vineri 19 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: donald trump

674 articole
Internațional

Donald Trump cere anularea procesului de corupție împotriva lui Benjamin Netanyahu: „Este o vânătoare de vrăjitoare”

Trump cere oprirea procesului lui Netanyahu. Președintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite „nu vor tolera” continuarea procesului de corupție împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu. Trump solicită oficial anularea acestuia, în contextul negocierilor sensibile privind eliberarea ostaticilor din Gaza. Trump cere oprirea procesului lui Netanyahu Într-un mesaj postat pe platforma sa Truth Social, Donald Trump a subliniat că SUA investesc anual sume uriașe pentru a sprijini Israelul. Citește și: EXCLUSIV Șefii DNA și ai Parchetului General nu vor să fie schimbați și cheamă procurorii să-i apere. Nicușor Dan a spus că nu este mulțumit de ei „SUA cheltuie miliarde de dolari pe an, mai mult decât pentru orice altă națiune, pentru a proteja și susține Israelul”, a scris Trump, adăugând că „nu vom tolera acest lucru”, referindu-se la procesul în curs împotriva lui Netanyahu. Procesul, piedică pentru eliberarea ostaticilor Donald Trump consideră că premierul israelian este într-un moment crucial în negocierile cu gruparea Hamas. „Netanyahu este pe cale să negocieze un acord cu Hamas, care va include eliberarea ostaticilor. Cum este posibil ca prim-ministrul Israelului să fie constrâns să rămână în sala de audieri toată ziua?”, a întrebat retoric liderul de la Casa Albă. Respingerea cererii de suspendare a audierilor Vineri, instanța israeliană a refuzat solicitarea lui Benjamin Netanyahu de a amâna cu două săptămâni reluarea audierilor în dosarul său. Avocatul premierului a invocat contextul tensionat din regiune, menționând războiul cu Iranul și conflictul prelungit din Gaza, dar cererea a fost respinsă. Ulterior, a fost depusă o nouă solicitare pentru anularea următoarelor două audieri. Trump: „Este o vânătoare de vrăjitoare” Președintele american a criticat în termeni duri procesul, calificându-l drept o „vânătoare de vrăjitoare”. El a cerut ca premierului israelian să i se acorde o grațiere, pe care l-a numit „un Mare Erou”. Declarațiile au venit la scurt timp după încheierea unui armistițiu între Israel și Iran. Acuzațiile de corupție împotriva lui Netanyahu Procesul împotriva lui Benjamin Netanyahu a început în mai 2020 și a fost amânat de mai multe ori. În primul caz, premierul și soția sa, Sara Netanyahu, sunt acuzați că ar fi primit produse de lux – trabucuri, bijuterii și șampanie – în valoare de peste 260.000 de dolari de la miliardari, în schimbul unor favoruri politice. În alte două dosare, Netanyahu este acuzat că ar fi încercat să influențeze conținutul editorial al două publicații israeliene, în schimbul unei prezentări favorabile în presă.

Trump cere oprirea procesului lui Netanyahu (sursa: Facebook/The White House)
Trump oprește negocierile comerciale cu Canada (sursa: Facebook/Mark Carney)
Internațional

Război comercial între SUA și Canada: Trump anunță sistarea oricăror negocieri din cauza taxei canadiene impuse giganților tech americani

Trump oprește negocierile comerciale cu Canada. Președintele american Donald Trump a anunțat încetarea tuturor discuțiilor comerciale cu Canada, ca reacție la o măsură fiscală adoptată de autoritățile canadiene. Anunțul a fost făcut vineri, printr-un mesaj publicat pe rețeaua sa socială Truth Social. Trump oprește negocierile comerciale cu Canada Declarația lui Trump vine ca răspuns la taxa canadiană pe serviciile digitale, o măsură fiscală care vizează companiile din domeniul tehnologiei. Citește și: EXCLUSIV Șefii DNA și ai Parchetului General nu vor să fie schimbați și cheamă procurorii să-i apere. Nicușor Dan a spus că nu este mulțumit de ei Liderul de la Casa Albă a calificat această taxă drept „un atac direct și flagrant împotriva țării noastre”. Mesajul transmis pe Truth Social „Pe baza acestei taxe scandaloase, sistăm acum TOATE discuțiile despre Comerț cu Canada, cu efect imediat”, a scris Trump, folosind majuscule în stilul său caracteristic. Trump a adăugat că, în termen de șapte zile, va anunța ce tarife va impune Canadei pentru a putea continua activitățile comerciale cu Statele Unite. Ce este taxa pe serviciile digitale? Taxa pe serviciile digitale (DST) din Canada vizează companiile uriașe care oferă servicii digitale – precum publicitate online sau comerț electronic – și care obțin venituri de peste 20 de milioane de dolari din surse canadiene. Giganți precum Amazon, Apple, Airbnb, Google, Meta și Uber vor fi impozitați cu trei la sută din veniturile generate de utilizatorii și clienții din Canada. Taxa este în vigoare din anul trecut, însă primele plăți sunt scadente începând de luni. Măsura are efect retroactiv din 2022, astfel că firmele vor ajunge să plătească o notă de plată de aproximativ 2 miliarde de dolari americani până la sfârșitul lunii iulie. De ce introduce Canada această taxă? Un beneficiu important este creșterea veniturilor la buget. Biroul pentru Buget al Parlamentului estima anul trecut că taxa va aduce peste 7 miliarde de dolari în următorii cinci ani. Liberalii au promis prima dată această taxă în timpul alegerilor federale din 2019, sub conducerea fostului prim-ministru Justin Trudeau. Totuși, aplicarea ei a fost amânată ani la rând, deoarece mai multe țări au dorit să colaboreze pentru un plan global de taxare digitală care să poată fi aplicat în mai multe state. Cum întârzierile se prelungeau, Canada a decis să meargă mai departe cu propriul plan fiscal. Pe lângă generarea de venituri, Ottawa a prezentat DST ca o modalitate de a actualiza legislația fiscală și de a taxa veniturile obținute în Canada de companii cu sediul în străinătate. Poziția Statelor Unite Statele Unite s-au opus taxei încă de la început, deoarece aceasta afectează în principal giganții americani din tehnologie. Oficialii americani au susținut că taxa discriminează companiile din SUA, iar Congresul american – de obicei divizat între democrați și republicani – a fost, în mod rar, unit în criticarea planului Canadei. Asociația Industriei de Calculatoare și Comunicații (Computer & Communications Industry Association) a estimat că firmele americane ar putea plăti până la 1 miliard de dolari anual dacă această măsură rămâne în vigoare.

Rutte îl numește „tati” pe Trump (sursa: Facebook/MinPres Mark Rutte)
Internațional

Moment neașteptat la summitul NATO: Mark Rutte l-a numit „tati” (daddy) pe Donald Trump

Rutte îl numește „tati” pe Trump. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, i-a surprins pe jurnaliști miercuri, în timpul summitului de la Bruxelles, când l-a numit „tati” pe președintele Donald Trump. Gluma a venit într-un moment de aparentă destindere, într-un context marcat de discuții tensionate și teme serioase de securitate. Trump compară Israelul și Iranul cu „doi copii care se bat” Înaintea întâlnirilor oficiale, Donald Trump a fost întrebat despre limbajul dur folosit anterior la adresa Israelului și Iranului, pe care i-a acuzat că au încălcat armistițiul recent negociat. Citește și: Reforma lui Bolojan reduce numărul polițiștilor locali chiar și la jumătate în unele localități „S-au bătut rău, ca doi copii în curtea școlii. Se bat ca dracii și nu-i poți opri. Dar dacă îi lași două-trei minute, e mai ușor să-i desparți”, a spus Trump, într-o conferință comună cu Rutte, folosind o retorică similară celei aplicate în trecut conflictului dintre Ucraina și Rusia. Rutte îl numește „tati” pe Trump Fostul premier olandez a continuat pe același ton glumeț, adăugând: „Tati trebuie, uneori, să folosească un limbaj dur”. Termenul „daddy”, folosit într-un context colocvial anglo-saxon pentru a desemna autoritatea și controlul, a fost preluat de Trump cu umor: „Cred că mă place. ‘Tati, ești tăticul meu’”, a spus acesta zâmbind, stârnind râsete din partea presei internaționale și a secretarului de stat Marco Rubio. O relație tot mai strânsă între Trump și noul lider NATO Schimbul de replici a ilustrat relația tot mai apropiată dintre Trump și Mark Rutte, care ocupă funcția de secretar general NATO de nouă luni. Tonul prietenos și schimburile de complimente au arătat strategia lui Rutte de a flata în mod deschis liderul american, atât în declarațiile publice, cât și în discuțiile private. Un gest calculat din partea lui Rutte? Considerat de mulți un atlanticist pragmatic, Rutte pare să fi ales cu grijă momentul. Remarca sa ar putea fi interpretată ca o recunoaștere a influenței uriașe pe care Trump o are asupra deciziilor NATO, dar și ca o încercare de a-i hrăni nevoia de validare publică, mai ales în contextul în care Washingtonul joacă un rol-cheie în noul angajament militar al alianței. 5% din PIB până în 2035 Tot miercuri, statele membre NATO au anunțat că au convenit asupra unei noi ținte de cheltuieli pentru apărare: 5% din produsul intern brut până în anul 2035. Este un prag dublu față de obiectivul anterior de 2%. „Cred că la început vor avea nevoie de puțin ajutor”, a declarat Trump despre țările membre NATO care trebuie să se conformeze noii ținte. „Dar cred că vor ține minte această zi. A fost o zi importantă pentru NATO.” Trump îl desemnează pe Rutte drept garant al succesului Întrebat dacă acest nou angajament ar fi fost posibil fără implicarea sa, Trump a preferat să-l pună pe Rutte în centrul atenției: „Întrebați-l pe Mark. Cred că trebuie să-l întrebați pe Mark.” Reacții mixte, între aplauze și jenă Întrebat ulterior dacă apelativul „tati” nu implică o poziție de slăbiciune, Rutte a spus că este „o chestiune de gust”, dar a subliniat că merită recunoașterea pentru succesul în adoptarea noilor obiective NATO. Cu toate acestea, nu toți oficialii europeni au privit scena cu ochi buni. Un diplomat european, sub protecția anonimatului, a declarat: „Oamenii sunt rușinați. Da, summitul a fost un succes în ansamblu. Dar lingușeala a fost dusă la extrem.”

Trump anunță reluarea negocierilor cu Iranul (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump anunță reluarea negocierile cu Iranul, după atacurile aeriene

Trump anunță reluarea negocierilor cu Iranul. Președintele american Donald Trump a declarat miercuri că tratativele dintre Statele Unite și Iran privind programul nuclear vor fi reluate „săptămâna viitoare”. Anunțul vine la doar două zile după intrarea în vigoare a unui armistițiu între Israel și Iran, intermediat de liderul american. Trump anunță reluarea negocierilor cu Iranul Trump a afirmat că bombardamentele americane desfășurate duminică asupra principalelor instalații nucleare iraniene au reușit să dea înapoi programul nuclear „cu mai multe decenii”. Citește și: Reforma lui Bolojan reduce numărul polițiștilor locali chiar și la jumătate în unele localități Declarația sa contrastează însă cu o evaluare preliminară a Agenției SUA pentru Informații Militare, potrivit căreia infrastructura nucleară a fost afectată doar temporar, cu o întârziere de câteva luni. Raportul, scurs în presă, a iritat administrația Trump. Iranul recunoaște daune „considerabile” la instalațiile nucleare Deși nu a oferit date precise, regimul de la Teheran a recunoscut miercuri că daunele provocate de bombardamentele americane și israeliene asupra infrastructurii nucleare sunt „considerabile”. Atacurile au vizat instalații de la Fordow, Natanz și Isfahan. SUA și Israel, intervenție coordonată Campania de bombardamente a fost declanșată pe 13 iunie de către Israel, pe fondul temerilor că Iranul era pe punctul de a dezvolta o armă nucleară. SUA s-au alăturat acțiunii militare cu lovituri directe asupra obiectivelor nucleare. În urma acestor atacuri, o nouă rundă de negocieri SUA-Iran, programată inițial pentru 15 iunie, a fost suspendată. Armistițiul intrat în vigoare este respectat După valuri de rachete și contraatacuri, președintele Trump a reușit să convingă ambele părți să accepte o încetare a focului, care a intrat în vigoare marți. Miercuri, liderul american a confirmat că armistițiul este respectat și a descris cele două tabere ca fiind „obosite și epuizate de război”. “Iranul și Israelul vor o ieșire” Donald Trump a apreciat că atât Iranul, cât și Israelul sunt dornice să iasă din conflictul recent. „Au luptat foarte dur și cu multă răutate, așa că amândoi sunt mulțumiți să găsească o ieșire”, a declarat președintele american. În ciuda opiniilor serviciilor de informații, el a susținut că raidurile americane au distrus „complet” instalațiile nucleare vizate.

Trump va respecta Articolul 5 (NATO) (sursa: Inquam Photos/Eduard Vînătoru)
Internațional

Trump s-a mai îmbunat, promit să respecte Articolul 5 ("toți pentru unul" în cazul unui atac) din Tratatul NATO

Trump va respecta Articolul 5 (NATO). În cadrul summitului NATO de la Haga, mai mulți lideri internaționali, inclusiv secretarul general al alianței, Mark Rutte, și liderii din Regatul Unit, Norvegia și Lituania, au subliniat sprijinul ferm al Statelor Unite față de Articolul 5 al tratatului fondator al NATO. Deși declarațiile recente ale președintelui american Donald Trump au stârnit îndoieli, acesta a confirmat că SUA rămân angajate în apărarea colectivă a aliaților. „Statele Unite sunt pe deplin angajate față de NATO” Mark Rutte, noul secretar general al NATO, a declarat că SUA, sub conducerea lui Donald Trump, vor apăra un stat membru în caz de atac. Citește și: Reforma lui Bolojan reduce numărul polițiștilor locali chiar și la jumătate în unele localități Acesta a adăugat că nu există loc de interpretări: „Din punctul meu de vedere, există o claritate absolută că Statele Unite s-au angajat pe deplin față de NATO, pe deplin față de Articolul 5.” Rutte a punctat și contribuția esențială a Statelor Unite în alianță, menționând cheltuielile de aproape un trilion de dolari pentru apărare și rolul de principal aliat strategic: „SUA furnizează toți factorii-cheie pentru NATO și reprezintă 50% din economia totală a alianței.” Trump va respecta Articolul 5 (NATO) Chestionat din nou miercuri despre Articolul 5, Trump a declarat, înaintea unei reuniuni cu liderii NATO: „Suntem alături de ei până la capăt.” Anterior, el menționase că există „numeroase definiții” ale articolului de apărare colectivă, dar a adăugat că va oferi propria sa viziune în cadrul summitului, subliniind că este „angajat să salveze vieți”. Articolul 5 stipulează că un atac asupra unui stat membru din Europa sau America de Nord este considerat un atac împotriva tuturor membrilor. „SUA respectă sută la sută obligațiile față de NATO” Prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Store și-a exprimat, la rândul său, încrederea în angajamentul american: „Cred că Statele Unite își respectă sută la sută obligațiile față de NATO și Articolul 5.” Store a evidențiat importanța istorică a summitului de la Haga, unde liderii au convenit să crească cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB. De asemenea, a pledat pentru investiții comune în echipamente militare, creșterea prezenței în Arctica și sprijinirea Ucrainei. „NATO este la fel de relevantă și importantă ca întotdeauna” Premierul britanic Keir Starmer a reafirmat angajamentul Regatului Unit față de NATO și apărarea colectivă: „Trăim într-o lume foarte volatilă, iar astăzi este vorba despre unitatea NATO, despre demonstrarea acestei forțe.” Starmer a anunțat că guvernul britanic intenționează să crească cheltuielile pentru securitate la 5% din PIB până în 2035, din care 3,5% pentru apărare și 1,5% pentru securitatea internă și reziliență națională. Potrivit NATO, Regatul Unit va atinge 4,1% din PIB până în 2027. „Articolul 5 este clar: unul pentru toți, toți pentru unul” Gitanas Nauseda, președintele Lituaniei, a subliniat simplitatea și claritatea Articolului 5: „Este destul de clar și foarte simplu: unul pentru toți, toți pentru unul.” Nauseda a adăugat că, dacă Donald Trump nu ar fi interesat de NATO, nu ar susține creșterea contribuției la 5% din PIB, ceea ce dovedește, în opinia sa, implicarea reală a liderului american în apărarea colectivă.

Nicușor Dan, cordialități cu Donald Trump (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan, schimb de amabilități cu Donald Trump și o strângere de mână cu președintele american la Haga

Nicușor Dan, cordialități cu Donald Trump. Președintele României, Nicușor Dan, a avut miercuri o serie de convorbiri bilaterale și întâlniri informale cu lideri ai statelor membre NATO, în cadrul summitului desfășurat în aceste zile. Președintele României a schimbat câteva amabilități cu președintele Donald Trump cu care a dat mâna. Întâlniri cu premierii Canadei și Noii Zeelande Șeful statului român a purtat discuții scurte cu premierul canadian Mark Carney și cu omologul său din Noua Zeelandă, Christopher Luxon. Citește și: Reforma lui Bolojan reduce numărul polițiștilor locali chiar și la jumătate în unele localități Întâlnirile s-au desfășurat în marja lucrărilor summitului și au vizat consolidarea relațiilor bilaterale și colaborarea în domeniul securității globale. Nicușor Dan, cordialități cu Donald Trump În cadrul Summit-ului, președintele Nicușor Dan a schimbat câteva amabilități cu Donald Trump. Cei doi președinți au dat mâna, cordial. Președintele Nicușor Dan a avut scurte discuții în format pull-aside cu mai mulți lideri europeni. Printre aceștia, Friedrich Merz, cancelar federal al Germaniei, Ulf Kristersson, prim-ministrul Suediei, Zoran Milanovic, președintele Croației. Gordana Siljanovska-Davkova, președinta Macedoniei de Nord, Alexander Stubb, președintele Finlandei. Jakov Milatovic, președintele Muntenegrului, Kyriakos Mitsotakis, prim-ministrul Greciei Aceste schimburi au vizat teme de interes regional și coordonarea pe probleme de securitate în cadrul Alianței Nord-Atlantice. Întâlnire bilaterală cu premierul britanic Keir Starmer În cursul dimineții de miercuri, Nicușor Dan a avut o întâlnire bilaterală cu prim-ministrul britanic Keir Starmer. Președintele român a subliniat, într-o postare pe rețeaua X, importanța relației strategice dintre România și Regatul Unit: „O plăcere să-l întâlnesc pe prim-ministrul @Keir_Starmer pe marginea summitului NATO. Am discutat despre relaţia apropiată dintre România şi Regatul Unit, ca parteneri strategici şi aliaţi. Ne vom continua cooperarea în materie de securitate şi apărare, ca şi coordonarea strânsă în privinţa ameninţărilor hibride şi cibernetice, cu un accent particular pe regiunea Mării Negre.” Urmează o întrevedere cu președintele Cehiei Tot miercuri, președintele României va avea o întâlnire bilaterală cu președintele ceh Petr Pavel, în cadrul aceleiași reuniuni NATO. Discuțiile vor viza aprofundarea cooperării bilaterale și contribuția comună la consolidarea flancului estic al Alianței.

Nicușor Dan, între Trump și Rutte (sursa: X/Koninklijk Huis)
Internațional

Nicușor Dan, între Donald Trump și secretarul general al NATO la fotografia de grup de la Summit-ul de la Haga

Nicușor Dan, între Trump și Rutte. Președintele României, Nicușor Dan, a sosit marți, 24 iunie, în Olanda pentru a participa la Summitul NATO organizat la Haga, ce se desfășoară în perioada 24–25 iunie 2025. Aterizarea a avut loc în jurul orei 17:00 (ora României), pe aeroportul din Amsterdam. Nicușor Dan, între Trump și Rutte Potrivit imaginilor transmise de televiziunile de știri, la scurt timp după sosire, președintele s-a întâlnit cu o delegație de senatori americani, printre care Jeanne Shaheen și Chris Coons. Citește și: Reforma lui Bolojan reduce numărul polițiștilor locali chiar și la jumătate în unele localități Întâlnirea cu senatorii americani s-a încheiat puțin după ora 18:00, iar ulterior Nicușor Dan a participat la dineul oficial oferit de Regele Willem-Alexander și Regina Máxima a Țărilor de Jos, alături de ceilalți lideri prezenți la summit. La fotografia de grup a șefilor de stat și de guvern, președintele Nicușor Dan a fost poziționat în spatele fostului președinte american Donald Trump și în apropierea secretarului general NATO. Deși plasarea a fost una vizibilă, nu a existat o interacțiune notabilă între președintele României și Donald Trump. Până la acest moment, Nicușor Dan nu a oferit declarații de presă, precizând că o va face miercuri, la ora 15:00. Mesajul României la summit Potrivit Administrației Prezidențiale, Nicușor Dan va susține angajamentele privind creșterea graduală a bugetelor pentru Apărare și consolidarea posturii de descurajare și apărare a NATO. În plus, președintele va cere o atenție sporită pentru Flancul Estic și regiunea Mării Negre, considerată esențială pentru securitatea euroatlantică. România își reafirmă sprijinul pe termen lung pentru Ucraina și își exprimă solidaritatea cu țările aflate sub presiunea agresiunii ruse, în special Republica Moldova.

Iranul pregătea arme nucleare, susține Trump (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump scrie negru pe alb că Iranul pregătea o armă nucleară, criticii săi spun că nu există nici un ordin al lui Khamenei în acest sens

Iranul pregătea arme nucleare, susține Trump. Donald Trump susține că Iranul dezvoltă arme nucleare, contrar evaluărilor serviciilor secrete americane Iranul pregătea arme nucleare, susține Trump Președintele american a justificat recentele atacuri asupra Iranului invocând existența unui program nuclear, deși serviciile de informații nu confirmă acest lucru. Citește și: Magistrații, noi amenințări voalate către Guvern: vor să fie consultați când se decid măsurile pentru reducerea deficitului bugetar Donald Trump a informat Congresul SUA că instalațiile iraniene bombardate de armata americană găzduiau un „program de dezvoltare a armelor nucleare”. Declarația a fost făcută într-o scrisoare oficială adresată președintelui Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, și publicată pe site-ul Casei Albe. Potrivit documentului, atacul ar fi vizat trei obiective considerate esențiale pentru presupusul program nuclear al Iranului. Serviciile secrete americane neagă existența unui program activ Cu toate acestea, cele mai recente evaluări ale serviciilor americane de informații nu susțin afirmațiile lui Trump. În martie, directoarea Serviciilor Naționale de Informații, Tulsi Gabbard, a informat Congresul că liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, nu a dat ordin pentru reluarea unui program nuclear militar, închis încă din 2003. O sursă apropiată de aceste evaluări a confirmat că această analiză nu s-a schimbat până în prezent. Divergențe publice între Trump și serviciile de informații Trump a contestat public raportul prezentat de Tulsi Gabbard, declarând că nu are încredere în afirmațiile ei și susținând că Iranul era „foarte aproape” de a obține o armă nucleară. În replică, Gabbard a clarificat că informațiile serviciilor indicau că Iranul ar putea produce o armă nucleară „în săptămâni sau luni” dacă ar decide să facă acest pas, însă acest lucru nu se întâmplase până în prezent. Paralele istorice cu Irak Contextul amintește de justificarea invaziei Irakului din 2003 de către fostul președinte George W. Bush, care a invocat existența armelor de distrugere în masă – o afirmație ulterior discreditată. Situația actuală ridică semne de întrebare cu privire la folosirea informațiilor clasificate pentru a valida acțiuni militare, în lipsa unui consens din partea comunității de informații. Iranul, între timp, susține în continuare că programul său nuclear este destinat exclusiv scopurilor pașnice.

Articolul 5 (NATO), interpretabil pentru Trump (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump susține că articolul 5 din Tratatul NATO este interpretabil. Articolul 5 prevede că un stat al Alianței atacat e apărat de celelalte

Articolul 5 (NATO), interpretabil pentru Trump. Președintele american Donald Trump a evitat marți să confirme angajamentul ferm al Statelor Unite față de Articolul 5 din Tratatul NATO, care prevede apărarea colectivă în cazul unui atac asupra unui stat membru. Declarațiile sale au venit în contextul în care liderii NATO s-au reunit la un summit desfășurat la Haga. Articolul 5 (NATO), interpretabil pentru Trump Întrebat la bordul avionului prezidențial Air Force One despre hotărârea de a respecta Articolul 5, Trump a răspuns evaziv: Citește și: Magistrații, noi amenințări voalate către Guvern: vor să fie consultați când se decid măsurile pentru reducerea deficitului bugetar „Depinde ce definiție îi dați. Sunt mai multe moduri de a interpreta articolul 5.” El a adăugat că este „angajat să salveze vieți și securitatea” și că va oferi „o definiție exactă” după sosirea la summit. Presiuni pentru majorarea bugetelor de apărare Anterior, președintele american le-a cerut statelor membre NATO să își majoreze bugetele de apărare la 5% din PIB, semnificativ peste actualul angajament de 2%. Trump a avertizat că, în lipsa acestui efort financiar, SUA ar putea refuza să apere membrii „rău-platnici”. Acord general asupra pragului de 5% până în 2035 În cadrul summitului de la Haga, statele NATO – cu excepția Spaniei – au fost de acord să crească progresiv cheltuielile de apărare până la 5% din PIB până în anul 2035. Structura acestui prag prevede 3,5% pentru apărare propriu-zisă și 1,5% pentru domenii conexe, cum ar fi infrastructura strategică și apărarea cibernetică. Spania, singura excepție: „5% e disproporționat” Spania a obținut o derogare de la angajamentul comun, motivând că un efort de 5% din PIB ar fi „disproporționat și incompatibil cu protejarea prestațiilor sociale”. Premierul Pedro Sánchez a anunțat că țara sa va aloca 2,1% din PIB pentru apărare – „nici mai mult, nici mai puțin”. Trump critică Spania: „A devenit o problemă” În declarația sa de presă, Donald Trump a criticat în mod direct Spania pentru refuzul de a susține majorarea bugetului de apărare. El a afirmat că această atitudine „a devenit o problemă” în cadrul Alianței și a sugerat că lipsa de implicare financiară afectează unitatea NATO.

Israelul anunță încetarea atacurilor asupra Iranului (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Netanyahu dă asigurări că a încetat atacul asupra Iranului, după o discuție cu Trump

Israelul anunță încetarea atacurilor asupra Iranului. Israelul a confirmat marți că a încetat atacurile aeriene asupra Iranului, în urma unei convorbiri telefonice între premierul Benjamin Netanyahu și președintele american Donald Trump. Liderul de la Casa Albă a declarat că un acord de încetare a focului între cele două state a intrat în vigoare și trebuie respectat. Israelul anunță încetarea atacurilor asupra Iranului Potrivit biroului de presă al premierului israelian, în urma discuției cu președintele Trump, Israelul s-a abținut de la noi atacuri. Citește și: Magistrații, noi amenințări voalate către Guvern: vor să fie consultați când se decid măsurile pentru reducerea deficitului bugetar Cu toate acestea, autoritățile israeliene acuză Iranul că a încălcat acordul de armistițiu de cel puțin două ori, motiv pentru care armata israeliană a distrus un radar situat la nord de capitala Teheran. Trump acuză ambele părți de încălcarea armistițiului Președintele american Donald Trump a criticat atât Israelul, cât și Iranul, pentru încălcarea încetării focului. În replică, președintele iranian Masoud Pezeshkian a transmis că Iranul va respecta armistițiul doar dacă și Israelul se va conforma. Atacuri masive lansate de Israel pe 13 iunie În contextul acuzațiilor că Iranul este aproape de a produce o armă nucleară, Israelul – stat considerat o putere nucleară neoficială – a declanșat pe 13 iunie o amplă campanie de bombardamente. Țintele vizate au inclus infrastructura militară iraniană, sisteme de apărare antiaeriană, depozite de rachete balistice și instalații nucleare precum cele de la Natanz, Isfahan, Fordo și Arak. Eliminarea liderilor iranieni și reacția Teheranului În cadrul operațiunilor, Israelul a eliminat membri de rang înalt ai armatei iraniene, ai Gardienilor Revoluției și cercetători din sectorul nuclear. Ca răspuns, Iranul a lansat o serie de atacuri asupra teritoriului israelian, într-o escaladare rapidă a conflictului. „Operațiunea Ciocanul de la Miezul Nopții”  Pentru a lovi instalațiile nucleare iraniene situate în subteran – în special uzina de la Fordow, construită la 80 de metri sub un munte, Israelul a avut nevoie de sprijinul Statelor Unite, întrucât nu deține bombe anti-buncăr suficient de puternice. Astfel, în noaptea de sâmbătă spre duminică, SUA au lansat o operațiune masivă denumită „Ciocanul de la Miezul Nopții”. În cadrul acesteia, au fost atacate instalațiile iraniene de îmbogățire a uraniului din Fordow, Natanz și Isfahan. Operațiunea a implicat 14 bombe anti-buncăr GBU-57, zeci de rachete de croazieră Tomahawk și peste 125 de aeronave militare, inclusiv șapte bombardiere invizibile B-2. Acestea au provocat cel puțin șase cratere uriașe vizibile din satelit în zona uzinei de la Fordow.

Dispută Medvedev, Trump, pe tema nucleară (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Băiețisme între Medvedev și Trump, după ce primul a sugerat că Rusia ar putea furniza arme nucleare Iranului

Dispută Medvedev, Trump, pe tema nucleară. Dmitri Medvedev a revenit luni asupra declarațiilor controversate privind posibila furnizare de arme nucleare Iranului. Într-un mesaj publicat pe platforma X, oficialul rus a precizat că „Rusia nu are nicio intenție să furnizeze arme nucleare Iranului”, reacționând astfel la avertismentul transmis de Donald Trump. Dispută Medvedev, Trump, pe tema nucleară Declarațiile de luni vin după ce, cu o zi înainte, Medvedev sugerase pe canalul său Telegram că anumite state ar putea fi dispuse să livreze arme nucleare Iranului. Citește și: De ce a renunțat PSD la portofoliul Apărării: o reglare de conturi în partid și recentele dosare ale DNA în MApN Acum, el a precizat că este conștient de implicațiile unui asemenea gest și a subliniat că Rusia este membră a Tratatului de neproliferare nucleară, spre deosebire de Israel. Trump: „Nu folosiți cu ușurință cuvântul nuclear!” Reacția președintelui american Donald Trump a venit prompt, printr-un mesaj pe platforma Truth Social. El l-a criticat pe Medvedev pentru utilizarea „nepăsătoare” a cuvântului „nuclear” și a cerut clarificări imediate dacă s-au făcut astfel de afirmații privind Iranul. Trump a reiterat superioritatea submarinelor americane cu propulsie nucleară, descriindu-le ca fiind „cu 20 de ani mai avansate” decât celelalte flote. Rusia și SUA, din nou pe muchie de cuțit În răspunsul său, Medvedev a sugerat că nu este cazul pentru comparații de forță nucleară, amintind că „noul Tratat de reducere a armelor strategice”, semnat cu un președinte american, este încă în vigoare. Totodată, fostul lider rus a concluzionat sec: „Întrebarea este: ce urmează?”, lăsând deschisă tema escaladării nucleare într-un climat internațional tensionat.

Trump anunță armistițiu Israel-Iran, atacurile continuă (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
Internațional

Iar a făcut Trump pace: a anunțat armistițiu între Israel și Iran, dar cele două țări neagă și se atacă reciproc

Trump anunță armistițiu Israel-Iran, atacurile continuă. Un presupus armistițiu între Israel și Iran, anunțat de Donald Trump, a fost imediat umbrit de noi atacuri și contradicții între declarații și realitate. Deși mass-media iraniene și televiziunea de stat au confirmat o încetare a focului, rachetele au continuat să fie lansate dinspre Iran spre teritoriul israelian, provocând victime și menținând regiunea într-o stare de alertă. Trump anunță armistițiu Israel-Iran, atacurile continuă În noaptea de luni spre marți, Donald Trump a anunțat pe platforma sa Truth Social un acord de armistițiu între Israel și Iran, despre care a spus că va dura 12 ore, urmând ca războiul să se încheie complet în 24 de ore. Citește și: De ce a renunțat PSD la portofoliul Apărării: o reglare de conturi în partid și recentele dosare ale DNA în MApN Potrivit mesajului său, Iranul ar fi urmat să oprească focul primul, iar Israelul să-i urmeze exemplul. Trump a lăudat presupusa decizie a celor două părți, numind-o un act de „curaj și inteligență”. Iranul neagă existența unui acord real În ciuda anunțului oficial, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a postat un mesaj în care neagă existența unui acord oficial de încetare a focului. El a transmis că Iranul ar fi dispus să oprească riposta doar dacă Israelul încetează agresiunile până la ora 04:00, ora Teheranului. Totodată, Araghchi a subliniat că „NU există niciun acord” și că o decizie finală privind oprirea operațiunilor va fi luată ulterior. Noi atacuri iraniene și victime în Israel La doar câteva ore după anunțul armistițiului, sirenele de alertă au sunat din nou în Israel, iar Forțele de Apărare israeliene (IDF) au confirmat noi tiruri de rachete. Patru persoane și-au pierdut viața în urma unui atac iranian, chiar înainte ca Trump să anunțe că armistițiul a intrat în vigoare. În acest context, autoritățile israeliene nu au confirmat oficial un acord de încetare a focului. SUA au intervenit în sprijinul Israelului În weekendul precedent, Statele Unite au efectuat atacuri asupra a trei instalații nucleare cheie din Iran – la Fordo, Natanz și Isfahan – în sprijinul Israelului. Acțiunile au fost interpretate ca o escaladare a conflictului. Israelul a acuzat Iranul că pregătește o armă nucleară, acuzație respinsă ferm de Teheran, și a lansat atacuri extinse asupra infrastructurii iraniene pe 13 iunie. În replică, Iranul a declanșat valuri de atacuri cu rachete și drone, bilanțul fiind de zeci de morți și sute de răniți de ambele părți.

Omul-cheie din echipa Trump, origini rusești (sursa: theshiftnews.com)
Internațional

Șeful de cabinet al lui Trump, suspectat că își ascunde originile rusești: numele real ar fi Serghey Gorokhovsky, deși se prezintă ca Sergio Gor

Omul-cheie din echipa Trump, origini rusești. Sergio Gor, unul dintre cei mai influenți consilieri din administrația Trump, însărcinat cu selecția a peste 4.000 de angajați din ramura executivă, nu a depus încă documentele esențiale pentru obținerea unei autorizații de securitate permanente, potrivit mai multor surse citate de New York Post. Omul-cheie din echipa Trump, origini rusești Sergio Gor ocupă una dintre cele mai importante poziții din administrația Trump, cu responsabilități vaste în formarea echipei de guvernare. Citește și: Ciolacu, Tudose și Paul Stănescu se bat să-și trimită clientela în viitorul guvern Potrivit fostului pilot de curse și actual activist Igor Sushko adevăratul nume al lui Sergio Gor ar fi Serghey Gorokhovsky iar proveniența sa ar fi rusă. Sushko susține că avocații lui Gor îl amenință cu procese dacă nu șterge de pe X postările referitoare la Sergio Gor. Excepție rară în Casa Albă Deși conduce procesul de verificare a loialității personalului – analizând donații politice, mesaje vechi și declarații publice – Sergio Gor nu a completat formularul SF-86, un chestionar de peste 100 de pagini necesar tuturor oficialilor ce solicită acces la informații clasificate. În mod obișnuit, completarea acestui document este prima etapă a verificării de fond și include întrebări despre locul nașterii, contacte străine, finanțare externă sau consum de substanțe. Sursele din administrație spun că această omisiune este aproape fără precedent. Teama de „deep state” și refuzul inițial al verificărilor Gor a manifestat o opoziție puternică față de procesul SF-86 încă din perioada tranziției prezidențiale, argumentând că sistemul poate fi corupt de influențe ale „deep state”-ului. Potrivit unui fost colaborator, acesta le-ar fi spus colegilor și avocaților că președintele Trump ar putea oferi autorizații de securitate direct, prin putere executivă, evitând procedura standard. Unde s-a născut Sergio Gor? Deși Gor afirmă că este originar din Malta, autoritățile de acolo nu au confirmat nașterea sa pe teritoriul insulei. Întrebat de presă, consilierul a refuzat să ofere detalii clare despre locul nașterii, precizând doar că nu s-a născut în Rusia. Sursele spun că întârzierea completării SF-86 poate avea legătură cu această incertitudine. Ascensiunea rapidă a lui Sergio Gor Fost colaborator al senatorului Rand Paul și director de dezvoltare în cadrul campaniilor conservatoare, Gor a devenit un jucător esențial în formarea administrației Trump. A câștigat notorietate după ce a convins președintele să renunțe la un nominalizat pentru NASA susținut de Elon Musk, invocând donațiile acestuia către democrați. Loialitate absolută față de Trump Aproape toți oficialii politici din guvernul Trump sunt selectați prin biroul condus de Gor. Potrivit surselor, el are puterea de a aproba sau respinge orice numire. De altfel, vicepreședintele JD Vance l-a lăudat recent pentru contribuția sa la formarea unei echipe „America First” loiale și principiale. Controverse, dar și susținere Gor a devenit cunoscut și pentru averea acumulată rapid, după ce a co-fondat o editură împreună cu Donald Trump Jr., publicând volume despre fostul președinte. În 2022, și-a achiziționat o vilă luxoasă în Florida. Cu toate acestea, colegi și oficiali proeminenți îl descriu ca pe un „patriot” devotat cauzei conservatoare. Identitatea malteză, element central al imaginii publice Gor s-a prezentat constant ca fiind „maltese”, făcând frecvente referiri la copilăria petrecută în Malta, la tradițiile culinare și la școlile urmate acolo. Deși nu există o confirmare oficială a nașterii sale în Malta, guvernul de la Valetta a transmis că acesta „a petrecut aproape un deceniu” în sistemul educațional maltez, fiind fluent în limbă și conectat profund cu insula.

Diviziuni în mișcarea trumpistă privind Iranul (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump se ceartă și cu o parte din MAGA, dar și cu Putin, în chestiunea iraniană, în legătură cu care spune că "nu știe nimeni" ce va fi

Diviziuni în mișcarea trumpistă privind Iranul. Intenția administrației Trump de a sprijini atacurile israeliene împotriva Iranului a generat tensiuni puternice în interiorul mișcării trumpiste. Diviziuni în mișcarea trumpistă privind Iranul Unele dintre cele mai radicale voci din tabăra „America mai întâi” se opun ferm oricărei intervenții militare externe, dorind o ruptură clară față de tradiționalul intervenționism al Partidului Republican. Citește și: Funcționari pensionați iau și salariu de la stat. Ilegal, potrivit DNA, care a descins în forță la o instituție publică După ce a părăsit brusc summitul G7 din Canada, Donald Trump s-a întors la Casa Albă pentru a analiza opțiunile de implicare în conflict. Întrebat de presă despre o posibilă acțiune militară, președintele a declarat: „S-ar putea să o fac. S-ar putea să nu o fac. Nimeni nu știe ce voi face.” Confruntare între Carlson și Cruz: două viziuni opuse Diviziunile au fost vizibile într-un interviu devenit viral, în care jurnalistul Tucker Carlson l-a pus în dificultate pe senatorul republican Ted Cruz. Întrebat despre populația Iranului, Cruz nu a putut răspunde, iar discuția a degenerat într-un schimb de replici tensionate. Cruz a susținut că Iranul ar intenționa să-l asasineze pe Trump, în timp ce Carlson și-a exprimat public opoziția față de orice nouă intervenție militară americană. Tucker Carlson, critic deschis al intervenționismului După plecarea de la Fox News, Carlson a devenit una dintre vocile cele mai critice ale unei posibile implicări în Iran. Într-un podcast cu Steve Bannon, el a avertizat asupra costurilor umane și financiare, amintind eșecurile din Irak în perioada George W. Bush. Reacția lui Trump: ironii și atacuri pe rețelele sociale De la bordul Air Force One, Donald Trump l-a ironizat pe Tucker Carlson, sugerând că ar trebui „să își facă un canal de televiziune pentru ca cineva să îl asculte”. Ulterior, pe Truth Social, l-a numit „ciudat” și a reiterat că „Iranul nu poate avea o armă nucleară!” Sprijin și opoziție din tabăra republicană Reacțiile nu au întârziat. Deputata Marjorie Taylor Greene a sărit în apărarea lui Carlson, criticând intervenționismul și exprimând o rară distanțare de Trump. Ea a scris pe platforma X că „războaiele și schimbările de regim pun SUA pe ultimul loc”. În schimb, Laura Loomer, activistă de extremă dreapta, l-a sprijinit pe Trump și le-a cerut susținătorilor să documenteze orice critică venită din partea dreptei. Senatul republican rămâne favorabil unei linii dure În ciuda acestor fracturi, majoritatea senatorilor republicani susțin intervenția. Cu trei săptămâni în urmă, aceștia au semnat o scrisoare în care se opun oricărui acord nuclear cu Iranul care nu implică dezmembrarea completă a programului său, chiar și dacă acesta ar fi de natură civilă. Trump îl ironizează pe Putin: „Fii mediator pentru tine însuți” Președintele american Donald Trump a respins propunerea Rusiei de a media conflictul dintre Israel și Iran, sugerând că Vladimir Putin ar trebui mai întâi să se concentreze pe rezolvarea războiului din Ucraina. „Fă-mi o favoare, fii mediator pentru tine însuți! Să ne ocupăm de mediere pentru Rusia mai întâi!”, a declarat Trump de la Casa Albă. SUA nu exclude implicarea militară împotriva Iranului Trump a evitat să confirme o eventuală implicare militară directă a SUA în atacurile israeliene, dar a transmis că răbdarea sa față de Teheran „a ajuns la capăt” și că „este prea târziu” pentru negocieri. Chestionat de jurnaliști, a răspuns ambiguu: „Probabil o voi face, probabil nu. Nimeni nu știe ce voi face.” Iranul, considerat „neputincios militar” după atacurile israeliene Donald Trump a afirmat că Iranul a rămas fără apărare antiaeriană, în urma a șase zile de bombardamente masive lansate de armata israeliană. Peste 1.100 de ținte ar fi fost lovite, potrivit unui comunicat oficial difuzat miercuri. Rusia avertizează: lumea, la un pas de catastrofă nucleară Moscova a cerut Statelor Unite să nu se implice în conflictul Israel-Iran și a avertizat că atacurile asupra infrastructurii nucleare iraniene pot declanșa o catastrofă cu implicații globale. Riscul de emisii radioactive este ridicat, susține Ministerul rus de Externe. AIEA confirmă lovituri asupra uzinei nucleare de la Natanz Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunțat că halele subterane ale uzinei nucleare de la Natanz au fost lovite direct. Alte instalații nucleare, precum cea de la Fordow, sunt protejate de munți și pot fi distruse doar cu bombe penetrante, pe care doar SUA le deține. Rusia propune o soluție tehnică Înaintea reluării atacurilor israeliene, Rusia propusese un acord prin care uraniul îmbogățit al Iranului să fie preluat și transformat în combustibil nuclear pentru uz civil, o variantă de compromis în negocierile privind programul nuclear iranian. Aceste discuții au fost suspendate odată cu intervenția Israelului. Israelul refuză medierea și continuă bombardamentele Potrivit diplomației ruse, Israelul a transmis că nu dorește nicio mediere internațională. Ministrul de externe israelian, Gideon Saar, a confirmat că țara sa va continua campania de bombardamente până la atingerea obiectivelor: dezarmarea nucleară completă a Iranului și distrugerea stocurilor de rachete balistice. Amenințări directe la adresa liderului suprem iranian Într-o declarație făcută marți, Trump a cerut Iranului „capitulare necondiționată” și a afirmat că SUA știu „exact unde se ascunde” ayatollahul Ali Khamenei. Totuși, a adăugat că, cel puțin pentru moment, nu se va recurge la o lovitură împotriva acestuia. Ca răspuns, Khamenei a avertizat că Statele Unite vor suferi „pagube ireparabile” dacă se implică în ofensiva israeliană. Israelul continuă ofensiva până la neutralizarea Iranului Ministrul israelian de externe, Gideon Saar, a declarat miercuri că Israelul nu va purta negocieri cu Iranul. Ținta campaniei de bombardamente este clară: neutralizarea programului nuclear iranian și distrugerea stocurilor de rachete balistice. Peste 1.100 de ținte atacate de Israel Potrivit unui comunicat al armatei israeliene, în decurs de o săptămână au fost lovite peste 1.100 de obiective militare iraniene. Atacurile au vizat inclusiv instalațiile nucleare de la Natanz, Fordow și Isfahan. Situația regională, considerată „critică” de serviciile ruse Șeful Serviciului rus de Informații Externe (SVR), Serghei Narîșkin, a calificat conflictul israeliano-iranian drept „critic”. Reacția Moscovei reflectă îngrijorarea față de potențialul colaps al stabilității în Orientul Mijlociu. Israelul lovește ținte nucleare și militare iraniene Israelul a lansat vineri o ofensivă aeriană masivă asupra Iranului, vizând sute de obiective, inclusiv instalații nucleare la Natanz, Fordow și Isfahan. Scopul declarat: dezactivarea programului nuclear iranian și reducerea capacităților militare ale Teheranului, în special a arsenalului de rachete balistice. Iranul ripostează cu rachete și drone Iranul a răspuns cu sute de rachete și drone lansate în valuri asupra Israelului. Deși majoritatea au fost interceptate, unele au reușit să atingă ținte sensibile. Regimul de la Teheran susține că a lovit inclusiv un centru de operațiuni Mossad la Tel Aviv, informație care nu a putut fi confirmată independent. Cenzură militară și pierderi umane semnificative Autoritățile israeliene au interzis presei să difuzeze imagini din zonele lovite, invocând directivele cenzurii militare. Bilanțul oficial indică 24 de morți în Israel și peste 224 în Iran, inclusiv comandanți ai armatei, apropiați ai ayatollahului Ali Khamenei și cel puțin șase cercetători nucleari.    

Donald Trump salvează din nou TikTok (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump salvează iar TikTok: amână interzicerea aplicației în SUA, pentru a treia oară, cu 90 de zile

Donald Trump salvează din nou TikTok. Vânzarea rețelei TikTok, cerută prin lege de Congresul SUA în 2024, întârzie să se concretizeze, în ciuda presiunilor politice. Dacă ByteDance, compania-mamă din China, nu renunță la controlul asupra aplicației, TikTok va rămâne interzisă pe teritoriul american. Donald Trump salvează din nou TikTok După două amânări succesive, președintele Donald Trump va emite un nou ordin executiv care prelungește cu încă 90 de zile termenul pentru finalizarea vânzării. Citește și: Suma uriașă cu care a fost premiat bufetierul de la Transelectrica și nimeni nu știe de ce. Inginerii energeticieni au luat mult mai puțin „Președintele nu vrea să vadă TikTok dispărând”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt. Un plan de restructurare fusese agreat În aprilie, fusese conturat un acord care presupunea separarea TikTok US de ByteDance și transferul pachetului majoritar către investitori non-chinezi. Oracle ar fi condus noua structură, alături de Blackstone și antreprenorul Michael Dell. Ponderea deținută de ByteDance urma să scadă la 20%. Tensiunile comerciale cu China blochează tranzacția Cu toate acestea, escaladarea tensiunilor comerciale dintre SUA și China a împiedicat avansarea planului. Taxele vamale impuse de Trump asupra importurilor chineze, crescute până la 145%, au determinat partea chineză să blocheze aprobarea vânzării.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră