vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: drone

127 articole
Internațional

Dronele kamikaze iraniene: Rusia șantajează ONU

Dronele kamikaze iraniene: Rusia șantajează ONU. Ambasadorul adjunct al Rusiei al ONU, Dmitri Polianski (foto), a declarat miercuri seara că Moscova îşi va reevalua cooperarea cu secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, şi cu echipa sa dacă Guterres va trimite experţi internaţionali în Ucraina pentru a cerceta dronele doborâte, despre care Ucraina şi Occidentul afirmă că sunt de fabricaţie iraniană, relatează joi Reuters. Dronele kamikaze iraniene: Rusia șantajează ONU Ucraina acuză Rusia că utilizează "drone kamikaze Shahed-136" de fabricaţie iraniană, care zboară la altitudine mică spre ţintă şi explodează. Iranul neagă că le-ar fi furnizat Rusiei, iar Kremlinul că le-ar utiliza. SUA, Marea Britanie şi Franţa au ridicat problema presupusului transfer de drone al Iranului către Rusia în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU miercuri, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american, Ned Price. Valul de atacuri ruseşti cu drone şi cu rachete din ultimele zile au avariat mai multe centrale electrice în Ucraina, care a anunţat că restricţionează joi consumul de energie electrică la nivelul întregii ţări, pentru prima oară de la invazia rusă. Restricții la energie electrică Aprovizionarea cu energie electrică va fi limitată între orele locale 07:00 şi 23:00, au declarat responsabili guvernamentali şi operatorul reţelei ucrainene de distribuţie Ukrenergo, iar pene temporare sunt posibile dacă populaţia nu îşi va reduce consumul de electricitate, a declarat un consilier prezidenţial. Deşi această restricţie se limitează doar la ziua de joi, "nu excludem ca odată cu venirea frigului să vă cerem şi mai frecvent ajutorul", a indicat Ukrenergo într-un mesaj adresat populaţiei ucrainene. Citește și: Scandalul dronelor iraniene folosite de ruși în Ucraina ia amploare: Occidentul acuză regimul de la Teheran, Kievul vrea ruperea relațiilor diplomatice cu Iranul Rusia şi-a intensificat atacurile cu rachete şi drone împotriva infrastructurilor electrice şi de apă ale Ucrainei în ultimele zile. "Noi pagube au fost aduse infrastructurii critice. Trei instalaţii energetice au fost distruse doar astăzi de inamic", a declarat preşedintele Volodimir Zelenski în discursul său video de miercuri seara. Iarna va fi dură în Ucraina "Ne pregătim pentru tot felul de scenarii în perspectiva sezonului de iarnă. Presupunem că teroarea rusă va fi îndreptată împotriva instalaţiilor energetice până când, cu ajutorul partenerilor, vom fi în măsură să doborâm 100% din rachetele şi dronele inamice", a afirmat Zelenski, care declarase anterior săptămâna aceasta că o a treia centrală electrică a fost lovită de atacurile aeriene ruseşti. Primarul oraşului Liov, din vestul Ucrainei, a declarat că ar fi nevoie de luni de zile pentru a repara staţiile electrice avariate. Ucraina a doborât un total de 233 de drone de fabricaţie iraniană folosite de Rusia, dintre care 21 doar miercuri, a afirmat Zelenski. Martori au declarat pentru Reuters că cinci drone au lovit joi dimineaţă oraşul Nikolaev (Mikolaiv), în sud, dar încă nu se ştie unde au explodat acestea şi ce fel de pagube au făcut.

Dronele kamikaze iraniene: Rusia șantajează ONU (sursa: un.org)
Scandalul dronelor iraniene din Ucraina, masiv (sursa: Twitter/Defense of Ukraine)
Eveniment

Scandalul dronelor iraniene din Ucraina, masiv

Scandalul dronelor iraniene din Ucraina, masiv. Ministrul ucrainean al afacerilor externe, Dmitro Kuleba, i-a propus marţi preşedintelui său, Volodimir Zelenski, ruperea relaţiilor diplomatice cu Iranul, acuzat că a furnizat drone Moscovei pentru bombardamentele sale asupra Ucrainei, informează AFP. Scandalul dronelor iraniene din Ucraina, masiv "Date fiind numeroase distrugeri cauzate de drone iraniene infrastructurii civile din Ucraina, de morţi şi de răniţi cauzaţi poporului nostru (...), supun examinării preşedintelui (Zelenski) o propunere de a rupe relaţiile diplomatice cu Iranul", a declarat Kuleba într-o postare video pe Facebook. Potrivit şefului diplomaţiei ucrainene, Teheranul a furnizat drone iraniene Rusiei "spunându-ne în acelaşi timp că este împotriva războiului şi că nu susţine niciuna dintre părţi". În ultimele zile, Kievul a denunţat de mai multe ori utilizarea de către Rusia a unor drone de fabricaţie iraniană - în special drone Shahed 136 sau drone kamikaze - pentru a lovi infrastructuri energetice civile în Ucraina. Ministerul Apărării de la Kiev a publicat încă din septembrie dovezi. "Acţiunile Iranului sunt răutate şi minciuni" Pentru a-şi justifica propunerea adresată preşedintelui Zelenski, Kuleba a subliniat "apariţia de rapoarte asupra posibilităţii ca Iranul să continue să furnizeze arme Rusiei", după ce articole de presă au evocat o viitoare livrare de rachete sol-sol iraniene forţelor armate ruse. "Acţiunile Iranului sunt răutate şi minciuni, pe care noi nu le tolerăm", a subliniat Kuleba în această postare video, estimând că "Teheranul poartă întreaga răspundere pentru distrugerea relaţiilor cu Ucraina". Cu toate acestea, Dmitro Kuleba a promis că va reveni asupra acestei poziţii "dacă Iranul va înceta să furnizeze arme Rusiei". Peskov: Tehnologia este rusească Rusia şi Iranul resping acuzaţiile formulate de Kiev şi ţări occidentale că în atacurile din Ucraina sunt folosite drone iraniene Shahed 136 care explodează la impact. Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a declarat marţi presei că Rusia utilizează aeronave fără pilot (unmanned aerial vehicle, UAV) de fabricaţie internă şi că întrebarea privind achiziţiile de drone iraniene ar trebui adresată Ministerului Apărării, relatează agenţia rusă de presă TASS. "Nu, nu avem astfel de informaţii. Tehnologia care este folosită este rusească. Ştiţi acest lucru. Are nume ruseşti. Toate celelalte întrebări le puteţi adresa Ministerului Apărării. Nu, nu avem astfel de informaţii", a răspuns Peskov când a fost întrebat dacă Rusia a cumpărat sau foloseşte UAV-uri iraniene. Iranul, "balet" diplomatic La rândul său Iranul dezminte că a furnizat Rusiei drone pe care să le folosească în Ucraina. "Ştirea despre faptul că Iranul furnizează drone Rusiei are ambiţii politice şi este răspândită de surse occidentale. Nu am furnizat armament niciunei părţi din ţările aflate în conflict", a declarat luni purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Nasser Kanaani, în timpul conferinţei de presă săptămânale. Citește și: Israelul poate schimba jocul în Ucraina: ca răspuns la furnizarea de echipamente militare Rusiei de către Iran, Tel Avivul ar putea trimite arme de ultimă generație Kievului "Republica Islamică Iran respinge categoric şi condamnă ferm afirmaţiile nefondate şi nedovedite potrivit cărora ar fi vândut vehicule aeriene fără pilot la bord în scopul utilizării lor în conflictul din Ucraina", precizează marţi şi Ambasada Iranului în România într-un comunicat de presă. Aceasta dă asigurări că guvernul de la Teheran "este pregătit să se angajeze în mod constructiv într-o cooperare tehnică şi de expertiză comună pentru a clarifica acuzaţiile nefondate formulate împotriva Iranului". "Încă de la începutul crizei din Ucraina, Republica Islamică Iran a adoptat o poziţie clară, consecventă şi de neclintit, subliniind că toate statele membre ale ONU trebuie să respecte pe deplin scopurile şi principiile consacrate în Carta Naţiunilor Unite, precum şi dreptul internaţional, inclusiv suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială", se mai spune în comunicatul reprezentanţei diplomatice a Iranului la Bucureşti. SUA și Marea Britanie confirmă: Dronele, iraniene Departamentul de Stat al SUA a semnalat că, potrivit evaluării sale, drone iraniene au fost folosite în atacul de luni dimineaţă, la oră de vârf, asupra Kievului, iar purtătoarea de cuvânt a Casei Albe Karine Jean-Pierre a acuzat Teheranul că a minţit atunci când a declarat că Rusia nu a folosit drone iraniene în Ucraina. Kievul a arătat deja în mai multe rânduri fotografii ale unor drone iraniene Shahed 136 folosite de Rusia, marcate în această ţară cu numele rusesc Gheran-2, cel mai recent cu o zi înainte, într-un alt atac asupra capitalei, relatează EFE marţi. Epava a cel puţin unei drone poartă numele rusesc Gheran-2. Forţele aeriene ucrainene au anunţat că Rusia a atacat luni teritoriul ucrainean cu 43 de drone sinucigaşe, dintre care 37 au fost doborâte de Kiev. Cel puţin 86% dintre dronele distruse erau Shahed, a afirmat la televiziune reprezentantul comandamentului forţelor aeriene, Iuri Ihnat. În plus, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a menţionat luni explicit dronele Shahed "iraniene" în obişnuitul său discurs de seară. Iar consilierul său Mihail Podoliak a scris pe Twitter că Iranul este direct responsabil pentru moartea de civili ucraineni şi a făcut apel la înăsprirea sancţiunilor împotriva acestei ţări. Serviciile secrete britanice au semnalat marţi că Rusia, în atacurile sale masive asupra ţintelor ucrainene începând cu 10 octombrie, a folosit rachete de croazieră, rachete antiaeriene sol-sol şi "vehicule aeriene fără pilot de unică folosinţă Shahed 136 furnizate de Iran". "Este foarte probabil ca un obiectiv cheie al acestei campanii de atacuri să fie acela de a provoca daune pe scară largă reţelei de distribuţie a energiei din Ucraina", potrivit Londrei.

SUA sancționează partenerii programului dronelor iraniene (sursa: Facebook/US Department of State)
Internațional

SUA sancționează partenerii dronelor iraniene

SUA sancționează partenerii programului dronelor iraniene. Washingtonul a atenţionat luni că va sancţiona companiile sau statele care colaborează cu programul de drone al Iranului, după recentele lovituri ruse în Ucraina, realizate cu ajutorul unor drone presupus de fabricaţie iraniană. SUA sancționează partenerii programului dronelor iraniene "Orice persoană ce exersează activităţi cu Iranul având legătură cu dezvoltarea de drone sau de rachete balistice, sau implicată în circulaţia de arme din Iran spre Rusia ar trebui să dea dovadă de vigilenţă", a declarat Vedant Patel (foto), purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american. "SUA nu vor ezita să recurgă la sancţiuni sau să ia măsuri împotriva principalilor responsabili", a atenţionat el. Citește și: Israelul poate schimba jocul în Ucraina: ca răspuns la furnizarea de echipamente militare Rusiei de către Iran, Tel Avivul ar putea trimite arme de ultimă generație Kievului "Întărirea alianţei dintre Rusia şi Iran ar trebui să fie considerată de întreaga lume (...) un mare pericol", a mai spus Vedant Patel. Drone disfuncționale Făcând referire la date ale serviciilor de informaţii americane, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american a susţinut că unele drone iraniene vândute Rusiei au prezentat disfuncţionalităţi. Faptul că Moscova se aprovizionează din Iran demonstrează, potrivit lui Vedant Patel, "enorma presiune" asupra Rusiei după pierderile sale în Ucraina, Moscova fiind deja "nevoită să recurgă la ţări puţin fiabile precum Iran pentru a se aproviziona în material şi echipamente". Lovituri ruse, în care au fost utilizate şi drone kamikaze, s-au soldat luni dimineaţa cu cel puţin opt morţi, dintre care patru la Kiev, şi a ţintit instalaţii energetice în mai multe regiuni, la o săptămână după un val de lovituri masive ruse asupra Ucrainei.

Iranul trebuie sancționat dur de UE (sursa: Twitter/Dmytro Kuleba)
Internațional

Iranul trebuie sancționat dur de UE

Iranul trebuie sancționat dur de UE. Ucraina a cerut luni Uniunii Europene mai multe sancţiuni împotriva Iranului, după o serie de lovituri cu drone kamikaze în Kiev, în urma cărora cel puţin trei persoane au fost ucise, Rusia fiind acuzată că a folosit dispozitive de fabricaţie iraniană pentru bombardamentele sale. Iranul trebuie sancționat dur de UE Trebuie "impuse sancţiuni împotriva Iranului pentru furnizarea de drone Rusiei", a declarat pe Twitter ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba. Totodată, şeful diplomaţiei ucrainene a făcut apel la statele occidentale să furnizeze ajutor militar suplimentar în condiţiile în care forţele armate ruse continuă să atace Kievul şi alte oraşe ucrainene cu lovituri aeriene, relatează dpa. Citește și: BREAKING VIDEO Kievul, atacat cu drone kamikaze rusești luni dimineață "Sunt probabil primul ministru de Externe care se adresează UE (Consiliul Afaceri Externe - CAE) dintr-un adăpost aerian din cauza sirenelor care anunţă bombardamente", a scris Kuleba pe Twitter, referindu-se la o reuniune a miniştrilor de externe din UE ce se desfăşoară la Luxemburg şi la care Dmitro Kuleba participă prin videoconferinţă.

Kievul, atacat cu drone kamikaze rusești (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Kievul, atacat cu drone kamikaze rusești

Kievul, atacat cu drone kamikaze rusești. Mai multe explozii au fost auzite luni dimineaţă la Kiev, la exact o săptămână după loviturile ruseşti asupra capitalei Ucrainei, au constatat jurnaliştii ai agenţiei France Presse. Kievul, atacat cu drone kamikaze rusești Trei explozii au fost auzite succesiv în jurul orelor 06:35, 06:45 şi 06:58 (3:35, 3:45 şi 3:58 GMT). Sirenele de alertă aeriană au răsunat cu puţin timp înainte de prima explozie. Președintele Volodimir Zelenski a postat un video și un scurt text pe Facebook în legătură cu atacul. Luni, 10 octombrie, bombardamente ruseşti de o amploare fără egal timp de luni de zile au lovit Kievul şi alte oraşe din Ucraina, ucigând cel puţin 19 persoane, rănind 105 şi stârnind un protest internaţional. Marţi, Rusia - care a suferit numeroase eşecuri militare în ultima perioadă -, şi-a continuat tirurile, de o mai mică amploare, lovind în special foarte departe de front instalaţiile energetice din vestul Ucrainei. Tirurile au fost efectuate ca represalii pentru explozia ce a distrus parţial podul rusesc al Crimeii, de mare importanţă strategică, notează AFP. Putin nu mai are rachete Vineri, preşedintele rus Vladimir Putin s-a declarat satisfăcut faţă de aceste lovituri masive şi a considerat că noi bombardamente pe scară largă asupra oraşelor Ucrainei nu sunt necesare "deocamdată". Citește și: Putin confirmă că nu-și mai permite, acum, încă o ploaie de rachete peste Ucraina, deși nu a distrus toate obiectivele. Dar amenință NATO: Dacă intră în luptă, va fi o catastrofă globală Kievul a fost vizat luni dimineaţă devreme de "atacuri cu drone kamikaze", a declarat la rândul său şeful de cabinet al preşedinţiei ucrainene, după o serie de explozii ce au zguduit cartierul Şevcenkiv din centrul capitalei. "Ruşii cred că aceasta îi va ajuta, dar arată disperarea lor", a comentat acest responsabil, Andrii Iermak, citat de AFP.

Iranul va aproviziona Rusia cu sisteme care bat 700 de kilometri Foto: Twitter
Eveniment

Iranul aproviziona Rusia sisteme bat 700 de kilometri

În timp ce Vestul refuză Ucrainei rachetele cu rază lungă, Iranul va aproviziona Rusia cu sisteme care bat până la 700 de kilometri, scrie Washington Post, citând surse din administrația americană. Este vorba de sistemele iraniene de rachete Fateh-110 și Zolfaghar, arată WP. Livrările iraniene vin în contextul în care Rusia pare să-și fi epuizat circa două treimi din rachetele cu rază lungă de acțiune, de la începutul războiului până acum. Încă din weekendul trecut, presa iraniană a început să vorbească despre un posibil transfer de rachete balistice din Iran către Rusia. De exemplu, un articol în limba franceză a semnalat faptul că atacul cu rachetă din localitatea Bogorodichnoye din Republica Populară Donețk avea semne ale unei rachete balistice cu rază medie de acțiune Khyber Shikan, cu o bătaie de 1.450 de kilometri, care a fost prezentată oficial abia în luna februarie, arată Defense România. Miniştrii de Externe europeni vor discuta luni despre transferul dronelor iraniene în Rusia şi ar putea ajunge la un acord politic privind viitoarele sancţiuni legate de o astfel de activitate, au declarat vineri doi diplomaţi, citaţi de Reuters. Iranul va aproviziona Rusia cu sisteme care bat 700 de kilometri „Într-un semn al extinderii rolului Iranului ca furnizor de echipamente militare pentru Moscova, Teheranul a trimis în Rusia, pe 18 septembrie, o delegație de oficiali pentru a finaliza discuția pentru transporturi suplimentare de arme, inclusiv două tipuri de rachete iraniene sol-sol, potrivit oficialilor unei țări aliate SUA, care monitorizează îndeaproape livrările de armament ale Iranului. O evaluare a informațiilor din ultimele zile ale unor oficiali ucraineni și americani arată că industria de armament iranianiană pregătește un prim transport de rachete Fateh-110 și Zolfaghar, două rachete balistice iraniene bine-cunoscute cu rază scurtă de acțiune, capabile să lovească ținte la distanțe de 300 și 700. kilometri, au declarat doi oficiali informați cu privire la acest subiect. Dacă livrarea va fi efectuată, ar fi prima vânzare a unor astfel de rachete către Rusia de la începutul războiului”, scrie Washington Post. Citește și: Tăcere ciudată la Kremlin în legătură cu desele atacuri recente asupra regiunii ruse Belgorod. Cel mai recent atac, și cel mai grav: 11 morți, 15 răniți grav, toți voluntari pentru Ucraina Rusia doar vopsește dronele iraniene „În august, aceiași oficiali au identificat anumite drone iraniene, seria Shahed și Mohajer-6, pe care Teheranul începea să le furnizeze Rusiei pentru a fi folosite în Ucraina. Rămășițele ambelor tipuri au fost recuperate, analizate și fotografiate de forțele ucrainene în ultimele săptămâni. Rusia pare să fi revopsit dronele și să le fi dat nume rusești. Oficialii informați cu privire la transportul planificat de rachete au spus că Iranul pregătește, de asemenea, noi livrări de vehicule aeriene fără pilot pentru Rusia, inclusiv „zeci” de Mohajer-6 suplimentare și un număr mai mare de avioane Shahed-136. Acestea din urmă, numite uneori drone „kamikaze”, deoarece sunt proiectate să se prăbușească în țintele lor, sunt capabile să livreze sarcini utile explozive la distanțe de până la 1.500 de mile. Consilierii tehnici iranieni au vizitat zonele controlate de Rusia în ultimele săptămâni pentru a oferi instrucțiuni privind operarea dronelor, au spus oficialii”, mai arată publicația din capitala SUA. "Approximately 300 Iranian drones remain in the Russian arsenal. They plan to buy several thousand more," says the Ukrainian Defense Minister.#Iran | #Russia | #Ukraine https://t.co/DZ5mSVkSlK— The Jerusalem Post (@Jerusalem_Post) October 16, 2022

NATO securizează cerul Ucrainei, Rusia amenință (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

NATO securizează cerul Ucrainei, Rusia amenință

NATO securizează cerul Ucrainei, Rusia amenință. Moscova şi-a exprimat la ONU preocupările cu privire la acordul asupra exportului de cereale pe Marea Neagră şi este pregătită să renunţe la reînnoirea acestui acord luna viitoare dacă cererile sale nu vor fi satisfăcute, a declarat joi pentru Reuters, la Geneva, ambasadorul Rusiei pe lângă Naţiunile Unite. Moscova invocă dificultăți Acordul, negociat de ONU şi de Turcia în iulie, a deschis calea Ucrainei pentru a-şi relua exporturile de cereale prin porturile sale de la Marea Neagră, care fuseseră închise de la începerea invaziei ruse în această ţară. Moscova a obţinut garanţii pentru propriile sale exporturi de cereale şi îngrăşăminte. Acordul a permis să se evite o criză alimentară mondială: Rusia şi Ucraina sunt două dintre cele mai mari exportatoare de cereale din lume, iar Rusia este primul exportator de îngrăşăminte. Citește și: Putin dă semne că se sufocă fără banii europeni pentru gazul rusesc: insistă pe lângă Erdoğan să creeze un hub gazier în locul Nord Stream Dar Moscova s-a plâns în mai multe rânduri de modul în care acordul este implementat, argumentând că întâmpină în continuare dificultăţi în a-şi vinde îngrăşămintele şi alimentele. Într-un interviu acordat Reuters, Ghennadi Gatilov, ambasador al Rusiei pe lângă Naţiunile Unite la Geneva, a declarat că Moscova a transmis miercuri o scrisoare secretarului general al ONU, Antonio Guterres, conţinând o listă de plângeri. Responsabili ai ONU urmează să se deplaseze duminică la Moscova pentru a discuta despre reînnoirea acordului. NATO securizează cerul Ucrainei, Rusia amenință "Dacă vedem că nimic nu se întâmplă de partea rusă a acordului - exporturi de cereale şi de îngrăşăminte ruseşti - atunci, vă rugăm să ne scuzaţi, va trebui să-l privim într-un mod diferit", a declarat diplomatul rus. El a refuzat să pună la dispoziţia Reuters o copie a scrisorii respective. Un purtător de cuvânt al Naţiunilor Unite nu a răspuns unei solicitări a agenţiei de presă britanice de a comenta acest demers. Când a fost întrebat dacă Rusia ar putea refuza să susţină reînnoirea acordului cu privire la exportul de cereale din cauza acestor îngrijorări, Gatilov a răspuns: "Există o posibilitate... Nu suntem împotriva livrărilor de cereale, dar acest acord ar trebui să fie pus în aplicare egal, corect şi echitabil de toate părţile". "SUA, o parte a conflictului" Gatilov, un diplomat de carieră care a fost ministru adjunct de Externe înainte de a-şi prelua postul la Geneva, a declarat că el vede estompându-se perspectivele unei reglementări negociate a războiului care durează deja de opt luni în Ucraina. El a citat ceea ce a numit "acte teroriste", ca de pildă explozia de pe podul Kerci, care leagă Crimeea - anexată de Moscova în 2014 - de teritoriul rus. "Toate acestea fac mai dificilă căutarea unei soluţii politice", a afirmat el. Washingtonul a declarat că Rusia prin pretenţiile sale pentru a fi deschisă convorbirilor asupra viitorului războiului este "nesinceră", în timp ce continuă să lovească oraşele ucrainene. Întrebat de perspectiva unei întâlniri între preşedintele Vladimir Putin şi omologul său american Joe Biden, Gatilov a declarat că nu este fezabilă, ţinând seama de nivelul susţinerii militare americane pentru Ucraina. "Aceasta face din SUA o parte a conflictului", a declarat ambasadorul rus. NATO: Consecințe severe în caz de atac nuclear Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi, la Bruxelles, că nu va spune exact cum vor răspunde aliaţii la un eventual atac nuclear al Rusiei în Ucraina, dar a precizat că vor fi consecinţe severe. "Vor fi consecinţe severe dacă Rusia utilizează arme nucleare, orice fel de arme nucleare împotriva Ucrainei", a declarat Stoltenberg la conferinţa de presă de după reuniunea miniştrilor Apărării. "Nu voi spune exact cum vom răspunde, dar asta va schimba fundamental natura conflictului. Înseamnă că o linie foarte importantă a fost încălcată", a adăugat el. "Circumstanţele în care NATO ar putea fi nevoită să recurgă la arme nucleare sunt extrem de îndepărtate", a declarat totuşi secretarul general al NATO. El a precizat că scopul fundamental al mijloacelor nucleare de descurajare ale NATO este menţinerea păcii şi prevenirea coerciţiei împotriva aliaţilor. Cu acelaşi prilej, şeful NATO a transmis că "retorica nucleară a lui (Vladimir) Putin este periculoasă şi iresponsabilă. Nu vom fi intimidaţi". Dispozitive de bruiere a dronelor În acelaşi timp, a continuat Jens Stoltenberg, deşi NATO nu e parte a conflictului, va continua să susţină Ucraina atâta timp cât e nevoie. "Ucraina face progrese bune, respingând forţele invadatoare în est şi în sud", a spus secretarul general al NATO. El a vorbit şi despre trimiterea de către aliaţi a sute de dispozitive de bruiere a dronelor ruse şi iraniene care provoacă mari pagube în atacurile Rusiei asupra infrastructurii critice şi asupra populaţiei ucrainene. Stoltenberg a salutat, de asemenea, faptul că Spania va trimite patru lansatoare de rachete HAWK Ucrainei pentru a-şi ameliora apărarea aeriană împotriva invadatorilor ruşi. Ajutor pentru iarnă Întrebat dacă Ucraina are suficiente echipamente pentru a-şi continua ofensiva în timpul iernii, Stoltenberg a răspuns că acesta este principalul mesaj al reuniunii de la Bruxelles din această săptămână. "Grupul de contact este aici pentru a mobiliza mai mult ajutor pentru Ucraina. S-a concentrat pe echipament, pe haine de iarnă şi alte elemente pentru a funcţiona în timpul iernii, pentru a permite forţelor ucrainene să reziste de-a lungul iernii. Vom lăsa comandanţii Ucrainei să decidă exact cum să opereze, dar noi aici avem ca scop ca ei să poată continua în timpul iernii şi furnizăm de la combustibil până la haine şi vehicule blindate", a declarat Stoltenberg.

Yevtușenkov, oligarhul dronelor rusești, afaceri românești (sursa: kremlin.ru)
Investigații

Yevtușenkov, oligarhul dronelor, afaceri românești

Yevtușenkov, oligarhul dronelor rusești, afaceri românești. Vladimir Yevtușenkov produce pentru ministerul rus al Apărării celebrele drone de atac Orion, pe care trupele lui Vadimir Putin le-au folosit împotriva Ucrainei. Cu o avere estimată la mai multe miliarde de dolari, oligarhul rus a renunțat oficial la controlul majoritar asupra afacerilor sale pentru a nu fi afectate de sancțiunile impuse Rusiei în urma invadării Ucrainei. Cedarea, însă, a fost formală: o parte din acțiuni au fost cedate fiului său. Vladimir Yevtușenkov deține conglomeratul de afaceri AFK Sistema, din care face parte și compania Segezha. Aceasta din urmă este prezentă și în România, prin compania Segezha Packaging SRL, producător de ambalaje de hârtie cu o cifră de afaceri care se învârte în jurul sumei de 15 milioane de dolari și profituri pe măsură. Dronele Orion, folosite împotriva Ucrainei Miliardarul Vladimir Yevtușenkov (74 de ani) se află pe lista de sancțiuni a Marii Britanii, Australiei și Ucrainei din cauza implicării sale în invazia declanșată de Rusia împotriva țării vecine. În urmă cu aproape 30 de ani, inginerul Vladimir Yevtușenkov a fondat holdingul AFK Sistema PAO, care include în prezent compania de telecomunicații rusească MTS, o rețea de clinici, resurse naturale, hârtie, agricultură, imobiliare și tehnică militară. Kronshtadt Group, una din firmele controlate de oligarhul rus, a început dezvoltarea dronelor Orion în anul 2011, ca parte a a programului Inokhodets, finanțat de Ministerul Apărării din Rusia. În martie 2021, firma lui Vladimir Yevtușenkov a livrat șapte sisteme Orion ministerului rus al Apărării. Dronele au fost folosite un an mai târziu împotriva Ucrainei. Până pe 9 aprilie 2022, în timpul invaziei rusești, dronele lui Yevtușenkov au distrus mai multe vehicule militare ucrainene. Yevtușenkov, oligarhul dronelor rusești, afaceri românești Afacerile oligarhului rus au ajuns și în România. La Ploiești, acesta deține compania Segezha Packaging SRL, controlată formal de grupul rusesc Segezha prin vehiculul suedez Segezha Packaging AB. Acționarul majoritar al grupului Segezha, cu 62,2%, este holdingul AFK Sistema, înființat de oligarhul rus. Segezha Packaging este unul dintre cei mai mari producători de ambalaje de hârtie din întreaga lume. Fabrica de ambalaje de la Ploiești a fost înființată în anul 1999 de grupul finlandez Walki Sack. În anul 2001, fabrica a fost preluată de Korsnas Packaging, iar ulterior a devenit parte a grupului Segezha Packaging din Rusia. La începutul anului 2021, compania oligarhului a anunțat că va investi peste zece milioane de euro în dezvoltarea producției de ambalaje de hârtie pe plan local. Datele de la Registrul Comerțului arată că firma Segezha Packaging este deținută integral de o firmă cu același nume înregistrată în Suedia. De administrarea firmei de la Ploiești se ocupă rusul Andrey Volokhov și românul Cristian Banarie. Numele rusului Andrey Volokhov este menționat ca reprezentant al mai multor subsidiare ale grupului Segezha Packaging. Cifra de afaceri a filialei românești a depășit 15,6 milioane de dolari în 2021. Profitul se învârte în jurul sumei de 850.000 de dolari pe an. Grupul Segezha este un holding din industria lemnului cu 33 de filiale, dintre care 23 în Rusia și zece în diverse state din Europa. Site-ul grupului menționează că acesta administrează o suprafață de 15,7 milioane hectare de pădure, de două ori mai mult decât întreaga suprafață forestieră din România. Și exploatează în jur de 22,7 milioane de metri cubi de lemn. Parteneri de afaceri cu probleme În 2021, Segezha Packaging SRL a avut venituri de 83,4 milioane de lei și un profit net de 4,2 milioane de lei. Tot anul trecut, producătorul de ambalaje din hârtie a derulat "un proiect major de investiţii pentru a spori semnificativ producţia şi capacitatea sa în România. Aceasta (...) include o nouă unitate de producţie şi un de­po­zit, modernizarea li­ni­ilor de producţie exis­tente, dar şi achiziţia unei linii de pro­duc­ţie de ultimă gene­raţie", potrivit unui comunicat al companiei. Portofoliul actual de produse cuprinde saci destinați utilizării industriale: de la ciment, var, minerale, adezivi și mortare pentru construcții, până la saci destinați produselor alimentare (făină, zahăr, hrană uscată). Printre cei mai importanți parteneri ai companiei sunt producători de mortare uscate din top 20 de pe piața românească precum Baulinie, Novachrom Trading, Tassullo România sau Gips Modul R. O parte din aceste firme au avut probleme în afaceri în ultimii ani, unele intrând în insolvență sau chiar faliment. Teren de la firma din circuitul penal „Alexe - Păvăleanu” Un partener mai special de afaceri al Segezha Packaging SRL a fost o firmă vecină la Ploiești cu aceasta. Gard în gard, chiar, pe strada Poligonului, la numărul 1. Este vorba despre Xenia SA, aflată acum în faliment. În 2019, pentru peste 400.000 de euro, compania controlată de oligarhul rus a cumpărat la licitație un teren de peste 6.000 mp al Xenia SA cu clădirile aferente. Xenia SA a fost menționată în celebrul dosar "Alexe - Păvăleanu" din Prahova, în care 31 de inculpaţi, persoane fizice şi juridice, au fost trimişi în judecată, în martie 2014, pentru o evaziune fiscală de aproximativ 35 de milioane de euro. Potrivit anchetatorilor, în perioada 2012-2013 inculpaţii s-au folosit de un lanţ comercial fictiv, în care erau incluse aproximativ 60 de societăţi comerciale, simulând operaţiuni comerciale de achiziţie/livrare mărfuri şi servicii ce au avut ca rezultat diminuarea bazelor impozabile fiscale. Printre cele 15 persoane fizice deferite justiţiei în acest dosar se numărau Marcel Păvăleanu, fost angajat al Secretariatului General al Guvernului, și oamenii de afaceri Răzvan Alexe, Dragoş Ioan Ionescu, printre mulți alții. Ionescu, de exemplu, potrivit unor documente din dosar, s-a folosit de Xenia SA: "Xenia SA a efectuat lucrări subcontractate de la Conti SA (firma lui Ionescu – n.r.), fară a încasa contravaloarea acestora, în schimb sumele cuvenite fiind achitate de antreprenorul general către Marconstruct Company SRL (firma lui Alexe – n.r.) care nu a participat în nici un fel la activitătile de lucrări". Recycle International: "Am lucrat mult timp cu Segezha" Deșeurile de carton de la Segezha Packaging sunt preluate de Recycle International, o companie specializată în colectarea deșeurilor nepericuloase, un partener constant în ultimii ani al firmei rusești. Recycle International este deținută de bulgarii Lyubomir Kirilov Tomov (32%), Plamen Kirilov Tomov (32%), Velkov Blagovest Veklov (21%), Tsanev Stoyan Petrov (10%) și ieșeanul Răzvan Ionuț Pârvu (5%). Firma a avut anul trecut o cifră de afaceri netă de peste 14 milioane euro și un profit de peste 1,7 milioane de euro. Numele celor patru afaceriști bulgari apar ca asociați în alte două firme de reciclare a deșeurilor, Vitro Recyle și Next Recycling. Citește și: Petrom OMV ar putea trece sub controlul unei companii norvegiene. Scandinavii oferă gaz Austriei, care vrea să se desprindă de Rusia, dar vor controlul companiei Mihai Belciu, directorul comercial al Recycle International, a confirmat relația de afaceri cu Segezha Packaging. "Știu că avem un contract cu ei, dar se ocupă un coleg de partea aceasta. Noi lucrăm cu ei. Am lucrat mult timp cu ei. Noi preluăm deșeuri de carton de la ei. Nu știu să vă dau mai multe informații în prezent pentru că este contractul unui coleg", a declarat Mihai Belciu pentru Defapt.ro. Un cetățean rus, asociat în Recycle International Ulterior, Mihai Belciu a revenit și a spus că firma Recycle International nu mai are contract cu Segezha Packaging SRL de câteva luni. Întâmplător sau nu, între 2009 și 2018, în acționariatul Recycle International SRL s-a aflat și un cetățean rus, Nikolay Rakustov, care a deținut peste 22% din părțile sociale ale firmei. Rakustov este în continuare asociat în alte firme atât în Bulgaria, cât și în România, cu cel puțin unul dintre fondatorii bulgari ai Recycle International SRL. Rakustov este foarte activ în afaceri și în Rusia, unde deține două companii: Avalon (care se ocupă cu închirierea și administrarea bunurilor imobiliare nerezidențiale proprii sau închiriate) și Aviazaprav Ochnaya Kompaniya Delta (care se ocupă de comerțul cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi și gazoși și al produselor conexe). Pe 26 februarie a.c., publicația Buletin de Timișoara cerea ca firma din județul Timiș deținută majoritar de Nikolay Rakustov, Total Recover SRL, să fie boicotată ca efect al invadării Ucrainei de către Rusia. Active confiscate în Ucraina Vladimir Yevtușenkov a fost inclus pe lista de sancțiuni a Marii Britanii, Australiei și Ucrainei. Mai mult, Marea Britanie l-a etichetat drept oligarh. Pentru a-și proteja afacerile de miliarde de dolari, oligarhul Vladimir Yevtușenkov a cedat fiului său, Felix, o parte din acțiunile holdingului Sistema. Ucraina a decis la 1 septembrie 2022 să-i confiște toate bunurile oligarhului rus Vladimir Yevtușenkov care se aflau pe teritoriul său. Adică activele a cinci societăți din diferite domenii deținute prin intermediul holdingului Electrozavod. Confiscarea bunurilor lui Yevtușenkov este primul caz în care un astfel de mecanism de sancționare este aplicat rușilor din Ucraina. Vladimir Yevtușenkov este o prezență obișnuită la Kremlin, unde este adesea invitat de către președintele Vladimir Putin. Și Dmitri Medvedev miza pe prezența lui Yevtușenkov la palatul prezidențial. Grupul Segezha și sancțiunile impuse de Marea Britanie Grupul Segezha a emis un comunicat de presă prin care a anunțat că nu este afectat de sancțiunile impuse de Marea Britanie Vladimir Yevtușenkov. "În legătură cu cele mai recente sancțiuni din Regatul Unit implementate începând cu 13 aprilie 2022, Segezha Group PJSC (MOEX: SGZH, o subsidiară a Sistema PJSFC) confirmă că nu se consideră afectată de sancțiunile actuale ale Regatului Unit impuse domnului Vladimir Yevtușenkov (fondator și acționar principal al Sistema PJSFC)", se precizează în comunicat. Potrivit comunicatului de presă, Sistema PJSFC deține 62,2% din acțiunile ordinare și cu drept de vot din capitalul social al Grupului Segezha: "Domnul Vladimir Yevtușenkov deține 49,2% din acțiunile ordinare și cu drept de vot din capitalul social al Sistema PJSFC. Ponderea controlului indirect al domnului Vladimir Yevtușenkov în Grupul Segezha este de ~30,6%. ~25% din acțiunile Grupului Segezha sunt tranzacționate liber la Bursa de Valori din Moscova. Printre acționarii companiei se află investitori instituționali internaționali. Domnul Vladimir Yevtușenkov nu ocupă nicio funcție de conducere în cadrul organelor de conducere ale Grupului Segezha." Reprezentanții Segezha nu au răspuns la întrebările adresate de către Defapt.ro referitoare la afacerile din România.

Nord Stream, sabotaj rusesc, apar drone (sursa: totalenergies.com)
Internațional

Nord Stream, sabotaj rusesc, apar drone

Nord Stream, sabotaj rusesc, apar drone. După presupusul sabotaj al gazoductelor Nordstream în Marea Baltică, poliţia daneză a anunţat marţi că a primit sesizări privind zboruri ale unor drone neautorizate în apropierea zăcămintelor de gaz din Marea Nordului, după incidente similare pe coasta norvegiană, relatează AFP. Nord Stream, sabotaj rusesc, apar drone "Am avut în cursul weekendului semnalări ale unor drone în Marea Nordului", a declarat un purtător de cuvânt al poliţiei pentru AFP. Potrivit publicaţiei specializate Danish Offshore Industry, drone au fost văzute în apropierea zăcământului gazier Roar, operat de grupul francez TotalEnergies, la peste 200 km de coasta vestică a Danemarcei. Este pentru a doua oară într-o săptămână când sunt raportate astfel de incidente. Joi, cotidianul Ekstra Bladet menţiona o activitate "neautorizată" a unor drone deasupra zăcământului Halfdan B, exploatat tot de gigantul francez. Contactat în legătură cu aceste informaţii, grupul a sugerat contactarea autorităţilor daneze, notează AFP. Grupul a dat asigurări că a luat "măsurile necesare privind procedurile de securitate". Danemarca și Norvegia, vizate de drone Potrivit unor surse din sectorul de securitate, dronele ar fi operate de grupări de sabotaj aflate sub controlul Moscovei, care acționează precum grupările de hackeri, având ca scop producerea de daune cât mai mari infrastructurii civile occidentale. Citește și: Rusia, vinovată de sabotarea conductelor Nord Stream, sugerează măsurile de protecție luate de autoritățile finlandeze și suedeze După presupusul sabotaj al gazoductelor care leagă Rusia de Germania în zona sa economică exclusivă, Danemarca a sporit măsurile de securitate în jurul infrastructurilor sale energetice. Norvegia vecină, acum principalul furnizor de gaz în Europa, îşi consideră la rândul ei instalaţiile petroliere şi gaziere drept o potenţială ţintă. Pentru a justifica întărirea securităţii în sector, autorităţile norvegiene au invocat un număr crescând de semnalări ale dronelor în apropierea instalaţiilor petroliere.

China, dronă și avioane în Taiwan (sursa: Twitter/Ministry of National Defense, R.O.C.)
Internațional

China, dronă și avioane în Taiwan

China, dronă și avioane în Taiwan. Autorităţile de la Taipei au declarat marţi că o dronă militară chineză a intrat luni în zona de apărare aeriană a Taiwanului într-o nouă incursiune, pe fondul unor relaţii extrem de tensionate între Beijing şi Taipei, relatează AFP. China, dronă și avioane în Taiwan Drona, identificată de Ministerul taiwanez al Apărării ca fiind un aparat BZK-007, a intrat în sud-vestul Zonei de identificare a apărării aeriene (ADIZ) a Taiwanului, însoţită de opt avioane militare chineze. ADIZ a Taiwanului este mai mare decât spaţiul său aerian şi include o parte din cel al Chinei şi chiar o porţiune continentală. China a crescut considerabil numărul incursiunilor sale în sud-vestul zonei de acces restrâns a Taiwanului în ultimele două luni, dar utilizarea dronelor militare nu se întâmplă prea frecvent. Ultima incursiune a unui astfel de aparat semnalată de Taipei datează din octombrie 2020. Săptămâna trecută, soldaţi taiwanezi staţionaţi pe o insuliţă din largul Chinei continentale au doborât o dronă comercială neidentificată, ceea ce a constituit o premieră pentru forţele Taipeiului, după un val brusc de incursiuni de drone mici, disponibile în comerţ, în ultimele săptămâni. Declanșatorul Nancy Pelosi Cei 23 de milioane de locuitori ai Taiwanului trăiesc sub ameninţarea constantă a invaziei Chinei, care consideră insula drept parte a teritoriului său, ce poate fi recucerit într-o zi şi dacă este necesar chiar şi prin forţă, scrie AFP. Beijingul s-a lansat într-o demonstraţie de forţă ca represalii la vizita preşedintei Camerei Reprezentanţilor din Congresul SUA, Nancy Pelosi, luna trecută în Taiwan. Citește și: A doua mare înfrângere a lui Putin în Ucraina: după ce rușii s-au retras din jurul Kievului, referendumul de aderare la Rusia a Hersonului, împiedicat de contraofensiva ucraineană După plecarea responsabilei americane din insulă, China a trimis timp de o săptămână nave de război, rachete şi avioane de vânătoare în apele şi spaţiul aerian ale Taiwanului. Aceste exerciţii au fost cele mai importante şi cele mai agresive de la mijlocul anilor 1990, notează AFP. Circa 446 de incursiuni aeriene ale avioanelor de război chineze au avut loc în Taiwan în luna august şi 1.100 de la începutul anului, potrivit AFP, în baza datelor făcute publice de armata taiwaneză.

Drone Bayraktar pentru România, achiziție directă (sursa: Facebook/Baykar)
Eveniment

Drone Bayraktar pentru România, achiziție directă

Drone Bayraktar pentru România, achiziție directă. Ministerul Apărării Naționale cumpără fără licitație drone Bayratkar TB2 în valoare de 300 milioane de dolari americani de la o companie controlată de ginerele lui Recep Erdogan, președintele Turciei. Dronele turcești au devenit celebre după ce fost pomenite de forțele armate ucrainene ca fiind responsabile de distrugerea convoaielor de tancuri rusești. Drone Bayraktar pentru România, achiziție directă Vasile Dîncu, ministrul Apărării Naționale, a solicitat aprobarea Parlamentului pentru a iniția o procedura de achiziție a trei sisteme de aeronave fără echipaj uman la bord (UAS) Bayrktar TB2. Fiecare sistem va avea câte șase aeronave. Acestea vor costa în total nu mai puțin de 300 milioane de dolari americani. În această sumă este inclus și pachetul suport. "Sistemele UAS ce urmează a fi achiziționate vor fi destinate Forțelor Terestre Române. Fiecare sistem include câte șase platforme aeriene cu capacități de lovire a țintelor (un total de 18 drone). Programul presupune și achiziția unui pachet de suport logistic inițial și a echipamentelor necesare de instruire și antrenament", se menționează într-un comunicat de presă al MApN. Achiziții armonizate cu nevoile NATO Biroul de presă a mai transmis că prin această achiziție se are în vedere implementarea Țintelor de Capabilități repartizate României în cadrul procesului NATO de planificare a apărării. "De asemenea, acest demers contribuie la realizarea obiectivelor Programului privind transformarea Armatei României până în anul 2040 care prevede dotarea categoriilor de forțe și comandamentelor Armatei României cu echipamente militare și sisteme de armament care să asigure realizarea unor structuri de forțe flexibile cu un spectru larg de capabilități specific secolului XXI, cu mijloace care să asigure supraviețuirea structurilor militare în câmpul tactic, o cunoaștere situațională extinsă și o putere mărită de foc", justifică MApN această achiziție. Studii la MIT Contractul de 300 milioane de dolari va fi semnat direct cu compania turcească Baykar, controlată de Selçuk Bayraktar, ginerele președintelui Turciei Recep Tayyip Erdogan. Originar din Trabzon, Selçuk Bayraktar a urmat studiile superioare la Departamentul de Inginerie Tehnică și Comunicații de la Universitatea Tehnică din Istanbul. Citește și: EXCLUSIV Vicepreședintele ANDIS, recomandat de Bușoi, a făcut pușcărie. ANDIS este agenția care ar trebui să cheltuie trei miliarde de euro de la UE pentru spitale regionale În timpul studiilor, a primit o bursă de la Universitatea din Pennsylvania, acolo unde a obținut o diploma de master în 2004. Ulterior, a primit o bursă suplimentară de la Massachusetts Institute of Technology (MIT). După studii, a revenit în Turcia și a preluat funcția de director pe tehnologie la compania familiei, înființată de tatăl său, Özdemir Bayraktar, în 1984. Ginerele lui Erdogan, decorat de Aliyev În anul 2016, Selçuk Bayraktar s-a căsătorit cu Sümeyye Erdoğan, fiica președintelui Recep Tayyip Erdogan. Fiica lui Erdogan a început în anul 2010 să lucreze ca consultant pentru Partidul Justiție și Dezvoltare (AKP). Totodată, a fost unul dintre principalii consilieri ai tatălui ei, atunci când Erdogan deținea funcția de prim-ministru al Turciei. Pe site-ul firmei turcești Baykar, Selçuk Bayraktar a menționat că a fost decorat cu Ordinul Karabakh de către președintele Republicii Azerbaidjan, İlham Aliyev, în anul 2021. Această decorație a fost primită pentru fabricarea pe plan local a dronelor Bayraktar TB2, folosite în timpul conflictului din Karabakhului cu Armenia. „Ordinul Karabakh a fost oferit lui Bayraktar de către președintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev, în timpul unei ceremonii desfășurate la Baku la 1 aprilie 2021”, se menționează pe site.

Taiwan versus China: focuri de armă (sursa: voanews.com)
Internațional

Taiwan versus China: focuri de armă

Taiwan versus China: focuri de armă. Taipei şi Beijing au avut marţi un schimb virulent de replici în legătură cu o recentă serie de incursiuni ale unor drone chineze pe deasupra insulelor taiwaneze Kinmen, preşedinta taiwaneză avertizând cu "contramăsuri ferme", relatează France Presse. China, tactică de "zonă gri" Fotografii şi înregistrări video luate de drone asupra acestui arhipelag, situat la câţiva kilometri de oraşul chinez Xiamen, au circulat pe reţele de socializare chineze şi taiwaneze. Una dintre înregistrări arată soldaţi taiwanezi aruncând pietre în direcţia unei drone pentru a încerca să o îndepărteze. Preşedinta taiwaneză Tsai Ing-wen a afirmat marţi că China a utilizat o tactică de "zonă gri", precum incursiunea dronelor, pentru a-şi continua "intimidarea militară" la adresa Taiwanului. "Vreau să spun fiecăruia că, cu cât inamicul ne provoacă mai mult, cu atât noi trebuie să fim mai calmi. Nu vom provoca un război şi vom da dovadă de reţinere, dar aceasta nu înseamnă că nu vom lua contramăsuri", a declarat ea în cursul unei vizite la o unitate a Forţelor aeriene pe insulele Penghu. Aroganță la Beijing: Sunt insule chinezești Preşedinta taiwaneză a anunţat că a cerut Ministerului Apărării "să ia contramăsurile ferme şi necesare la momentul potrivit pentru a apăra securitatea spaţiului nostru aerian". Întrebat despre aceste înregistrări video luate de drone, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Zhao Lijian, a apreciat luni că nu este vorba de un "caz care merită să fie discutat" pentru că dronele "zboară în jurul teritoriului chinez". Acest răspuns a declanşat mânia Taipeiului, care a comparat această hărţuire cu drone cu comportamentul unui "hoţ". Citește și: Uniunea Europeană, acord intern pentru un pas extrem de important în relația cu Ucraina: crearea unei misiuni de asistenţă militară. În ce ar consta sprijinul comunitar "Cei care vin fără să fie invitaţi sunt numiţi hoţi, ca şi cei care forţează uşa sau spionează din aer, iar poporul din Taiwan nu primeşte astfel de hoţi", a declarat Ministerul taiwanez de Externe într-un comunicat luni seara. "Guvernul expansionist autoritar al Partidului Comunist chinez a făcut întotdeauna din hărţuirea altor ţări o rutină cotidiană şi titlul său de este deci binemeritat", potrivit documentului, citat de AFP. Declanșatorul Nancy Pelosi Taiwanul trăieşte sub ameninţarea constantă a unei invazii a Beijingului, care consideră insula parte a teritoriului său de recucerit într-o zi, eventual cu forţa, dacă va fi necesar. Tensiunile în strâmtoarea Taiwan au atins recent cel mai înalt nivel înregistrat de mulţi ani, în urma vizitei preşedintei Camerei Reprezentanţilor din Congresul SUA, Nancy Pelosi, la începutul lunii august în insula autonomă. Timp de o săptămână, China a recurs în chip de represalii la manevre militare terestre şi maritime, fără precedent de la mijlocul anilor '90, în special prin survolarea insulelor Kinmen de către drone. Taiwan versus China: focuri de armă Cine pilotează aceste drone din China continentală nu a fost stabilit clar. Până în prezent, Ministerul taiwanez al Apărării s-a limitat să lanseze rachete luminoase împotriva acestor drone, dar a avertizat că va lua "contramăsurile necesare", inclusiv doborârea dronelor dacă va fi necesar, notează AFP. Armata taiwaneză a tras marţi focuri de avertizare asupra unei drone chineze care a survolat o insuliţă controlată de Taiwan de lângă coasta chineză, a declarat un purtător de cuvânt militar, citat de Reuters. Drona s-a întors în China după aceste tiruri, conform aceluiaşi purtător de cuvânt. Este pentru prima când focuri de avertisment sunt trase într-un astfel de incident, notează Reuters.

Zaporojie, atac grav, drone sau rachete (sursa: Facebook/Energoatom)
Internațional

Zaporojie, atac grav, drone sau rachete

Zaporojie, atac grav, drone sau rachete. Kremlinul a cerut luni comunităţii internaţionale să exercite "presiuni" asupra forţelor ucrainene pentru atenuarea tensiunilor din jurul centralei nucleare Zaporojie, pe care Moscova şi Kievul se acuză reciproc că o bombardează, în cele mai recente astfel de acuzaţii Rusia afirmând că a doborât o dronă ucraineană deasupra centralei, în timp ce Kievul susţine că patru angajaţi ai acesteia au fost răniţi într-un bombardament rusesc, potrivit agenţiilor AFP, Reuters şi EFE. Zaporojie, atac grav, drone sau rachete "Toate ţările au obligaţia de a face presiuni asupra părţii ucrainene pentru ca ea să înceteze să pună în pericol continentul european bombardând centrala nucleară de la Zaporojie şi zonele adiacente", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Declaraţia acestuia vine în timp ce o misiune a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) se află în drum spre centrala Zaporojie. "Aşteptăm de mult timp această misiune. Considerăm că ea este necesară", a spus de asemenea Peskov. El a asigurat că trupele ruse vor asigura securitatea misiunii AIEA în zonele controlate de acestea, dar a vorbit şi despre "riscurile care există acolo şi care sunt legate de bombardamentele neîncetate ale ucrainenilor". Ținta bombardamentelor de săptămâni Centrala Zaporojie, care furnizează circa o treime din producţia de energie electrică a Ucrainei şi pe care Rusia doreşte să o conecteze la reţeaua electrică din Crimeea, este de mai multe săptămâni ţinta unor bombardamente de artilerie pentru care Rusia şi Ucraina se acuză reciproc. Centrala se află sub controlul trupelor ruse din primele zile ale agresiunii lansate asupra Ucrainei, dar este operată de personal ucrainean. Operatorul centralei, compania ucraineană Energoatom, a transmis luni că aceasta funcţionează cu riscul nerespectării normelor de securitate împotriva incendiilor şi împotriva radiaţiilor după un atac efectuat noaptea trecută de trupele ruse asupra oraşului Energodar, localitatea unde se află centrala Zaporojie. Nivelul radiațiilor, normal Potrivit Kievului, atacul rusesc asupra oraşului Energodar s-a soldat cu zece răniţi, dintre care patru sunt lucrători ai centralei nucleare. În acest timp, Ministerul rus al Apărării a susţinut că trupele sale au doborât duminică o dronă ucraineană chiar deasupra centralei Zaporojie şi aceasta a căzut pe acoperişul Unităţii 1 a centralei, dar fără să producă pagube serioase, iar nivelul radiaţiilor este normal. Citește și: EXCLUSIV Trupa Phoenix a fost plătită din donațiile pentru construcția unui spital mobil promis de George Simion. Covaci, despre foștii colegi care l-au criticat: „Niște nesimțiți!” Pe de altă parte, reprezentatul permanent al Rusiei pe lângă organizaţiile internaţionale cu sediul la Viena, unde se află AIEA, Mihail Ulianov, a declarat că mai mulţi experţi ai acestei organizaţii ar putea rămâne permanent la centrala Zaporojie după inspecţia pe care o vor efectua acolo săptămâna aceasta.

Talibanii afgani îi amenință pe pakistanezi (sursa: voanews.com)
Internațional

Talibanii afgani îi amenință pe pakistanezi

Talibanii afgani îi amenință pe pakistanezi. Ministrul taliban în exerciţiu al Apărării, Mullah Yaqoob Mujahid, a acuzat duminică Pakistanul că a permis ca spaţiul său aerian să fie folosit de drone americane pentru operaţiuni în Afganistan şi a cerut ţării vecine să nu mai facă asta, relatează DPA şi Reuters. Talibanii afgani îi amenință pe pakistanezi Într-o conferinţă de presă la Kabul, el a spus că drone americane intră în Afganistan prin Pakistan. "Conform informaţiilor noastre, dronele intră prin Pakistan în Afganistan. Folosesc spaţiul aerian al Pakistanului", a declarat oficialul taliban. "Cerem Pakistanului să nu îşi folosească spaţiul aerian împotriva noastră", a adăugat el. Yaqoob este fiul fondatorului mişcării talibane, Mullah Omar, decedat, şi este considerat al doilea cel mai puternic lider militar taliban. El a spus că sistemul de radar al ţării a fost distrus când americanii s-au retras din Afganistan anul trecut, dar că surse din serviciile de informaţii sugerează că dronele americane au intrat prin Pakistan. Acest lucru reprezintă "o încălcare gravă", a afirmat Yaqoob. Liderul Al-Qaeda, Ayman al-Zawahiri, ucis la Kabul SUA şi Pakistanul nu au reacţionat deocamdată la aceste comentarii. La începutul lunii august, preşedintele american Joe Biden a anunţat că un atac cu dronă americană l-a ucis pe liderul Al-Qaeda, Ayman al-Zawahiri, în enclava diplomatică din Kabul. Talibanii au condamnat atacul şi au spus că liderii lor nu ştiau de prezenţa lui acolo. Autorităţile pakistaneze au negat atunci orice implicare în atacul cu dronă sau că ar fi ştiu din avans de el. Citește și: EXCLUSIV Trupa Phoenix a fost plătită din donațiile pentru construcția unui spital mobil promis de George Simion. Covaci, despre foștii colegi care l-au criticat: „Niște nesimțiți!” În conferinţa de presă de duminică, Yaqoob a mai spus că talibanii încă investighează uciderea lui Al-Zawahiri. Talibanii, care sunt acuzaţi că menţin legături cu Al-Qaeda, au preluat din nou puterea după retragerea haotică a forţelor NATO conduse de SUA în august 2021. De atunci, nicio ţară nu a recunoscut guvernul taliban.

Dronele Armatei, încă 77 milioane euro. În imagine, Hermes 450 produsă de Elbit (sursa: UK Crown)
Investigații

Dronele Armatei, încă 77 milioane euro

Dronele Armatei, încă 77 milioane euro. Atât vrea să plătească în plus Ministerul Apărării Naționale, condus de Vasile Dîncu, pentru achiziția a șapte sisteme de drone. Valoarea estimată a contractului a ajuns la 354 milioane de euro, deși în urmă cu două luni, atunci când s-a anulat vechea licitație, contractul era estimat la doar 277 milioane de euro. Singura ofertă admisă atunci a fost a companiei israeliene Elbit Systems, dar sistemul de drone nu corespundea cerințelor tehnice din caietul de sarcini. Dar Elbit Systems este favorită și în noua cursă pentru adjudecarea contractului. HG 912/2021: 277 milioane de euro Achiziția a șapte sisteme de drone a fost aprobată în anul 2020 de către Parlament. Pentru fiecare sistem erau prevăzute trei aeronave fără pilot. Un an mai târziu, Guvernul a emis Hotărârea de Guvern 912 privind aprobarea circumstanțelor și a procedurii specifice aferente programului de înzestrare „Sistem UAS tactic-operativ clasa II”. Ministerul Apărării Naționale a estimat atunci valoarea contractului cadru la aproximativ 277 milioane de euro plus TVA. În documentul citat se menționează că interesul esenţial de securitate pentru statul român îl constituie „consolidarea/realizarea pe teritoriul naţional a unei capacităţi de producţie, integrare, testare şi mentenanţă în domeniul militar pentru UAS-TO, pentru asigurarea securităţii aprovizionării, pe timp de pace, dar mai ales pe timp de criză şi război, în vederea producerii sistemelor electrice, mecanice şi hidraulice din compunerea UAS-TO, structurii platformei aeriene şi a structurii containerului destinat staţiei terestre de comandă-control aferente UAS-TO, integrării finale şi testării sistemelor UAS-TO, precum şi realizării mentenanţei de nivel complex pe durata ciclului de viaţă al UAS-TO”. Toți ofertanții, respinși La licitație s-au înscris trei ofertanți: Israel Aerospace Industries, cu drona Tactical Heron, Elbit, cu Hermes 450, și U-TacS, cu Watchkeeper X. U-TacS este un joint-venture format din Elbit UK și francezii de la Thales. Drona acestora a fost modificată conform cerințelor armatei britanice. Primele două companii au fost respinse de la început. Ulterior a fost respinsă și oferta U-TacS pentru că drona Watchkeeper X nu îndeplinea cerințele tehnice prevăzute în caietul de sarcini. Motiv pentru care licitația a fost anulată. Anunțul oficial privind anularea procedurii de achiziție a fost făcut la începutul lunii iunie 2022. Dronele Armatei, încă 77 milioane euro Ministerul Apărării Naționale, prin compania Romtehnica, a demarat o nouă procedură de achiziție pentru cele șapte sisteme de drone. Ocazie cu care a crescut prețul de la 277 milioane de euro la 354 milioane euro fără TVA. Valoarea estimată a primului contract subsecvent este de peste 504 milioane lei, echivalentul a 101 milioane euro, pentru un singur sistem de drone. „În funcție de bugetul alocat anual, autoritatea contractantă poate acorda un avans, pentru fiecare contract subsecvent, în cuantumul maxim prevăzut de legislația în vigoare”, se menționează în Fișa de date a achiziției. Șpil: afaceri doar cât primul contract subsecvent Firmele care participă la licitație trebuie să facă dovada că au vândut către armate din statele membre NATO minim două sisteme de drone în ultimii cinci ani. În plus, trebuie să facă dovada că au avut o cifră de afaceri în ultimii trei ani de de minim 504,4 milioane lei, atât cât este valoarea primului contract subsecvent. Acest aspect este foarte interesant pentru că la alte licitații, cum ar fi achiziția de sisteme portabile de rachete, se cere ca cifra de afaceri să fie echivalentă cu valoarea contractului cadru, nu cu cea a primului contract subsecvent. Citește și: EXCLUSIV Naval Group ar putea renunța la contractul de 1,2 miliarde de euro pentru corvete dacă MApN cumpără de la francezi două submarine Scorpène și două elicoptere Bătălia pentru acest nou contract de 354 milioane de euro se va da între companiile israeliene Elbit și Israel Aerospace Industries (IMI). Elbit pleacă cu prima șansă în cursa pentru adjudecarea contractului pentru că dronele acestora ar putea fi produse și asamblate cu ajutorul partenerilor locali: Aerostar, Romaero, AE – Electronics, Elmet și Simultec. Dar, potrivit unor surse din industria apărării, surpriza ar putea să apară de la compania Israel Aerospace Industries, care ar putea să vină cu o ofertă tentantă pentru Armată.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră