luni 20 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: emmanuel macron

56 articole
Internațional

Macron vrea iar împăcare cu Putin

Macron vrea iar împăcare cu Putin. Preşedintele francez, Emmanuel Macron, va căuta la summitul G20 din Bali iniţierea "unei logici a dezescaladării" în războiul din Ucraina, care să împace abordarea ţărilor dezvoltate cu cea a ţărilor din emisfera sudică, cele din urmă dorind încetarea acestui război, au semnalat surse de la Palatul Elysee citate duminică de agenţia EFE. Macron vrea iar împăcare cu Putin Obiectivul este de a discuta la nivel global "o logică a dezescaladării" printr-un fel de "angajament politic", au declarat aceste surse unui grup de jurnalişti. Macron începe duminică un turneu în sud-estul Asiei, după ce a avansat unele dintre aceste teme la Forumul pentru Pace desfăşurat vineri şi sâmbătă la Paris. Summit-ul G20, care se desfăşoară marţi şi miercuri în insula indoneziană Bali, oferă o oportunitate unică pentru a reuni lideri de pe mai multe continente şi a căuta împreună o opinie comună asupra conflictului ruso-ucrainean. Conform surselor de la Elysee, Macron doreşte "menţinerea spaţiului de cooperare" cu ţări precum China, Brazilia, India, Argentina, Mexic sau Africa de Sud, toate prezente la summit. Nu Putin, ci Lavrov la summit Parisul speră că acest summit va ocaziona şi o discuţie asupra consecinţelor conflictului din Ucraina, care au fost mai dure pentru ţările în dezvoltare la capitolele financiar, energetic şi alimentar. Macron va avea în insula indoneziană întrevederi cu preşedintele chinez, Xi Jinping, cu premierul indian, Narendra Modi, cu gazda reuniunii, preşedintele indonezian Joko Widodo, posibil şi cu alţi lideri. Citește și: Rușii se retrag și din Nova Kahovka, orașul în care se află un baraj enorm pe Nipru, semn că se pregătesc să-l arunce în aer. Zone extinse din Herson pot fi inundate Preşedintele francez este unul dintre puţinii lideri occidentali care menţine deschisă comunicarea cu omologul său rus, Vladimir Putin. Cu toate acestea, nu este prevăzută o întrevedere a lui Macron la summit-ul din Bali cu ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, care conduce delegaţia rusă după ce Putin a decis să nu ia parte la eveniment.

Macron vrea iar împăcare cu Putin (sursa: Soazig de la Moissonniere/Présidence de la République)
Macron: Rusia atacă nuclear, Franța - neafectată (sursa: France 2)
Internațional

Macron: Rusia atacă nuclear, Franța - neafectată

Macron: Rusia atacă nuclear, Franța - neafectată. Președintele francez a lansat un val de stupefacție când a lăsat să se înțeleagă că Parisul nu ar reacționa la un atac nuclear rus în Ucraina. Emmanuel Macron a spus că, dacă asta s-ar întâmpla, interesele strategice franceze nu ar fi afectate. Macron: Rusia atacă nuclear, Franța - neafectată "Doctrina noastră se bazează pe interesele fundamentale ale națiunii. Ele sunt definite clar și nu ar fi deloc afectate în mod direct dacă, de exemplu, ar exista un atac nuclear balistic în Ucraina, în regiune", a spus Macron în timpul unui interviu în direct la postul public France 2, miercuri seara. Este prima dată când Macron discută în detaliu doctrina de descurajare nucleară a Franței cu privire la Ucraina. El a adăugat că "nu este bine să vorbim prea mult despre asta". „Credibilitatea disuasiunii nucleare se bazează pe a nu spune nimic despre ceea ce ar trebui să facem”, a declarat fostul președinte francez François Hollande la radio FranceInfo, adăugând că trebuie "să spunem cât mai puțin posibil și să fim pregătiți să facem cât mai mult posibil." Val de critici În calitate de lider al singurei puteri nucleare din Uniunea Europeană, comentariile lui Macron că nu ar răspunde unui atac nuclear în Ucraina "sau în regiune" sunt puțin probabil să liniștească statele membre UE aparținând NATO precum Polonia, România sau Slovacia. Articolul 5 din tratatul NATO prevede că aliații ar trebui să apere alți membri ai alianței în caz de atac, scrie Politico. Citește și: Macron a uitat că cerea ca Putin să nu fie umilit, acum denunță „atacul brutal” al Rusiei împotriva Ucrainei Bruno Tertrais, director adjunct al think tank-ului Fundația pentru Cercetare Strategică, a pus sub semnul întrebării decizia "curioasă" a lui Macron de a preciza limitele doctrinei nucleare franceze și momentul în care a fost formulată declarația. "După părerea mea, răspunsul corect ar fi trebuit să fie: nu voi juca acest joc... și oricum domnul Putin trebuie să fie conștient că va pierde", a scris el pe Twitter. "Când l-am auzit vorbind, aproape că am căzut de pe scaun", a spus deputatul conservator Jean-Louis Thiériot, vicepreședinte al comisiei de apărare din Adunarea Națională. "Este o greșeală politică. Unul dintre principiile disuasiunii nucleare este că există o incertitudine cu privire la ceea ce este considerat un interes vital", a spus el.

Truss despre Macron Prieten, dușman? Deliberez (sursa: Facebook/Liz Truss)
Internațional

Truss despre Macron: Prieten, dușman? Deliberez

Truss despre Macron: Prieten, dușman? Deliberez. Liz Truss, unul din cei doi candidaţi la postul de premier al Marii Britanii, a fost acuzată că riscă o înrăutăţire a relaţiilor diplomatice cu Franţa după ce a spus că "juriul încă deliberează" în privinţa preşedintelui Emmanuel Macron, transmite DPA. Truss despre Macron: Prieten, dușman? Deliberez Truss, actual ministru de Externe, a răspuns la o întrunire de campanie a Partidului Conservator joi, la Norwich, că nu este decisă dacă preşedintele francez este "prieten sau duşman". Mai multe probleme au afectat relaţiile franco-britanice în lunile din urmă, printre care traversările migranţilor pe Canalul Mânecii şi haosul creat în sezonul turistic în portul Dover, pentru care Truss a dat vina pe lipsa de personal francez la controlul paşapoartelor. La întrunirea de la Norwich, Truss şi rivalul său Rishi Sunak au fost supuşi unei serii rapide de întrebări şi răspunsuri. Gazda evenimentului, Julia Hartley-Brewer, a întrebat-o pe Truss: "Preşedintele Macron, prieten sau duşman?". "Juriul deliberează", a răspuns ea, în aplauze zgomotoase, adugând: "Însă, dacă aş deveni prim-ministru, l-aş judeca după fapte, nu după vorbe". Critici din ambele partide mari La aceeaşi întrebare, Sunak răspunsese rapid "prieten". Partidul Laburist, principala formaţiune de opoziţie, a avertizat că replica lui Truss, care poate fi considerată ca riscând o tensionare a relaţiilor cu Franţa, arată "o lipsă teribilă şi îngrijorătoare de judecată". Fostul ministru conservator Gavin Barwell a pus şi el sub semnul întrebării remarca, comentând pe Twitter: "Aş fi crezut că ministrul de Externe este conştient că suntem într-o alianţă militară cu Franţa". Citește și: VIDEO Zelenski a explicat în detaliu cum Europa a ratat la limită un accident nuclear grav la Zaporojie Într-un alt moment al întrunirii, Truss a recunoscut că, dacă ar avea de ales între a se baza pe Franţa sau pe China pentru expertiza în domeniul nuclear, ar alege Franţa. Aceste răspunsuri vin după ce Liz Truss a distanţat Marea Britanie de perspectiva unui proiect de a face parte dintr-o comunitate politică europeană mai largă, în care ar fi implicate şi state din afara UE, precum Regatul Unit, după o întâlnire între Boris Johnson şi preşedintele francez în iunie. Contre franco-britanice Palatul Elysee a insistat că Johnson exprimase interes faţă de idee, însă Truss a negat ulterior că Regatul Unit ar fi fost vreodată de acord cu o astfel de propunere: "Nu este adevărat. Nu cunosc cuvintele exacte pe care preşedintele Macron le-a folosit, dar noi nu am convenit asupra acestui subiect". Întrebată dacă susţine "comunitatea lui (Macron) politică şi economică", ea a răspuns: "Nu". În iulie, Truss a afirmat că aglomeraţiile cu care s-au confruntat turiştii în portul Dover au fost din vina autorităţilor franceze şi că ar fi fost "pe deplin evitabile". Un politician francez a acuzat Brexit-ul pentru haosul creat. Pierre-Henri Dumont, deputat din Calais al partidului Republicanii, a declarat la BBC că problemele din portul Dover vor reapărea. "Acestea sunt consecinţele Brexit-ului. Trebuie să facem mai multe controale decât înainte", a explicat el.

Macron, "exilat" de Putin în Algeria (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Macron, "exilat" de Putin în Algeria

Macron, "exilat" de Putin în Algeria. Preşedintele francez Emmanuel Macron a sosit joi în Algeria pentru o vizită oficială de trei zile, menită să "refondeze" relaţiile bilaterale şi care, pentru Alger, marchează o recunoaştere a importanţei sale strategice în regiune, informează AFP. Aniversarea independenței Avionul preşedintelui francez, care este însoţit în această vizită de o delegaţie de peste 90 de persoane, a aterizat în jurul orei locale 15:30 (14:30 GMT). Delegaţia franceză a fost întâmpinată de preşedintele algerian Abdelmadjid Tebboune, alături de militari. Cei doi lideri de stat s-au îmbrăţişat, înainte de a se plasa sub un cort pentru a asculta imnurile naţionale ale celor două ţări, interpretate de o fanfară militară. Citește și: România se înarmează până în dinți: ultima achiziție – 231 de sisteme de rachete portabile antiaeriene, care vor costa peste două treimi de miliard de euro. Cine le livrează Cei doi lideri urmează să se deplaseze apoi spre Monumentul Martirilor, important loc de comemorare a războiului de independenţă din 1954-1962 faţă de Franţa. Vor urma o întrevedere în tête-à-tête între cei doi preşedinţi, o declaraţie pentru mass-media şi un dineu la Palatul Poporului. Această vizită coincide cu cea de-a 60-a aniversare de la sfârşitul războiului şi de la proclamarea independenţei Algeriei în 1962. Macron, "exilat" de Putin în Algeria De la declanşarea războiului în Ucraina, Algeria, primul producător de gaz din Africa şi unul dintre primii din lume, este foarte solicitată de europenii presaţi să-şi reducă dependenţa faţă de gazul rusesc. Cei doi preşedinţi vor discuta de asemenea despre situaţia din Mali, de unde armata franceză s-a retras nu demult, şi de influenţa tot mai mare a Rusiei în Africa. Algeria joacă un rol central în regiune datorită miilor de kilometri de frontieră cu Mali, Niger şi Libia. De asemenea, ea este apropiată de Rusia, primul său furnizor de arme. Aceasta este a doua vizită a lui Emmanuel Macron în Algeria în calitate de preşedinte, după o primă vizită în decembrie 2017.

Macron, îngenuncheat de Putin: sfârşitul abundenţei (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Macron, îngenuncheat de Putin: sfârşitul abundenţei

Macron, îngenuncheat de Putin: sfârşitul abundenţei. Preşedintele francez Emmanuel Macron i-a atenţionat miercuri pe francezi în legătură cu "marea schimbare" ce va veni odată cu toamna, prin "sfârşitul abundenţei", "al evidenţelor" şi "al lipsei de griji", relatează AFP. Macron, îngenuncheat de Putin: sfârşitul abundenţei "Trăim o mare schimbare", a avertizat şeful statului, revenind asupra unei recente "serii de crize grave", de la Ucraina la secetă, ca preambul la consiliul de miniştri de după vacanţă la Paris. "Momentul pe care îl trăim poate fi structurat de o serie de crize grave (...) şi s-ar putea ca unii să vadă destinul nostru ca unul în care trebuie să gestionăm permanent crize sau situaţii de urgenţă. În ceea ce mă priveşte, cred că ceea ce suntem pe cale să trăim este mai degrabă o mare schimbare sau o mare bulversare", a declarat Emmanuel Macron în cadrul unei alocuţiuni în faţa miniştrilor săi, transmisă în direct în mod excepţional. "Să spună lucrurilor pe nume" Pentru că, în faţa acestei situaţii, "compatrioţii noştri ar putea reacţiona cu multă nelinişte", el le-a cerut membrilor guvernului "să spună lucrurilor pe nume", "să le numească clar şi fără o abordare catastrofală". "Mă aştept de la guvern să respecte cuvântul dat şi angajamentele pe care le-am luat faţă de naţiune", a adăugat el. "Ce îmi doresc să putem face în următoarele săptămâni şi luni este să reafirmăm o unitate foarte puternică a guvernului, a forţelor majorităţii" în jurul "unei direcţii care să ne permită să ne consolidăm suveranitatea, independenţa noastră franceză şi europeană", a adăugat el. "Este uşor să promiţi orice" În contextul "înmulţirii regimurilor iliberale" şi al "consolidării regimurilor autoritare", preşedintele francez le-a cerut miniştilor săi "seriozitate", "credibilitate" şi să nu cedeze tentaţiei "demagogiei". Citește și: EXCLUSIV Dronele pentru Armata Română, a căror achiziție a fost aprobată în 2020, apoi anulată și reluată, s-au scumpit cu 77 de milioane euro, până la 354 de milioane euro "Este uşor să promiţi orice, iar uneori să spui orice. Să nu cedăm acestor tentaţii, demagogiei. Ele înfloresc în toate democraţiile astăzi, într-o lume complexă care înspăimântă. Poate fi seducător să spui ceea ce oamenii vor să audă (...), însă trebuie mai întâi să raţionezi întrebându-te dacă este eficient şi util", a adăugat el, fără a oferi exemple concrete.

Macron, furios: umilit iar de Putin (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Macron, furios: umilit iar de Putin

Macron, furios: umilit iar de Putin. Preşedintele Emmanuel Macron a denunţat vineri atacul brutal al Rusiei, care a lansat o invazie în Ucraina din 24 februarie, şi a cerut francezilor "să accepte să plătească preţul libertăţii" în faţa consecinţelor din Europa, transmite AFP. Macron, furios: umilit iar de Putin "Mă gândesc la poporul nostru, care va avea nevoie de forţă pentru a face faţă vremurilor viitoare, pentru a rezista incertitudinilor, uneori facilităţii sau adversităţii şi, uniţi, să accepte să plătească preţul libertăţii noastre şi al valorilor noastre", a spus şeful statului francez. "De la atacul brutal lansat de Vladimir Putin pe 24 februarie, războiul a revenit la câteva ore (distanţă) de graniţele noastre, pe pământ european", a spus el. Citește și: Putin, afectat psihic masiv de atacurile asupra aerodromului militar din Crimeea, caută un responsabil pe care să dea vina. Flota rusă din Marea Neagră, obligată la manevre defensive Emmanuel Macron a făcut aceste declaraţii după conversaţia telefonică cu omologul rus despre trimiterea unei misiuni de experţi la centrala nucleară ucraineană Zaporojie, ţinta bombardamentelor repetate de care Kiev şi Moscova se acuză reciproc. Citește și: Macron: „Rusia este o putere de temut şi noi nu dorim să avem un război cu poporul rus” Preşedintele francez a făcut apel la un "gând pentru poporul ucrainean care rezistă eroic la atacurile teribile ale armatei ruse şi ale auxiliarelor acesteia". "Da, fantomele spiritului răzbunării, încălcările flagrante ale suveranităţii statelor, dispreţul intolerabil la adresa popoarelor, voinţa imperialistă reapar din trecut pentru a se impune în cotidianul Europei noastre, a vecinilor noştri, a prietenilor noştri", a spus Emmanuel Macron.

Războiul din Ucraina va dura mult (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Războiul din Ucraina va dura mult

Războiul din Ucraina va dura mult. Preşedintele francez Emmanuel Macron a avertizat joi că războiul din Ucraina "va dura" şi că francezii trebuie să se pregătească pentru întreruperea totală a livrărilor de gaz rusesc, de care Moscova se foloseşte ca de o "armă de război", informează AFP. Războiul din Ucraina va dura mult "Trebuie să ne pregătim cu toţii pentru aceea că războiul va dura. Vara şi începutul toamnei vor fi, fără îndoială, foarte dure", a declarat şeful statului francez, în primul său interviu televizat din cel de-al doilea mandat al său, cu ocazia Zilei Naţionale a Franţei. În condiţiile în care războiul din Ucraina afectează creşterea economică şi alimentează o explozie a preţurilor energiei şi produselor alimentare, "trebuie să ne pregătim să ne descurcăm fără gazul rusesc", a atenţionat Macron, anunţând că statul francez va elabora un "plan de sobrietate" energetică. Parada celor 6.300 la Paris Mai devreme în timpul zile de joi, preşedintele Macron a asistat sub un soare strălucitor la parada militară de 14 iulie, într-un context strategic marcat de revenirea războiului în Europa. În total, circa 6.300 de persoane au mărşăluit în acest an în faţa unei mulţimi adunate de-a lungul traseului. Spectacolul a mobilizat 64 de avioane, o dronă, 25 de elicoptere, 200 de cai şi 181 de vehicule motorizate. Parada militară s-a deschis cu drapelele celor nouă ţări străine invitate, majoritatea vecine Rusiei sau Ucrainei: Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Bulgaria şi România. Trupe franceze, recent desfăşurate pe flancul estic al Europei, au urmat imediat după. 500 de soldați francezi, de urgență în România Franţa şi-a întărit substanţial misiunile de reasigurare de la începutul războiului din Ucraina. Circa 500 de soldaţi francezi au fost trimişi de urgenţă la sfârşitul lui februarie în România, în cadrul NATO, iar Parisul s-a declarat gata să-şi majoreze contingentul dacă va fi necesar. Citește și: Invadarea Ucrainei, susținută de mai puțini ruși decât pretinde Kremlinul. Bătrânii și angajații la stat, cei mai fervenți susținători ai războiului Franţa participă de asemenea la misiuni de reasigurare terestră şi aeriană în Estonia, iar avioanele sale de luptă Rafale contribuie la protejarea spaţiului aerian polonez.

Putin, furios că Macron a "turnat" (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, furios că Macron a "turnat"

Putin, furios că Macron a "turnat". Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a condamnat miercuri difuzarea la televiziunea France 2 a unei convorbiri între preşedinţii Franţei şi Rusiei, Emmanuel Macron şi Vladimir Putin, informează AFP. Putin, furios că Macron a "turnat" "Eticheta diplomatică nu prevede scurgeri unilaterale ale unor (astfel de) înregistrări", a spus Lavrov, după ce a ajuns public un dialog de nouă minute între liderul de la Elysee şi cel de la Kremlin. Discuţia foarte tensionată a avut loc cu patru zile înainte de invazia rusă în Ucraina şi a fost difuzată în cadrul unui documentar al postului francez de televiziune France 2 despre medierea lui Macron în încercarea de a împiedica războiul. El l-a acuzat atunci pe Putin că se pregăteşte de o ofensivă militară, în ciuda dezminţirilor venite de la Moscova. Lavrov: "Spunem întotdeauna ce gândim" Aflat într-o vizită în Vietnam, Lavrov a apreciat că Rusia nu are de ce să fie jenată de conţinutul convorbirii între cei doi şefi de stat. Citește și: Boris Johnson, mesaj foarte important în favoarea Ucrainei: Teritoriul capturat de Rusia poate fi recuperat. Întreaga comunitate internațională sprijină Kievul "Negociem întotdeauna astfel încât să nu trebuiască să ne fie ruşine niciodată. Spunem întotdeauna ce gândim, suntem gata să răspundem pentru cuvintele noastre şi să ne explicăm poziţia", a declarat şeful diplomaţiei ruse.

Macron cedează: merge și la Kiev (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Macron cedează: merge și la Kiev

Macron cedează: merge și la Kiev. Cancelarul german, Olaf Scholz, se va deplasa la Kiev cu preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi premierul italian, Mario Draghi, înainte de summitul G7, la sfârşitul lunii iunie, potrivit ediţiei de sâmbătă a publicaţiei Bild am Sonntag, relatează Reuters. Macron cedează: merge și la Kiev Ziarul a citat surse guvernamentale franceze şi ucrainene. Biroul de presă al guvernului german nu răspuns imediat la o solicitare de comentarii adresată de agenţia de presă Reuters. Niciunul dintre cei trei lideri nu a mai fost la Kiev de la invadarea Ucrainei de către Rusia, în februarie. Citește și: Președintele Poloniei face front comun cu Zelenski și îi critică pe Macron și Scholz pentru discuțiile lor dese și inutile cu Putin: Așa s-a vorbit și cu Hitler în al doilea război mondial? Preşedintele francez Emmanuel Macron a încercat să menţină un dialog cu preşedintele rus Vladimir Putin încă de la începutul războiului. Atitudinea sa a fost criticată de unii parteneri estici şi de la Marea Baltică, aceştia considerând că subminează eforturile de a-l aduce pe Putin la masa negocierilor.

Macron insistă: nu vrea umilirea Rusiei (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Macron insistă: nu vrea umilirea Rusiei

Macron insistă: nu vrea umilirea Rusiei. Şeful diplomaţiei ucrainene, Dmytro Kuleba, a criticat sâmbătă apelurile preşedintelui francez Emmanuel Macron de "a nu umili" Rusia, apreciind că această poziţie nu poate decât să "umilească Franţa". Macron insistă: nu vrea umilirea Rusiei "Apelurile de a evita umilirea Rusiei nu pot decât să umilească Franţa sau orice altă ţară. Pentru că Rusia este cea care se umileşte. Noi vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a ne concentra asupra modului de a pune Rusia la locul ei. Aceasta va aduce pacea şi va salva vieţi", a subliniat Kuleba într-un tweet. Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat din nou vineri că este vital ca Rusia să nu fie umilită pentru ca, atunci când luptele încetează în Ucraina, să poată fi găsită o soluţie diplomatică, adăugând că, în opinia sa, Parisul va juca un rol de mediere pentru a pune capăt conflictului. Citește și: Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă Preşedintele Franţei este unul dintre puţinii lideri internaţionali care încearcă să menţină un dialog cu preşedintele rus Vladimir Putin. Macron s-ar duce la Kiev, dar nu o face Franţa a sprijinit Ucraina atât militar, cât şi financiar, dar până acum Macron nu s-a deplasat la Kiev pentru a oferi o susţinere politică simbolică, aşa cum au făcut-o alţi lideri ai UE, lucru pe care Ucraina ar dori ca preşedintele francez să-l facă. În ceea ce-l priveşte, Macron nu a exclus vineri posibilitatea unei deplasări la Kiev. Parisul trimite armament ofensiv Ucrainei, inclusiv tunuri Caesar din depozitele de armament franceze. Totodată, Macron a anunţat că le-a cerut fabricanţilor de armament să-şi accelereze producţia. Macron a mai declarat şi la începutul lunii mai că, pentru a pune capăt războiului purtat în Ucraina de armata rusă, pacea va trebui să fie construită fără "a umili" Rusia, afirmaţie care i-a atras critici din partea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Macron vine în România(sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Macron se vede mediator providențial în Ucraina

Macron se vede mediator providențial în Ucraina. Preşedintele Franţei a declarat că este vital ca Rusia să nu fie umilită pentru ca, atunci când luptele încetează în Ucraina, să poată fi găsită o soluţie diplomatică, adăugând că, în opinia sa, Parisul va juca un rol de mediere pentru a pune capăt conflictului, transmite sâmbătă Reuters. Macron se vede mediator providențial în Ucraina Agenţia de presă britanică notează că Macron a încercat să menţină dialogul cu preşedintele rus Vladimir Putin de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, la 24 februarie. Atitudinea şefului statului francez a fost criticată în mod repetat de unii parteneri estici şi baltici din Europa, care consideră că o astfel de abordare subminează eforturile de a pune presiune pe Putin să se aşeze la masa negocierilor. "Nu trebuie să umilim Rusia pentru ca în ziua în care luptele încetează să putem construi o rampă de ieşire prin intermediul mijloacelor diplomatice. (...) Sunt convins că Franţei îi revine rolul de a fi o putere de mediere", a declarat Macron într-un interviu publicat sâmbătă de ziare regionale. Franța trimite armament Ucrainei, dar Macron nu merge la Kiev Macron a vorbit cu regularitate cu Putin de la declanşarea invaziei ruse, ca parte a eforturilor de a obţine o încetare a focului şi de a începe negocieri credibile între Kiev şi Moscova. "Cred, şi i-am spus-o, că face o greşeală fundamentală istorică pentru poporul său, pentru el însuşi şi pentru istorie", a declarat Macron. Franţa a sprijinit Ucraina atât militar, cât şi financiar, dar până acum Macron nu s-a deplasat la Kiev pentru a oferi o susţinere politică simbolică, aşa cum au făcut-o alţi lideri ai UE, lucru pe care Ucraina ar dori ca preşedintele francez să-l facă. În ceea ce-l priveşte, Macron nu a exclus posibilitatea unei deplasări la Kiev. Tunuri Caesar de la Paris Parisul trimite armament ofensiv Ucrainei, inclusiv tunuri Caesar din depozitele de armament franceze. Totodată, Macron a anunţat că le-a cerut fabricanţilor de armament să-şi accelereze producţia. Citește și: Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă Macron a mai declarat şi la începutul lunii mai că, pentru a pune capăt războiului purtat în Ucraina de armata rusă, pacea va trebui să fie construită fără "a umili" Rusia, afirmaţie care i-a atras critici din partea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Scholz și Macron, "glume" cu Putin (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Scholz și Macron, "glume" cu Putin

Scholz și Macron, "glume" cu Putin. Cancelarul german Olaf Scholz şi preşedintele francez Emmanuel Macron i-au cerut preşedintelui rus Vladimir Putin, într-o discuţie telefonică purtată sâmbătă, "negocieri directe serioase" cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, transmite AFP. Scholz și Macron, "glume" cu Putin Într-o convorbire de 80 minute cu Putin, Scholz şi Macron "au insistat asupra unei încetări imediate a focului şi a retragerii trupelor ruse", indică un comunicat al cancelariei de la Berlin. Macron şi Scholz "l-au chemat pe preşedintele rus la negocieri directe serioase cu preşedintele ucrainean şi la o soluţie diplomatică a conflictului". Convorbirea, care a avut loc, potrivit Berlinului, la iniţiativa celor doi lideri occidentali, a fost "consacrată continuării războiului rus în Ucraina şi eforturilor de a i se pune capăt". Citește și: Ucraina, foarte aproape de a lovi ținte din Rusia: Pentagonul a confirmat că poate livra Kievului lansatoare multiple de rachete cu rază de acțiune de minimum 300 de kilometri Totodată, cancelarul german şi preşedintele francez "l-au chemat pe preşedintele rus să vegheze la o ameliorare a situaţiei umanitare a populaţiei civile". Cei doi lideri occidentali "au luat notă în mod pozitiv de angajamentul preşedintelui rus de a-i trata pe luptătorii capturaţi în conformitate cu dreptul internaţional umanitar, în particular cu convenţiile de la Geneva, şi de a garanta un acces neîngrădit Comitetului internaţional al Crucii Roşii". Putin se dă băiat bun: ar permite exportul pe mare În cursul discuţiei a fost abordată şi "situaţia alimentară mondială, deosebit de tensionată din cauza războiului de agresiune rus", cancelaria germană menţionând că "preşedintele Putin a dat asigurări că vrea să permită exportul de cereale din Ucraina, mai ales pe cale maritimă". Vladimir Putin s-a "angajat ca Rusia să nu profite de deschiderea centurii de mine instalate pentru a proteja porturile ucrainene, spre a permite exporturile de cereale cu nave, pentru a purta acţiuni ofensive", adaugă comunicatul Berlinului, precizând că cei trei lideri au fost acord asupra "rolului central" pe care trebuie să-l joace ONU pentru garantarea exporturilor. Conform preşedinţiei franceze, Emmanuel Macron şi Olaf Scholz i-au cerut lui Vladimir Putin să-i elibereze pe cei 2.500 de luptători retraşi în complexul siderurgic Azovstal din Mariupol şi care au fost făcuţi prizonieri de ruşi.

Macron folosește Ucraina pentru propriile planuri (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Macron folosește Ucraina pentru propriile planuri

Macron folosește Ucraina pentru propriile planuri. Aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană va lua "indubitabil 15 sau 20 de ani", a estimat duminică ministrul delegat francez pentru afaceri europene Clement Beaune, potrivit căruia ţara în cauză poate intra între timp în comunitatea politică europeană propusă de preşedintele francez Emmanuel Macron, transmite AFP. Macron folosește Ucraina pentru propriile planuri "Trebuie să fim oneşti. Dacă spunem că Ucraina va intra în UE în şase luni, un an sau doi ani, am minţi. Nu ar fi adevărat. Vor fi indubitabil 15 sau 20 ani, este foarte mult", a declarat Beaune, a cărui ţară asigură până la 30 iunie preşedinţia semestrială a Consiliului UE, pentru postul Radio J. Citește și: Ucraina cere Occidentului să-i furnizeze lansatoare multiple de rachete, ce i-ar permite să preia inițiativa împotriva rușilor. Problema: rachetele pot ajunge la ținte din Rusia "În acest timp, este nevoie de un proiect politic în care ucrainenii pot intra", a adăugat reprezentantul Parisului. Preşedintele francez Emmanuel Macron a explicat joi că eventuala "comunitate politică europeană" pe care a propus-o la începutul lunii mai ar fi "complementară" procesului de aderare la Uniunea Europeană şi nu "o alternativă" la acesta. Proiectul lui Macron, văzut ca un pretext de a refuza Ucraina Macron a prezentat acest proiect pe 9 mai în faţa Parlamentului European la Strasbourg, în plină dezbatere privind lansarea procesului de aderare a Ucrainei, ţară invadată militar de Rusia. El afirma cu acea ocazie că ar fi nevoie de "decenii" pentru ca Ucraina să adere la UE şi sugera că între timp ţara poate face parte dintr-o "comunitate politică europeană" care ar putea include Regatul Unit, ţară ieşită din UE în 2020, sau Republica Moldova. Acest proiect, care ar urma să fie dezbătut la Consiliul European de la Bruxelles de la finalul lunii iunie, a fost deja criticat de unii lideri europeni, precum preşedintele lituanian Gitanas Nauseda, în opinia căruia proiectul ar reflecta o lipsă de voinţă de a integra rapid Ucraina în interiorul UE.

Putin duce Rusia în război rece (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin duce Rusia în război rece

Putin duce Rusia în război rece. Preşedintele rus a discutat despre situaţia din Ucraina cu omologul său francez Emmanuel Macron într-o convorbire telefonică desfăşurată marţi, prilej cu care i-a cerut Occidentului să exercite presiuni asupra Kievului pentru a opri ceea ce liderul de la Kremlin a numit "atrocităţi", au relatat agenţiile de presă ruse, citate de Reuters. Putin duce Rusia în război rece Putin i-a transmis lui Macron că Occidentul ar putea contribui la încetarea "crimelor de război şi a bombardării masive a oraşelor şi aşezărilor din Donbas". Rusia respinge acuzaţiile de crime de război comise de forţele sale în Ucraina şi a învinovăţit naţionaliştii şi "neonaziştii" ucraineni pentru decesele din rândul civililor, acuzaţie respinsă de Kiev şi Occident. "Occidentul ar putea ajuta la stoparea acestor atrocităţi prin exercitarea influenţei adecvate asupra autorităţilor de la Kiev şi prin oprirea livrărilor de arme către Ucraina", a menţionat Kremlinul, potrivit agenţiei de presă ruse RIA. Macron și Putin, zeci de convorbiri telefonice De asemenea, liderul rus i-a spus lui Emmanuel Macron că Moscova este în continuare pregătită pentru dialog cu Ucraina. Preşedinţii francez şi rus au avut numeroase convorbiri în ultimii ani - de aproape 20 de ori din decembrie 2021, inclusiv de opt ori de la începutul războiului la 24 februarie - dar nu şi-au mai vorbit după descoperirea masacrului de la Bucea, în regiunea Kievului, la începutul lunii aprilie. Rusia îşi numeşte agresiunea asupra Ucrainei drept "operaţiune specială pentru denazificarea" ţării vecine şi pentru protejarea comunităţii rusofone din estul acesteia, acuzaţie considerată de Kiev şi Occident drept un pretext pentru invadarea Ucrainei. Rogozin anunță retragerea Roscosmos de pe SSI Pe de altă parte, Rusia a confirmat că se va retrage de pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS), probabil în următorii doi ani, din cauza sancţiunilor impuse asupra sa după declanşarea invaziei din Ucraina, transmite marţi Live Science. Citește și: Patriarhul Chiril al Moscovei: Rusia nu a atacat niciodată pe nimeni, doar și-a apărat granițele "Decizia a fost deja luată şi nu suntem obligaţi să discutăm despre ea în mod public", a declarat sâmbătă directorul general al Agenţiei spaţiale ruse, Dmitri Rogozin, pentru postul de televiziune Rossia-24 TV, conform agenţiei de presă ruse TASS. Rogozin nu a precizat când implicarea Rusiei în proiectul ISS se va încheia, dar a afirmat că Roscosmos va anunţa acest lucru cu cel puţin un an înainte, "în conformitate cu obligaţiile noastre". Condiția Rusiei: ridicarea sancțiunilor Analişti ruşi în domeniul spaţial, citaţi de LiveScience, au amintit în acest context că Rusia oricum nu a fost de acord să-şi extindă participarea pe ISS dincolo de 2024, însă NASA şi ceilalţi parteneri internaţionali doresc în prezent extinderea proiectului ISS până cel puţin în anul 2030. Dmitri Rogozin, un politician cu experienţă considerat un apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, anunţase deja din 24 februarie (a doua zi a invaziei ruse în Ucraina), printr-un mesaj pe Twitter, că orice sancţiuni internaţionale vor fi impuse Moscovei din cauza invaziei din Ucraina vor avea efectul de a "distruge" parteneriatul dintre NASA şi Roscosmos care menţine staţia orbitală operaţională. El a reafirmat acest lucru în urmă cu o lună, tot printr-un mesaj pe Twitter în care susţinea că relaţiile normale dintre partenerii ISS pot fi restabilite doar după "ridicarea completă şi necondiţionată a sancţiunilor ilegale" impuse Rusiei. De la Mir la Stația Spațială Internațională Primele module ale ISS au fost transportate pe orbită în 1998, iar la data lansării se credea că vor fi folosite pentru doar 15 ani. Misiunea ISS a fost însă extinsă, deşi în ultimii ani au început să apară probleme tehnice, în special în segmentul rusesc al avanpostului orbital, iar numeroşi experţi au avertizat cu privire la "îmbătrânirea" modulelor ISS, conform NBC News. SUA şi Rusia sunt principalii parteneri în proiectul ISS, iniţiat în urma colaborării dintre cele două superputeri spaţiale pe staţia orbitală Mir, de concepţie sovietică, în anii '90. Simplificând atribuţiile NASA şi Roscosmos legate de ISS, agenţia americană este responsabilă de asigurarea sistemelor vitale la bord pentru un echipaj de până la zece astronauţi, iar agenţia rusă este responsabilă de menţinerea ISS pe orbită prin aprinderea în mod regulat a motoarelor capsulei Soiuz ce este în permanenţă andocată la avanpostul orbital. Rusia ar putea avea propria stație spațială De asemenea, timp de mai mulţi ani, după retragerea flotei americane de navete spaţiale (2011), Rusia a controlat accesul pe ISS prin intermediul capsulelor Soiuz. În prezent, după intrarea în folosinţă a capsulelor americane Dragon, produse de SpaceX, Rusia nu mai are exclusivitatea asupra misiunilor de schimbare a echipajelor umane şi de aprovizionare a avanpostului orbital. În plus, în prezent NASA testează posibilitatea de a menţine ISS pe orbită prin activarea motoarelor capsulei cargou Cygnus, produsă de compania aerospaţială americană Northrop Grumman, ceea ce înseamnă că s-ar putea să nu mai fie nevoie deloc de implicarea Rusiei pe ISS. Rusia se află deja într-o fază avansată a planurilor de construcţie a unei noi staţii orbitale. Primul modul al acesteia, construit de corporaţia Energia, are un cost de cel puţin 5 miliarde de dolari şi ar putea să fie lansat pe orbită la orizontul anului 2025.

Marine Le Pen își recunoaște înfrângerea (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Marine Le Pen își recunoaște înfrângerea

Marine Le Pen își recunoaște înfrângerea. Candidata Adunării Naţionale în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din Franţa, Marine Le Pen, şi-a recunoscut duminică seara înfrângerea în faţa preşedintelui în funcţie, Emmanuel Macron, declarând însă că "rezultatul în sine reprezintă o victorie remarcabilă", informează AFP şi Reuters. Marine Le Pen își recunoaște înfrângerea Ideile "pe care le întruchipăm ating noi culmi" în Franţa, a mai spus Marine Le Pen, al cărui partid a obţinut cel mai bun scor într-un scrutin prezidenţial francez începând din 1958. "Acest rezultat constituie pentru liderii francezi şi liderii europeni" mărturia "unei mari neîncrederi a poporului francez faţă de ei, pe care nu o pot ignora", a adăugat Le Pen. "Emmanuel Macron nu va face nimic pentru a repara fracturile ce divizează ţara şi îi fac pe compatrioţii noştri să sufere", a afirmat lidera formaţiunii politice de extremă dreapta. Le Pen promite să continue lupta "Mă tem că mandatul de cinci ani care urmează să înceapă nu va însemna o renunţare la metodele brutale ale celui precedent. Pentru a evita monopolizarea puterii de către câţiva, îmi voi continua mai mult ca oricând angajamentul faţă de Franţa şi de poporul francez cu energia, perseverenţa şi afecţiunea pentru care sunt cunoscută". Citește și: The Telegraph: Franța și Germania au vândut Rusiei armament de 230 de milioane de lire sterline, eludând embargoul impus de Uniunea Europeană "De o mie de ori am fost îngropaţi", a spus Marine Le Pen despre partidul său, Adunarea Naţională. Ea a declarat că va continua să se lupte cu Macron pe subiecte precum imigraţia, lipsa securităţii şi creşterea vârstei de pensionare. Ploaie de felicitări pentru Macron Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, precum şi prim-miniştri din mai multe ţări europene l-au felicitat pe preşedintele francez Emmanuel Macron pentru realegerea sa duminică, informează Reuters, AFP şi dpa. "Bravo, Emmanuel", "UE poate conta pe Franţa încă cinci ani". "În această perioadă agitată avem nevoie de o Europă solidă şi de o Franţă angajată total într-o Uniune Europeană mai suverană şi mai strategică", a scris Charles Michel pe Twitter. "Mă bucur să putem continua cooperarea noastră excelentă. Împreună, vom face să progreseze Franţa şi Europa", a postat pe Twitter Ursula von der Leyen. Liderii europeni, ușurați de rezultat Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, l-a felicitat pe preşedintele Emmanuel Macron pentru "realegerea sa de mare succes" şi a afirmat că aşteaptă cu nerăbdare să continue să colaboreze cu Franţa, care deţine în prezent preşedinţia Consiliului UE şi să "facă faţă provocărilor unei lumi din ce în ce mai incerte şi îngrijorătoare". "O UE puternică are nevoie de o Franţă puternică", a scris ea. Premierul belgian Alexander De Croo şi prim-ministrul luxemburghez Xavier Bettel s-au numărat printre liderii ţărilor membre UE care au postat rapid pe Twitter mesaje de felicitare pentru victoria lui Emmanuel Macron. Premierul italian Mario Draghi a salutat, într-un comunicat oficial, victoria lui Emmanuel Macron în alegerile prezidenţiale, calificând-o drept "o veste magnifică pentru întreaga Europă". Macron, creditat cu 57-58% din voturi Şeful guvernului britanic, Boris Johnson, a declarat că "se bucură să continue să lucreze împreună". "Felicitări @EmmanuelMacron pentru realegerea dumneavoastră ca preşedinte al Republicii Franceze. Franţa este unul dintre cei mai apropiaţi şi importanţi aliaţi ai noştri. Sunt bucuros să continuăm să cooperăm pe probleme cheie pentru ambele noastre ţări şi pentru lume", a declarat premierul britanic pe Twitter. Preşedintele în funcţie, Emmanuel Macron, a fost reales duminică pentru un al doilea mandat în faţa rivalei sale de extremă dreapta Marine Le Pen, conform primelor estimări ale sondajelor la ieşirea de la urne, relatează AFP. Emmanuel Macron a obţinut între 57,6% şi 58,2% din voturi, în faţa candidatei Adunării Naţionale, creditată cu 41,8% până la 42,4% din voturi, potrivit acestor estimări. Absenteismul se situează între 27,8% şi 29,8%.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră