duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: dmitri pankin

2 articole
Investigații

România iese din băncile lui Putin

România iese din băncile lui Putin. Bucureștiul a avut nevoie de nouă luni pentru a se retrage oficial din acționariatul Băncii Internaționale de Investiții, dar și din cel al Băncii Internaţionale de Colaborare Economică, controlate direct de la Kremlin. În acest sens, președintele Klaus Iohannis a semnat promulgarea a două legi care denunță acordul și convenția care au stat la baza înființării celor două bănci rusești. Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, nu consideră că România ar trebui să se retragă și din Banca pentru Comerț de Dezvoltare a Mării Negre, condusă de finanțistul lui Putin, Dmitri Pankin. Procedură începută în martie Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, a anunțat la finalul lunii februarie, la câteva zile după ce Rusia a invadat Ucraina, că Guvernul de la București „a decis să înceapă procedura de retragere din Banca Internațională de Investiții care servește interesele financiare ale Rusiei”. Câteva zile mai târziu, pe 3 martie 2022, preşedintele Klaus Iohannis a aprobat Memorandumul prin care a fost aprobată ieşirea României din acţionariatul Băncii Internaționale de Investiții (BII) și din cel al Băncii Internaționale de Colaborare Economică (BICE). Documentele publice ale celor două bănci arată că Rusia deținea 43% din Banca Internațională de Investiții și 51,4% din Banca Internațională de Colaborare Economică. România deținea 7,5% din acțiunile BII, restul acțiunilor fiind deținute de Bulgaria, Cuba, Cehia, Ungaria Mongolia, Slovacia și Vietnam. Sediul central al băncii se află la Budapesta. La cealaltă bancă controlată de ruși, România deține 7,1% din acțiuni. Ceilalți acționari minoritari sunt Bulgaria, Cehia, Mongolia, Polonia, Slovacia și Vietnam. România iese din băncile lui Putin De abia acum, la nouă luni după ce trupele rusești au invadat Ucraina, președintele Klaus Iohannis a semnat promulgarea legii pentru denunţarea Acordului interguvernamental privind înfiinţarea Băncii Internaţionale de Investiţii şi a Statutului acesteia, semnate la Moscova la 10 iulie 1970. Totodată, a mai semnat un decret de lege prin care se denunță Convenţia privind decontările multilaterale în ruble transferabile şi organizarea Băncii Internaţionale de Colaborare Economică, încheiată la Moscova, la 22 octombrie 1963, şi a protocoalelor sale de modificare şi completare. Legile prevăd că notificările de renunţare la calitatea de membru se vor transmite consiliilor Guvernatorilor Băncii Internaţionale de Investiţii şi Băncii Internaţionale de Cooperare Economică după intrarea în vigoare a actelor normative. Adică după publicarea acestora în Monitorul Oficial. România, șase luni pentru a părăsi băncile rusești Retragerea efectivă din acţionariatul celor două bănci rusești se va face la şase luni de la transmiterea notificărilor. De asemenea, se mandatează Guvernul să întreprindă demersurile necesare pentru retragerea României din Banca Internaţională de Investiţii şi din Banca Internaţională de Cooperare Economică. Cheltuielile ocazionate de retragerea din acţionariatul băncilor, precum şi cele privind asistenţa tehnică şi juridică, se vor asigura din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor. MAE va face cunoscut, prin ordin publicat în Monitorul Oficial, data la care Acordul privind înfiinţarea Băncii Internaţionale şi protocolul său de modificare şi completare, precum şi data la care Convenţia privind decontările multilaterale în ruble transferabile şi organizarea Băncii Internaţionale de Colaborare Economică şi protocoalelor sale de modificare şi completare îşi încetează valabilitatea în relaţie cu România. În BCDMN, condusă de finanțistul lui Putin, mai stăm Defapt.ro a dezvăluit că Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, nu crede că România trebuie să se retragă și din acționariatul Băncii pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BCDMN). „În această Bancă, Rusia nu deține acționariat majoritar, astfel încât activitățile desfășurate de Bancă nu servesc predominat intereselor Rusiei. În plus, mecanismele de luare a deciziei la nivelul acestei Bănci permit blocarea unor decizii care ar fi în interesul Rusiei”, susține oficial MAE. Citește și: EXCLUSIV România nu vrea să iasă din Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, condusă de finanțistul lui Putin. Aurescu: Rusia nu deține acționariat majoritar Ministerul Finanțelor, condus de pesedistul Adrian Câciu, a pasat responsabilitatea în curtea Ministerului Afacerilor Externe. Motivul: aderarea sau retragerea României dintr-o instituție financiară internațională ține exclusiv de politica externă.

România iese din băncile lui Putin (sursa: presidency.ro)
România, în banca finanțistului lui Putin, Dmitri Pankin (sursa: kremlin.ru)
Investigații

România, în banca finanțistului lui Putin

România, în banca finanțistului lui Putin. Dmitri Pankin, fost ministru adjunct al Finanțelor din Rusia și coleg cu președintele rus Vladimir Putin la primăria din Sankt Petersburg, conduce Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre. La care România deține 14% din acțiuni. Reprezentantul statului român în această bancă este liberalul Alin Chițu, secretar de stat în Ministerul de Finanțe. Numele lui Dmitri Pankin apare într-unul din scandalurile de corupție în care a fost implicată Deutsche Bank, bancă care voia să facă afaceri cu Rusia. Pentru a parafa afacerea în numele guvernului rus, Pankin a cerut ca fiica sa să fie angajată la Deutsche Bank. România, în banca finanțistului lui Putin La o săptămână după ce Rusia a invadat Ucraina din ordinul președintelui rus Vladimir Putin, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a anunțat că România se retrage din Banca Internațională de Investiții și Banca Internațională de Cooperare Economică. Dar nu a scos nici un cuvânt despre Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre. Citește și: EXCLUSIV Clădirile Băncii Naționale a României, angajații Transgaz și mașinile MAE, asigurate la o companie înființată de Lukoil și disputată de Platon „Landromat rusesc” Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB), cu sediul în Salonic, este o instituție financiară internațională fondată în anul 1994 de 11 state membre în organizația de Cooperare Economică Marea Neagră. Rusia, Turcia și Grecia dețin fiecare câte un procentaj de 16,5% din numărul total de acțiuni. România 14%, Ucraina și Bulgaria, câte 13,5%, Azerbaidjan, 5%, Albania, 2%, Armenia, 1%, Georgia și Moldova, câte 0,5%. România a semnat acordul de înființare în decembrie 1994, însă banca a devenit operațională în iunie 1999, cu o lună înainte ca Vladimir Putin să fie numit premier al Rusiei. Capitalul autorizat al băncii este de 3,45 miliarde de euro. Alin Chițu (Finanțe) aruncă pisica la ME Conform acordului de înființare, România este reprezentantă în Consiliul Guvernatorilor, forul suprem al băncii, de ministrul Finanțelor. Ministrul Adrian Câciu a decis ca în locul său să fie ocupat de liberalul Alin Chițu, secretar de stat în Ministerul de Finanțe. Membru supleant este Boni Florinela Cucu, directorul general al Direcției Generale pregătire ECOFIN, asistență comunitară și relații financiare internaționale din cadrul Ministerului Finanțelor. Citește și: EXCLUSIV România finanțează războiul lui Putin. Armata, Poliția, SPP, DNA cumpără combustibil de la Lukoil, care are aproape 200 de contracte publice în ultimii patru ani Secretarul de stat Alin Chițu a precizat la solicitarea Defapt.ro că nu primește nici o renumerație pentru postul de la BSTDB. Întrebat dacă România se va retrage și din această bancă, condusă de rusul Dmitr Pankin, Alin Chițu a declarat: "Deciziile acestea se iau peste nivelul meu de decizie. Pentru celelalte bănci, MAE a inițiat memorandumul avizat de Ministerul de Finanțe. Apoi memorandumul a fost aprobat în Guvern și apoi de către Președintele României.". Cariera lui Pankin, strâns legată de cea a lui Putin Cariera lui Dmitri Pankin, actualul președinte și director general al Băncii pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, este strâns legată de cea a președintelui rus Vladimir Putin. Amândoi au lucrat la începutul anilor 1990 pentru primăria Leningrad, actualul oraș Sankt Petersburg din Rusia. Pankin a fost șeful departamentului pentru reformă al Comitetului executiv al Sovietului de la Leningrad, apoi a preluat șefia Centrului internațional de cercetări sociale și economice "Leontievski" al primăriei din Leningrad. În aceeași perioadă, Vladimir Putin era adjunctul secund al primarului Anatoly Sobchhak, considerat părintele Constituției Federației Ruse din 1993. În 1992, Pankin a fost numit vicepreședinte al comitetului financiar al primăriei Sankt Petersburg, iar ulterior a fost vicepreședinte al Comitetului pentru ecoonomie și finanțe al primăriei din Sankt Petersburg. Din decembrie 1994 până în noiembrie 1999, a fost președintele Consiliului de Administrație al Băncii pentru Reconstrucție și Dezvoltare Sankt Petersburg. În toată această perioadă, Vladimir Putin a condus Comisia pentru relații externe a primăriei și avea ca atribuții principale promovarea relațiilor internaționale și a investițiilor străine. În 1994, Putin a devenit viceprimar al orașului Sankt Petersburg. Putin - premier, Pankin - în guvern În data de 4 februarie 1999, o comisie de anchetă a Ministerului Afacerilor Interne din Rusia a deschis dosarul penal 144.128. În acest dosar se investiga transferul a patru miliarde de ruble (aproximativ 4,5 milioane de dolari la acea vreme) din banii primăriei Sankt Petersburg către firma de construcții Dvadtsati Trest. Potrivit actului de inspecției, citat de OCCRP, Vladimir Putin a decis ca banii să fie dați companiei sub pretextul organizării unor centre de recreere pentru veteranii de război. Documentele prin care au fost transferați banii către firma de construcții au fost semnate de Aleksei Kudrin, iar ordinele de plată, de Nadezhda Savolaynen și Dmitri Pankin. În timpul anchetei, Vladimir Putin avea să ajungă premier al Rusiei sub președintele Boris Elțîn, apoi președintele Rusiei. Însă nu și-a uitat colegii din primăria Sankt Petersburg. Aleksei Kudrin a primit funcția de ministru al Finanțelor, funcție pe care a deținut-o din 2000 până în 2011. Din anul 2018, este președintele Camerei de Conturi. Nu a fost uitat nici Dmitri Pankin. Acesta a fost numit director al Departamentului de relații financiare internaționale, al datoriei publice și al activelor financiare de stat ale Federației Ruse. În ianuarie 2008, Pankin a fost numit ministru adjunct la Finanțe și reprezentant al Rusiei în Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Din aprilie 2011, a preluat conducerea Serviciului Federal al Piețelor Financiare. Deutsche Bank i-a angajat fiica lui Pankin Deutsche Bank a fost investigată de Comisia pentru Bursă și Valori Mobiliare (SEC) a SUA după ce au fost identificate cinci cazuri de angajări ilegale ale unor rude de politicieni. Trei în China și două în Rusia. Unul dintre cazurile din Rusia l-a avut în centrul investigației pe Dmitri Pankin. În anul 2009, atunci când era ministru adjunct al Finanțelor, Pankin i-a cerut directorului din Rusia al Deutsche Bank să-i angajeze fiica la unul dintre birourile băncii din Moscova, Londra sau New York. Anterior, Deutsche Bank "a încercat în mod repetat și fără succes" să facă afaceri cu Rusia. De această afacere răspundea Dmitri Pankin. Fiica oficialului rus a fost angajată temporar la Moscova, apoi a fost angajată definitiv la Londra. La câteva zile după obținerea postului permanent, Dmitri Pankin a cerut Deutsche Bank să trimită o propunere privind vânzarea de obligațiuni în valoare de 2,2 miliarde de dolari. Ulterior, oficialul rus și fiica acestuia, au plecat într-o vacanță de lux cu șefii băncii din Rusia, au fost la vânătoare, la pescuit și s-au plimbat cu elicopterul. Deutsche Bank a falsificat deconturile cu costurile vacanței, pe care le-a considerat legitime pentru a încheia tranzacția cu obligațiuni. Pentru a scăpa de investigația Comisiei pentru Bursă și Valori Mobiliarea a SUA, Deutsche Bank a acceptat să plătească 16,2 milioane de dolari. Astfel, Deutsche Bank a scăpat de acuzațiile de corupție. 40 de milioane de dolari pentru ALRO Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre a acordat credite de peste 600 de milioane de euro pentru companiile din România. În fruntea listei se află producătorul de aluminiu ALRO Slatina, parte a grupului Vimetco, controlat de oligarhul rus Vitali Machitski. Firma oligarhului rus a primit în iunie 2021 un credit corporativ de 40 de milioane de dolari. Finanțarea pe șapte ani va fi utilizată în principal pentru îmbunătățirea performanței energetice a companiei, precum și a capacității de producție cu valoare adaugată, potrivit informatiilor transmise de BSTDB într-un comunicat de presă. "Având în vedere perspectivele pozitive pentru economie, suntem de părere că ALRO va putea răspunde cererii interne crescute și va avea un impact substanțial asupra dezvoltării economiei românești, inclusiv prin crearea de locuri de muncă, creșterea exporturilor și a veniturilor pentru bugetul de stat", spunea atunci Dmitri Pankin. 50 de milioane de euro pentru One Floreasca City Compania One United, controlată de Victor Căpitanu și Andrei Diaconescu, a obținut un credit de 50 de milioane de euro de la Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre. Dezvoltatorul de birouri și locuințe de lux va folosi banii pentru finanțarea proiectului de birouri One Tower, parte din proiectul mixt One Floreasca City.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră