) și Slovacia (2.638 euro/locuitor)”, arată Consiliul Fiscal. Însă această instituție scrie că este „mai mult decât problematic” faptul că rata de absorbție a fondurilor de coeziune alocate pentru perioada 2021-2027 era, la final de iunie 2024, zero: „Alocările din Fondurile Structurale și de Coeziune (FSC) se ridică la 31 mld. euro (din care 1,4 mld. euro avansuri), mai mult decât problematic și de natură să îngrijoreze la maximum autoritățile din România fiind faptul că la jumătatea exercițiului financiar, la finele lunii iunie 2024, potrivit datelor Ministerului Finanțelor, gradul de absorbție a acestor fonduri (exclusiv avansuri) era 0,00!”.

Premierul Estoniei, Kaja Kallas, îl susține pe Mark Rutte pentru șefia NATO Foto: Facebook
Eveniment

Premierul Estoniei îl susține pe Mark Rutte

Premierul Estoniei, Kaja Kallas, anunță că îl susține pe Mark Rutte pentru șefia NATO. Potrivit unei evaluări a publicației De Telegraaf sunt 28 de țări din alianță care ar susține candidatura lui Rutte. Citește și: ANALIZĂ NATO arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea de când PSD a ajuns la putere. Plus: România cheltuie mult pentru plata militarilor, puțin pentru înzestrare Kallas a declarat, în noiembrie 2023, că ar fi interesată de poziția de secretar general al NATO, dar ulterior a renunțat. În 2023, Estonia a alocat 2,89% din PIB pentru Apărare, în timp ce România a cheltuit 1,6%, în pofida deciziilor CSAT, care prevedeau un minim de 2%. În plus, din bugetul Apărării, România a consumat aproape 60% pentru personal, Estonia - doar 22,9%. Premierul Estoniei îl susține pe Mark Rutte „Pentru o #NATO puternică, trebuie să avem o viziune clară asupra Rusiei, să creștem disuasiunea și cheltuielile de apărare, să sprijinim aderarea Ucrainei și echilibrul geografic. Am discutat în profunzime acest aspect cu @markrutte și el se angajează să respecte aceste priorități. Estonia îl poate susține pentru funcția de secretar general al NATO”, a scris Kallas pe Twitter. For a strong #NATO, we need to be clear-eyed on Russia, boost deterrence and defence spending, back Ukraine's membership, and geographic balance.I have discussed this in depth with @markrutte and he commits to these priorities. Estonia can back him for NATO's Secretary General.— Kaja Kallas (@kajakallas) April 2, 2024 Ambasadoarea americană la NATO, Julianne Smith, a afirmat că speră ca statele membre să poată lua o decizie cu privire la succesorul șefului NATO, Jens Stoltenberg, „în următoarele săptămâni”, a relatat publicația olandeză De Telegraaf. „În culise se aude de ceva vreme că președintele României nu are nicio șansă. România ar putea avea o șansă la un alt post de conducere în NATO sau UE. Rezistența Ungariei față de Rutte, în special, este văzută ca o problemă. Dar Budapesta și-a schimbat poziția de multe ori în trecut, de obicei în schimbul a altceva”, se afirmă în articolul publicat azi. Citește și: EXCLUSIV Soția șefului masoneriei române, protejată de procurori, acuză mama băiețelului mort după ce Laura Bălănescu l-a operat la Sanador. Ancheta, în lucru de peste cinci ani Potrivit acestei publicații, ambasadoarea Smith a reconfirmat susținerea SUA pentru Rutte.

Cine este Kaja Kallas, premierul eston pe care Putin vrea să-l aresteze Foto: X/Twitter
Internațional

Cine este Kaja Kallas, premierul pe care Putin vrea să-l aresteze

Cine este Kaja Kallas, premierul eston pe care Putin vrea să-l aresteze: lider al unui partid liberal, susținătoare fermă a Ucrainei și potențial candidat pentru postul de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, pozție deținută acum de Josep Borrell. Numele ei a apărut și pe lista potențialilor succesori ai lui Jens Stoltenberg în funcția de secretar general al NATO. Susținere masivă pentru Ucraina Kallas a devenit celebră în spațiul internațional prin pozițiile ei ferme de susținere a Ucrainei, după agresiunea neprovocată a Rusiei. Ea vorbește patru limbi: estonă, rusă, franceză și engleză. Estonia a oferit asistență militară Ucrainei în valoare de aproape 500 de milioane de euro, adică mai mult de 1,4% din PIB, arată ministerul de Externe al acestei țări. Printre donații s-au aflat rachete Javelin, obuziere, mine antitanc, mortiere sau echipamente de comunicații. În cooperare cu Germania, Estonia a donat Ucrainei două spitale de campanie și materiale medicale în valoare de aproape 15 milioane de euro. Citește și: DOCUMENT Ponta, principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță Estonia donează Ucrainei un al treilea spital de campanie în cooperare cu Olanda și Norvegia, care au oferit un sprijin de 7,8 milioane de euro pentru acest proiect. Cine este Kaja Kallas, premierul pe care Putin vrea să-l aresteze Poliţia rusă a dat-o în urmărire pe şefa guvernului Estoniei, Kaja Kallas, notificarea în acest sens fiind afişată marţi pe site-ul Ministerului de Interne de la Moscova. Kallas este urmărită "într-un dosar penal", menţionează poliţia, fără a specifica infracţiunea implicată. Kallas s-a născut în 1977 și a absolvit dreptul la universitatea din Tartu. Tatăl ei, Siim Kallas, a fost premier al Estoniei, între 2002 și 2003 și comisar european, din 2004 în 2014. Kaja Kallas a intrat în politică în 2011, când a fost aleasă deputat din partea Partidului Reformei, un partid liberal. Ea este premier din ianuarie 2021. În martie anului 2023, în Estonia au avut loc alegeri, iar Partidul Reformei a câștigat trei locuri în plus în legislativul estonian. În ianuarie 2024, Politico a scris că ea ar putea fi viitorul Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate. Avertisment: NATO are între trei și cinci ani pentru a se pregăti „Europa are între trei și cinci ani pentru a se pregăti pentru ca Kremlinul să revină ca o amenințare militară serioasă pe flancul estic al NATO, a declarat premierul estonian pentru The Times. Subliniind sentimentul de precaritate, Kaja Kallas a devenit, de asemenea, primul lider NATO care a sugerat că Rusia se află în spatele unui recent val de perturbări ale navigației GPS în sudul Mării Baltice, deși a spus că nu pare să fie în mod deliberat îndreptată împotriva membrilor NATO. După o serie de eșecuri ucrainene pe câmpul de luptă, există îngrijorări tot mai mari în cadrul alianței cu privire la timpul pe care l-ar putea avea la dispoziție pentru a se pregăti pentru revenirea forțelor rusești la granițele sale după o eventuală încetare a focului. Un document german foarte discutată a sugerat că acest interval de timp ar putea fi de cinci până la nouă ani. Cu toate acestea, Kallas a spus că ar putea fi considerabil mai scurt. «Serviciile noastre de informații estimează că va fi de trei până la cinci ani, iar acest lucru depinde foarte mult de modul în care ne gestionăm unitatea și ne menținem poziția în ceea ce privește Ucraina. Pentru că ceea ce vrea Rusia este o pauză, iar această pauză este pentru a-și aduna resursele și forța. Slăbiciunea provoacă agresori, așa că slăbiciunea provoacă Rusia», a spus ea”, pentru The Times.

Elevii români sunt chinuiți cu un număr-record de ore obligatorii Foto: Facebook
Eveniment

Elevii români sunt chinuiți cu un număr-record de ore obligatorii

Elevii români sunt chinuiți cu un număr-record de ore obligatorii, la școală, dar au printre cele mai proaste rezultate la PISA, arată datele sintetizate de site-ul „Părinții cer schimbare”. Potrivit datelor de pe acest site, numărul orelor obligatorii în învățământul gimnazial a crescut spectaculos din anul școlar 2017-2018 în anul școlar 2020-2021. Citește și: Capcanele ofertei austriece: fără primirea în spațiul Schengen cu frontiera terestră, România va continua să piardă miliarde de euro, anual. Austria vrea consilieri pe aeroporturile românești Elevii români sunt chinuiți cu un număr-record de ore obligatorii În anul școlar 2020-2021, numărul de ore obligatorii în învățământul gimnazial era de 3.778 de ore, față de media europeană de 2.858 de ore. La învățământul primar, media europeană, de 4.082 ore, era peste cea din România, de 3.300 de ore. Graficul de pe site-ul „Părinții vor schimbare” arată și ce spectaculos a crescut numărul de ore. Numărul total de ore Grafic: Părinții vor schimbare „Per total, pentru toți anii de învățământ obligatoriu, câte ore petrec efectiv elevii în școală”: 9.050, față de Estonia - 8.977 sau Polonia - doar 5.334 ore. La testele PISA, scorul României a fost 428 (sub Ucraina - 430). Estonia a obținut 516, iar Polonia - 492. „Matematica, ca disciplină obligatorie, ocupă a doua cea mai mare parte a timpului de instruire în învățământul primar. Ca și în cazul citirii, scrierii și literaturii, ponderea sa în curriculum-ul școlar scade, de asemenea, la nivel gimnazial în favoarea altor discipline, precum științele naturii sau limbile străine. În învățământul primar, aproximativ 17% din timpul minim de instruire este alocat în medie matematicii, variind de la 12% la 22%. În învățământul gimnazial, matematica ocupă între 10 și 16% din timpul total de instruire recomandat pentru acest nivel de învățământ în aproape toate țările”, arată site-ul Părinții vor schimbare. În medie durata anului școlar în Europa este de 190 de zile lucrătoare. In România, durata cuprinde, de regulă, 167 de zile lucrătoare.

Nu vom vedea ofensiva ucraineană nici săptămâna viitoare Foto: Twitter
Eveniment

Nu vedea ofensiva ucraineană nici săptămâna viitoare

Șeful informațiilor militare estoniene, Colonel Margo Grosberg, calmează spiritele: „Nu vom vedea ofensiva ucraineană nici săptămâna viitoare”. Nu vom vedea ofensiva ucraineană nici săptămâna viitoare „Forțele ucrainene își continuă activitățile pregătitoare pentru mult-așteptata contraofensiva, a afirmat șeful centrului de informații al Forțelor de Apărare estoniene (EDF), colonelul Margo Grosberg. Vorbind în cadrul conferinței de presă a Ministerului Apărării, colonelul Grosberg a declarat că forțele armate ucrainene sunt pregătite să continue activitățile din prima fază a operațiunii lor ofensive, și anume, în principal, operațiunile de pregătire, cu scopul de a găsi punctele slabe în pozițiile defensive stabilite de forțele armate ruse în zonele ocupate. El a spus: «Inițiativa se află, evident, în mâinile forțelor armate ale Ucrainei, ceea ce înseamnă că acestea au posibilitatea de a alege momentul, locul și mijloacele prin care vor ataca unitățile inamicului. În mod logic, Federația Rusă va încerca apoi să elimine pe cât posibil capacitățile ofensive ale Ucrainei. Acest lucru ar însemna să folosească tot ce le stă la dispoziție; foc de artilerie, câmpuri de mine, de asemenea în aer». Colonelul Grosberg a declarat că, atunci când se pune întrebarea de ce contraofensiva ucraineană nu pare, din punct de vedere civil și conform presei, să se grăbească, acest lucru este complet logic din punct de vedere militar, deoarece partea rusă a avut timp să fortifice linia frontului în teritoriile ocupate din estul Ucrainei. El a declarat: «În esență, Federația Rusă și-a petrecut ultimele nouă luni construindu-și instalațiile defensive. În ceea ce privește desfășurarea unei operațiuni ofensive clasice, în care doctrina prevede că atacatorul are nevoie de un avantaj numeric de trei la unu în ceea ce privește personalul și armele, din păcate, ucrainenii nu au acest lucru în acest moment»”, arată agenția estoniană de pres ERR. Sub 10% din echipamentele occidentale au fost pierdute Unitățile ucrainene pregătite în ultimele șase luni pentru contraofensivă nu au fost încă implicate în operațiuni de luptă, în timp ce pierderea de echipamente de către ucraineni este o consecință inevitabilă a tuturor activităților ofensive, a mai explicat colonelul estonian Mai puțin de 10% din echipamentele donate de occidentali au fost pierdute în urma operațiunilor de până acum, a spus Grosberg, deși acest procent ar putea crește în cursul operațiunilor viitoare. Testările ucrainene pentru a găsi puncte slabe în liniile rusești și probabil pe o mare parte a frontului vor continua săptămâna viitoare, a mai susținut Grosberg. Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu” "Nu vom vedea o ofensivă în următoarele șapte zile", a concluzionat șeful informațiilor militare estoniene.

Țările cu cel mai competitiv sistem de taxare: Estonia, locul I
Eveniment

Țările cu cel mai competitiv sistem de taxare

OECD arată care au fost, în 2022, țările cu cel mai competitiv sistem de taxare: Estonia, care are cotă unică, este pe primul loc. Această organizație, din care România nu face parte, dar unde încearcă să fie primită, publică anual un index al competitivității fiscale. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ungaria, o altă țară care folosește cota unică de impozitare, este pe locul șapte în acest index. Țările cu cel mai competitiv sistem de taxare PSD a susținut, în mod fals, că doar Rusia mai are, în Europa, cotă unică de impozitare. „Mai există cred că un singur stat european care nu are impozitarea progresivă (…) Rusia mai are cotă unică (…) Dacă vrem să ne raportăm la Rusia economic, nu am nicio problemă”, declara, la 1 mai, Marcel Ciolacu. Citește și: EXCLUSIV Primarul Minea de la Chiajna a ascuns 14 case și terenuri: a declarat doar opt, dar DNA i-a pus sechestru pe 22. Edilul a finanțat ilegal clubul de fotbal Concordia cu 45 de milioane de lei de la buget „Pentru al nouălea an consecutiv, Estonia are cel mai bun cod fiscal din OECD. Punctajul său de top se datorează celor patru caracteristici pozitive ale sistemului său fiscal. În primul rând, Estonia are o rată de impozitare pe profit de 20 %, care se aplică doar profiturilor distribuite. În al doilea rând, are o cotă unică de 20% pe venitul persoanelor fizice (…) În al treilea rând, impozitul pe proprietate se aplică numai la la valoarea terenurilor (...) În sfârșit, are un sistem de impozitare teritorial care scutește 100% profiturile obținute de corporațiile naționale în străinătate de la taxarea domestică, cu puține restricții”, se arată în indexul competitivității fiscale. Estonia este și pe locul opt în indexul libertății presei, elaborat de Reporteri fără frontiere, in timp ce România este pe locul 53. The most competitive tax systems in the OECD: 1. ?? Estonia 2. ?? Latvia 3. ?? New Zealand 4. ?? Switzerland 5. ?? Czech Republic 6. ?? Luxembourg 7. ?? Hungary 8. ?? Lithuania 9. ?? Turkey10. ?? IsraelSee more: https://t.co/5K4PUy1XF3 pic.twitter.com/9NhRLzre4T— Tax Foundation (@TaxFoundation) May 12, 2023 În cazul Ungariei, documentul menționează ca fiind un avantaj faptul că are cotă unică de impozitare a veniturilor personale. Și Bulgaria are cotă unică, dar nu se află în OECD.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră