sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: emmanuel macron

34 articole
Internațional

Putin, furios că Macron a "turnat"

Putin, furios că Macron a "turnat". Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a condamnat miercuri difuzarea la televiziunea France 2 a unei convorbiri între preşedinţii Franţei şi Rusiei, Emmanuel Macron şi Vladimir Putin, informează AFP. Putin, furios că Macron a "turnat" "Eticheta diplomatică nu prevede scurgeri unilaterale ale unor (astfel de) înregistrări", a spus Lavrov, după ce a ajuns public un dialog de nouă minute între liderul de la Elysee şi cel de la Kremlin. Discuţia foarte tensionată a avut loc cu patru zile înainte de invazia rusă în Ucraina şi a fost difuzată în cadrul unui documentar al postului francez de televiziune France 2 despre medierea lui Macron în încercarea de a împiedica războiul. El l-a acuzat atunci pe Putin că se pregăteşte de o ofensivă militară, în ciuda dezminţirilor venite de la Moscova. Lavrov: "Spunem întotdeauna ce gândim" Aflat într-o vizită în Vietnam, Lavrov a apreciat că Rusia nu are de ce să fie jenată de conţinutul convorbirii între cei doi şefi de stat. Citește și: Boris Johnson, mesaj foarte important în favoarea Ucrainei: Teritoriul capturat de Rusia poate fi recuperat. Întreaga comunitate internațională sprijină Kievul "Negociem întotdeauna astfel încât să nu trebuiască să ne fie ruşine niciodată. Spunem întotdeauna ce gândim, suntem gata să răspundem pentru cuvintele noastre şi să ne explicăm poziţia", a declarat şeful diplomaţiei ruse.

Putin, furios că Macron a "turnat" (sursa: kremlin.ru)
Macron cedează: merge și la Kiev (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Macron cedează: merge și la Kiev

Macron cedează: merge și la Kiev. Cancelarul german, Olaf Scholz, se va deplasa la Kiev cu preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi premierul italian, Mario Draghi, înainte de summitul G7, la sfârşitul lunii iunie, potrivit ediţiei de sâmbătă a publicaţiei Bild am Sonntag, relatează Reuters. Macron cedează: merge și la Kiev Ziarul a citat surse guvernamentale franceze şi ucrainene. Biroul de presă al guvernului german nu răspuns imediat la o solicitare de comentarii adresată de agenţia de presă Reuters. Niciunul dintre cei trei lideri nu a mai fost la Kiev de la invadarea Ucrainei de către Rusia, în februarie. Citește și: Președintele Poloniei face front comun cu Zelenski și îi critică pe Macron și Scholz pentru discuțiile lor dese și inutile cu Putin: Așa s-a vorbit și cu Hitler în al doilea război mondial? Preşedintele francez Emmanuel Macron a încercat să menţină un dialog cu preşedintele rus Vladimir Putin încă de la începutul războiului. Atitudinea sa a fost criticată de unii parteneri estici şi de la Marea Baltică, aceştia considerând că subminează eforturile de a-l aduce pe Putin la masa negocierilor.

Macron insistă: nu vrea umilirea Rusiei (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Macron insistă: nu vrea umilirea Rusiei

Macron insistă: nu vrea umilirea Rusiei. Şeful diplomaţiei ucrainene, Dmytro Kuleba, a criticat sâmbătă apelurile preşedintelui francez Emmanuel Macron de "a nu umili" Rusia, apreciind că această poziţie nu poate decât să "umilească Franţa". Macron insistă: nu vrea umilirea Rusiei "Apelurile de a evita umilirea Rusiei nu pot decât să umilească Franţa sau orice altă ţară. Pentru că Rusia este cea care se umileşte. Noi vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a ne concentra asupra modului de a pune Rusia la locul ei. Aceasta va aduce pacea şi va salva vieţi", a subliniat Kuleba într-un tweet. Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat din nou vineri că este vital ca Rusia să nu fie umilită pentru ca, atunci când luptele încetează în Ucraina, să poată fi găsită o soluţie diplomatică, adăugând că, în opinia sa, Parisul va juca un rol de mediere pentru a pune capăt conflictului. Citește și: Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă Preşedintele Franţei este unul dintre puţinii lideri internaţionali care încearcă să menţină un dialog cu preşedintele rus Vladimir Putin. Macron s-ar duce la Kiev, dar nu o face Franţa a sprijinit Ucraina atât militar, cât şi financiar, dar până acum Macron nu s-a deplasat la Kiev pentru a oferi o susţinere politică simbolică, aşa cum au făcut-o alţi lideri ai UE, lucru pe care Ucraina ar dori ca preşedintele francez să-l facă. În ceea ce-l priveşte, Macron nu a exclus vineri posibilitatea unei deplasări la Kiev. Parisul trimite armament ofensiv Ucrainei, inclusiv tunuri Caesar din depozitele de armament franceze. Totodată, Macron a anunţat că le-a cerut fabricanţilor de armament să-şi accelereze producţia. Macron a mai declarat şi la începutul lunii mai că, pentru a pune capăt războiului purtat în Ucraina de armata rusă, pacea va trebui să fie construită fără "a umili" Rusia, afirmaţie care i-a atras critici din partea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Macron vine în România(sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Macron se vede mediator providențial în Ucraina

Macron se vede mediator providențial în Ucraina. Preşedintele Franţei a declarat că este vital ca Rusia să nu fie umilită pentru ca, atunci când luptele încetează în Ucraina, să poată fi găsită o soluţie diplomatică, adăugând că, în opinia sa, Parisul va juca un rol de mediere pentru a pune capăt conflictului, transmite sâmbătă Reuters. Macron se vede mediator providențial în Ucraina Agenţia de presă britanică notează că Macron a încercat să menţină dialogul cu preşedintele rus Vladimir Putin de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, la 24 februarie. Atitudinea şefului statului francez a fost criticată în mod repetat de unii parteneri estici şi baltici din Europa, care consideră că o astfel de abordare subminează eforturile de a pune presiune pe Putin să se aşeze la masa negocierilor. "Nu trebuie să umilim Rusia pentru ca în ziua în care luptele încetează să putem construi o rampă de ieşire prin intermediul mijloacelor diplomatice. (...) Sunt convins că Franţei îi revine rolul de a fi o putere de mediere", a declarat Macron într-un interviu publicat sâmbătă de ziare regionale. Franța trimite armament Ucrainei, dar Macron nu merge la Kiev Macron a vorbit cu regularitate cu Putin de la declanşarea invaziei ruse, ca parte a eforturilor de a obţine o încetare a focului şi de a începe negocieri credibile între Kiev şi Moscova. "Cred, şi i-am spus-o, că face o greşeală fundamentală istorică pentru poporul său, pentru el însuşi şi pentru istorie", a declarat Macron. Franţa a sprijinit Ucraina atât militar, cât şi financiar, dar până acum Macron nu s-a deplasat la Kiev pentru a oferi o susţinere politică simbolică, aşa cum au făcut-o alţi lideri ai UE, lucru pe care Ucraina ar dori ca preşedintele francez să-l facă. În ceea ce-l priveşte, Macron nu a exclus posibilitatea unei deplasări la Kiev. Tunuri Caesar de la Paris Parisul trimite armament ofensiv Ucrainei, inclusiv tunuri Caesar din depozitele de armament franceze. Totodată, Macron a anunţat că le-a cerut fabricanţilor de armament să-şi accelereze producţia. Citește și: Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă Macron a mai declarat şi la începutul lunii mai că, pentru a pune capăt războiului purtat în Ucraina de armata rusă, pacea va trebui să fie construită fără "a umili" Rusia, afirmaţie care i-a atras critici din partea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Scholz și Macron, "glume" cu Putin (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Scholz și Macron, "glume" cu Putin

Scholz și Macron, "glume" cu Putin. Cancelarul german Olaf Scholz şi preşedintele francez Emmanuel Macron i-au cerut preşedintelui rus Vladimir Putin, într-o discuţie telefonică purtată sâmbătă, "negocieri directe serioase" cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, transmite AFP. Scholz și Macron, "glume" cu Putin Într-o convorbire de 80 minute cu Putin, Scholz şi Macron "au insistat asupra unei încetări imediate a focului şi a retragerii trupelor ruse", indică un comunicat al cancelariei de la Berlin. Macron şi Scholz "l-au chemat pe preşedintele rus la negocieri directe serioase cu preşedintele ucrainean şi la o soluţie diplomatică a conflictului". Convorbirea, care a avut loc, potrivit Berlinului, la iniţiativa celor doi lideri occidentali, a fost "consacrată continuării războiului rus în Ucraina şi eforturilor de a i se pune capăt". Citește și: Ucraina, foarte aproape de a lovi ținte din Rusia: Pentagonul a confirmat că poate livra Kievului lansatoare multiple de rachete cu rază de acțiune de minimum 300 de kilometri Totodată, cancelarul german şi preşedintele francez "l-au chemat pe preşedintele rus să vegheze la o ameliorare a situaţiei umanitare a populaţiei civile". Cei doi lideri occidentali "au luat notă în mod pozitiv de angajamentul preşedintelui rus de a-i trata pe luptătorii capturaţi în conformitate cu dreptul internaţional umanitar, în particular cu convenţiile de la Geneva, şi de a garanta un acces neîngrădit Comitetului internaţional al Crucii Roşii". Putin se dă băiat bun: ar permite exportul pe mare În cursul discuţiei a fost abordată şi "situaţia alimentară mondială, deosebit de tensionată din cauza războiului de agresiune rus", cancelaria germană menţionând că "preşedintele Putin a dat asigurări că vrea să permită exportul de cereale din Ucraina, mai ales pe cale maritimă". Vladimir Putin s-a "angajat ca Rusia să nu profite de deschiderea centurii de mine instalate pentru a proteja porturile ucrainene, spre a permite exporturile de cereale cu nave, pentru a purta acţiuni ofensive", adaugă comunicatul Berlinului, precizând că cei trei lideri au fost acord asupra "rolului central" pe care trebuie să-l joace ONU pentru garantarea exporturilor. Conform preşedinţiei franceze, Emmanuel Macron şi Olaf Scholz i-au cerut lui Vladimir Putin să-i elibereze pe cei 2.500 de luptători retraşi în complexul siderurgic Azovstal din Mariupol şi care au fost făcuţi prizonieri de ruşi.

Macron folosește Ucraina pentru propriile planuri (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Macron folosește Ucraina pentru propriile planuri

Macron folosește Ucraina pentru propriile planuri. Aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană va lua "indubitabil 15 sau 20 de ani", a estimat duminică ministrul delegat francez pentru afaceri europene Clement Beaune, potrivit căruia ţara în cauză poate intra între timp în comunitatea politică europeană propusă de preşedintele francez Emmanuel Macron, transmite AFP. Macron folosește Ucraina pentru propriile planuri "Trebuie să fim oneşti. Dacă spunem că Ucraina va intra în UE în şase luni, un an sau doi ani, am minţi. Nu ar fi adevărat. Vor fi indubitabil 15 sau 20 ani, este foarte mult", a declarat Beaune, a cărui ţară asigură până la 30 iunie preşedinţia semestrială a Consiliului UE, pentru postul Radio J. Citește și: Ucraina cere Occidentului să-i furnizeze lansatoare multiple de rachete, ce i-ar permite să preia inițiativa împotriva rușilor. Problema: rachetele pot ajunge la ținte din Rusia "În acest timp, este nevoie de un proiect politic în care ucrainenii pot intra", a adăugat reprezentantul Parisului. Preşedintele francez Emmanuel Macron a explicat joi că eventuala "comunitate politică europeană" pe care a propus-o la începutul lunii mai ar fi "complementară" procesului de aderare la Uniunea Europeană şi nu "o alternativă" la acesta. Proiectul lui Macron, văzut ca un pretext de a refuza Ucraina Macron a prezentat acest proiect pe 9 mai în faţa Parlamentului European la Strasbourg, în plină dezbatere privind lansarea procesului de aderare a Ucrainei, ţară invadată militar de Rusia. El afirma cu acea ocazie că ar fi nevoie de "decenii" pentru ca Ucraina să adere la UE şi sugera că între timp ţara poate face parte dintr-o "comunitate politică europeană" care ar putea include Regatul Unit, ţară ieşită din UE în 2020, sau Republica Moldova. Acest proiect, care ar urma să fie dezbătut la Consiliul European de la Bruxelles de la finalul lunii iunie, a fost deja criticat de unii lideri europeni, precum preşedintele lituanian Gitanas Nauseda, în opinia căruia proiectul ar reflecta o lipsă de voinţă de a integra rapid Ucraina în interiorul UE.

Putin duce Rusia în război rece (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin duce Rusia în război rece

Putin duce Rusia în război rece. Preşedintele rus a discutat despre situaţia din Ucraina cu omologul său francez Emmanuel Macron într-o convorbire telefonică desfăşurată marţi, prilej cu care i-a cerut Occidentului să exercite presiuni asupra Kievului pentru a opri ceea ce liderul de la Kremlin a numit "atrocităţi", au relatat agenţiile de presă ruse, citate de Reuters. Putin duce Rusia în război rece Putin i-a transmis lui Macron că Occidentul ar putea contribui la încetarea "crimelor de război şi a bombardării masive a oraşelor şi aşezărilor din Donbas". Rusia respinge acuzaţiile de crime de război comise de forţele sale în Ucraina şi a învinovăţit naţionaliştii şi "neonaziştii" ucraineni pentru decesele din rândul civililor, acuzaţie respinsă de Kiev şi Occident. "Occidentul ar putea ajuta la stoparea acestor atrocităţi prin exercitarea influenţei adecvate asupra autorităţilor de la Kiev şi prin oprirea livrărilor de arme către Ucraina", a menţionat Kremlinul, potrivit agenţiei de presă ruse RIA. Macron și Putin, zeci de convorbiri telefonice De asemenea, liderul rus i-a spus lui Emmanuel Macron că Moscova este în continuare pregătită pentru dialog cu Ucraina. Preşedinţii francez şi rus au avut numeroase convorbiri în ultimii ani - de aproape 20 de ori din decembrie 2021, inclusiv de opt ori de la începutul războiului la 24 februarie - dar nu şi-au mai vorbit după descoperirea masacrului de la Bucea, în regiunea Kievului, la începutul lunii aprilie. Rusia îşi numeşte agresiunea asupra Ucrainei drept "operaţiune specială pentru denazificarea" ţării vecine şi pentru protejarea comunităţii rusofone din estul acesteia, acuzaţie considerată de Kiev şi Occident drept un pretext pentru invadarea Ucrainei. Rogozin anunță retragerea Roscosmos de pe SSI Pe de altă parte, Rusia a confirmat că se va retrage de pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS), probabil în următorii doi ani, din cauza sancţiunilor impuse asupra sa după declanşarea invaziei din Ucraina, transmite marţi Live Science. Citește și: Patriarhul Chiril al Moscovei: Rusia nu a atacat niciodată pe nimeni, doar și-a apărat granițele "Decizia a fost deja luată şi nu suntem obligaţi să discutăm despre ea în mod public", a declarat sâmbătă directorul general al Agenţiei spaţiale ruse, Dmitri Rogozin, pentru postul de televiziune Rossia-24 TV, conform agenţiei de presă ruse TASS. Rogozin nu a precizat când implicarea Rusiei în proiectul ISS se va încheia, dar a afirmat că Roscosmos va anunţa acest lucru cu cel puţin un an înainte, "în conformitate cu obligaţiile noastre". Condiția Rusiei: ridicarea sancțiunilor Analişti ruşi în domeniul spaţial, citaţi de LiveScience, au amintit în acest context că Rusia oricum nu a fost de acord să-şi extindă participarea pe ISS dincolo de 2024, însă NASA şi ceilalţi parteneri internaţionali doresc în prezent extinderea proiectului ISS până cel puţin în anul 2030. Dmitri Rogozin, un politician cu experienţă considerat un apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, anunţase deja din 24 februarie (a doua zi a invaziei ruse în Ucraina), printr-un mesaj pe Twitter, că orice sancţiuni internaţionale vor fi impuse Moscovei din cauza invaziei din Ucraina vor avea efectul de a "distruge" parteneriatul dintre NASA şi Roscosmos care menţine staţia orbitală operaţională. El a reafirmat acest lucru în urmă cu o lună, tot printr-un mesaj pe Twitter în care susţinea că relaţiile normale dintre partenerii ISS pot fi restabilite doar după "ridicarea completă şi necondiţionată a sancţiunilor ilegale" impuse Rusiei. De la Mir la Stația Spațială Internațională Primele module ale ISS au fost transportate pe orbită în 1998, iar la data lansării se credea că vor fi folosite pentru doar 15 ani. Misiunea ISS a fost însă extinsă, deşi în ultimii ani au început să apară probleme tehnice, în special în segmentul rusesc al avanpostului orbital, iar numeroşi experţi au avertizat cu privire la "îmbătrânirea" modulelor ISS, conform NBC News. SUA şi Rusia sunt principalii parteneri în proiectul ISS, iniţiat în urma colaborării dintre cele două superputeri spaţiale pe staţia orbitală Mir, de concepţie sovietică, în anii '90. Simplificând atribuţiile NASA şi Roscosmos legate de ISS, agenţia americană este responsabilă de asigurarea sistemelor vitale la bord pentru un echipaj de până la zece astronauţi, iar agenţia rusă este responsabilă de menţinerea ISS pe orbită prin aprinderea în mod regulat a motoarelor capsulei Soiuz ce este în permanenţă andocată la avanpostul orbital. Rusia ar putea avea propria stație spațială De asemenea, timp de mai mulţi ani, după retragerea flotei americane de navete spaţiale (2011), Rusia a controlat accesul pe ISS prin intermediul capsulelor Soiuz. În prezent, după intrarea în folosinţă a capsulelor americane Dragon, produse de SpaceX, Rusia nu mai are exclusivitatea asupra misiunilor de schimbare a echipajelor umane şi de aprovizionare a avanpostului orbital. În plus, în prezent NASA testează posibilitatea de a menţine ISS pe orbită prin activarea motoarelor capsulei cargou Cygnus, produsă de compania aerospaţială americană Northrop Grumman, ceea ce înseamnă că s-ar putea să nu mai fie nevoie deloc de implicarea Rusiei pe ISS. Rusia se află deja într-o fază avansată a planurilor de construcţie a unei noi staţii orbitale. Primul modul al acesteia, construit de corporaţia Energia, are un cost de cel puţin 5 miliarde de dolari şi ar putea să fie lansat pe orbită la orizontul anului 2025.

Marine Le Pen își recunoaște înfrângerea (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Marine Le Pen își recunoaște înfrângerea

Marine Le Pen își recunoaște înfrângerea. Candidata Adunării Naţionale în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din Franţa, Marine Le Pen, şi-a recunoscut duminică seara înfrângerea în faţa preşedintelui în funcţie, Emmanuel Macron, declarând însă că "rezultatul în sine reprezintă o victorie remarcabilă", informează AFP şi Reuters. Marine Le Pen își recunoaște înfrângerea Ideile "pe care le întruchipăm ating noi culmi" în Franţa, a mai spus Marine Le Pen, al cărui partid a obţinut cel mai bun scor într-un scrutin prezidenţial francez începând din 1958. "Acest rezultat constituie pentru liderii francezi şi liderii europeni" mărturia "unei mari neîncrederi a poporului francez faţă de ei, pe care nu o pot ignora", a adăugat Le Pen. "Emmanuel Macron nu va face nimic pentru a repara fracturile ce divizează ţara şi îi fac pe compatrioţii noştri să sufere", a afirmat lidera formaţiunii politice de extremă dreapta. Le Pen promite să continue lupta "Mă tem că mandatul de cinci ani care urmează să înceapă nu va însemna o renunţare la metodele brutale ale celui precedent. Pentru a evita monopolizarea puterii de către câţiva, îmi voi continua mai mult ca oricând angajamentul faţă de Franţa şi de poporul francez cu energia, perseverenţa şi afecţiunea pentru care sunt cunoscută". Citește și: The Telegraph: Franța și Germania au vândut Rusiei armament de 230 de milioane de lire sterline, eludând embargoul impus de Uniunea Europeană "De o mie de ori am fost îngropaţi", a spus Marine Le Pen despre partidul său, Adunarea Naţională. Ea a declarat că va continua să se lupte cu Macron pe subiecte precum imigraţia, lipsa securităţii şi creşterea vârstei de pensionare. Ploaie de felicitări pentru Macron Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, precum şi prim-miniştri din mai multe ţări europene l-au felicitat pe preşedintele francez Emmanuel Macron pentru realegerea sa duminică, informează Reuters, AFP şi dpa. "Bravo, Emmanuel", "UE poate conta pe Franţa încă cinci ani". "În această perioadă agitată avem nevoie de o Europă solidă şi de o Franţă angajată total într-o Uniune Europeană mai suverană şi mai strategică", a scris Charles Michel pe Twitter. "Mă bucur să putem continua cooperarea noastră excelentă. Împreună, vom face să progreseze Franţa şi Europa", a postat pe Twitter Ursula von der Leyen. Liderii europeni, ușurați de rezultat Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, l-a felicitat pe preşedintele Emmanuel Macron pentru "realegerea sa de mare succes" şi a afirmat că aşteaptă cu nerăbdare să continue să colaboreze cu Franţa, care deţine în prezent preşedinţia Consiliului UE şi să "facă faţă provocărilor unei lumi din ce în ce mai incerte şi îngrijorătoare". "O UE puternică are nevoie de o Franţă puternică", a scris ea. Premierul belgian Alexander De Croo şi prim-ministrul luxemburghez Xavier Bettel s-au numărat printre liderii ţărilor membre UE care au postat rapid pe Twitter mesaje de felicitare pentru victoria lui Emmanuel Macron. Premierul italian Mario Draghi a salutat, într-un comunicat oficial, victoria lui Emmanuel Macron în alegerile prezidenţiale, calificând-o drept "o veste magnifică pentru întreaga Europă". Macron, creditat cu 57-58% din voturi Şeful guvernului britanic, Boris Johnson, a declarat că "se bucură să continue să lucreze împreună". "Felicitări @EmmanuelMacron pentru realegerea dumneavoastră ca preşedinte al Republicii Franceze. Franţa este unul dintre cei mai apropiaţi şi importanţi aliaţi ai noştri. Sunt bucuros să continuăm să cooperăm pe probleme cheie pentru ambele noastre ţări şi pentru lume", a declarat premierul britanic pe Twitter. Preşedintele în funcţie, Emmanuel Macron, a fost reales duminică pentru un al doilea mandat în faţa rivalei sale de extremă dreapta Marine Le Pen, conform primelor estimări ale sondajelor la ieşirea de la urne, relatează AFP. Emmanuel Macron a obţinut între 57,6% şi 58,2% din voturi, în faţa candidatei Adunării Naţionale, creditată cu 41,8% până la 42,4% din voturi, potrivit acestor estimări. Absenteismul se situează între 27,8% şi 29,8%.

Marcron gata de noi discuții cu Putin (sursa: Captura foto)
Internațional

Aflat în plină campanie, Macron este atent la cuvinte

Aflat în plină campanie, Macron este atent la cuvinte. Președintele francez Emmanuel Macron a refuzat să califice acțiunile rusești din Ucraina drept "genocid" într-un interviu televizat cu postul public de televiziune France 2, relatează CNN. Aflat în plină campanie, Macron este atent la cuvinte Întrebat dacă el, la fel ca și președintele american Joe Biden, ar folosi termenul de "genocid" pentru uciderea ucrainenilor de către armata rusă, Macron a răspuns: "Aș fi atent cu astfel de termeni astăzi, deoarece aceste două popoare rușii și ucrainenii sunt înfrățite". Citește și: Putin admite că nu a intenționat niciodată să negocieze serios cu Ucraina, dă semnalul unui război de uzură și acuză „înscenări” ale crimelor de război ruse "Vreau să continui să încerc, atât cât pot, să opresc acest război și să reconstruiesc pacea. Nu sunt sigur că o escaladare a retoricii servește acestei cauze", a adăugat el. "Ceea ce putem spune cu siguranță este că situația este inacceptabilă și că acestea sunt crime de război. Trăim crime de război care sunt fără precedent pe teritoriul nostru - teritoriul nostru european." Președintele francez, care în prezent candidează pentru realegere, a menționat, de asemenea, cooperarea Franței cu Ucraina pentru a investiga presupusele crime de război. "Rusia a declanșat unilateral un război extrem de brutal, s-a stabilit acum că armata rusă a comis crime de război și acum trebuie să-i găsim pe cei responsabili", a declarat Macron. Biden a declarat marți că atrocitățile descoperite în Ucraina se califică drept genocid, spunând că "devine din ce în ce mai clar că (președintele rus Vladimir) Putin încearcă pur și simplu să șteargă până și ideea de a fi ucrainean".

Macron și Le Pen, turul doi (sursa: Agerpres)
Eveniment

Macron și Le Pen, turul doi

Macron și Le Pen, turul doi. "Nimic nu este jucat" pentru turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din Franţa de la 24 aprilie a lansat duminică după încheierea primului tur preşedintele în exerciţiu, Emmanuel Macron, care s-a situat în faţa candidatei de extremă-dreaptă Marine Le Pen, scrie AFP. Macron și Le Pen, turul doi "Dezbaterea pe care o vom avea timp de 15 zile va fi decisivă pentru ţara noastră şi pentru Europa", a afirmat el în faţa partizanilor săi, salutând "claritatea cu privire la extrema dreaptă" a mai multor candidaţi eliminaţi care au lansat un apel la votul în favoarea lui, declarându-se pregătit "să inventeze ceva nou" pentru a uni oamenii. Citește și: Saltele cu spumă, smartphones și o aplicație pentru certificate covid: cum au câștigat ucrainenii bătălia pentru Kiev (Financial Times) Reprezentantul stângii radicale, Jean-Luc Mélenchon, care s-a clasat pe locul al treilea în primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa, şi-a îndemnat partizanii duminică seară "să nu îi dea niciun vot lui Marine Le Pen". Candidaţii ecologist, Yannick Jadot, comunist, Fabien Roussel, şi socialist, Anne Hidalgo, în primul tur al alegerilor prezidenţiale au îndemnat duminică la votul în favoarea lui Emmanuel Macron în turul al doilea, pentru a o bloca Marine Le Pen. Absenteism de aproape 30% Candidata dreptei, Valérie Pecresse, a indicat că, personal, îl va vota pe Emmanuel Macron. Aceşti patru candidaţi au obţinut în total aproximativ 15% din voturi în primul tur. Potrivit estimărilor a trei institute de sondare, Macron se află în frunte cu scoruri între 28,6 şi 29,7%, la finalul unei campanii puternic perturbate de pandemie şi de războiul din Ucraina. Marine Le Pen (Rassemblement national, RN) s-a plasat a doua, obţinând între 23,5 şi 24,7% potrivit estimărilor Opinionway, Ifop şi Harris, în faţa lui Jean-Luc Mélenchon, liderul stângii radicale, care oscilează între 19,8% şi 20,5%. Absenteismul la vot a fost puternic, între 26,2% şi 29,1%, ilustrând neîncrederea tot mai mare a francezilor în clasa politică. În 2017, rata absenteismului a fost de 22,2%.

Cătălin Prisacariu
Opinii

Palavragiul candidat Macron și corvetele MApN

Fără să-l întrebe cineva, președintele Franței, Emmanuel Macron, a dat o probă de îndemânare în chestiuni de politică externă pe 27 martie a.c. Când a spus că nu va folosi la adresa omologului său rus calificativele pe care președintele de peste ocean, Joe Biden, i le-a lipit lui Putin: "măcelar", "criminal de război", "dictator sângeros". În același timp, cu consecvența aristocratului pomădat și parfumat care se scarpină apăsat din cauza mâncărimilor produse de păduchii bine hrăniți sub peruca bogată, Macron a dat asigurări că pregătește o misiune umanitară în Mariupol. Te poți întreba cam ce/cine crede președintele francez că a provocat tragedia din Mariupol: o cometă, dinozaurii, King Kong, buba neagră, un tsunami din Marea Azov? Orice răspuns și-ar da la întrebarea asta Macron, e clar că nici unul nu e "Putin". Deși, evident, acesta e și singurul răspuns corect în viziunea a nu mai puțin de 39 de state care au sesizat Curtea Penală Internațională în legătură cu crime de război în Ucraina executate de forțele ruse de ocupație. Culmea, Franța e una din țările care au reclamat aceste crime de război. Dar președintele Franței, care a organizat recent o ediție informală a Consiliului European la Versailles, rămâne un politicos. Un soi de terapeut neutru care la câteva zile vorbește la telefon cu Vladimir Putin. Potrivit chiar declarațiilor post-factum ale lui Macron, fără nici un efect. Sau poate că vorbesc despre profiturile companiilor franceze care se încăpățânează să părăsească Rusia. Ce vrea, așadar, Emmanuel Macron să obțină din acest balet ridicol? În chestiunea invadării Ucrainei, dacă președintele francez vrea să pozeze în mediator, nu-i iese. A mai încercat și în 2019, în format "Normandia", fără succes. Sigur, au ieșit niște poze frumoase, folosite acum de toată presa care vrea să ilustreze o posibilă întâlnire Zelenski - Putin. În plus, acum Turcia s-a poziționat mult mai bine pentru acest rol. Poate că, pentru electoratul francez, procedurile la care apelează Macron au succes. Actualul președinte al Franței își dorește un nou mandat și are șanse, arată sondajele, să-l câștige. Este foarte posibil ca locurile de muncă asigurate de companiile franceze care au operațiuni în Rusia să conteze în balanța alegerilor prezidențiale. Probabil că Macron se uită acum la Ucraina având în gând strategia prin care să o învingă pe Marine Le Pen, principala lui piedică în calea unui nou mandat. Ciudat este, tocmai pentru că Le Pen este suspectată (și, uneori, chiar cu probe) că este finanțată tocmai de Moscova, o distanțare a lui Macron de Kremlin ar fi părut mai logică decât luarea în brațe a lui Putin cu instrumentele psihologului diplomatic de dimanche. Pe de altă parte, ultimii ani ne-au arătat că Franța a fost la un pas să uite că este țară NATO: după presiuni enorme, a acceptat în ultima clipă să nu îi vândă Rusiei două nave de război Mistral. Sigur, nu Macron era atunci președinte al Franței, dar ce vedem azi arată că relația ruso-franceză este adâncă. Iar frustrarea că Franța a pierdut chiar în mandatul actualului președinte contracte uriașe cu Australia pentru submarine nucleare, după încheierea pactului AUKUS, ne poate da o indicație despre motivele care stau în spatele acțiunilor uneori pompieristice ale lui Emmanuel Macron. În ce ne privește, comportamentul liderului francez poate genera, informal, o prelungire la nesfârșit a incertitudinii afacerii corvetelor. Deși tranșată de mai bine de doi ani atât tehnic, cât și financiar, în favoarea companiei statului francez Naval Group, licitația pentru patru corvete destinate Armatei române nu a dus nici până azi la semnarea unui contract. Anularea licitației ar fi un dezastru: termenul de livrare ar fi prelungit încă și mai mult iar România, cel mai probabil, ar plăti penalități care pot ajunge până la jumătate de miliard de euro către Naval Group. Iar România aproape că nu există militar în Marea Neagră. Însă mișcările strategice ale lui Emmanuel Macron din această perioadă pot duce, în subterane, și la acest verdict. Da, în ciuda faptului că grupul de luptă al NATO constituit în România se va afla sub comandă franceză.

Macron, politicos cu Putin: fără escaladare (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Macron, politicos cu Putin: fără escaladare

Macron, politicos cu Putin: fără escaladare. Preşedintele francez Emmanuel Macron a afirmat, duminică, că el "nu va folosi" termenii preşedintelui american Joe Biden, care l-a calificat pe Vladimir Putin drept "măcelar", estimând că "nu trebuie să existe escaladare nici în cuvinte, nici în acţiuni" în războiul din Ucraina, informează AFP. Macron, politicos cu Putin: fără escaladare Emmanuel Macron a anunţat de asemenea că el va discuta cu preşedintele rus "mâine sau poimâine", pentru a organiza o operaţiune de evacuare din oraşul Mariupol, din estul Ucrainei, operaţiune ce trebuie făcută cât mai curând. Citește și: Macron întreține statul rus criminal cu investiții franceze, deși critică invazia din Ucraina: Arme explozive sunt utilizate în zone dens populate În timpul discursului său susţinut sâmbătă seara în faţa unei mulţimi la Varşovia, Biden a spus: "Pentru numele lui Dumnezeu, acest om nu poate rămâne la putere". În acelaşi discurs, Biden l-a calificat pe Putin drept "măcelar", "criminal de război" şi "dictator sângeros". Vineri, Macron a anunţat că Franţa, Turcia şi Grecia vor efectua "în următoarele zile" o "operaţiune umanitară" de evacuare a oraşului asediat Mariupol.

Macron investește în statul rus criminal (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Eveniment

Macron investește în statul rus criminal

Macron investește în statul rus criminal. Preşedintele francez Emmanuel Macron a denunţat marţi utilizarea de către Rusia "a unor arme explozive în zone dens populate", estimând că "totul, în agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, este inacceptabil", relatează AFP. Macron investește în statul rus criminal "Dreptul internaţional este batjocorit, infrastructurile civile sunt bombardate, arme explozive sunt utilizate în zone dens populate şi lucrătorii umanitari sunt luaţi drept ţinte", a declarat preşedintele francez într-un video difuzat în cadrul primului Forum umanitar european, care a început luni la Bruxelles. Citește și: În timp ce sute de multinaționale au plecat din Rusia, fabrica Renault de la Moscova și-a reluat producția. Statul francez, acționar majoritar "Dreptul internaţional este această linie care separă barbaria de umanitatea noastră comună", a adăugat el. "Dreptul de război nu este opţional. Protecţia civililor şi infrastructurilor civile nu este negociabilă. Cei care trădează aceste reguli vor trebui să dea socoteală în faţa justiţiei internaţionale", a mai spus Macron. Acesta nu a făcut referire la Renault, care nu închide afacerea în Rusia. Crize multiple declanșate de invazia rusă El a reamintit sesizarea Curţii Penale Internaţionale pe 2 martie de către 39 de state, între care toate statele UE, "un demers inedit în istoria diplomatică, pe măsura gravităţii situaţiei". În Ucraina "este urgent să fie garantată furnizarea fără obstacole a ajutorului european destinat populaţiei", a adăugat şeful de stat francez. El a anunţat, de altfel, că pentru a lupta împotriva crizei alimentare mondiale pe care războiul riscă să o declanşeze va propune la summitul UE de joi şi vineri "o iniţiativă de solidaritate internaţională pentru securitatea alimentară" a ţărilor cele mai dependente de Ucraina şi Rusia. "Europa îşi va mobiliza partenerii din G7 şi nu numai", a precizat el.

Coaliția lui Macron stă bine în sodaje (sursă: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Oficialii ucraineni îl critică pe Emmanuel Macron

Oficialii ucraineni îl critică pe Emmanuel Macron pentru vizita la Vladimir Putin. Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, l-a criticat pe președintele Franței, Emmanuel Macron, după vizita acestuia la Kiev și Moscova din această săptămână. Kuleba este de părere că Macron a venit la Moscova și Kiev cu „opinii nu cu propuneri” și a reiterat că în ciuda angajamentului față de acordurile de la Minsk, Ucraina nu va accepta interpretarea Rusiei asupra acestor acorduri și nici nu va negocia direct cu separatiștii din estul țării, relatează Reuters. „Nu a existat nicio trădare” a lui Macron faţă de Ucraina, a spus şeful diplomaţiei ucrainene, adăugând că chestiunea unei negări a aspiraţiilor euro-atlantice ale Ucrainei nu a fost pusă în discuţie în timpul vizitei preşedintelui francez la Kiev, potrivit digi24. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3 „Ieri a fost o discuţie asupra unor idei, nu o discuţie asupra unor propuneri specifice”, a spus Kuleba despre această vizită, menţionând de asemenea că, dacă „cineva va veni şi va începe să ne impună ceva (...) nu va exista în principiu o astfel de discuţie”, conform Reuters, citat de Agerpres. Venit la Kiev după ce a avut la Moscova o întrevedere cu Vladimir Putin, preşedintele francez a declarat la finalul acestui turneu că atât liderul de la Kremlin cât şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-au exprimat angajamentul faţă de principiile acordurilor de la Minsk privind soluţionarea conflictului din Donbas, estul separatist prorus al Ucrainei. Oficialii ucraineni îl critică pe Emmanuel Macron Citiți și: Întâlnirea dintre Putin și Macron a stârnit un val de glume pe internet. Meme-urile virale cu cei doi lideri stând la o masă de 6 metri. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militară Ministrul Kuleba a declarat însă că Ucraina nu va negocia direct cu separatiştii şi nu va accepta interpretarea Rusiei asupra acestor acorduri. Moscova acuză Kievul că nu respectă acordurile de la Minsk prin refuzul adoptării unei reforme constituţionale care să acorde un statut special Donbasului şi, de asemenea, prin refuzul de a discuta cu cele două republici autoproclamate ce compun Donbasul, respectiv Doneţk şi Lugansk. După întrevederea cu Macron, Putin a declarat că unele dintre ideile președintelui Franței vizând dezamorsarea crizei pot face posibilă realizarea de progrese. „Unele dintre ideile sale, din propunerile sale (...) sunt posibile pentru a pune bazele unor progrese comune”, a afirmat Vladimir Putin în cadrul conferinţei comune de presă. După ce a adus importante efective militare la graniţa ucraineană, stârnind temeri că ar putea urma o invazie, ceea ce Moscova neagă, aceasta din urmă a transmis în decembrie Washingtonului o serie de propuneri privind arhitectura de securitate europeană, cerând în special excluderea oricărei noi extinderi a NATO către Est, cu accent asupra Ucrainei, încetarea cooperării Alianţei cu statele din fostul bloc sovietic şi retragerea trupelor NATO din ţările Europei de Est care au aderat la această alianţă începând din 1997.

Putin a declanșat o controversă cu o remarcă (sursă: kremlin.ru)
Internațional

Putin a declanșat o controversă cu o remarcă

Putin a declanșat o controversă cu o remarcă, la întâlnirea cu Macron. Kremlinul a încercat să explice o remarcă făcută de preşedintele Vladimir Putin, la conferința cu Emmanuel Macron, relatează Digi24. Într-un moment în care îl critica pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, liderul de la Kremlin a făcut trimitere la o vorbă populară, pe care numeroşi internauţi şi observatori au interpretat-o drept o glumă despre viol. În cursul conferinţei de presă cu omologul său francez Emmanuel Macron, Putin îl atacase pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru că acesta din urmă se arătase critic faţă de unele elemente ale planului de pace în estul Ucrainei, negociat în 2015 între Kiev şi Moscova, cunoscut sub numele de Acordurile de la Minsk. Citește și: EXCLUSIV Cum se trafichează posturile în aviație: ești detașat în străinătate, dai „cu împrumut” 5.000 de euro șefului. Cazul Stoica (CIAS/AACR) „Îţi place, nu-ţi place, trebuie să rabzi, drăguţo!”, comentase - în versuri - Vladimir Putin. Remarca a suscitat o vie dezbatere pe segmentul rusesc de internet, unii dintre criticii la adresa lui Putin denunţând o remarcă prin care era legitimat un viol, pe când alţii au văzut în aceasta mai degrabă un fel de a certa un copil sau o referire la un banc fără perdea din epoca sovietică. Putin a declanșat o controversă cu o remarcă „Preşedintele rus vrea să spună că, atunci când un stat a acceptat să-şi asume nişte obligaţii, trebuie să le şi respecte”, a comentat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit AFP, preluată de Agerpres. Citește și: PNL a umplut guvernul cu sute de sinecuri. Peste 1.800 de angajări în doi ani, peste o sută în ultimele luni Conform site-ului Dslov.ru, remarca făcută de Putin este de fapt o expresie provenită din parafrazarea unor versuri din basmul „Domniţa adormită şi cei şapte voinici”, al lui A. Puşkin, cărora li s-a dat o conotaţie obscenă. Preşedintele rus este cunoscut pentru remarcile sale controversate. El şi-a comparat de exemplu criticii cu nişte maimuţe sau a afirmat că opozantul său nr.1 Aleksei Navalnîi, care a acuzat de otrăvirea sa Kremlinul, ar fi de mult mort dacă lucrurile ar fi stat într-adevăr aşa.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră