sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: emmanuel macron

35 articole
Internațional

Atac cu cuțitul, în Franța. Emmanuel Macron susține că a fost un act terorist

Atac sângeros, cu cuțitul, în Franța. În estul Franței, în orașul Mulhouse, a avut loc sângeros cu cuțitul. O persoană a decedat și mai multe persoane rănite. Președintele Franței a acuzat un act terorist. Atac sângeros, cu cuțitul, în Franța Sâmbătă, a avut loc un atac violent cu cuțit în Franța, Mulhouse, conform raportărilor canalului francez BFM TV, care a citat procuratura locală. Citește și: Trump a fost recrutat de KGB în 1987 sub numele de cod "Krasnov", susțin doi foști ofițeri URSS de informații În urma incidentului, o persoană a fost ucisă și două rănite. Suspiciunea de terorism Președintele Emmanuel Macron a declarat că este vorba de un act terorist. Un suspect, inclus în lista celor prezentați cu risc de „terorism”, a fost reținut. Potrivit unei surse sindicale, suspectul, născut în Algeria, se află sub control judiciar cu arest la domiciliu și are obligația de a părăsi teritoriul francez (OQTF). Motivul atacului și identitatea completă a acestuia nu au fost încă dezvăluite. Procurorul Nicolas Heitz a precizat că suspectul este inclus în dosarul de prelucrare a datelor pentru prevenirea radicalizării cu caracter terorist și a deplasat la fața locului. Mai mulți polițiști, răniți În urma incidentului, doi polițiști municipali au suferit răni grave, unul la carotidă și celălalt la torace. Alți trei agenți au fost răniți mai ușor, conform declarațiilor oficiale. Demonstrație de susținere pentru Congo Atacul a avut loc la scurt timp înainte de ora 16.00 (15.00 GMT), în marja unei demonstrații de susținere a Republicii Democrate Congo. Această demonstrație vine într-un context tensionat, pe fondul unei ofensivi a mișcării armate M23, susținută de Rwanda, în estul Republicii Democrate Congo.

Atac sângeros, cu cuțitul, în Franța (sursa: Le Parisien)
Bolojan, primit de Macron, la Paris (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Interimarul Bolojan și-a intrat în rol: primit de președintele Macron la Paris

Bolojan, primit de Macron, la Paris. Președintele francez Emmanuel Macron îl va primi miercuri pe Ilie Bolojan, președintele interimar al României, pentru discuții bilaterale. Bolojan, primit de Macron, la Paris Ulterior, cei doi vor participa la o reuniune informală prin videoconferință alături de alți lideri internaționali, în cadrul eforturilor europene de a găsi soluții pentru războiul din Ucraina. Citește și: Susținătorul lui Georgescu, săltat de Poliție după ce a amenințat cu moartea familia lui Bolojan Această întâlnire face parte dintr-o serie de reuniuni organizate de Macron pentru a consolida implicarea Uniunii Europene în negocierile privind conflictul. Macron acuză Rusia de manipularea alegerilor din România Într-un interviu acordat presei franceze, Macron a subliniat că Rusia reprezintă „o amenințare existențială pentru europeni”, menționând „manipularea procesului electoral din România” printre tacticile Kremlinului. Liderul de la Elysee a enumerat și alte acțiuni destabilizatoare ale Moscovei, precum atacuri cibernetice în statele europene, amenințări nucleare explicite, intervenții la granița Poloniei, atentate și război informațional Posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina Macron a organizat luni o reuniune la Paris cu mai mulți lideri europeni, iar miercuri va avea o nouă întâlnire cu reprezentanți din UE și NATO. În acest context, premierul britanic Keir Starmer a declarat că Marea Britanie ar putea trimite trupe în Ucraina, dar numai în cazul unui acord de pace durabil. În schimb, cancelarul german Olaf Scholz a considerat discuția „prematură”. Președintele francez a exclus categoric trimiterea de trupe de luptă în Ucraina: „Franța nu se pregătește să trimită trupe terestre beligerante pe front”, a precizat Macron. Totuși, el a sugerat că ar putea fi luată în considerare trimiterea de experți sau de trupe în afara zonelor de conflict, pentru a sprijini securitatea Ucrainei. Garanții de securitate pentru Ucraina și sprijinul SUA Macron a reafirmat că aderarea Ucrainei la NATO rămâne un subiect sensibil, întrucât Rusia se opune vehement, iar Donald Trump a exclus deja această opțiune. Președintele francez a recunoscut că europenii vor să obțină sprijinul Washingtonului pentru garanțiile de securitate oferite Ucrainei. „Având în vedere că Rusia este o putere nucleară, pentru partenerii europeni acest sprijin este esențial”, a declarat Macron. De asemenea, el a menționat că una dintre opțiuni ar fi o misiune de menținere a păcii sub mandat ONU, desfășurată în prima linie a conflictului. Trump poate exersa presiuni asupra lui Putin În contextul reluării dialogului direct dintre Donald Trump și Vladimir Putin, Macron a adoptat o atitudine rezervată, dar a subliniat că această dinamică ar putea avea un impact strategic pozitiv. „Trump creează o ambiguitate strategică pentru Putin, ceea ce poate contribui la exercitarea presiunii asupra sa”, a explicat liderul francez. Macron și-a exprimat disponibilitatea de a discuta cu Vladimir Putin „oricând va fi oportun”, în cadrul viitoarelor runde de negocieri pentru pace. Răspunsul la amenințarea rusă Macron a reiterat că Rusia reprezintă o amenințare serioasă pentru Europa, datorită strategiilor sale agresive. Pe lângă manipularea alegerilor din România, el a subliniat că Rusia acționează prin intervenții militare și presiuni la granițele NATO, campanii de dezinformare și atacuri cibernetice și exploatarea slăbiciunilor statelor europene pentru a le destabiliza.      

Trupe europene în Ucraina, cere Macron (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Internațional

Trupe europene în Ucraina, cere Macron

Trupe europene în Ucraina, cere Macron. Republica Cehă, Polonia şi Ungaria nu intenţionează să trimită trupe în Ucraina, au declarat marţi înalţi oficiali din cele trei ţări, după o reuniune desfăşurată în ajun la Paris în timpul căreia a fost formulată o astfel de opţiune pentru statele europene. Citește și: EXCLUSIV Ministerul Apărării a avizat favorabil pentru 5G firma unui bulgar controversat în ciuda faptului că SRI și SIE au găsit „riscuri și vulnerabilități” la adresa securității naționale Totodată, Austria l-a criticat marţi pe preşedintele francez Emmanuel Macron, care a vorbit luni despre posibilitatea ca statele europene să trimită trupe în Ucraina, subliniind că "nimic nu trebuie exclus". Trupe europene în Ucraina, cere Macron Cu toate acestea, Macron a subliniat că nu există un consens deocamdată asupra acestei probleme, în timp ce aliaţii au convenit să-şi intensifice eforturile pentru a trimite mai multe muniţii Kievului, în condiţiile în care lupta Ucrainei împotriva invaziei ruse a intrat deja în al treilea an. "Nu există consens astăzi pentru a trimite în mod oficial, asumat şi avizat trupe terestre. Însă în dinamică nimic nu trebuie exclus. Vom face tot ce trebuie ca Rusia să nu poată câştiga acest război", a explicat preşedintele francez luni, la finalul unei conferinţe internaţionale pentru susţinerea Ucrainei care s-a desfăşurat la Paris, marcând o netă evoluţie a poziţiei sale cu privire la acest subiect. Cehia și Polonia se opun Întrebaţi despre afirmaţiile lui Macron, prim-ministrul ceh, Petr Fiala, şi omologul său polonez, Donald Tusk, au spus că o asemenea opţiune nu este luată în calcul de guvernele lor. "Sunt convins că ar trebui să dezvoltăm căile de sprijin la care ne-am angajat după agresiunea Rusiei" împotriva Ucrainei, a declarat Fiala în timpul unei conferinţe de presă alături de Tusk, după o întrevedere a lor marţi, la Praga. "Cred că nu trebuie să deschidem alte metode sau căi", a adăugat Fiala, insistând că aliaţii se concentrează în prezent asupra sprijinului militar, precum şi a celui umanitar şi economic. Ungaria nu trimite nici arme La rândul său, Donald Tusk a declarat că "Polonia nu plănuieşte să trimită trupe pe teritoriul Ucrainei". "Cred că ar trebui să nu facem speculaţii astăzi dacă vor exista circumstanţe care ar putea schimba această poziţie", a mai spus Tusk. În ceea ce-l priveşte, ministrul de Externe ungar, Peter Szijjarto, a declarat că Ungaria nu este dispusă să trimită arme sau soldaţi în Ucraina. "Poziţia Ungariei este clară şi solidă: nu suntem dispuşi să trimitem nici arme, nici soldaţi în Ucraina. Războiul nu trebuie nici adâncit, nici extins, ci trebuie încheiat", a postat Szijjarto pe reţelele sociale. Austria vrea soluție diplomatică În fine, într-o serie de declaraţii făcute agenţiei austriece APA, ministrul de Externe austriac, conservatorul Alexander Schallenberg, a declarat marţi că ceea ce lipseşte în aceste momente este "o perspectivă diplomatică", altfel spus, căutarea unei ieşiri negociate din războiul declanşat acum doi ani de Rusia. Declaraţiile lui Macron "merg în direcţia opusă" eforturilor de a obţine pacea, a atras atenţia şeful diplomaţiei austriece. "Este evident că ieri, la Paris, nu a existat sub nicio formă un consens asupra acestei chestiuni (...) Şi este destul de surprinzător când se iese cu o chestiune care nu are un consens şi se creează în acest mod o dezbatere de care în realitate nu avem nevoie", a criticat Schallenberg. SUA și NATO nu trimit trupe "Mai mult, în acest conflict avem nevoie din nou de o perspectivă politică şi diplomatică. Trimiterea de trupe este de fapt un semnal în sens invers", a conchis ministrul austriac. Prim-ministrul slovac Robert Fico, ce s-a opus ajutorului militar pentru Ucraina, a declarat înainte de reuniunea găzduită de Macron la Paris că sunt câteva state membre ale NATO şi UE care iau în considerare trimiterea de soldaţi în Ucraina pe bază bilaterală. Fico a subliniat că acest lucru va duce la escaladarea conflictului. Un oficial al Casei Albe a declarat luni că SUA nu plănuiesc să trimită trupe să lupte în Ucraina şi că nici NATO nu are intenţia de a trimite trupe în sprijinul Kievului. Kremlin spune că ar fi un conflict direct cu NATO Solicitat să comenteze declaraţiile liderului de la Paris, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a afirmat că, dacă s-ar ajunge ca soldaţi ai ţărilor din NATO să lupte în Ucraina, ar trebui să se discute despre caracterul inevitabil al unui conflict direct al alianţei nord-atlantice cu Rusia. Peskov a mai apreciat că trimiterea de trupe în Ucraina "nu ar fi în interesul" Occidentului şi că simpla menţionare a acestei posibilităţi este "un element nou foarte important" în război. Consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak şi-a exprimat însă într-un comentariu scris părerea că declaraţia lui Macron "arată în primul rând conştientizarea riscului pentru Europa din partea unei Rusii agresive, militariste".

Instigare la linșarea lui Emmanuel Macron (sursa: Facebook/IZÏA)
Internațional

Instigare la linșarea lui Emmanuel Macron

Instigare la linșarea lui Emmanuel Macron. O anchetă care o vizează pe cântăreaţa franceză Izia Higelin, acuzată de "instigare publică la comiterea unei infracţiuni sau a unei contravenţii", a fost deschisă după ce artista a făcut aluzii pe scenă la linşarea preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, a declarat sâmbătă procuratura pentru AFP. Instigare la linșarea lui Emmanuel Macron Vorbind despre şeful statului, în timpul concertului său susţinut joi seară la Beaulieu-sur-Mer, în cadrul unui festival organizat în sudul Franţei, Izia Higelin şi-a imaginat pe scenă cum preşedintele ar putea fi linşat public de spectatori. "Îl cunosc, ce obraznic... şi-a spus: ce-ar fi bine, ce cred că vor oamenii, ce-şi doresc oamenii, este să mă atârne la 20 de metri deasupra pământului ca o pinata umană uriaşă, şi să fim cu toţii aici înarmaţi cu bâte imense cu cuie la capăt ca în ", a rostit ea pe scenă, potrivit unei înregistrări video din timpul concertului. Cântăreaţa, fiica artistului Jacques Higelin, a continuat, conform acestei înregistrări postate pe site-ul şi contul de Tik Tok al revistei culturale InOut Cote d'Azur: "Şi l-am coborî, dar cu toată graţia şi blândeţea de care sunt capabili oamenii din sud, chiar deasupra voastră, şi cu toţii, într-un foc bengal, de bucurie, de carne şi sânge, l-am doborî cu bâta şi cuiele noastre micuţe... dar cu blândeţe". "Izia cere asasinarea lui Macron" "Pot să văd deja titlul de mâine din Nice-Matin: ", ar fi glumit apoi cântăreaţa, potrivit cotidianului regional care a revenit la acest concert în paginile sale de sâmbătă dimineaţă, evocând o tentativă nereuşită a jandarmilor de a o interpela pe artistă la sfârşitul spectacolului. Citește și: Patru capre, vedete în Manhattan, unde se ocupă cu eliminarea buruienilor din Riverside Park. Au și un festival: Goatham "Marşuri cetăţeneşti" marcate de "doliu şi furie" faţă de violenţele poliţiei sunt anunţate sâmbătă în mai multe oraşe din Franţa, la câteva zile după moartea tânărului Nahel, ucis de un poliţist în timpul unui control în trafic, eveniment ce a provocat o serie de revolte în toată ţara. Nahel, în vârstă de 17 ani, a fost ucis de un poliţist în timpul unui control în trafic la 27 iunie la Nanterre, în suburbiile vestice ale Parisului. Violenţele urbane care au urmat, fără precedent după 2005, au scos în evidenţă problemele din societatea franceză, de la dificultăţile din cartierele mai sărace până la relaţiile furtunoase dintre tineri şi forţele de ordine.

China ignoră total discuțiile cu Macron (sursa: Twitter/LCI)
Internațional

China ignoră total discuțiile cu Macron

China ignoră total discuțiile cu Macron: președintele francez a fost la Beijing pentru a susține cauza Ucrainei, dar urmarea a fost alta decât cea dorită. Franţa şi-a exprimat sâmbătă seară "consternarea" după declaraţiile ambasadorului chinez în Franţa, care a negat suveranitatea ţărilor rezultate din Uniunea Sovietică şi a pus sub semnul întrebării apartenenţa Peninsulei Crimeea la Ucraina. China ignoră total discuțiile cu Macron Întrebat vineri seară la postul francez de informaţii LCI, Lu Shaye a estimat ca ţările fostei URSS "nu au statut efectiv în dreptul internaţional, deoarece nu există un acord internaţional pentru a concretiza statutul lor de ţară suverană". Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Legat de Peninsula Crimeea, un teritoriu ucrainean pe care Rusia l-a ocupat din 2014, el a spus: "Depinde de modul în care percepem această problemă. Există istoria. Crimeea a fost la început la Rusia. Hruşciov a fost cel care a oferit Crimeea Ucrainei pe vremea Uniunii Sovietice". Diplomatul chinez a îndemnat să se renunţe la disputele cu privire la problema frontierei post-sovietice. "În prezent, cel mai urgent lucru este să oprim, să ajungem la încetarea focului" între Rusia şi Ucraina, a spus el. Ministerul francez de Externe a indicat într-un comunicat că a "luat cunoştinţă cu consternare" despre aceste remarci, cerând Chinei "să spună (dacă acestea) reflectă poziţia sa, ceea ce sperăm să nu fie cazul". Franța insistă cu argumente raționale Ucraina a fost recunoscută internaţional "în interiorul frontierelor incluzând Crimeea în 1991 de către întreaga comunitate internaţională, inclusiv China, la căderea URSS, ca nou stat membru al Naţiunilor Unite", a insistat Parisul, amintind că anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia în 2014 este "ilegală conform dreptului internaţional". Dacă Beijingul susţine oficial că este neutru, preşedintele chinez Xi Jinping nu a condamnat niciodată invazia rusă şi nici măcar nu a vorbit la telefon, până în prezent, cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. În schimb, el a vizitat recent Moscova pentru a-şi reafirma parteneriatul cu preşedintele rus Vladimir Putin, arătând mai repede ca un front anti-occidental. Citește și: Averea totală a oligarhilor ruși a crescut în 2022 cu 152 de miliarde de dolari (Forbes) În timpul unei vizite în China la începutul lunii aprilie, Emmanuel Macron l-a îndemnat pe Xi Jinping să "readucă Rusia la raţiune" faţă de Ucraina şi l-a îndemnat să nu livreze arme Moscovei. Cei doi şefi de stat au dat publicităţii o declaraţie comună în care s-au angajat să "susţină orice efort în favoarea restabilirii păcii în Ucraina".

Macron aruncă noi săgeți către SUA (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Macron aruncă noi săgeți către SUA

Macron aruncă noi săgeți către SUA. Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat miercuri că a fi "aliatul" SUA nu vrea să însemne a fi "vasal", asumându-şi pe deplin afirmaţii controversate cu privire la Taiwan, relatează France Presse. Macron aruncă noi săgeți către SUA "A fi aliat nu înseamnă a fi vasal, nu înseamnă că nu mai ai dreptul să gândeşti singur", a spus preşedintele francez într-o conferinţă de presă la Amsterdam, cu ocazia vizitei sale oficiale în Ţările de Jos. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Emmanuel Macron a declarat că poziţia Franţei cu privire la Taiwan nu s-a schimbat şi că el este favorabil "statu quo"-ului actual al insulei, potrivit Reuters. "Franţa este pentru statu quo-ul Taiwanului", ea "susţine politica unei singure Chine şi căutarea unei reglementări paşnice a situaţiei", a adăugat el. Anterior, o sursă diplomatică franceză s-a exprimat în apărarea lui Emmanuel Macron în legătură cu afirmaţiile acestuia care au provocat "nedumerire" în multe cancelarii occidentale, inclusiv la Washington: "Suntem aliaţi ai SUA, aliaţi de încredere, solizi, angajaţi, dar suntem aliaţi care decidem pentru noi înşine". Emmanuel Macron a suscitat un val de critici în SUA şi în Europa, invitând Uniunea Europeană "să nu se ia" după Washington sau Beijing în problema Taiwanului. Franța ar apăra, totuși, Taiwanul "Cel mai rău lucru ar fi să gândim că noi, europenii, ar trebui să urmăm" poziţiile altora în problema Taiwanului "şi să ne adaptăm ritmului american sau unei surescitări chineze", a spus el într-un interviu acordat site-ului american Politico şi cotidianului economic francez Les Echos, apărut duminică. Aceste cuvinte au fost interpretate drept o distanţare de Washington, în timp ce SUA sunt foarte angajate faţă de Ucraina de la începutul ofensivei ruse. "Preşedintele Republicii îşi asumă în întregime cele spuse", a insistat sursa diplomatică pentru AFP. Franţa nu se dezinteresează de tensiunile din jurul Taiwanului, a mai spus aceasta, în timp ce China a desfăşurat exerciţii militare pentru a exercita presiuni asupra insulei. Beijingul percepuse ca pe o ameninţare întâlnirea de săptămâna trecută între preşedinta taiwaneză Tsai Ing-wen şi Kevin McCarthy, al treilea om ca poziţie în statul american. "Preşedintele nu a spus că nu ne vom preocupa de securitatea Taiwanului, nu a spus că nu vom fi acolo pentru a apăra o regiune Indo-Pacifică deschisă", a continuat sursa diplomatică. O fregată franceză a traversat de altfel strâmtoarea Taiwan chiar în momentul în care China îşi desfăşura exerciţiile, a precizat sursa citată. Trump, declarații jignitoare Afirmaţia preşedintelui francez a fost percepută de asemenea ca atribuind americanilor principala responsabilitate pentru tensiunile din regiune, notează AFP. "Şeful statului (francez) ştie că Joe Biden nu vrea război", a ripostat sursa diplomatică franceză. În cursul deplasării sale în China săptămâna trecută, "Xi Jinping i-a spus că este pentru o soluţie paşnică şi nu se grăbeşte în ceea ce priveşte Taiwanul", a adăugat aceasta. Citește și: VIDEO Imagini cu ce pare a fi decapitarea unui soldat ucrainean încă în viață de către un soldat rus au oripilat planeta Parisul a deplâns de altfel, "cuvintele jignitoare" ale lui Donald Trump faţă de Emmanuel Macron după vizita acestuia în China. "Macron, care îmi este prieten, este cu China şi pe cale de a-l pupa în fund" pe Xi, a apreciat fostul preşedinte american. În cursul unei "frumoase vizite" în 2019 în Oraşul interzis, "Donald Trump avusese o frază: 'Eu nu pot blama China'", a amintit critic sursa diplomatică franceză.

Putinismul lui Macron deranjează și Germania (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Putinismul lui Macron deranjează și Germania

Putinismul lui Macron deranjează și Germania. Politicienii din coaliţia aflată la guvernare în Germania, formată din Partidul Social Democrat (SPD), Verzii şi Partidul Liberal Democrat (FDP) au respins duminică afirmaţiile preşedintelui francez Emmanuel Macron cu privire la o posibilă viitoare arhitectură de securitate în Europa. Putinismul lui Macron deranjează și Germania Expertul SPD în politică externă Nils Schmid a declarat în ediţia de duminică a ziarului Die Welt: "Cuvintele lui Macron sunt surprinzătoare. NATO nu a ameninţat niciodată Rusia, dar a creat un cadru comun pentru aspecte de securitate prin Actul Fondator NATO-Rusia". Acum, a spus el, se pune problema asigurării securităţii europene în faţa şi împotriva Rusiei: "Atât timp cât Rusia urmăreşte o politică externă imperialistă nu este posibilă o ordine paneuropeană a păcii care să includă Rusia". Preşedintele Macron a declarat într-un interviu acordat sâmbătă postului francez TF1 că a discutat despre viitoarea arhitectură de securitate în Europa cu preşedintele Joe Biden în timpul recentei sale vizite în Statele Unite. "Aceasta înseamnă că unul din punctele esenţiale pe care trebuie să le soluţionăm - aşa cum a spus mereu preşedintele Putin - este teama că NATO va ajunge chiar la porţile sale şi desfăşurarea de arme care ar putea ameninţa Rusia. Acest aspect va face parte din chestiunile ce ţin de pace. Şi de aceea trebuie să îl pregătim", a spus Macron. Citește și: Macron, din nou de neînțeles: cere Occidentului să ofere Rusiei „garanții de securitate”, deși forțele Moscovei bombardează civili și rețele de utilități în Ucraina. Stupoare la Kiev Ulrich Lechte, expert în politică externă al FDP, a lăudat eforturile diplomatice ale preşedintelui francez, dar a lăsat să se înțeleagă că nu sunt eficiente: "O iniţiativă bună, dar disponibilitatea Rusiei şi a Ucrainei este condiţia de bază pentru astfel de negocieri. Agresiunea a venit întotdeauna de la Moscova". Jurgen Trittin, din partea Verzilor, a declarat pentru Die Welt: "Garanţiile de securitate sunt importante, dar nu în mod unilateral. Cei care le cer trebuie să prezinte mai întâi garanţiile de securitate promise Ucrainei".

Macron îl ajută iar pe Putin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Macron îl ajută iar pe Putin

Macron îl ajută iar pe Putin. Propunerea preşedintelui francez Emmanuel Macron ca Rusia să primească garanţii de securitate în cadrul unor viitoare negocieri menite să pună capăt războiului din Ucraina a fost primită duminică cu critici puternice la Kiev şi în statele baltice. Tema, avansată de Moscova Tema acestor garanţii de securitate a fost avansată de Moscova la sfârşitul anului trecut, solicitare care apoi, până la invazia pornită de Rusia asupra Ucrainei în februarie, a făcut obiectul unor tratative diplomatice intense şi în cele din urmă eşuate, Washingtonul considerând inacceptabile cererile Moscovei. Rusia a solicitat în special retragerea infrastructurii militare a NATO pe poziţiile precedente anului 1997 - adică înaintea extinderii Alianţei către Est - şi promisiunea că nu va mai exista nicio nouă extindere a NATO către statele foste sovietice, mai ales către Ucraina. Această temă a fost acum readusă în atenţie de preşedintele francez Emmanuel Macron. Macron îl ajută iar pe Putin Într-un interviu acordat postului TF1, înregistrat în timpul vizitei de stat pe care a efectuat-o în SUA, liderul de la Elysee a apreciat că Europa trebuie să-şi pregătească viitoarea arhitectură de securitate şi Occidentul în ansamblu trebuie să ia în considerare o modalitate de a răspunde preocupărilor de securitate ale Rusiei dacă preşedintele rus Vladimir Putin acceptă negocieri pentru a pune capăt războiului în Ucraina. "Aceasta înseamnă că unul din punctele esenţiale pe care trebuie să le soluţionăm - aşa cum a spus mereu preşedintele Putin - este teama că NATO va ajunge chiar la porţile sale şi desfăşurarea de arme care ar putea ameninţa Rusia", a explicat Macron. "Această temă va face parte din temele asupra păcii, aşadar trebuie să pregătim ceea ce suntem gata să facem, respectiv cum ne vom proteja aliaţii şi statele membre şi cum vom da garanţii Rusiei în ziua în care va reveni la masa negocierilor", a sugerat mai departe preşedintele francez. Kievul, scandalizat Dar propunerea sa a fost primită la Kiev cu critici puternice. "Cineva doreşte să ofere garanţii de securitate unui stat terorist şi ucigaş?", a scris pe Twitter secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei, Oleksii Danilov. "În loc de Nuremberg - să semnăm un acord şi să ne strângem mâna?", a adăugat acesta, sugerând astfel crearea unui tribunal care să judece responsabilii ruşi la fel cum au fost judecaţi naziştii după al Doilea Război Mondial. La rândul său, Mihailo Podoliak, un consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a susţinut că lumea întreagă este cea care are nevoie de garanţii de securitate în faţa Rusiei, iar aceasta din urmă trebuie trasă la răspundere. "Lumea civilizată are nevoie de în faţa intenţiilor barbare ale Rusiei post-Putin", a scris Podoliak, de asemenea pe Twitter. Statele baltice, critici vehemente Responsabili ai statelor baltice s-au arătat şi ei în dezacord cu sugestia lui Macron. "Ideea că Occidentul poate înceta invazia rusă în Ucraina oferind garanţii de securitate Rusiei ne face să cădem în capcana narațiunii lui Putin că Occidentul şi Ucraina sunt responsabile pentru acest război şi că Rusia este o victimă inocentă", consideră vicepremierul leton Artis Pabriks, citat de Financial Times. La rândul său, fostul ministru lituanian de Externe Linas Linkevicius a susţinut tot pe Twitter că în prezent "Rusia are toate garanţiile de securitate dacă nu atacă, anexează sau îşi ocupă vecinii", iar "dacă cineva doreşte să creeze o nouă arhitectură de securitate care să-i permită unui stat terorist să-şi continue metodele de intimidare ar trebui să se mai gândească încă o dată". Citește și: Doar unul din patru ruși mai susține „operațiunea specială” a lui Putin în Ucraina, față de trei din patru în aprilie În timp ce războiul din Ucraina intră în a zecea lună, negocierile ruso-ucrainene sunt în continuare blocate, conform tuturor părţilor. SUA şi ceilalţi aliaţi ai Ucrainei afirmă că preşedintele Zelenski este cel căruia îi revine decizia asupra termenilor în care ar fi dispus să negocieze cu Moscova, care însă consideră că Washingtonul i-a impus Kievului retragerea de la masa negocierilor în speranţa că ajutorul militar occidental va permite Ucrainei să încheie conflictul prin înfrângerea Rusiei pe câmpul de luptă. Deocamdată, Zelenski condiţionează orice noi discuţii cu Rusia de retragerea trupelor acesteia din Ucraina şi nici preşedintele american Joe Biden nu se arată deschis unor discuţii cu Putin.

Macron, încă o încercare cu Putin (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Macron, încă o încercare cu Putin

Macron, încă o încercare cu Putin. Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a anunţat sâmbătă, într-un interviu pentru cotidianul Le Parisien, că va vorbi "în curând" cu Vladimir Putin despre problemele de securitate legate de energia "nucleară civilă" a Ucrainei, după ce, duminică, va discuta cu directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA). Macron, încă o încercare cu Putin Reamintind că, săptămâna aceasta, în cursul vizitei sale în Statele Unite, a discutat "multe ore" cu preşedintele american Joe Biden despre războiul din Ucraina şi implicaţiile sale , "cu scopul a avea un mandat colectiv", şeful statului francez a indicat că, duminică, va sta "din nou de vorbă cu Rafael Grossi, şeful AIEA. "Pe aceste baze voi putea avea în curând o discuţie specifică cu preşedintele Putin pe tema energiei nucleare civile", a adăugat el, precizând că, în prealabil, va avea o conversaţie cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Citește și: Cum a reușit Republica Moldova în doar șase luni să implementeze reforme cerute de UE esențiale pentru începerea negocierilor de aderare Ultima discuţie oficială dintre Emmanuel Macron şi Vladimir Putin a avut loc la 11 septembrie. Preşedintele francez a declarat săptămâna trecută că intenţionează să aibă un contact direct cu preşedintele rus "pe tema energiei nucleare civile, în primul rând, şi a centralei atomoelectrice Zaporojie". Gemenii dialogului, Macron și Scholz Între timp, Putin a vorbit vineri la telefon cu cancelarul german Olaf Scholz, acesta din urmă îndemnând la retragerea trupelor ruse din Ucraina pentru a se ajunge la o "soluţie diplomatică". Cu cancelarul Scholz, "suntem în strânsă coordonare şi cred că este foarte bine că avem contact regulat şi unii şi alţii" cu Putin, a subliniat sâmbătă Macron la postul de televiziune TF1. Şeful statului francez a explicat cu acelaşi prilej că a a avut un schimb de idei cu preşedintele Biden despre "arhitectura de securitate în care dorim să trăim mâine". Pentru că "unul din punctele esenţiale" pentru Vladimir Putin "este teama că NATO va veni la uşa sa, este desfăşurarea de arme care poate ameninţa Rusia". "Acest subiect va face parte din subiectele pentru pace (...). Cum ne protejăm aliaţii şi statele membre (ale NATO) oferind Rusiei garanţii pentru propria sa securitate în ziua în care aceasta se întoarce la masa" negocierilor, a argumentat preşedintele francez.

Macron vrea iar împăcare cu Putin (sursa: Soazig de la Moissonniere/Présidence de la République)
Internațional

Macron vrea iar împăcare cu Putin

Macron vrea iar împăcare cu Putin. Preşedintele francez, Emmanuel Macron, va căuta la summitul G20 din Bali iniţierea "unei logici a dezescaladării" în războiul din Ucraina, care să împace abordarea ţărilor dezvoltate cu cea a ţărilor din emisfera sudică, cele din urmă dorind încetarea acestui război, au semnalat surse de la Palatul Elysee citate duminică de agenţia EFE. Macron vrea iar împăcare cu Putin Obiectivul este de a discuta la nivel global "o logică a dezescaladării" printr-un fel de "angajament politic", au declarat aceste surse unui grup de jurnalişti. Macron începe duminică un turneu în sud-estul Asiei, după ce a avansat unele dintre aceste teme la Forumul pentru Pace desfăşurat vineri şi sâmbătă la Paris. Summit-ul G20, care se desfăşoară marţi şi miercuri în insula indoneziană Bali, oferă o oportunitate unică pentru a reuni lideri de pe mai multe continente şi a căuta împreună o opinie comună asupra conflictului ruso-ucrainean. Conform surselor de la Elysee, Macron doreşte "menţinerea spaţiului de cooperare" cu ţări precum China, Brazilia, India, Argentina, Mexic sau Africa de Sud, toate prezente la summit. Nu Putin, ci Lavrov la summit Parisul speră că acest summit va ocaziona şi o discuţie asupra consecinţelor conflictului din Ucraina, care au fost mai dure pentru ţările în dezvoltare la capitolele financiar, energetic şi alimentar. Macron va avea în insula indoneziană întrevederi cu preşedintele chinez, Xi Jinping, cu premierul indian, Narendra Modi, cu gazda reuniunii, preşedintele indonezian Joko Widodo, posibil şi cu alţi lideri. Citește și: Rușii se retrag și din Nova Kahovka, orașul în care se află un baraj enorm pe Nipru, semn că se pregătesc să-l arunce în aer. Zone extinse din Herson pot fi inundate Preşedintele francez este unul dintre puţinii lideri occidentali care menţine deschisă comunicarea cu omologul său rus, Vladimir Putin. Cu toate acestea, nu este prevăzută o întrevedere a lui Macron la summit-ul din Bali cu ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, care conduce delegaţia rusă după ce Putin a decis să nu ia parte la eveniment.

Macron: Rusia atacă nuclear, Franța - neafectată (sursa: France 2)
Internațional

Macron: Rusia atacă nuclear, Franța - neafectată

Macron: Rusia atacă nuclear, Franța - neafectată. Președintele francez a lansat un val de stupefacție când a lăsat să se înțeleagă că Parisul nu ar reacționa la un atac nuclear rus în Ucraina. Emmanuel Macron a spus că, dacă asta s-ar întâmpla, interesele strategice franceze nu ar fi afectate. Macron: Rusia atacă nuclear, Franța - neafectată "Doctrina noastră se bazează pe interesele fundamentale ale națiunii. Ele sunt definite clar și nu ar fi deloc afectate în mod direct dacă, de exemplu, ar exista un atac nuclear balistic în Ucraina, în regiune", a spus Macron în timpul unui interviu în direct la postul public France 2, miercuri seara. Este prima dată când Macron discută în detaliu doctrina de descurajare nucleară a Franței cu privire la Ucraina. El a adăugat că "nu este bine să vorbim prea mult despre asta". „Credibilitatea disuasiunii nucleare se bazează pe a nu spune nimic despre ceea ce ar trebui să facem”, a declarat fostul președinte francez François Hollande la radio FranceInfo, adăugând că trebuie "să spunem cât mai puțin posibil și să fim pregătiți să facem cât mai mult posibil." Val de critici În calitate de lider al singurei puteri nucleare din Uniunea Europeană, comentariile lui Macron că nu ar răspunde unui atac nuclear în Ucraina "sau în regiune" sunt puțin probabil să liniștească statele membre UE aparținând NATO precum Polonia, România sau Slovacia. Articolul 5 din tratatul NATO prevede că aliații ar trebui să apere alți membri ai alianței în caz de atac, scrie Politico. Citește și: Macron a uitat că cerea ca Putin să nu fie umilit, acum denunță „atacul brutal” al Rusiei împotriva Ucrainei Bruno Tertrais, director adjunct al think tank-ului Fundația pentru Cercetare Strategică, a pus sub semnul întrebării decizia "curioasă" a lui Macron de a preciza limitele doctrinei nucleare franceze și momentul în care a fost formulată declarația. "După părerea mea, răspunsul corect ar fi trebuit să fie: nu voi juca acest joc... și oricum domnul Putin trebuie să fie conștient că va pierde", a scris el pe Twitter. "Când l-am auzit vorbind, aproape că am căzut de pe scaun", a spus deputatul conservator Jean-Louis Thiériot, vicepreședinte al comisiei de apărare din Adunarea Națională. "Este o greșeală politică. Unul dintre principiile disuasiunii nucleare este că există o incertitudine cu privire la ceea ce este considerat un interes vital", a spus el.

Truss despre Macron Prieten, dușman? Deliberez (sursa: Facebook/Liz Truss)
Internațional

Truss despre Macron: Prieten, dușman? Deliberez

Truss despre Macron: Prieten, dușman? Deliberez. Liz Truss, unul din cei doi candidaţi la postul de premier al Marii Britanii, a fost acuzată că riscă o înrăutăţire a relaţiilor diplomatice cu Franţa după ce a spus că "juriul încă deliberează" în privinţa preşedintelui Emmanuel Macron, transmite DPA. Truss despre Macron: Prieten, dușman? Deliberez Truss, actual ministru de Externe, a răspuns la o întrunire de campanie a Partidului Conservator joi, la Norwich, că nu este decisă dacă preşedintele francez este "prieten sau duşman". Mai multe probleme au afectat relaţiile franco-britanice în lunile din urmă, printre care traversările migranţilor pe Canalul Mânecii şi haosul creat în sezonul turistic în portul Dover, pentru care Truss a dat vina pe lipsa de personal francez la controlul paşapoartelor. La întrunirea de la Norwich, Truss şi rivalul său Rishi Sunak au fost supuşi unei serii rapide de întrebări şi răspunsuri. Gazda evenimentului, Julia Hartley-Brewer, a întrebat-o pe Truss: "Preşedintele Macron, prieten sau duşman?". "Juriul deliberează", a răspuns ea, în aplauze zgomotoase, adugând: "Însă, dacă aş deveni prim-ministru, l-aş judeca după fapte, nu după vorbe". Critici din ambele partide mari La aceeaşi întrebare, Sunak răspunsese rapid "prieten". Partidul Laburist, principala formaţiune de opoziţie, a avertizat că replica lui Truss, care poate fi considerată ca riscând o tensionare a relaţiilor cu Franţa, arată "o lipsă teribilă şi îngrijorătoare de judecată". Fostul ministru conservator Gavin Barwell a pus şi el sub semnul întrebării remarca, comentând pe Twitter: "Aş fi crezut că ministrul de Externe este conştient că suntem într-o alianţă militară cu Franţa". Citește și: VIDEO Zelenski a explicat în detaliu cum Europa a ratat la limită un accident nuclear grav la Zaporojie Într-un alt moment al întrunirii, Truss a recunoscut că, dacă ar avea de ales între a se baza pe Franţa sau pe China pentru expertiza în domeniul nuclear, ar alege Franţa. Aceste răspunsuri vin după ce Liz Truss a distanţat Marea Britanie de perspectiva unui proiect de a face parte dintr-o comunitate politică europeană mai largă, în care ar fi implicate şi state din afara UE, precum Regatul Unit, după o întâlnire între Boris Johnson şi preşedintele francez în iunie. Contre franco-britanice Palatul Elysee a insistat că Johnson exprimase interes faţă de idee, însă Truss a negat ulterior că Regatul Unit ar fi fost vreodată de acord cu o astfel de propunere: "Nu este adevărat. Nu cunosc cuvintele exacte pe care preşedintele Macron le-a folosit, dar noi nu am convenit asupra acestui subiect". Întrebată dacă susţine "comunitatea lui (Macron) politică şi economică", ea a răspuns: "Nu". În iulie, Truss a afirmat că aglomeraţiile cu care s-au confruntat turiştii în portul Dover au fost din vina autorităţilor franceze şi că ar fi fost "pe deplin evitabile". Un politician francez a acuzat Brexit-ul pentru haosul creat. Pierre-Henri Dumont, deputat din Calais al partidului Republicanii, a declarat la BBC că problemele din portul Dover vor reapărea. "Acestea sunt consecinţele Brexit-ului. Trebuie să facem mai multe controale decât înainte", a explicat el.

Macron, "exilat" de Putin în Algeria (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Macron, "exilat" de Putin în Algeria

Macron, "exilat" de Putin în Algeria. Preşedintele francez Emmanuel Macron a sosit joi în Algeria pentru o vizită oficială de trei zile, menită să "refondeze" relaţiile bilaterale şi care, pentru Alger, marchează o recunoaştere a importanţei sale strategice în regiune, informează AFP. Aniversarea independenței Avionul preşedintelui francez, care este însoţit în această vizită de o delegaţie de peste 90 de persoane, a aterizat în jurul orei locale 15:30 (14:30 GMT). Delegaţia franceză a fost întâmpinată de preşedintele algerian Abdelmadjid Tebboune, alături de militari. Cei doi lideri de stat s-au îmbrăţişat, înainte de a se plasa sub un cort pentru a asculta imnurile naţionale ale celor două ţări, interpretate de o fanfară militară. Citește și: România se înarmează până în dinți: ultima achiziție – 231 de sisteme de rachete portabile antiaeriene, care vor costa peste două treimi de miliard de euro. Cine le livrează Cei doi lideri urmează să se deplaseze apoi spre Monumentul Martirilor, important loc de comemorare a războiului de independenţă din 1954-1962 faţă de Franţa. Vor urma o întrevedere în tête-à-tête între cei doi preşedinţi, o declaraţie pentru mass-media şi un dineu la Palatul Poporului. Această vizită coincide cu cea de-a 60-a aniversare de la sfârşitul războiului şi de la proclamarea independenţei Algeriei în 1962. Macron, "exilat" de Putin în Algeria De la declanşarea războiului în Ucraina, Algeria, primul producător de gaz din Africa şi unul dintre primii din lume, este foarte solicitată de europenii presaţi să-şi reducă dependenţa faţă de gazul rusesc. Cei doi preşedinţi vor discuta de asemenea despre situaţia din Mali, de unde armata franceză s-a retras nu demult, şi de influenţa tot mai mare a Rusiei în Africa. Algeria joacă un rol central în regiune datorită miilor de kilometri de frontieră cu Mali, Niger şi Libia. De asemenea, ea este apropiată de Rusia, primul său furnizor de arme. Aceasta este a doua vizită a lui Emmanuel Macron în Algeria în calitate de preşedinte, după o primă vizită în decembrie 2017.

Macron, îngenuncheat de Putin: sfârşitul abundenţei (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Macron, îngenuncheat de Putin: sfârşitul abundenţei

Macron, îngenuncheat de Putin: sfârşitul abundenţei. Preşedintele francez Emmanuel Macron i-a atenţionat miercuri pe francezi în legătură cu "marea schimbare" ce va veni odată cu toamna, prin "sfârşitul abundenţei", "al evidenţelor" şi "al lipsei de griji", relatează AFP. Macron, îngenuncheat de Putin: sfârşitul abundenţei "Trăim o mare schimbare", a avertizat şeful statului, revenind asupra unei recente "serii de crize grave", de la Ucraina la secetă, ca preambul la consiliul de miniştri de după vacanţă la Paris. "Momentul pe care îl trăim poate fi structurat de o serie de crize grave (...) şi s-ar putea ca unii să vadă destinul nostru ca unul în care trebuie să gestionăm permanent crize sau situaţii de urgenţă. În ceea ce mă priveşte, cred că ceea ce suntem pe cale să trăim este mai degrabă o mare schimbare sau o mare bulversare", a declarat Emmanuel Macron în cadrul unei alocuţiuni în faţa miniştrilor săi, transmisă în direct în mod excepţional. "Să spună lucrurilor pe nume" Pentru că, în faţa acestei situaţii, "compatrioţii noştri ar putea reacţiona cu multă nelinişte", el le-a cerut membrilor guvernului "să spună lucrurilor pe nume", "să le numească clar şi fără o abordare catastrofală". "Mă aştept de la guvern să respecte cuvântul dat şi angajamentele pe care le-am luat faţă de naţiune", a adăugat el. "Ce îmi doresc să putem face în următoarele săptămâni şi luni este să reafirmăm o unitate foarte puternică a guvernului, a forţelor majorităţii" în jurul "unei direcţii care să ne permită să ne consolidăm suveranitatea, independenţa noastră franceză şi europeană", a adăugat el. "Este uşor să promiţi orice" În contextul "înmulţirii regimurilor iliberale" şi al "consolidării regimurilor autoritare", preşedintele francez le-a cerut miniştilor săi "seriozitate", "credibilitate" şi să nu cedeze tentaţiei "demagogiei". Citește și: EXCLUSIV Dronele pentru Armata Română, a căror achiziție a fost aprobată în 2020, apoi anulată și reluată, s-au scumpit cu 77 de milioane euro, până la 354 de milioane euro "Este uşor să promiţi orice, iar uneori să spui orice. Să nu cedăm acestor tentaţii, demagogiei. Ele înfloresc în toate democraţiile astăzi, într-o lume complexă care înspăimântă. Poate fi seducător să spui ceea ce oamenii vor să audă (...), însă trebuie mai întâi să raţionezi întrebându-te dacă este eficient şi util", a adăugat el, fără a oferi exemple concrete.

Macron, furios: umilit iar de Putin (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Macron, furios: umilit iar de Putin

Macron, furios: umilit iar de Putin. Preşedintele Emmanuel Macron a denunţat vineri atacul brutal al Rusiei, care a lansat o invazie în Ucraina din 24 februarie, şi a cerut francezilor "să accepte să plătească preţul libertăţii" în faţa consecinţelor din Europa, transmite AFP. Macron, furios: umilit iar de Putin "Mă gândesc la poporul nostru, care va avea nevoie de forţă pentru a face faţă vremurilor viitoare, pentru a rezista incertitudinilor, uneori facilităţii sau adversităţii şi, uniţi, să accepte să plătească preţul libertăţii noastre şi al valorilor noastre", a spus şeful statului francez. "De la atacul brutal lansat de Vladimir Putin pe 24 februarie, războiul a revenit la câteva ore (distanţă) de graniţele noastre, pe pământ european", a spus el. Citește și: Putin, afectat psihic masiv de atacurile asupra aerodromului militar din Crimeea, caută un responsabil pe care să dea vina. Flota rusă din Marea Neagră, obligată la manevre defensive Emmanuel Macron a făcut aceste declaraţii după conversaţia telefonică cu omologul rus despre trimiterea unei misiuni de experţi la centrala nucleară ucraineană Zaporojie, ţinta bombardamentelor repetate de care Kiev şi Moscova se acuză reciproc. Citește și: Macron: „Rusia este o putere de temut şi noi nu dorim să avem un război cu poporul rus” Preşedintele francez a făcut apel la un "gând pentru poporul ucrainean care rezistă eroic la atacurile teribile ale armatei ruse şi ale auxiliarelor acesteia". "Da, fantomele spiritului răzbunării, încălcările flagrante ale suveranităţii statelor, dispreţul intolerabil la adresa popoarelor, voinţa imperialistă reapar din trecut pentru a se impune în cotidianul Europei noastre, a vecinilor noştri, a prietenilor noştri", a spus Emmanuel Macron.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră