vineri 21 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: estonia

30 articole
Internațional

Analiza spionilor estonieni: Rusia nu trebuie lăsată să dicteze pacea în Ucraina

Analiza spionilor estonieni, „Securitatea Internațională și Estonia - 2025”, apreciază că „pentru securitatea lumii libere, Rusia nu trebuie lăsată să dicteze pacea în Ucraina”. În analiză, nu există aproape nici o referire la Statele Unite, exceptând avertismentul că China comunistă ar privi o înfrângere a Ucrainei ca pe o victorie a „principalului rival”, SUA.  Citește și: Susținătorul lui Georgescu, săltat de Poliție după ce a amenințat cu moartea familia lui Bolojan „Pentru a proteja viitorul Ucrainei și securitatea lumii libere, este esențial ca Rusia să nu dicteze condițiile de încheiere a conflictului. Nu există niciun motiv să credem că Putin și-a abandonat ambițiile maximaliste, inclusiv cererea de retragere a prezenței militare a NATO prezența militară a NATO la granițele sale din 1997, ceea ce face cu atât mai vital ca Rusia să dea Ucrainei o lecție dureroasă”, se afirmă în analiza serviciului estonian de spionaj.  Analiza spionilor estonieni Care sunt principalele concluzii ale acestui serviciu: Anul trecut Moldova a fost ținta unei masive campanii rusești de influență. Rusia și-a atins, din păcate, parțial obiectivele: referendumul pentru aderarea la UE a trecut la limită, iar Alexandr Stoianoglo a obținut un număr consistent de voturi, deși fusese lansat doar cu șase luni înainte. Campania rusă de influențare a alegerilor a fost una din cele mai sofisticate și probabil va continua și în 2025. „Mii de persoane au fost implicate, folosind instrumente precum platformele de social media (Telegram și TikTok), pliante și emisiuni de televiziune tradiționale. Alegătorii au fost bombardați cu donații în numerar” „China ajută Rusia în războiul dronelor, oferind o cale prin care componentele occidentale ajung la agresor. China critică sancțiunile internaționale împotriva Rusiei, aprobând tacit sprijinindu-și cetățenii și companiile care fac afaceri cu Rusia” „În timp ce retorica Kremlinului privind armele nucleare este energică, acțiunile sale nu reflectă aceste amenințări amenințătoare. Este foarte puțin probabil ca Rusia să folosească arme nucleare în războiul împotriva Ucrainei,dar observând modul în care factorul frică a reținut Occidentul până acum,  Rusia îl exploatează la maximum. Războiul din Ucraina ar fi putut fi încheiat cu ceva timp în urmă dacă Occidentul ar fi văzut bluful Rusiei” Emiratele Arabe Unite au devenit un hub pentru afacerile Rusiei „În cazul în care războiul în Ucraina se încheie favorabil Rusiei sau dacă ostilitățile sunt înghețate, este aproape sigur că unități militare rusești vor staționa permanent de-a lungul granițelor Estoniei în în număr mai mare decât înainte de 24 februarie 2022. Rusia s-a angajat să dezvolte tehnologia dronelor și integrarea extensivă în forțele sale armate” Nu există nici o referire la România în raportul de 90 de pagini. 

Analiza spionilor estonieni: Rusia nu trebuie lăsată să dicteze pacea în Ucraina
Estonia cere creșterea bugetelor de apărare (sursa: Facebook/Kristen Michal)
Internațional

Estonia cere creșterea bugetelor de apărare

Estonia cere creșterea bugetelor de apărare. Premierul Estoniei, Kristen Michal, a îndemnat marți țările aliate din cadrul NATO să își majoreze bugetele de apărare la cel puțin 2,5% din Produsul Intern Brut (PIB) înainte de summitul NATO din 2025, care va avea loc la Haga. Declarațiile sale vin în contextul provocărilor de securitate tot mai mari din Europa. Estonia cere creșterea bugetelor de apărare După o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, la Tallinn, premierul estonian a subliniat că obiectivul actual, ca fiecare membru NATO să aloce cel puțin 2% din PIB pentru apărare, nu mai reflectă "realitatea situației actuale privind securitatea". Citește și: Becali recunoaște că a fost infiltrat de Viorel Hrebenciuc în AUR ca să-l ajute pe Simion să intre în turul II Michal a sugerat că un buget mai mare de apărare ar trebui să devină un obiectiv comun pentru toate statele membre NATO. Semnal pentru oponenți și aliați Michal a declarat că fiecare aliat ar trebui să cheltuiască cel puțin 2,5% din PIB pentru apărare, subliniind că acest efort suplimentar ar transmite un mesaj puternic atât oponenților, cât și partenerilor din NATO. Potrivit premierului, acest pas ar demonstra că "hotărârea noastră nu ar trebui pusă la încercare", întărind astfel poziția alianței în fața amenințărilor. Amenințarea Rusiei și poziția Estoniei Estonia, care se învecinează cu Rusia, resimte o amenințare crescută de la începutul invaziei ruse în Ucraina, declanșată în urmă cu peste doi ani și jumătate. În acest context, Estonia a alocat în 2023 un buget de 3,4% din PIB pentru apărare, depășind cu mult ținta curentă stabilită de NATO. Premierul Kristen Michal consideră că un efort similar din partea tuturor statelor membre ar consolida securitatea colectivă a alianței.

România, țara din UE cu cel mai mic procent al cetățenilor care au interacționat online cu autoritățile Foto: PSD Câmpia Turzii
Economie

Cel mai mic procent cetățenilor interacționat online cu autoritățile

România este țara din UE cu cel mai mic procent al cetățenilor care au interacționat online cu autoritățile, arată Eurostat. Potrivit Eurostat, doar 23% din cetățenii români au folosit în 2023 site-urile sau apps-urile autorităților, media UE fiind de 69%. Chiar și Bulgaria are un procent mai mare de cetățeni care au interacționat astfel, online, cu autoritățile - 30%. Citește și: Șeful investițiilor de la Metrou este un fost muncitor necalificat și „meseriaș tunel”, dar nepot de lider sindical Cel mai mic procent al cetățenilor care au interacționat online cu autoritățile „În 2023, 69% dintre cetățenii UE cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani au utilizat un site web sau o aplicație a unei autorități publice în ultimele 12 luni. Ponderea a variat foarte mult între țările UE, cu cele mai mari cote înregistrate în Danemarca (98%), Finlanda, Țările de Jos și Suedia (toate 95%). În schimb, cele mai scăzute procente au fost înregistrate în România (23%), Bulgaria (30%) și Germania (58%)”, arată Eurostat. Puțin sub 90% din estonieni își gestionează relația cu statul prin internet. „O analiză mai detaliată a diferitelor activități de e-guvernare arată că, în 2023, 42% dintre persoane au utilizat serviciile de e-guvernare în ultimele 12 luni pentru a obține informații despre servicii, beneficii, legi, ore de funcționare sau altele similare. Acestea au fost urmate de descărcarea sau tipărirea de formulare oficiale (40 %), accesarea de informații personale (39 %) și stabilirea unei întâlniri sau rezervări și primirea de comunicări sau documente oficiale (37 %). Ponderea persoanelor care au depus declarații fiscale online a fost ceva mai mică, de 29%. În mod similar, cifrele pentru accesarea bazelor de date sau a registrelor publice au fost de 19%, în timp ce 18% dintre persoane au solicitat online documente sau certificate oficiale și 17% au solicitat beneficii sau drepturi”, mai explică Eurostat. Citește și: Băsescu: „Cel mai echipat pentru funcția de președinte este Ciucă”

România, cea mai mică rată de absorbție a fondurilor de coeziune Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

România, cea mai mică rată de absorbție a fondurilor de coeziune

România are, după Bulgaria, cea mai mică rată de absorbție a fondurilor de coeziune, alocate pentru perioada 2014-2020, pe cap de locuitor din Europa de Est, arată un document al Consiliului Fiscal. Estonia, de exemplu, are o rată de absorbție cu 250% mai mare decât România. Citește și: Încă o petradă aruncată de Rafila: cheamă niște ONG-uri din străinătate să facă „audit” la spitalul Pantelimon Însă Consiliul Fiscal arată că rata de absorbție a fondurilor de coeziune pentru exercițiul financiar 2021-2027 era zero la mijlocul lunii iunie 2027. România, cea mai mică rată de absorbție a fondurilor de coeziune „Marea majoritate a acestor state (inclusiv România) au primit pentru perioada 2014-2020 alocări de fonduri structurale și de coeziune mai mari în comparație cu exercițiul financiar anterior, excepțiile fiind reprezentate de Cehia (22,7 mld. euro față de 26,5 mld. euro), Slovenia (3,3 mld. euro față de 4,1 mld. euro) și Ungaria (22,5 mld. euro față de 24,9 mld. euro). Este de menționat cazul Letoniei, care, în urma alocărilor suplimentare din anul 2021 pentru exercițiul financiar 2014-202081, a depășit alocările din exercițiul multianual precedent (4,6 mld. euro față de 4,5 mld. euro). Pe de altă parte, raportând alocările primite la numărul de locuitori, România se poziționează pe penultimul loc, cu aproximativ 1.207 euro/locuitor, devansând doar Bulgaria (1.094 euro/locuitor). La polul opus, 8 dintre cele 11 state analizate au alocări de peste 2.000 euro/locuitor, cele mai ridicate valori fiind înregistrate de Estonia (2.814 euro/locuitor) și Slovacia (2.638 euro/locuitor)”, arată Consiliul Fiscal. Însă această instituție scrie că este „mai mult decât problematic” faptul că rata de absorbție a fondurilor de coeziune alocate pentru perioada 2021-2027 era, la final de iunie 2024, zero: „Alocările din Fondurile Structurale și de Coeziune (FSC) se ridică la 31 mld. euro (din care 1,4 mld. euro avansuri), mai mult decât problematic și de natură să îngrijoreze la maximum autoritățile din România fiind faptul că la jumătatea exercițiului financiar, la finele lunii iunie 2024, potrivit datelor Ministerului Finanțelor, gradul de absorbție a acestor fonduri (exclusiv avansuri) era 0,00!”.

Premierul Estoniei, Kaja Kallas, îl susține pe Mark Rutte pentru șefia NATO Foto: Facebook
Eveniment

Premierul Estoniei îl susține pe Mark Rutte

Premierul Estoniei, Kaja Kallas, anunță că îl susține pe Mark Rutte pentru șefia NATO. Potrivit unei evaluări a publicației De Telegraaf sunt 28 de țări din alianță care ar susține candidatura lui Rutte. Citește și: ANALIZĂ NATO arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea de când PSD a ajuns la putere. Plus: România cheltuie mult pentru plata militarilor, puțin pentru înzestrare Kallas a declarat, în noiembrie 2023, că ar fi interesată de poziția de secretar general al NATO, dar ulterior a renunțat. În 2023, Estonia a alocat 2,89% din PIB pentru Apărare, în timp ce România a cheltuit 1,6%, în pofida deciziilor CSAT, care prevedeau un minim de 2%. În plus, din bugetul Apărării, România a consumat aproape 60% pentru personal, Estonia - doar 22,9%. Premierul Estoniei îl susține pe Mark Rutte „Pentru o #NATO puternică, trebuie să avem o viziune clară asupra Rusiei, să creștem disuasiunea și cheltuielile de apărare, să sprijinim aderarea Ucrainei și echilibrul geografic. Am discutat în profunzime acest aspect cu @markrutte și el se angajează să respecte aceste priorități. Estonia îl poate susține pentru funcția de secretar general al NATO”, a scris Kallas pe Twitter. For a strong #NATO, we need to be clear-eyed on Russia, boost deterrence and defence spending, back Ukraine's membership, and geographic balance.I have discussed this in depth with @markrutte and he commits to these priorities. Estonia can back him for NATO's Secretary General.— Kaja Kallas (@kajakallas) April 2, 2024 Ambasadoarea americană la NATO, Julianne Smith, a afirmat că speră ca statele membre să poată lua o decizie cu privire la succesorul șefului NATO, Jens Stoltenberg, „în următoarele săptămâni”, a relatat publicația olandeză De Telegraaf. „În culise se aude de ceva vreme că președintele României nu are nicio șansă. România ar putea avea o șansă la un alt post de conducere în NATO sau UE. Rezistența Ungariei față de Rutte, în special, este văzută ca o problemă. Dar Budapesta și-a schimbat poziția de multe ori în trecut, de obicei în schimbul a altceva”, se afirmă în articolul publicat azi. Citește și: EXCLUSIV Soția șefului masoneriei române, protejată de procurori, acuză mama băiețelului mort după ce Laura Bălănescu l-a operat la Sanador. Ancheta, în lucru de peste cinci ani Potrivit acestei publicații, ambasadoarea Smith a reconfirmat susținerea SUA pentru Rutte.

Cine este Kaja Kallas, premierul eston pe care Putin vrea să-l aresteze Foto: X/Twitter
Internațional

Cine este Kaja Kallas, premierul pe care Putin vrea să-l aresteze

Cine este Kaja Kallas, premierul eston pe care Putin vrea să-l aresteze: lider al unui partid liberal, susținătoare fermă a Ucrainei și potențial candidat pentru postul de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, pozție deținută acum de Josep Borrell. Numele ei a apărut și pe lista potențialilor succesori ai lui Jens Stoltenberg în funcția de secretar general al NATO. Susținere masivă pentru Ucraina Kallas a devenit celebră în spațiul internațional prin pozițiile ei ferme de susținere a Ucrainei, după agresiunea neprovocată a Rusiei. Ea vorbește patru limbi: estonă, rusă, franceză și engleză. Estonia a oferit asistență militară Ucrainei în valoare de aproape 500 de milioane de euro, adică mai mult de 1,4% din PIB, arată ministerul de Externe al acestei țări. Printre donații s-au aflat rachete Javelin, obuziere, mine antitanc, mortiere sau echipamente de comunicații. În cooperare cu Germania, Estonia a donat Ucrainei două spitale de campanie și materiale medicale în valoare de aproape 15 milioane de euro. Citește și: DOCUMENT Ponta, principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță Estonia donează Ucrainei un al treilea spital de campanie în cooperare cu Olanda și Norvegia, care au oferit un sprijin de 7,8 milioane de euro pentru acest proiect. Cine este Kaja Kallas, premierul pe care Putin vrea să-l aresteze Poliţia rusă a dat-o în urmărire pe şefa guvernului Estoniei, Kaja Kallas, notificarea în acest sens fiind afişată marţi pe site-ul Ministerului de Interne de la Moscova. Kallas este urmărită "într-un dosar penal", menţionează poliţia, fără a specifica infracţiunea implicată. Kallas s-a născut în 1977 și a absolvit dreptul la universitatea din Tartu. Tatăl ei, Siim Kallas, a fost premier al Estoniei, între 2002 și 2003 și comisar european, din 2004 în 2014. Kaja Kallas a intrat în politică în 2011, când a fost aleasă deputat din partea Partidului Reformei, un partid liberal. Ea este premier din ianuarie 2021. În martie anului 2023, în Estonia au avut loc alegeri, iar Partidul Reformei a câștigat trei locuri în plus în legislativul estonian. În ianuarie 2024, Politico a scris că ea ar putea fi viitorul Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate. Avertisment: NATO are între trei și cinci ani pentru a se pregăti „Europa are între trei și cinci ani pentru a se pregăti pentru ca Kremlinul să revină ca o amenințare militară serioasă pe flancul estic al NATO, a declarat premierul estonian pentru The Times. Subliniind sentimentul de precaritate, Kaja Kallas a devenit, de asemenea, primul lider NATO care a sugerat că Rusia se află în spatele unui recent val de perturbări ale navigației GPS în sudul Mării Baltice, deși a spus că nu pare să fie în mod deliberat îndreptată împotriva membrilor NATO. După o serie de eșecuri ucrainene pe câmpul de luptă, există îngrijorări tot mai mari în cadrul alianței cu privire la timpul pe care l-ar putea avea la dispoziție pentru a se pregăti pentru revenirea forțelor rusești la granițele sale după o eventuală încetare a focului. Un document german foarte discutată a sugerat că acest interval de timp ar putea fi de cinci până la nouă ani. Cu toate acestea, Kallas a spus că ar putea fi considerabil mai scurt. «Serviciile noastre de informații estimează că va fi de trei până la cinci ani, iar acest lucru depinde foarte mult de modul în care ne gestionăm unitatea și ne menținem poziția în ceea ce privește Ucraina. Pentru că ceea ce vrea Rusia este o pauză, iar această pauză este pentru a-și aduna resursele și forța. Slăbiciunea provoacă agresori, așa că slăbiciunea provoacă Rusia», a spus ea”, pentru The Times.

Elevii români sunt chinuiți cu un număr-record de ore obligatorii Foto: Facebook
Eveniment

Elevii români sunt chinuiți cu un număr-record de ore obligatorii

Elevii români sunt chinuiți cu un număr-record de ore obligatorii, la școală, dar au printre cele mai proaste rezultate la PISA, arată datele sintetizate de site-ul „Părinții cer schimbare”. Potrivit datelor de pe acest site, numărul orelor obligatorii în învățământul gimnazial a crescut spectaculos din anul școlar 2017-2018 în anul școlar 2020-2021. Citește și: Capcanele ofertei austriece: fără primirea în spațiul Schengen cu frontiera terestră, România va continua să piardă miliarde de euro, anual. Austria vrea consilieri pe aeroporturile românești Elevii români sunt chinuiți cu un număr-record de ore obligatorii În anul școlar 2020-2021, numărul de ore obligatorii în învățământul gimnazial era de 3.778 de ore, față de media europeană de 2.858 de ore. La învățământul primar, media europeană, de 4.082 ore, era peste cea din România, de 3.300 de ore. Graficul de pe site-ul „Părinții vor schimbare” arată și ce spectaculos a crescut numărul de ore. Numărul total de ore Grafic: Părinții vor schimbare „Per total, pentru toți anii de învățământ obligatoriu, câte ore petrec efectiv elevii în școală”: 9.050, față de Estonia - 8.977 sau Polonia - doar 5.334 ore. La testele PISA, scorul României a fost 428 (sub Ucraina - 430). Estonia a obținut 516, iar Polonia - 492. „Matematica, ca disciplină obligatorie, ocupă a doua cea mai mare parte a timpului de instruire în învățământul primar. Ca și în cazul citirii, scrierii și literaturii, ponderea sa în curriculum-ul școlar scade, de asemenea, la nivel gimnazial în favoarea altor discipline, precum științele naturii sau limbile străine. În învățământul primar, aproximativ 17% din timpul minim de instruire este alocat în medie matematicii, variind de la 12% la 22%. În învățământul gimnazial, matematica ocupă între 10 și 16% din timpul total de instruire recomandat pentru acest nivel de învățământ în aproape toate țările”, arată site-ul Părinții vor schimbare. În medie durata anului școlar în Europa este de 190 de zile lucrătoare. In România, durata cuprinde, de regulă, 167 de zile lucrătoare.

Nu vom vedea ofensiva ucraineană nici săptămâna viitoare Foto: Twitter
Eveniment

Nu vedea ofensiva ucraineană nici săptămâna viitoare

Șeful informațiilor militare estoniene, Colonel Margo Grosberg, calmează spiritele: „Nu vom vedea ofensiva ucraineană nici săptămâna viitoare”. Nu vom vedea ofensiva ucraineană nici săptămâna viitoare „Forțele ucrainene își continuă activitățile pregătitoare pentru mult-așteptata contraofensiva, a afirmat șeful centrului de informații al Forțelor de Apărare estoniene (EDF), colonelul Margo Grosberg. Vorbind în cadrul conferinței de presă a Ministerului Apărării, colonelul Grosberg a declarat că forțele armate ucrainene sunt pregătite să continue activitățile din prima fază a operațiunii lor ofensive, și anume, în principal, operațiunile de pregătire, cu scopul de a găsi punctele slabe în pozițiile defensive stabilite de forțele armate ruse în zonele ocupate. El a spus: «Inițiativa se află, evident, în mâinile forțelor armate ale Ucrainei, ceea ce înseamnă că acestea au posibilitatea de a alege momentul, locul și mijloacele prin care vor ataca unitățile inamicului. În mod logic, Federația Rusă va încerca apoi să elimine pe cât posibil capacitățile ofensive ale Ucrainei. Acest lucru ar însemna să folosească tot ce le stă la dispoziție; foc de artilerie, câmpuri de mine, de asemenea în aer». Colonelul Grosberg a declarat că, atunci când se pune întrebarea de ce contraofensiva ucraineană nu pare, din punct de vedere civil și conform presei, să se grăbească, acest lucru este complet logic din punct de vedere militar, deoarece partea rusă a avut timp să fortifice linia frontului în teritoriile ocupate din estul Ucrainei. El a declarat: «În esență, Federația Rusă și-a petrecut ultimele nouă luni construindu-și instalațiile defensive. În ceea ce privește desfășurarea unei operațiuni ofensive clasice, în care doctrina prevede că atacatorul are nevoie de un avantaj numeric de trei la unu în ceea ce privește personalul și armele, din păcate, ucrainenii nu au acest lucru în acest moment»”, arată agenția estoniană de pres ERR. Sub 10% din echipamentele occidentale au fost pierdute Unitățile ucrainene pregătite în ultimele șase luni pentru contraofensivă nu au fost încă implicate în operațiuni de luptă, în timp ce pierderea de echipamente de către ucraineni este o consecință inevitabilă a tuturor activităților ofensive, a mai explicat colonelul estonian Mai puțin de 10% din echipamentele donate de occidentali au fost pierdute în urma operațiunilor de până acum, a spus Grosberg, deși acest procent ar putea crește în cursul operațiunilor viitoare. Testările ucrainene pentru a găsi puncte slabe în liniile rusești și probabil pe o mare parte a frontului vor continua săptămâna viitoare, a mai susținut Grosberg. Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu” "Nu vom vedea o ofensivă în următoarele șapte zile", a concluzionat șeful informațiilor militare estoniene.

Țările cu cel mai competitiv sistem de taxare: Estonia, locul I
Eveniment

Țările cu cel mai competitiv sistem de taxare

OECD arată care au fost, în 2022, țările cu cel mai competitiv sistem de taxare: Estonia, care are cotă unică, este pe primul loc. Această organizație, din care România nu face parte, dar unde încearcă să fie primită, publică anual un index al competitivității fiscale. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ungaria, o altă țară care folosește cota unică de impozitare, este pe locul șapte în acest index. Țările cu cel mai competitiv sistem de taxare PSD a susținut, în mod fals, că doar Rusia mai are, în Europa, cotă unică de impozitare. „Mai există cred că un singur stat european care nu are impozitarea progresivă (…) Rusia mai are cotă unică (…) Dacă vrem să ne raportăm la Rusia economic, nu am nicio problemă”, declara, la 1 mai, Marcel Ciolacu. Citește și: EXCLUSIV Primarul Minea de la Chiajna a ascuns 14 case și terenuri: a declarat doar opt, dar DNA i-a pus sechestru pe 22. Edilul a finanțat ilegal clubul de fotbal Concordia cu 45 de milioane de lei de la buget „Pentru al nouălea an consecutiv, Estonia are cel mai bun cod fiscal din OECD. Punctajul său de top se datorează celor patru caracteristici pozitive ale sistemului său fiscal. În primul rând, Estonia are o rată de impozitare pe profit de 20 %, care se aplică doar profiturilor distribuite. În al doilea rând, are o cotă unică de 20% pe venitul persoanelor fizice (…) În al treilea rând, impozitul pe proprietate se aplică numai la la valoarea terenurilor (...) În sfârșit, are un sistem de impozitare teritorial care scutește 100% profiturile obținute de corporațiile naționale în străinătate de la taxarea domestică, cu puține restricții”, se arată în indexul competitivității fiscale. Estonia este și pe locul opt în indexul libertății presei, elaborat de Reporteri fără frontiere, in timp ce România este pe locul 53. The most competitive tax systems in the OECD: 1. ?? Estonia 2. ?? Latvia 3. ?? New Zealand 4. ?? Switzerland 5. ?? Czech Republic 6. ?? Luxembourg 7. ?? Hungary 8. ?? Lithuania 9. ?? Turkey10. ?? IsraelSee more: https://t.co/5K4PUy1XF3 pic.twitter.com/9NhRLzre4T— Tax Foundation (@TaxFoundation) May 12, 2023 În cazul Ungariei, documentul menționează ca fiind un avantaj faptul că are cotă unică de impozitare a veniturilor personale. Și Bulgaria are cotă unică, dar nu se află în OECD.

PSD reia, prin Alfred Simonis, minciuna lui Ciolacu Foto: Facebook
Politică

PSD reia, prin Alfred Simonis, minciuna

PSD reia, prin Alfred Simonis, minciuna lui Marcel Ciolacu, că „România este ultima țară din UE” care folosește cota unică. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Simonis, liderul deputaților PSD a reluat, la RFI România, propunerea ca România să treacă la cota progresivă de impozitare. PSD reia, prin Alfred Simonis, minciuna lui Ciolacu „Ar fi de menționat faptul că în acest moment, România este ultima țară din UE și una din puținele din lume, comparabil doar cu Rusia, Venezuela și eu știu dacă mai sunt alte țări care au cotă unică fixă, așa cum are România astăzi. Dacă toate statele dezvoltate din lume și din UE au o cotă progresivă, probabil că acelea au dreptate și nu noi, care avem o cotă unică. Altfel, ar fi trebuit să vedem dacă noi am fost cei mai deștepți și am avut această cotă unică, ar trebui să se vadă în investiții și eu știu pe unde ar mai putea să se vadă, pentru că altfel e absurd să crezi că Marea Britanie, Germania, Franța, SUA, alte țări dezvoltate au greșit atunci când au pus o cotă progresivă și persistă în greșeală, ca să spun așa, pentru că nici nu revin la o cotă unică”, a spus Simonis, la RFI. Această minciună a fost spusă și de Marcel Ciolacu, la 1 mai, la Antena 3: „Văd că e o încrâncenare, mai există cred că un singur stat european care nu are impozitarea progresivă (...) Rusia mai are cotă unică”. În realitate, sunt trei state din UE care folosesc cota unică, în afară de România: Bulgaria, Estonia și Ungaria. În ultimul Indice al competitivității fiscale (The International Tax Competitiveness Index), publicat în octombrie 2022 de către OECD, Estonia – care are cotă unică de impozitare de 20% – ocupă primul loc. Citește și: Datele Fiscului din SUA: statele conduse administrații de stânga, democrate, au pierdut masiv rezidenți cu venituri mari, care au emigrat spre Texas, Florida sau Arizona În Ungaria, cota unică este de 15%, iar în Bulgaria de 10%.

Ciolacu minte din nou Foto: Facebook
Eveniment

Ciolacu minte din nou

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, minte din nou când spune: „Mai există cred că un singur stat european care nu are impozitarea progresivă, Rusia”. Datele publice arată că, în Uniunea Europeană, mai au cotă unică de impozitare, în afară de România: Bulgaria, Estonia și Ungaria. „Văd că e o încrâncenare, mai există cred că un singur stat european care nu are impozitarea progresivă. Să mă ierte partenerii mei, nu înseamnă că s-a ales praful de liberalism. Cota unică nu mai există. Eu am spus foarte clar în spaţiul public, întâi trebuie să îşi facă statul român datoria şi ANAF-ul să colecteze mai bine ca să ajungem la o impozitare progresivă. Dar ca şi perspectivă nu este alta”, a declarat, luni seară, Marcel Ciolacu, la Antena 3, conform News.ro. Acesta a adăugat că doar „Rusia mai are cotă unică”. „Dacă vrem să ne raportăm la Rusia economic, nu am nicio problemă. Mai mult, e o impozitare inegală între impozitarea de capital şi impozitarea muncii”, a mai afirmat șeful Camerei Deputaților. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ciolacu minte din nou În ultimul Indice al competitivității fiscale (The International Tax Competitiveness Index), publicat în octombrie 2022, Estonia - care are cotă unică de impozitare de 20% - ocupă primul loc. „Pentru al nouălea an consecutiv, Estonia are cel mai bun cod fiscal din cadrul OCDE. Punctajul său de top este determinat de patru caracteristici pozitive ale sistemului său fiscal. În primul rând, Estonia are o rată de impozitare de 20% pentru veniturile societăților comerciale, care se aplică doar profiturilor distribuite. În al doilea rând, are un impozit forfetar de 20% pe venitul persoanelor fizice, care nu se aplică veniturilor din dividende personale. În al treilea rând, impozitul pe proprietate se aplică numai valoarea terenurilor, și nu la valoarea bunurilor imobiliare sau a capitalului. În cele din urmă, are un sistem fiscal teritorial care scutește 100% din profiturile străine obținute de corporațiile naționale de impozitarea internă, cu puține restricții”, se arată în raportul care se referă doar la țările membre OECD. Potrivit acestui Indice al competitivității fiscale, Franța este pe ultimul loc între cele 38 de țări OECD. Germania este pe locul 15 din 38. Însă, mai au cotă unică de impozitare, în UE: Ungaria - 15% și Bulgaria - 10%. De altfel, Ungaria este pe locul șapte în indicele competitivității fiscale. Însă țara guvernată de Viktor Orban are cel mai mare TVA, de 27%. Citește și: Datele Fiscului din SUA: statele conduse administrații de stânga, democrate, au pierdut masiv rezidenți cu venituri mari, care au emigrat spre Texas, Florida sau Arizona În afara spațiului UE, Georgia are cotă unică de impozitare.

Șeful armatei Estoniei, generalul Herem, spune că Federația Rusă trebuie să se fragmenteze în mai multe state mici
Eveniment

Federația Rusă să se fragmenteze multe state mici

Singura posibilitate ca rușii să renunțe la ambițiile lor, este ca Federația Rusă să se fragmenteze în mai multe state mici, a spus, potrivit unei traduceri de pe rețelele sociale, șeful armatei estoniene, generalul Martin Herem. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online El a insistat, constant, că, indiferent de rezultatele din Ucraina, Rusia va continua să-și atace vecinii, iar Estonia are 2-3 ani să se pregătească pentru un război. Federația Rusă să se fragmenteze în mai multe state mici O înfrângere din partea ucrainenilor, pe care propaganda rusă i-a umilit constant, nu îi va opri pe ruși, iar aceștia vor încerca să se arate din nou ca o forță, pregătind noi războaie și declanșându-le din nou. Prin urmare, singura garanție pentru ca rușii să renunțe la ambițiile lor și să înceteze războaiele este dezintegrarea Federației Ruse în mai multe state, pentru care toate țările vecine trebuie să fie pregătite, ar fi spus generalul, la un post estonian de televiziune. The Commander-in-Chief of the Estonian Defense Forces, General Martin Herem, believes that the Russians perceive their heavy losses of 500-600 people a day as a forceThe Russian leadership is trying to show that it is not afraid of such monstrous losses that are unacceptable… pic.twitter.com/yGppJIo11U— Lew Anno Suport #Ukraine 24/2-22 (@anno1540) April 23, 2023 Acum o săptămână, el scria: „Indiferent de rezultatul războiului din Ucraina, trebuie să fim pregătiți pentru următoarea agresiune rusă în următorii doi sau trei ani”. Citește și: Pensiile speciale, răspândite în toată UE. Unele din cele mai generoase state (Franța, Germania, Belgia, Portugalia) au zeci de tipuri de pensii plătite regește. Oficial, se vrea reformă și acolo „Războiul din Ucraina arată că Rusia nu ezită să folosească mijloace militare. Asta și atunci când pierderile sale în vieți omenești, echipamente și economie sunt inacceptabile pe înțelesul nostru. Scopul unei astfel de agresiuni nu trebuie să fie neapărat cucerirea de teritorii. Instabilitatea în materie de securitate și influența asupra țărilor și proceselor decizionale au fost întotdeauna printre obiectivele Rusiei. Pentru a realiza acest lucru, nu trebuie să restabilească toate capacitățile sale militare de dinainte de 2022”, a apreciat el.

De ce mult-așteptata ofensivă ucraineană se amână Foto: Twitter Ihor Tkachov
Eveniment

De ce mult-așteptata ofensivă ucraineană se amână

Șeful informațiilor militare estoniene, colonelul Margo Grosberg, explică de ce mult-așteptata ofensivă ucraineană se amână și care va fi cheia succesului ei. El a sugerat că declanșarea unui atac al Kievului la 9 mai - când Rusia sărbătorește Ziua Victoriei - este nerealist. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online De ce mult-așteptata ofensivă ucraineană se amână Colonelul Grosberg a declarat, potrivit news.err.ee, că vremea din ultima vreme a oferit condiții favorabile pentru operațiunile defensive. Acoperirea cu nori la joasă înălțime a îngreunat observarea aeriană și atacurile aeriene, a adăugat el. Din acest punct de vedere, este probabil ca săptămâna viitoare să nu se producă prea multe schimbări, a spus el. 1/4 Life in muddy #tranches near #bakhmut. Russians are 240 meters away shooting towards #ukraine positions. usual day, rain, #assault is not possible, delivering #ammunition is complicated, getting injured could lead to unwanted consequences.April, few km from Bakhmut pic.twitter.com/f0zXiAOhJP— Ihor Tkachov (@ihortkachov) April 20, 2023 „În ceea ce privește ziua de 9 mai, am subliniat de multe ori faptul că Ucraina este o regiune foarte diversă, în special nord-estul și sudul țării, unde multe lucruri depind de vreme. Săptămâna aceasta a plouat, iar săptămâna viitoare va ploua în continuare. Dacă va continua așa încă trei săptămâni, atunci aceste date vor deveni irelevante", a declarat Grosberg, adăugând că, în consecință, ar prefera să nu facă predicții ferme. ?Column of Leopard 2A4 tanks and M113 armored personnel carriers moving through a mud somewhere in the western Ukraine.#UkraineRussiaWar pic.twitter.com/rKyaK8YMYJ— MilitaryLand.net (@Militarylandnet) April 21, 2023 O estimare asemănătoare a fost făcută la 21 aprilie de ministerul britanic al Apărării. Însă britanicii au estimat că vremea se va îmbunătăți în următoarele săptămâni. În plus, ei apreciază că propaganda rusă exagerează efectul vremii rele, pentru a demoraliza ucrainenii și a-și încuraja propriile trupe. (1/3) With soft ground conditions across most of Ukraine, severe mud is highly likely slowing operations for both sides in the conflict.— Ministry of Defence ?? (@DefenceHQ) April 21, 2023 Foto; Ihor Tkachov Sincronizarea forțelor ucrainene, cheia succesului Potrivit lui Grosberg, ce unități ucrainene vor fi implicate în contraofensivă nu este cea mai importantă problemă. Adevărata cheie este cât de mult se vor putea antrena împreună aceste unități înainte de începerea unei ofensive active, deoarece acest lucru poate face diferența în astfel de circumstanțe. Ca exemplu, colonelul a subliniat eșecul Rusiei de a-și coordona trupele terestre și forțele aeriene. Acest lucru s-a datorat, în parte, performanței puternice a apărării aeriene a Ucrainei, pe care Rusia nu a reușit să o distrugă. „Cu toate acestea, în toate tipurile de operațiuni, în special în operațiunile ofensive, sincronizarea diferitelor tipuri de forțe, atât ca timp, cât și ca locație, este extrem de importantă", a adăugat el, menționând că modul în care unitățile ucrainene s-au antrenat în ultimele luni va fi crucial. Citește și: PSD va majora fiscalitatea când Ciolacu va deveni premier: partidul a decis să introducă impozitul de 1% pe cifra de afaceri Grosberg a mai apreciat că Rusia a recurs tot mai rar la bombardamente asupra orașelor ucrainene întrucât își conservă muniția pentru a ataca punctele de mobilizare a forțelor ucrainene care vor participa la viitoarea contra-ofensivă. În ultimele săptămâni, rușii, a spus el, au folosit drone relativ ieftine cumpărate din Iran, cu scopul de a forța apărarea aeriană a Ucrainei să își folosească muniția scumpă și de înaltă calitate pentru a le doborî.

Alegeri în Estonia: jumătate din voturi, online. Premierul Kallas, un puternic susținător al Ucrainei, a câștigat alegerile cu un scor peste așteptări Foto: Twitter
Eveniment

Alegeri în Estonia: jumătate din voturi, online

Alegeri în Estonia: jumătate din cele peste 615.000 de voturi exprimate au fost online, respectiv peste 313.000 de voturi. Estonia este singura țară din Europa care folosește acest sistem. Alegeri în Estonia: jumătate din voturi, online Premierul Estoniei, Kaja Kallas, a votat on-line încă de vineri. Partidul Reformei (centru-dreapta) al premierului Kaja Kallas a câştigat alegerile legislative desfăşurate duminică în Estonia cu 31,2% din voturi, înaintea partidului de extremă dreapta EKRE (16,1%). Pentru a guverna, Partidul Reformei va trebui să formeze, la fel ca în legislatura care se încheie, o coaliţie cu unul sau mai multe partide din parlamentul care are 101 locuri. Partidul de Centru (centru-stânga) a obţinut 15,3% din voturi, Estonia 200 (liberal) 13,3%, Partidul Social Democrat 9,3% şi Isamaa (conservator) 8,2%. Premierul Kallas a primit 31.821 de „mandate personale”, un record. Partidul pe care-l codnuce, al Reformei, a câștigat trei mandate, având un plus de peste 28.000 de voturi, față de alegerile din 2019. Una din cele mai influente publicații din Germania, Der Spiegel, a scris, acum câteva zile, „cum a devenit premierul Estoniei, Kaja Kallas, unul din liderii europeni”, titrând „O stea în devenire”. Citește și: Estonia, Lituania și Danemarca, sprijin militar masiv pentru Ucraina. Danemarca a donat toate sistemele de tunuri autopropulsate tip Caesar. Ajutorul militar estonian a depășit 1% din PIB „Premierul estonian Kaja Kallas a avertizat de timpuriu asupra pericolelor prezentate de Vladimir Putin. Ea a ridicat profilul micii sale țări și în alte moduri”, scria Der Spiegel. Spoke to @FinancialTimes' @rmilneNordic.The key to deterring #Russia in the future is accountability – without holding Russia’s leaders accountable for the war against #Ukraine, we will see aggression happening again and again.https://t.co/8pmakgzlGZ— Kaja Kallas (@kajakallas) March 3, 2023

Kaja Kallas, o stea în devenire, scrie Der Spiegel
Eveniment

O stea în devenire

Una din cele mai influente publicații din Germania, Der Spiegel, explică „cum a devenit premierul Estoniei, Kaja Kallas, unul din liderii europeni”, titrând „O stea în devenire”. La 3 martie vor avea loc alegeri parlamentare în Estonia, dar formațiunea condusă de Kallas, Partidul Reformei, conduce detașat în sondaje, având o intenție de vot de circa 30%, în timp ce adversarii ei se află la circa 20%. Însă circa 38% din estonieni doresc ca actualul premier să-și mențină funcția. O stea în devenire „Premierul estonian Kaja Kallas a avertizat de timpuriu asupra pericolelor prezentate de Vladimir Putin. Ea a ridicat profilul micii sale țări și în alte moduri”, explică Der Spiegel. „În ianuarie 2022, când majoritatea europenilor erau ocupați să se asigure că nu există niciun motiv de panică doar pentru că Rusia a staționat 100.000 de soldați la granița cu Ucraina, Kallas a intrat în acțiune. A cerut sprijin pentru Ucraina. Și a trimis arme în această țară. Avertismentele ei de atunci au fost raportate ca o chestiune de rutină. La urma urmei, era același mesaj care venea de mult timp dinspre țările baltice: Putin este periculos, trebuie să consolidăm flancul estic al NATO, să oprim gazoductele Nord Stream. După 24 februarie, Kallas a continuat să răspândească același mesaj, dar brusc oamenii au început să o asculte. Prim-ministrul unei țări minuscule, cu o populație de doar 1,3 milioane de locuitori, s-a transformat brusc într-un politician de renume mondial, care a fost chiar menționat de unii ca posibil succesor în așteptare al lui Jen Stoltenberg pentru postul de secretar general al NATO. Este un statut care nu vine doar din faptul că cei de la Berlin, Paris și Bruxelles au fost nevoiți să recunoască faptul că Kallas a avut dreptate în evaluarea sa asupra președintelui rus Vladimir Putin. Este, de asemenea, o funcție a confortului ei aparent în lumina reflectoarelor politicii globale”, mai arată publicația din Germania. Răbdătoare. Și cu Macron, și cu pensionarii estonieni Der Spiegel relatează o ușoară confruntare dintre Kallas și cancelarul Scholz, când ea a sugerat că ar trebui ca alții să învețe din greșelile făcute de Estonia în procesul de digitalizare. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Însă, explică publicația germană, premierul Estoniei știe să-și joace statutul de „underdog”. „Kallas a internalizat această lecție atât de profund încât, dacă petreci puțin timp cu ea, o vei vedea frecvent așteptându-i pe ceilalți. La Conferința de Securitate de la München de la mijlocul lunii februarie, a trebuit să îl aștepte pe președintele francez Emmanuel Macron, care este pasionat de proiectarea puterii prin faptul că este ultimul care intră într-o încăpere. Iar în micul sat estonian Varbola, ea a trebuit să aștepte în fața a 20 de scaune goale ca pensionarii care o invitaseră să termine de băut cafeaua”, relatează Der Spiegel.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră