duminică 31 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: estonia

41 articole
Politică

Parlamentar estonian cere un răspuns mai dur al NATO la agresiunile Rusiei, precum cea de la Galați

Pasrlamentarul estonian Raimond Kaljulaid, membru al Partidului Social-Democrat, susține că răspunsul NATO la agresiunea rusă asupra României a fost slab și îl va încuraja pe Vladimir Putin să continue. Kaljulaid crede că Ucraina ar trebui să primească rachete cu rază lungă de acțiune și alte tipuri de armament care până acum i-au fost refuzate.  Citește și: VIDEO Siegfried Mureșan mărturisește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cel mai greu moment în PNL „Mi se pare că am lăsat acest proces să meargă prea departe și nu am reușit să reacționăm la momentul potrivit. Sentimentul de impunitate de care se bucură Rusia în prezent se va întoarce, cred eu, împotriva noastră și ne va afecta grav. Consider că această politică trebuie corectată”, a apreciat parlamentarul estonian, după incidentul de la Galați. „Dacă cineva trage asupra ta, ar trebui să ripostezi” „Cum ar trebui Occidentul să răspundă la incidentul cu drona românească și avem oare vreo opțiune viabilă? Dacă mă întrebați pe mine, personal, cred că, dacă cineva trage asupra ta, ar trebui să ripostezi. În lumea mea ideală, am fi vorbit astăzi despre un crater uriaș și fumegând undeva în industria rusă de drone, la o instalație strategică, iar rușii s-ar fi întrebat ce să facă cu acea informație. Cine ar trebui să efectueze represaliile – un stat NATO? Fără îndoială. Din păcate, în lumea reală, cel mai probabil nu sunt pregătiți să facă asta pentru un incident care probabil nu a fost intenționat, ceea ce cred că este o greșeală. Cred că am fost prea blânzi din 2014. De exemplu, rușii au doborât un avion de pasageri deasupra Europei, ucigând sute de oameni, inclusiv mulți cetățeni europeni. O altă alternativă puternică, în opinia mea, ar fi să facem ceva în sprijinul Ucrainei, ceva ce nu am făcut până acum. Mai multe țări au în sertarele miniștrilor lor de apărare liste cu lucruri la care au spus anterior „nu”. Poate că acele „nu-uri” ar trebui transformate acum în „da-uri”, iar rezultatul ar fi, de fapt, același”, a spus parlamentarul estonian într-un interviu publicat de site-ul radio-televiziunii publice din Estonia, news.err.ee. Raimond Kaljulaid a mai arătat că Rusia a escaladat deja situația, deci nu se mai poate reproșa statelor NATO acest lucru. El l-a criticat pe secretarul general al NATO: „Nu vreau să critic prea mult instituțiile, pentru că se întâmplă deja destul de des, dar când văd că secretarul general al NATO răspunde la acest incident afirmând că vom continua să apărăm întreg teritoriul NATO, în timp ce, în același timp, o casă de locuit arde mocnit în România și chiar au existat răniți, și când luăm în considerare riscurile implicate — acestea sunt chestiuni foarte grave. În opinia mea, reacția ar trebui să fie mai fermă”. „În situația actuală, după incident, când președintele Putin a fost informat despre cele întâmplate, este posibil ca un oficial să-i fi spus: «Domnule președinte, una dintre dronele noastre a intrat într-o casă din România și mai multe persoane au fost rănite.» Putin întreabă atunci: «România este o țară membră a NATO. Ce au făcut?» Iar răspunsul este: «Nimic, domnule președinte»”, a mai spus Kaljulaid. El este membru al comisiei de control a serviciilor secrete din Estonia.         

Dacă Rusia trage în țările NATO, ar trebui ca acestea să riposteze, crede parlamentarul estonian Raimon Kaljulaid Foto: Inquam
Rusia pierde avantajul, avertizează Estonia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia mai are câteva luni în care poate dicta pacea, susține șeful spionajului estonian

Rusia începe să resimtă tot mai acut costurile războiului din Ucraina, iar presiunea militară, economică și socială asupra regimului lui Vladimir Putin crește într-un ritm accelerat, avertizează șeful Serviciului de Informații Externe al Estoniei, Kaupo Rosin. Într-un interviu acordat CNN, oficialul estonian a declarat că Moscova ar mai avea doar patru sau cinci luni în care poate încerca să impună condițiile unei eventuale păci dintr-o poziție de forță. Declarațiile lui Rosin sunt întărite de evaluările serviciilor occidentale de informații, datele economice și analizele privind situația de pe front confirmă din tot mai multe direcții că Rusia intră într-o etapă de uzură strategică tot mai dificil de gestionat. „Timpul nu este de partea Rusiei” Potrivit lui Kaupo Rosin, Kremlinul se confruntă cu probleme tot mai serioase atât pe front, cât și în interiorul Rusiei. Citește și: Povestea reală din spatele filmului „Fjord”: cazul Bodnariu care a zguduit sistemul norvegian de protecție a copilului Șeful serviciului de informații estonian spune că pierderile umane uriașe, dificultățile economice și tensiunile sociale ar putea forța Moscova să intre în negocieri reale privind pacea. „Timpul nu este de partea Rusiei”, a declarat Rosin pentru CNN. În calitate de șef al serviciului de informații al unei țări NATO aflate la granița cu Rusia și fostă republică sovietică, Rosin susține că urmărește atent dinamica internă din Federația Rusă și schimbările de discurs din cercurile apropiate Kremlinului. „Nu mai aud vorbindu-se despre o victorie totală. Oamenii de la Kremlin recunosc că situația de pe câmpul de luptă din Ucraina nu merge prea bine”, a afirmat oficialul estonian. Rusia pierde mai mulți soldați decât poate recruta Potrivit evaluărilor prezentate de Kaupo Rosin, Rusia începe să întâmpine dificultăți serioase în compensarea pierderilor de pe front. Analiștii citați de presa americană estimează că armata rusă pierde aproximativ 1.000 de militari pe zi, între morți și răniți, în timp ce avansul teritorial este extrem de redus — aproximativ 70 de metri pe zi. Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat la jumătatea lunii mai că între 15.000 și 20.000 de soldați ruși sunt uciși lunar în conflictul din Ucraina. În același timp, Rusia ar fi înregistrat în aprilie prima pierdere netă lunară de teritoriu din ultimii aproape doi ani, potrivit rapoartelor citate de presa internațională. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că forțele ucrainene au recâștigat aproximativ 590 de kilometri pătrați de teritoriu de la începutul anului. Ucraina câștigă avantajul tehnologic în războiul dronelor În paralel cu blocajul de pe front, balanța tehnologică începe să se încline în favoarea Ucrainei, în special în domeniul dronelor. Analiștii citați de CNN susțin că dronele ucrainene de interceptare de nouă generație limitează tot mai eficient capacitatea Rusiei de a provoca distrugeri. Ministrul ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov, a declarat că numărul dronelor Shahed doborâte de dronele-interceptor s-a „dublat în ultimele patru luni”. Acest avantaj tehnologic ar putea reduce și mai mult capacitatea Rusiei de a obține câștiguri rapide pe front în perioada următoare. Kremlinul ar putea recurge la „mobilizare forțată” În opinia șefului serviciului de informații estonian, dacă situația militară continuă să se deterioreze, Kremlinul ar putea fi obligat să ia în calcul o nouă mobilizare masivă pentru a-și atinge obiectivul declarat: controlul întregii regiuni Donbas din estul Ucrainei. Rosin avertizează însă că o astfel de decizie ar putea deveni extrem de periculoasă pentru stabilitatea internă a regimului Putin. „Sunt foarte preocupați de stabilitatea internă și o monitorizează cu mare atenție. Nu este o decizie pe care ar lua-o foarte ușor”, a explicat oficialul estonian. O mobilizare parțială anunțată de Rusia în 2022 a provocat atunci proteste interne, panică și un exod masiv al bărbaților apți de luptă către statele vecine. Serviciile nordice și baltice avertizează asupra strategiei Rusiei Declarațiile lui Kaupo Rosin se înscriu într-un context mai larg de avertismente venite din partea serviciilor de informații nordice și baltice. Evaluările recente din Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda, Suedia, Norvegia și Danemarca arată o concluzie comună: Rusia își militarizează economia, își reconstruiește capacitățile militare și intensifică utilizarea instrumentelor hibride împotriva Europei. Totuși, Moscova începe să resimtă costurile uriașe ale războiului și că fereastra în care Kremlinul poate negocia dintr-o poziție dominantă s-ar putea închide treptat în următoarele luni. Potrivit evaluărilor occidentale, deși Rusia nu se află în pragul colapsului, presiunea acumulată pe front și în interiorul economiei ruse ar putea limita capacitatea Kremlinului de a continua războiul în aceleași condiții ca până acum. Pierderea accesului la rețelele Starlink Un raport oficial publicat de DIA evidențiază faptul că forțele ruse au început să piardă teren și dinamică după ce au rămas fără acces la rețelele Starlink folosite anterior pentru coordonarea atacurilor. DIA notează că armata ucraineană a exploatat rapid aceste vulnerabilități structurale ale Rusiei. În paralel, Serviciul de Informații Externe al Ucrainei (SZRU) a arătat că în primul trimestru din 2026 Ministerul Rus al Apărării a reușit să semneze doar în jur de 70.500 de contracte militare, mult sub cota lunară minimă necesară pentru a acoperi pierderile, provocând o scădere netă a capacității de luptă pe front. Presiunile din interiorul guvernului rus Această fereastră limitată este confirmată indirect chiar de cifrele economice oficiale de la Moscova. Vicepremierul rus Alexander Novak a fost nevoit să reducă drastic prognoza de creștere economică a Rusiei pentru 2026 de la 1,3% la doar 0,4%, invocând exact penuria severă de forță de muncă (soldații fiind blocați pe front sau morți) și efectul cumulativ al atacurilor ucrainene asupra infrastructurii energetice. Epuizarea resurselor strategice Tot mai multe evaluări occidentale sugerează că Rusia forțează deliberat escaladarea în aceste 4-5 luni (inclusiv prin utilizarea de noi sisteme de rachete ca amenințare politică) tocmai pentru că știe că resursele sale strategice se apropie de un punct critic de epuizare, iar după acest interval va fi forțată să accepte compromisuri. Date centralizate transmise de oficiali occidentali către agențiile de presă (precum Bloomberg) confirmă că Moscova suferă un deficit net de trupe. Pierderile ireversibile și răniții depășesc constant cota de recrutare contractuală.

Analiza serviciului estonian de spionaj: Rusia a luat bătaie în Moldova, dar va încerca din nou Foto: Kremlin.ru
Internațional

Analiza serviciului estonian de spionaj: Rusia a luat bătaie în Moldova, dar va încerca din nou

Analiza serviciului estonian de spionaj: Rusia a luat bătaie în Moldova, dar va învăța și va încerca din nou. Raportul anual al acestui serviciu, publicat marți, dedică un întreg capitol tentativei Rusiei de a manipula alegerile din Republica Moldova: „Bătălia pierdută a Kremlinului în Moldova”. Citește și: Singura instituție care și-a redus brutal cheltuielile, cu 40%, după ce Bolojan a ajuns premier: a renunțat la șoferi, a tăiat salarii, a diminuat protocolul „Kremlinul analizează lecțiile învățate, trage concluzii și își actualizează metodele. Rusia va face cu siguranță o nouă încercare  de a prelua controlul asupra instituțiilor statului moldovenesc”, apreciază informațiile estoniene.  Analiza serviciului estonian de spionaj: Rusia a luat bătaie în Moldova, dar va încerca din nou Ce arată raportul spionajului estonian: „În septembrie anul trecut, Kremlinul a intervenit cu forță în alegerile parlamentare din Moldova, cu scopul de a răsturna guvernul pro-occidental al țării. Informațiile din surse deschise sugerează că Moscova a cheltuit aproximativ 150 de milioane de dolari pentru această campanie masivă de influențare, folosind practic toate instrumentele din arsenalul său. Și a pierdut. ORCHESTRATĂ DE ADMINISTRAȚIA PREZIDENȚIALĂ Campania de influențare împotriva Moldovei a pornit direct de la Kremlin. A fost concepută în cadrul Administrației Prezidențiale Ruse și a fost implementată direct de aceasta. Campania s-a bazat pe un set extins de instrumente, de la tactici «soft» cunoscute până la măsuri cu un caracter distinctiv militar. La un capăt al spectrului, s-au aflat propaganda, dezinformarea și campaniile de denigrare, care au constituit mult timp elemente cheie ale activității de influențare a Rusiei. De zeci de ani, canalele de televiziune, ziarele, site-urile web și platformele de socializare controlate de Moscova și-au vizat în mod constant publicul cu o abordare metodică și consecventă. Cu toate acestea, campania împotriva Moldovei a introdus câteva inovații. De exemplu, după ce au urmat cursuri de formare în Rusia, clericii Bisericii Ortodoxe Moldovenești și-au mutat activitatea de propagandă pe rețelele de socializare, unde au diseminat dezinformarea rusă într-un format digital modern. La celălalt capăt al spectrului se aflau grupuri de atac compuse din bărbați cu pregătire tactică și militară. Sarcinile lor în timpul și după alegeri includeau provocări violente, ciocniri cu forțele de ordine din Moldova și, probabil, atacuri directe asupra unor obiective cheie selectate. Serviciile de securitate ruse au recrutat aproximativ 150 de bărbați, care au beneficiat de pregătire specializată în Serbia, într-un complex turistic pitoresc, închiriat în apropierea frontierei cu Bosnia și Herțegovina. Între aceste două extreme existau o gamă largă de instrumente și metode suplimentare. Acestea includeau înființarea, îndrumarea, consilierea și finanțarea partidelor de opoziție din Moldova; mituirea alegătorilor și a funcționarilor; utilizarea sondajelor de opinie pentru a influența electoratul; efectuarea de atacuri cibernetice și amenințări cu bombe; și încercarea de a manipula voturile diasporei moldovenești.  Întreaga campanie împotriva Moldovei s-a bazat în mare măsură pe finanțare ilegală din Rusia. Motivul era simplu: majoritatea acestor activități necesitau, într-un fel sau altul, plăți. Fondurile au fost canalizate prin metode tipice spălării de bani și altor infracțiuni financiare, inclusiv scheme de plăți ascunse și criptomonede.  Obiectivul principal al Rusiei – acela de a priva Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), pro-occidental, de majoritatea parlamentară – a eșuat. Moldova a respins cu succes operațiunea complexă datorită acțiunilor decisive ale agențiilor sale de aplicare a legii și ale puterii executive. O serie de organizații care acționau ca pioni ai Rusiei au fost închise sau desființate, iar persoanele care serveau intereselor Kremlinului au fost reținute. Un alt factor care a contribuit la succesul Moldovei a fost faptul că organele sale de aplicare a legii dispuneau de mijloacele și autoritatea necesare pentru a-și îndeplini sarcinile. Fără aceste capacități, ar fi fost imposibil, de exemplu, să se identifice și să se blocheze fluxurile financiare ilicite provenite din Rusia.  Dacă Rusia și-ar fi atins obiectivele, Moldova s-ar fi confruntat probabil cu haos politic, alegeri anticipate și cel puțin o revenire parțială în sfera de influență a Moscovei. Acest lucru s-ar fi întâmplat într-un moment în care poziția geografică a Moldovei are o importanță strategică considerabilă: țara are graniță comună cu Ucraina, care a rezistat cu succes războiului de cucerire al Rusiei timp de patru ani, și cu România, membră NATO. Se opresc aici încercările Rusiei de a controla Moldova? Aproape sigur că nu. Kremlinul analizează lecțiile învățate, trage concluzii, își ajustează metodele acolo unde este necesar, recrutează noi agenți și dezvoltă noi instrumente. Prin urmare, este aproape sigur că Rusia va face o nouă încercare de a prelua controlul asupra instituțiilor statului moldovenesc”.   

De ce Putin a început să evite provocările în țările din Vest Foto: Kremlin.ru
Internațional

De ce Putin a început să evite provocările în țările din Vest: analiza șefului spionilor estonieni

De ce Putin a început să evite provocările în țările din Vest: analiza șefului spionilor estonieni, Kaupo Rosin, arată că acesta încearcă să încetinească eforturile de reînarmare a statelor din UE și NATO. Într-un interviu pentru radioul public din Estonia, Rosin apreciază că, la acest moment, Rusia nu mai plănuiește să atace statele baltice.  Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Vorbind despre efortul Rusiei de a încetini procesul de reînarmare a statelor din Vest, șeful spionilor estonieni menționează că Kremlinul se folosește de partide care susțin că alocarea de resurse pentru apărare este inutilă sau deturnează banii pentru programe sociale.  De ce Putin a început să evite provocările în țările din Vest „Ceea ce observăm este că interesul Rusiei constă în încetinirea ritmului de reînarmare al Europei. Există diverse modalități de a realiza acest lucru, iar gama de instrumente disponibile este probabil destul de largă. Pe de o parte, vedem deja eforturi de a transmite Europei un mesaj calmant, axat pe pace. De exemplu, Putin a declarat public că Rusia ar putea chiar să includă în legislația sa faptul că nu are intenția de a ataca Europa. Aceasta face parte din discursul «linștitor», menit să dea impresia că totul este în regulă, că Rusia nu reprezintă o amenințare și că nu este nevoie să ne grăbim cu reînarmarea. Pe de altă parte, Rusia vede în mod clar valoarea colaborării cu anumite partide politice sau grupuri de populație pentru a promova ideea că o cursă a înarmărilor este inutilă – că aceasta deturnează fonduri de la alte domenii, cum ar fi asistența socială, și că, în ultimă instanță, este dăunătoare pentru Europa însăși. Scopul este de a diviza societatea și de a exercita presiune politică asupra factorilor de decizie. Este o abordare pe mai multe niveluri, pe care o putem vedea deja în mod clar în acțiune. Dar, în cele din urmă, Rusia este îngrijorată de reînarmarea Europei. Dacă Europa va continua pe această cale, este foarte posibil ca în următorii ani să câștigăm această cursă a înarmării, dacă alegem să o numim astfel, împotriva Rusiei”, a explicat Rosin.  Șeful spionajului estonian a arătta că termenul de război-hibrid i se pare neadecvat: „«Hibrid» este un cuvânt care sună bine. Dă o impresie vagă și neclară asupra activităților implicate. Dar, în realitate, ar trebui să spunem lucrurilor pe nume. Dacă este sabotaj, atunci este sabotaj. Dacă este un atac cibernetic, atunci este un atac cibernetic. Adevărata întrebare este cum îl clasificăm? De exemplu, definim sabotajul ca terorism sponsorizat de stat? Termenul «hibrid» tinde să atenueze realitatea și dă o impresie excesiv de inocentă a ceea ce se întâmplă de fapt”.  Rosin a susținut și că sancțiunile împotriva Rusiei dau rezultate. „Pentru a da o idee despre amploarea fenomenului: fiecare variație de 1 dolar a prețului unui baril de petrol echivalează cu aproximativ 120-140 de milioane de dolari pe lună în câștiguri sau pierderi pentru Rusia. Așadar, atunci când sancțiunile scad prețurile, deoarece cumpărătorii percep un risc mai mare și Rusia este forțată să vândă la un preț redus, acest lucru reduce direct veniturile sale. Drept urmare, impactul economic al pachetului global de sancțiuni este în continuă creștere. Rusia se confruntă cu tot mai multe probleme. Nu va intra în colaps în următoarele câteva luni sau chiar în următoarele șase luni până la un an, dar presiunea începe să-și spună cuvântul. Este posibil ca acest impact să nu ajungă pe front în următoarele șase luni, dar după aceea, va trebui să vedem cum se vor dezvolta lucrurile”, a arătat el.   

Estonia, linie de apărare la granița cu Rusia (sursa: err.ee)
Internațional

Sute de buncăre și zeci de km de tranșee antitanc de teama rușilor, în Estonia

Estonia a demarat săptămâna trecută construcția primelor cinci buncăre la frontiera cu Rusia, ca parte a așa-numitei „linii de apărare baltice”. Anunțul a fost făcut miercuri de Centrul eston pentru investiții în apărare, într-un context regional marcat de tensiuni persistente între statele baltice și Moscova. Plan etapizat: sute de buncăre până în 2027 Construcția este gândită în mai multe etape. Citește și: EXCLUSIV Fals agent SRI cu relații în cercul lui Putin și vizite în Rusia, infiltrat la Cotroceni și Romarm În faza a doua, care urmează să fie implementată în lunile următoare, vor fi ridicate alte 23 de buncăre. Autoritățile estone estimează că până la finalul anului 2027 vor fi construite aproximativ 600 de adăposturi subterane în nord-estul și sud-estul țării. Estonia, alături de Lituania și Letonia – toate foste republici sovietice – are relații tensionate cu Rusia și s-a remarcat drept una dintre cele mai ferme susținătoare ale Ucrainei în războiul declanșat de invazia rusă. Tranșee antitanc la granița estică Pe lângă buncărele subterane, linia de apărare baltică va include și o tranșee antitanc. Lucrările pentru prima secțiune, cu o lungime de 3,4 kilometri, urmează să înceapă în viitorul apropiat. În forma finală, sistemul de tranșee va avea aproximativ 40 de kilometri. Protecție împotriva artileriei ruse Colonelul eston Ainar Afanasiev a subliniat importanța alegerii atente a amplasamentelor pentru buncăre și tranșee, astfel încât acestea să fie adaptate specificului terenului și planurilor defensive ale armatei. Potrivit acestuia, principalul rol al buncărelor este protejarea soldaților estoni în fața loviturilor directe ale obuzelor de calibrul 152 mm, utilizate de artileria rusă, în eventualitatea unei confruntări militare cu Rusia. Mesajele contradictorii ale lui Vladimir Putin La începutul lunii, președintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia nu dorește un război cu statele europene care sprijină Ucraina. Totuși, el a avertizat că Moscova este pregătită de luptă dacă aceste țări ar iniția un conflict. „Noi nu dorim război cu Europa, dar dacă Europa îl dorește și începe, atunci suntem gata chiar acum”, a afirmat Putin, insistând că Rusia nu are intenția de a ataca Europa și acuzând liderii europeni că trăiesc cu „iluzia” unei „înfrângeri strategice” a Rusiei. Acuzații de „isterie” la adresa liderilor europeni Vorbind miercuri la o reuniune a comandamentului armatei ruse, Vladimir Putin a susținut că cetățenii europeni sunt „îndoctrinați” cu frica unui război cu Rusia. În opinia sa, această „isterie” ar fi alimentată de liderii europeni, care ar formula deliberat cereri inacceptabile pentru Moscova, pentru a putea acuza ulterior Rusia că refuză pacea cu Ucraina. NATO cere creșterea rapidă a cheltuielilor pentru apărare În acest context tensionat, secretarul general al NATO, Mark Rutte, le-a cerut recent statelor membre ale Alianței să accelereze majorarea cheltuielilor și a producției pentru apărare. Potrivit acestuia, NATO trebuie să fie pregătită pentru un conflict militar de amploare, „de tipul celui pe care l-au îndurat bunicii și străbunicii noștri”.

Analiza informațiilor militare estoniene: nu sunt semne de pace în Ucraina Foto: X/Twitter Arminform Ucraina
Internațional

Analiza informațiilor militare estoniene: nu sunt semne de pace în Ucraina, 350 ruși morți/zi

Analiza informațiilor militare estoniene apreciază că nu sunt semne de pace în Ucraina și arată că Rusia pierde, în medie, zilnic, 350 de militari, care sunt uciși. În noiembrie, Rusia a capturat circa 430 de kilometri pătrați de teritoriu ucrainean la un cost de circa 22 militari uciși la fiecare kilometru pătrat capturat.  Citește și: Două sondaje publicate azi o dau pe Anca Alexandrescu la 19%, în marja de eroare față de locul II Pe baza luptelor, nu există niciun motiv să credem că pacea în Ucraina este mai aproape decât era acum o lună, a declarat colonelul Ants Kiviselg, șeful Centrului de Informații (Intelligence) al Forțelor de Apărare din Estonia. Analiza informațiilor militare estoniene: nu sunt semne de pace în Ucraina „Rusia continuă atacurile aeriene zilnice pe teritoriul ucrainean, vizând în principal infrastructura civilă, cu scopul de a face sezonul rece cât mai dificil posibil pentru ucraineni și, astfel, de a exercita indirect presiune asupra unităților de pe linia frontului, a subliniat el. «În același timp, ucrainenii au efectuat cu succes atacuri cu drone în adâncul Federației Ruse. Au reușit să pătrundă în inima Rusiei și să atace centrala termică Shatura din regiunea Moscovei, care asigură atât încălzirea, cât și energia electrică pentru capitala rusă», a spus Kiviselg. În plus, forțele armate ucrainene au lovit cu succes ținte strategice rusești în Taganrog, în regiunea Rostov, unde au fost atacate facilități de reparații de aeronave și de fabricare de drone, a spus colonelul. «Ca urmare, atacurile reușite asupra unor astfel de facilități sunt chiar mai dăunătoare pentru forțele aeriene ruse decât scoaterea din funcțiune a uneia sau a două aeronave individuale», a declarat Kiviselg în cadrul conferinței de presă”, scrie news.err.ee.  Potrivit structurii de informații militare a Estoniei, în noiembrie au fost 10.500 de militari ruși uciși în Ucraina. Luând în calcul o rată de doi răniți la un mort, Rusia a pierdut circa 30.000 de militari în această lună. Însă Ucraina este într-o situația dificilă la Kupiansk și Pokrovsk. „Forțele ucrainene sunt încă prezente în Pokrovsk și desfășoară așa-numitele contraofensive locale. Încă se joacă acolo un joc de-a șoarecele și pisica”, a spus Kiviselg.  De asemenea, nu există rapoarte privind căderea completă a orașului Kupiansk, situat la nord, deși așezarea rămâne sub presiune semnificativă din partea forțelor ruse, la fel ca și Huliaipole, situat la aproximativ 100 de kilometri sud-vest de Pokrovsk. ISW: O victorie militară a Rusiei în Ucraina nu este inevitabilă Acum două zile, o analiză a Institului pentru Studiul Războiului, ISW, aprecia că „datele privind ritmul de avansare al forțelor ruse indică faptul că o victorie militară a Rusiei în Ucraina nu este inevitabilă, iar o cucerire rapidă de către Rusia a restului regiunii Donețk nu este iminentă”.  „Forțele ruse au acordat prioritate finalizării capturării orașelor Pokrovsk și Myrnohrad, dar au avansat lent, deoarece forțele ucrainene au reușit să încetinească ritmul avansului rus în Pokrovsk. Forțele ruse au intrat pentru prima dată în Pokrovsk pe 31 iulie și au avansat în medie cu 0,12 kilometri pe zi în Pokrovsk între 31 iulie și 26 noiembrie. Forțele ruse nu au capturat Pokrovsk – un oraș cu o suprafață de 11,5 mile pătrate – în ciuda faptului că au operat în interiorul orașului timp de peste 118 zile. ISW a observat doar dovezi care să indice că forțele ruse au consolidat avansul în 66% din Pokrovsk până la 26 noiembrie, un procentaj scăzut având în vedere timpul și forța de muncă (elemente ale cel puțin două armate combinate) pe care Rusia le-a dedicat acestui efort. Ritmul de avans al rușilor pe tot teatrul de operațiuni s-a intensificat după summitul din Alaska din 15 august, forțele ruse avansând în medie cu 9,3 km pătrați pe zi pe tot teatrul de operațiuni, între 15 august și 20 noiembrie, dar aceste avansuri sunt încă limitate la viteza de mers pe jos. Forțele ruse ar putea cuceri restul regiunii Donețk controlate de ucraineni până în august 2027, presupunând un ritm constant de avans al rușilor”, arată ISW.

Indicele competitivității fiscale: Estonia, care are cotă unică de impozitare, este pe locul I Foto: Visit Estonia
Economie

Indicele competitivității fiscale: Estonia, care are cotă unică de impozitare, este pe locul I

Indicele competitivității fiscale 2025: Estonia, care are cotă unică de impozitare, este pe locul I pentru al 12-lea an consecutiv. Indicele este alcătuit de Tax Foundation, un think tank din Washington DC, și face un clasament doar pentru statele membre ale OECD, deci situația României nu este evaluată. Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” Indicele competitivității fiscale: Estonia, care are cotă unică de impozitare, este pe locul I Letonia este pe locul II în clasament, Lituania - locul cinci, iar Ungaria - care de asemeena are cotă unică - este pe locul nouă, o ușoară cădere față de 2024. Statele OECD cu cele mai proaste sisteme fiscale - care afectează competitivitatea lor - sunt Franța și Italia. Tax Foundation scrie că Franța și-a înrăutățit situația, crescând rata impozitului pe profit.  Cum explică Tax Foundation prezența pe primul loc al Estoniei: „În primul rând, are o rată de impozitare de 22% asupra veniturilor corporative, care se aplică numai profiturilor distribuite. În al doilea rând, are un impozit fix (Nota red: cotă unică) de 22% asupra veniturilor individuale, care nu se aplică veniturilor personale din dividende. În al treilea rând, impozitul pe proprietate se aplică numai valorii terenurilor, și nu valorii bunurilor imobiliare sau a capitalului. În cele din urmă, are un sistem fiscal teritorial care scutește 100% din profiturile din străinătate obținute de societățile naționale de la impozitarea internă, cu puține restricții”.  Letonia, care este locul II în clasament, „a adoptat recent sistemul estonian de impozitare a societăților comerciale, dispune, de asemenea, de un sistem relativ eficient de impozitare a veniturilor din muncă”, arată Tax Foundation.  De ce este Lituania pe locul cinci? „Rata impozitului pe profit în Lituania este de 16%, cu mult sub media OCDE de 24,2%. Impozitele pe muncă în Lituania sunt mai mici decât media, ceea ce permite guvernului să obțină venituri din impozitele pe salarii cu foarte puține distorsiuni”, arată Tax Foundation.  Ungaria a căzut de pe locul șapte, în 2024, pe nouă, în 2025. Tax Foundation arată că are un TVA foarte mare, de 27%, acesta fiind una din slăbiciunile sistemului de taxare. Însă: „Ungaria are cea mai mică rată de impozitare a societăților comerciale din OCDE, de 9%. Venitul personal este impozitat cu o rată fixă de 15%”.  De ce Franța este pe ultimul loc „Franța are cel mai puțin competitiv sistem fiscal din OCDE. Are cea mai mare rată maximă a impozitului pe profit din OCDE, de 36,13 %, incluzând multiple suprataxe și impozite distorsionante pe producție. De asemenea, aplică multiple impozite distorsionante pe proprietate, cu taxe separate pe proprietăți imobiliare, active bancare și tranzacții financiare, pe lângă un impozit pe avere aplicat bunurilor imobiliare”, se arată în clasament.  Italia este pe penultimul loc. Locurile 33-36 sunt ocupate de: Portugalia, Spania, Polonia și Columbia.  „Un cod fiscal competitiv este unul care menține rate marginale de impozitare scăzute. În lumea globalizată de astăzi, capitalul este extrem de mobil. Companiile pot alege să investească în orice număr de țări din întreaga lume pentru a găsi cea mai mare rată de rentabilitate. Acest lucru înseamnă că companiile vor căuta țări cu rate de impozitare mai mici asupra investițiilor pentru a-și maximiza rata de rentabilitate după impozitare. Dacă rata de impozitare a unei țări este prea mare, aceasta va determina investițiile să se îndrepte către alte țări, ceea ce va duce la o creștere economică mai lentă. În plus, ratele marginale de impozitare ridicate pot împiedica investițiile interne și pot duce la evitarea impozitelor”, scrie Tax Foundation.   

Rusia, incursiuni repetate în spațiul NATO (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia, din ce în ce mai agresivă cu țările NATO: după Polonia și România, a venit rândul Estoniei

Rusia, incursiuni repetate în spațiul NATO. În ultimele săptămâni, Rusia a intensificat provocările aeriene împotriva țărilor NATO de pe flancul estic. După incidentele cu drone rusești intrate în spațiul României, al celor doborâte în Polonia, a venit rândul Estoniei să fie vizată. Rusia, incursiuni repetate în spațiul NATO Trei avioane de vânătoare MiG-31 au pătruns vineri în spațiul aerian estonian, zburând aproximativ 12 minute deasupra insulei Vaindloo, înainte de a fi interceptate de avioane F-35 din misiunea NATO de poliție aeriană. Citește și: ANALIZĂ De ce aproape nimeni nu vrea alegeri la București: conflicte mocnite în partide, risc să câștige suveraniștii lui Georgescu Prim-ministrul estonian Kristen Michal a catalogat incidentul drept „total inacceptabil” și a anunțat că Tallinn va solicita consultări în cadrul NATO prin activarea articolului 4 al Tratatului Atlantic. Această prevedere obligă aliații să se consulte atunci când un stat membru consideră că securitatea sa este amenințată. Reacția NATO Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a salutat reacția rapidă a Alianței. Rutte a subliniat că răspunsul a fost „decisiv”, demonstrând solidaritatea statelor membre. Strategia hibridă a Kremlinului: drone și dezinformare Incursiunea din Estonia vine după un alt episod grav petrecut în Polonia, unde, în noaptea de 9 spre 10 septembrie, între 19 și 21 de drone rusești au încălcat spațiul aerian polonez. În paralel, Kremlinul a lansat o campanie masivă de dezinformare, menită să inducă neîncredere în instituțiile democratice și să alimenteze tensiuni anti-ucrainene. Potrivit oficialilor polonezi, volumul dezinformării online s-a triplat imediat după atac, iar conturile false și canalele de propagandă au răspândit narațiuni menite să submineze sprijinul pentru Kiev și pentru NATO. Ucraina denunță escaladarea Autoritățile de la Kiev au reacționat ferm, calificând incidentele drept „o nouă escaladare” din partea Moscovei. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiga, a avertizat că Rusia va deveni „și mai agresivă” dacă nu primește un răspuns puternic, în timp ce președintele Volodimir Zelenski a vorbit despre o „campanie sistematică a Rusiei împotriva Europei și a NATO”. Acesta a cerut „măsuri ferme” pentru a contracara amenințările și pentru a preveni destabilizarea regiunii. Moscova neagă, dar tensiunea crește Ministerul rus al Apărării a negat orice încălcare a spațiului aerian estonian, susținând că aeronavele sale au survolat „apele neutre” și au respectat regulile internaționale. Totuși, autoritățile estoniene și NATO au confirmat pătrunderea neautorizată, ceea ce amplifică tensiunile deja ridicate de pe flancul estic. În acest context, sprijinul pentru Ucraina, întărirea apărării NATO și combaterea dezinformării devin piloni esențiali pentru securitatea europeană.

Nava rusească depistată în apele Estoniei (sursa: news.err.ee)
Internațional

Rusia testează răbdarea flancului estic NATO: un vas rusesc pătrunde ilegal în apele Estoniei

Nava rusească depistată în apele Estoniei. Ministerul de Externe al Estoniei a anunțat luni că a convocat oficial reprezentantul diplomatic al Rusiei la Tallinn, după ce un vas rusesc a pătruns ilegal în apele teritoriale ale țării baltice. Nava rusească depistată în apele Estoniei Potrivit armatei estone, o navă neautorizată a poliției de frontieră a Rusiei a pătruns sâmbătă în apele teritoriale estone, înaintând aproximativ 500 de metri. Citește și: Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă Incidentul reprezintă prima încălcare maritimă a frontierei din partea Rusiei în 2024. "O încălcare gravă și inacceptabilă" Ministrul de Externe Margus Tsahkna a declarat, pe platforma X, că însărcinatul cu afaceri rus a fost convocat pentru a i se înmâna o notă oficială de protest, denunțând „o încălcare gravă și inacceptabilă a frontierei maritime”. Conform legislației estone, navele de război străine pot naviga în mod pașnic prin apele teritoriale ale țării doar cu condiția de a notifica Ministerul de Externe cu cel puțin 48 de ore înainte. Armata estonă a precizat că în acest caz nava rusă nu a transmis nicio notificare. Frontieră aeriană, încălcată în mai Nu este primul incident de acest fel în 2024. În luna mai, un avion de luptă rusesc a încălcat spațiul aerian al Estoniei, conform autorităților de la Tallinn. Relații diplomatice tensionate între Estonia și Rusia Tensiunile dintre Estonia și Rusia s-au agravat după începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022. Estonia este un susținător ferm al Kievului și membru activ al Uniunii Europene și NATO. Din 7 februarie 2023, Rusia nu mai are ambasador la Tallinn, după ce Estonia a decis expulzarea acestuia, ca reacție la decizia Moscovei de a reduce nivelul reprezentării diplomatice a Estoniei în Rusia.

Estonia părăsește tratatul privind minele antipersonal (sursa: vm.ee)
Internațional

De teama Rusiei, Estonia se dotează cu mine antipersonal, retrăgându-se din Convenția de la Ottawa

Estonia părăsește tratatul privind minele antipersonal. Ministerul de Externe de la Tallinn a anunțat vineri seara că a notificat oficial Organizația Națiunilor Unite (ONU) cu privire la retragerea Estoniei din convenția internațională care interzice folosirea minelor antipersonal. Decizia vizează sporirea capacității de apărare a țării în fața amenințării reprezentate de Rusia, în contextul războiului din Ucraina. Estonia părăsește tratatul privind minele antipersonal Retragerea din tratatul cunoscut drept Convenția de la Ottawa va deveni efectivă în termen de șase luni de la notificarea transmisă ONU. Citește și: EXCLUSIV Șefii DNA și ai Parchetului General nu vor să fie schimbați și cheamă procurorii să-i apere. Nicușor Dan a spus că nu este mulțumit de ei Estonia susține că are nevoie de mai multă flexibilitate pentru a-și consolida granițele și securitatea națională. Sprijin regional pentru renunțarea la tratat Parlamentele celor trei state baltice – Estonia, Letonia și Lituania – precum și cel al Finlandei au aprobat deja măsura de retragere din convenție. În Polonia, camera inferioară a parlamentului a adoptat o inițiativă similară, care urmează să fie votată și în Senat.

Prințul William vizitează soldații din Estonia (sursa: X/The Prince and Princess of Wales)
Internațional

Prințul William, pe tanc în Estonia, la o misiune a trupelor britanice cu atribuții NATO

Prințul William vizitează soldații din Estonia. Prințul de Wales, William, a efectuat o vizită oficială în Estonia pentru a consolida legăturile dintre Regatul Unit și aliatul său NATO și pentru a sprijini trupele britanice staționate în această țară. În cadrul vizitei, el a participat la exerciții militare, inclusiv la bordul unui tanc Challenger 2, și a discutat cu soldații britanici desfășurați în regiune. Prințul William vizitează soldații din Estonia În timpul vizitei la baza militară Tapa, situată la aproximativ 160 km de granița cu Rusia, Prințul William a purtat uniformă militară de camuflaj, cască de protecție și ochelari, urcându-se în turelă pe locul comandantului unui tanc Challenger 2. Citește și: PSD, profeții apocaliptice dacă nu câștigă Antonescu: România, în criză, Ciolacu - alungat El a fost implicat într-un exercițiu tactic, în care soldații Mercian au simulat pătrunderea într-o tranșee inamică pentru „capturarea unei ținte de mare valoare”. Ulterior, William s-a mutat într-un vehicul de luptă Warrior, de unde a putut observa trupele desfășurând un exercițiu cu mitraliere, grenade fumigene și drone de supraveghere. "De fapt, granița rusă aflându-se la doar câteva sute de mile de aici... se simte că este mai mult un mediu operațional decât un simplu antrenament", a declarat Prințul William în timpul vizitei. Regatul Unit, cea mai mare desfășurare de trupe în Estonia Vizita Prințului William a pus accentul pe sprijinul Marii Britanii pentru Estonia și pe angajamentul NATO în regiune. Trupele britanice conduc un grup de luptă tactic în Estonia, iar cei 900 de militari prezenți constituie cea mai mare desfășurare permanentă a forțelor Regatului Unit în afara granițelor sale. Forțele britanice din Estonia și Polonia fac parte din operațiunea Cabrit, o contribuție a Regatului Unit la forțele NATO avansate din regiune. Această prezență militară este considerată esențială pentru descurajarea unei posibile agresiuni rusești, mai ales în contextul războiului din Ucraina. Testarea vehiculelor militare Pe lângă participarea la exercițiile militare, Prințul William a testat un vehicul de artilerie Archer, conducându-l cu viteză, și a interacționat cu trupele britanice. Într-un moment mai relaxat, el s-a alăturat soldaților la un joc de biliard și a fost provocat să participe la un meci de fotbal de masă „Blues vs Villa” de către sergentul major WO2 Daniel Hutton. Locotenent-colonelul Grant Brown, comandantul grupului de luptă Mercian, a salutat vizita Prințului de Wales, subliniind importanța acesteia pentru moralul trupelor. "Este minunat din punctul de vedere al soldaților noștri să îl vadă pe prinț și să știe că este interesat de ceea ce facem noi. Și, în mod clar, aceasta ne crește profilul, ceea ce este excelent pentru recrutare și menținerea personalului", a declarat Brown.

Analiza spionilor estonieni: Rusia nu trebuie lăsată să dicteze pacea în Ucraina
Internațional

Analiza spionilor estonieni: Rusia nu trebuie lăsată să dicteze pacea în Ucraina

Analiza spionilor estonieni, „Securitatea Internațională și Estonia - 2025”, apreciază că „pentru securitatea lumii libere, Rusia nu trebuie lăsată să dicteze pacea în Ucraina”. În analiză, nu există aproape nici o referire la Statele Unite, exceptând avertismentul că China comunistă ar privi o înfrângere a Ucrainei ca pe o victorie a „principalului rival”, SUA.  Citește și: Susținătorul lui Georgescu, săltat de Poliție după ce a amenințat cu moartea familia lui Bolojan „Pentru a proteja viitorul Ucrainei și securitatea lumii libere, este esențial ca Rusia să nu dicteze condițiile de încheiere a conflictului. Nu există niciun motiv să credem că Putin și-a abandonat ambițiile maximaliste, inclusiv cererea de retragere a prezenței militare a NATO prezența militară a NATO la granițele sale din 1997, ceea ce face cu atât mai vital ca Rusia să dea Ucrainei o lecție dureroasă”, se afirmă în analiza serviciului estonian de spionaj.  Analiza spionilor estonieni Care sunt principalele concluzii ale acestui serviciu: Anul trecut Moldova a fost ținta unei masive campanii rusești de influență. Rusia și-a atins, din păcate, parțial obiectivele: referendumul pentru aderarea la UE a trecut la limită, iar Alexandr Stoianoglo a obținut un număr consistent de voturi, deși fusese lansat doar cu șase luni înainte. Campania rusă de influențare a alegerilor a fost una din cele mai sofisticate și probabil va continua și în 2025. „Mii de persoane au fost implicate, folosind instrumente precum platformele de social media (Telegram și TikTok), pliante și emisiuni de televiziune tradiționale. Alegătorii au fost bombardați cu donații în numerar” „China ajută Rusia în războiul dronelor, oferind o cale prin care componentele occidentale ajung la agresor. China critică sancțiunile internaționale împotriva Rusiei, aprobând tacit sprijinindu-și cetățenii și companiile care fac afaceri cu Rusia” „În timp ce retorica Kremlinului privind armele nucleare este energică, acțiunile sale nu reflectă aceste amenințări amenințătoare. Este foarte puțin probabil ca Rusia să folosească arme nucleare în războiul împotriva Ucrainei,dar observând modul în care factorul frică a reținut Occidentul până acum,  Rusia îl exploatează la maximum. Războiul din Ucraina ar fi putut fi încheiat cu ceva timp în urmă dacă Occidentul ar fi văzut bluful Rusiei” Emiratele Arabe Unite au devenit un hub pentru afacerile Rusiei „În cazul în care războiul în Ucraina se încheie favorabil Rusiei sau dacă ostilitățile sunt înghețate, este aproape sigur că unități militare rusești vor staționa permanent de-a lungul granițelor Estoniei în în număr mai mare decât înainte de 24 februarie 2022. Rusia s-a angajat să dezvolte tehnologia dronelor și integrarea extensivă în forțele sale armate” Nu există nici o referire la România în raportul de 90 de pagini. 

Estonia cere creșterea bugetelor de apărare (sursa: Facebook/Kristen Michal)
Internațional

Estonia cere creșterea bugetelor de apărare

Estonia cere creșterea bugetelor de apărare. Premierul Estoniei, Kristen Michal, a îndemnat marți țările aliate din cadrul NATO să își majoreze bugetele de apărare la cel puțin 2,5% din Produsul Intern Brut (PIB) înainte de summitul NATO din 2025, care va avea loc la Haga. Declarațiile sale vin în contextul provocărilor de securitate tot mai mari din Europa. Estonia cere creșterea bugetelor de apărare După o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, la Tallinn, premierul estonian a subliniat că obiectivul actual, ca fiecare membru NATO să aloce cel puțin 2% din PIB pentru apărare, nu mai reflectă "realitatea situației actuale privind securitatea". Citește și: Becali recunoaște că a fost infiltrat de Viorel Hrebenciuc în AUR ca să-l ajute pe Simion să intre în turul II Michal a sugerat că un buget mai mare de apărare ar trebui să devină un obiectiv comun pentru toate statele membre NATO. Semnal pentru oponenți și aliați Michal a declarat că fiecare aliat ar trebui să cheltuiască cel puțin 2,5% din PIB pentru apărare, subliniind că acest efort suplimentar ar transmite un mesaj puternic atât oponenților, cât și partenerilor din NATO. Potrivit premierului, acest pas ar demonstra că "hotărârea noastră nu ar trebui pusă la încercare", întărind astfel poziția alianței în fața amenințărilor. Amenințarea Rusiei și poziția Estoniei Estonia, care se învecinează cu Rusia, resimte o amenințare crescută de la începutul invaziei ruse în Ucraina, declanșată în urmă cu peste doi ani și jumătate. În acest context, Estonia a alocat în 2023 un buget de 3,4% din PIB pentru apărare, depășind cu mult ținta curentă stabilită de NATO. Premierul Kristen Michal consideră că un efort similar din partea tuturor statelor membre ar consolida securitatea colectivă a alianței.

România, țara din UE cu cel mai mic procent al cetățenilor care au interacționat online cu autoritățile Foto: PSD Câmpia Turzii
Economie

Cel mai mic procent cetățenilor interacționat online cu autoritățile

România este țara din UE cu cel mai mic procent al cetățenilor care au interacționat online cu autoritățile, arată Eurostat. Potrivit Eurostat, doar 23% din cetățenii români au folosit în 2023 site-urile sau apps-urile autorităților, media UE fiind de 69%. Chiar și Bulgaria are un procent mai mare de cetățeni care au interacționat astfel, online, cu autoritățile - 30%. Citește și: Șeful investițiilor de la Metrou este un fost muncitor necalificat și „meseriaș tunel”, dar nepot de lider sindical Cel mai mic procent al cetățenilor care au interacționat online cu autoritățile „În 2023, 69% dintre cetățenii UE cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani au utilizat un site web sau o aplicație a unei autorități publice în ultimele 12 luni. Ponderea a variat foarte mult între țările UE, cu cele mai mari cote înregistrate în Danemarca (98%), Finlanda, Țările de Jos și Suedia (toate 95%). În schimb, cele mai scăzute procente au fost înregistrate în România (23%), Bulgaria (30%) și Germania (58%)”, arată Eurostat. Puțin sub 90% din estonieni își gestionează relația cu statul prin internet. „O analiză mai detaliată a diferitelor activități de e-guvernare arată că, în 2023, 42% dintre persoane au utilizat serviciile de e-guvernare în ultimele 12 luni pentru a obține informații despre servicii, beneficii, legi, ore de funcționare sau altele similare. Acestea au fost urmate de descărcarea sau tipărirea de formulare oficiale (40 %), accesarea de informații personale (39 %) și stabilirea unei întâlniri sau rezervări și primirea de comunicări sau documente oficiale (37 %). Ponderea persoanelor care au depus declarații fiscale online a fost ceva mai mică, de 29%. În mod similar, cifrele pentru accesarea bazelor de date sau a registrelor publice au fost de 19%, în timp ce 18% dintre persoane au solicitat online documente sau certificate oficiale și 17% au solicitat beneficii sau drepturi”, mai explică Eurostat. Citește și: Băsescu: „Cel mai echipat pentru funcția de președinte este Ciucă”

România, cea mai mică rată de absorbție a fondurilor de coeziune Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

România, cea mai mică rată de absorbție a fondurilor de coeziune

România are, după Bulgaria, cea mai mică rată de absorbție a fondurilor de coeziune, alocate pentru perioada 2014-2020, pe cap de locuitor din Europa de Est, arată un document al Consiliului Fiscal. Estonia, de exemplu, are o rată de absorbție cu 250% mai mare decât România. Citește și: Încă o petradă aruncată de Rafila: cheamă niște ONG-uri din străinătate să facă „audit” la spitalul Pantelimon Însă Consiliul Fiscal arată că rata de absorbție a fondurilor de coeziune pentru exercițiul financiar 2021-2027 era zero la mijlocul lunii iunie 2027. România, cea mai mică rată de absorbție a fondurilor de coeziune „Marea majoritate a acestor state (inclusiv România) au primit pentru perioada 2014-2020 alocări de fonduri structurale și de coeziune mai mari în comparație cu exercițiul financiar anterior, excepțiile fiind reprezentate de Cehia (22,7 mld. euro față de 26,5 mld. euro), Slovenia (3,3 mld. euro față de 4,1 mld. euro) și Ungaria (22,5 mld. euro față de 24,9 mld. euro). Este de menționat cazul Letoniei, care, în urma alocărilor suplimentare din anul 2021 pentru exercițiul financiar 2014-202081, a depășit alocările din exercițiul multianual precedent (4,6 mld. euro față de 4,5 mld. euro). Pe de altă parte, raportând alocările primite la numărul de locuitori, România se poziționează pe penultimul loc, cu aproximativ 1.207 euro/locuitor, devansând doar Bulgaria (1.094 euro/locuitor). La polul opus, 8 dintre cele 11 state analizate au alocări de peste 2.000 euro/locuitor, cele mai ridicate valori fiind înregistrate de Estonia (2.814 euro/locuitor) și Slovacia (2.638 euro/locuitor)”, arată Consiliul Fiscal. Însă această instituție scrie că este „mai mult decât problematic” faptul că rata de absorbție a fondurilor de coeziune alocate pentru perioada 2021-2027 era, la final de iunie 2024, zero: „Alocările din Fondurile Structurale și de Coeziune (FSC) se ridică la 31 mld. euro (din care 1,4 mld. euro avansuri), mai mult decât problematic și de natură să îngrijoreze la maximum autoritățile din România fiind faptul că la jumătatea exercițiului financiar, la finele lunii iunie 2024, potrivit datelor Ministerului Finanțelor, gradul de absorbție a acestor fonduri (exclusiv avansuri) era 0,00!”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră