joi 02 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: derogare

4 articole
Internațional

Asia, obligată să cumpere petrol rusesc din cauza blocării Strâmtorii Ormuz

Mai multe state asiatice valorifică derogările de la sancțiunile impuse de Statele Unite ale Americii pentru a cumpăra petrol din Rusia, pe fondul crizei energetice generate de conflictul din Iran, potrivit Bloomberg. Situația a fost amplificată de perturbările majore din regiune, inclusiv blocajele din Strâmtoarea Ormuz, care au afectat lanțurile de aprovizionare cu țiței. Importuri reluate în Filipine și Coreea de Sud Filipine a primit prima sa încărcătură de țiței rusesc ESPO din ultimii șase ani, în timp ce Coreea de Sud a recepționat un transport de naftă în portul Daesan. Citește și: PSD pompează 60.000 de euro pe lună în postul TV care-i promovează pe Georgescu și AUR, Realitatea TV. Contractul, din februarie în decembrie În paralel, Sri Lanka poartă negocieri cu Moscova pentru achiziții similare, pe fondul nevoii urgente de resurse energetice. Criza energetică împinge rafinăriile spre Rusia Închiderea aproape totală a Strâmtorii Ormuz a generat o criză severă, iar rafinăriile asiatice caută rapid alternative la petrolul din Orientul Mijlociu. "Nu există altă opţiune. Rafinăriile care nu au prea multă flexibilitate vor fi primele care vor căuta ţiţei rusesc, deoarece acesta reprezintă un înlocuitor relativ facil la aprovizionarea cu ţiţei din Orientul Mijlociu", spune June Goh. Rusia, beneficiară indirectă a conflictului Creșterea prețului petrolului și relaxarea restricțiilor de către Washington au transformat Rusia într-un beneficiar indirect al conflictului din Iran. În același timp, escaladarea tensiunilor a deturnat atenția internațională de la invazia rusă în Ucraina. Derogările SUA și impactul asupra pieței Derogările acordate de SUA permit tranzacționarea petrolului rusesc încărcat înainte de 12 martie, în încercarea de a stabiliza prețurile globale. Cu toate acestea, măsura a fost criticată pentru că ar putea crește veniturile Moscovei, în timp ce restricțiile asupra petrolului iranian au avut un impact limitat. Incertitudini și extinderea interesului regional În Coreea de Sud, companiile locale trebuie să finalizeze descărcarea și plata până la 11 aprilie, când expiră derogarea, ceea ce creează incertitudini privind livrările viitoare. Între timp, Japonia analizează posibilitatea de a importa petrol rusesc, în contextul prelungirii conflictului și al nevoii de resurse pentru industria petrochimică. India și China domină importurile În continuare, India și China rămân principalii cumpărători de petrol rusesc, India importând aproximativ 60 de milioane de barili lunar. Pentru China, petrolul rusesc reprezintă o pondere tot mai importantă în mixul energetic, consolidând relațiile economice dintre cele două state.

Derogările SUA, petrolul rusesc revine în Asia (sursa: Pexels/Punit Singh)
Golful Mexic, foraje fără restricțiile de mediu (sursa: Pexels/Elianne Dipp)
Internațional

SUA acordă derogare de la restricțiile de mediu pentru forajele petroliere din Golful Mexic

O comisie federală americană, supranumită „echipa lui Dumnezeu”, a votat în unanimitate pentru exceptarea activităților de foraj petrolier și de gaze din Golful Mexic de la anumite restricții de mediu. Decizia aparține Comisia pentru Speciile Periclitate din SUA, singura instituție care poate acorda derogări de la Legea Speciilor Periclitate, adoptată în timpul administrației Richard Nixon. Cine sunt membrii comisiei și cum a fost luată decizia Din comisie fac parte oficiali de rang înalt ai administrației americane, inclusiv: Doug Burgum, Brook Rollins, Dan Driscoll, Lee Zeldin, Neil Jacobs, Pierre Yared. Citește și: PSD pompează 60.000 de euro pe lună în postul TV care-i promovează pe Georgescu și AUR, Realitatea TV. Contractul, din februarie în decembrie Membrii comisiei au susținut că votul a fost determinat de solicitarea venită din partea secretarului Apărării, Pete Hegseth. Argumentul securității naționale: impactul războiului asupra pieței energiei Președintele comisiei, Doug Burgum, a justificat decizia prin contextul geopolitic actual și efectele războiului cu Iranul asupra pieței globale a petrolului. „Evenimentele în curs au arătat ce impact poate avea scoaterea din circuit a surselor majore de energie”, a spus acesta. La rândul său, Pete Hegseth a susținut ferm necesitatea derogării: „Nu putem permite ca propriile noastre reguli să ne slăbească poziţia şi să îi întărească pe cei care vor să ne facă rău. Deci din aceste motive, exceptarea de la Legea Speciilor Periclitate în Golf nu este doar o idee bună, este o chestiune critică pentru securitatea naţională”. O premieră legislativă Legea permite acordarea unor astfel de derogări dacă secretarul Apărării le consideră necesare pentru securitatea națională. Cu toate acestea, această prevedere nu a mai fost utilizată până acum. Decizia marchează astfel un precedent important în modul în care sunt echilibrate interesele de securitate și protecția mediului. Specii în pericol: cazul balenei lui Rice Una dintre cele mai vulnerabile specii din Golful Mexic este balena lui Rice, considerată una dintre cele mai rare din lume. Potrivit unei analize federale recente, impactul cu navele implicate în activitățile petroliere ar putea amenința supraviețuirea acestor cetacee, al căror număr este estimat la mai puțin de 100 de exemplare. Reacția ecologiștilor: „o acțiune imorală și ilegală” Mai multe organizații de mediu au anunțat că vor contesta decizia în instanță. Brett Hartl, director pentru probleme guvernamentale al Centrului pentru Diversitate Biologică, a reacționat dur: „Această acţiune imorală a acoliţilor lui Pete Hegseth şi ai lui Trump este pe cât de oribilă, pe atât de ilegală şi o vom răsturna în instanţă”. Industria petrolieră: „proiecte de importanță națională nu trebuie blocate” Reprezentanții industriei petroliere și de gaze susțin că activitățile din Golful Mexic rămân reglementate de alte legi federale, inclusiv cele privind protecția mamiferelor marine și mediul. Erik Milito, președintele Asociației Naționale a Industriilor Oceanice, a declarat: „Decizia de astăzi reflectă faptul că aceste protecţii robuste sunt în vigoare, iar procesele în serie intentate de grupuri de activişti împotriva unei industrii legale, bine reglementate nu trebuie lăsate să obstrucţioneze la nesfârşit proiecte de importanţă naţională evidentă”.

România vrea derogare pentru vânarea urșilor (sursa: Facebook/Greenpeace Romania)
Mediu

România vrea derogare pentru vânarea urșilor

România vrea derogare pentru vânarea urșilor. Autorităţile trebuie să implementeze soluţii pe termen lung care să prioritizeze conservarea biodiversităţii, în loc să satisfacă solicitările vânătorilor, care pretind "cote preventive" de împuşcare a urşilor de trei ori mai mari şi derogări de la Directiva Europeană pentru Habitate, susţin activiştii organizaţiei de mediu Greenpeace, într-un comunicat de presă transmis marţi. România vrea derogare pentru vânarea urșilor "În conformitate cu Directiva Europeană privind Habitatele şi alte patru Convenţii Internaţionale, urşii sunt incluşi în Anexa II ca specie strict protejată. Asta înseamnă că statele-membre trebuie să ia măsurile necesare pentru a menţine sau restabili populaţiile de urşi în arealul lor natural. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În loc să protejeze urşii, eforturile de lobby ale industriei vânătorii încearcă să impună pentru a reintroduce practicile comerciale ale vânătorii la trofeu şi ale turismului de tip safari, înlocuind gestionarea durabilă a interacţiunilor dintre om şi urs cu o strategie crudă şi ineficientă: uciderea aleatorie a urşilor. Ministerul Mediului din România încă nu a realizat un recensământ oficial al populaţiei de urşi din ţară şi nu face mare lucru pentru a preveni tăierile ilegale şi nesustenabile de păduri care distrug habitatele vieţii sălbatice. Urşii sunt, astfel, împinşi mai aproape de comunităţile umane, unde găsesc adesea hrană uşor accesibilă la puncte de hrănire amplasate în scopuri turistice şi, în multe alte cazuri, din pricina gestionării deficitare a deşeurilor. În loc să implementeze ca o măsură ineficientă, barbară şi dăunătoare, autorităţile ar trebui să se concentreze pe soluţii dovedite, cum ar fi gardurile electrice şi o mai bună gestionare a deşeurilor şi, mult mai important, să abordeze cauzele principală: defrişările, distrugerea habitatelor, supra-exploatarea pădurilor", precizează sursa citată. Expediție în cinci țări În acest context, reprezentanţii Greenpeace solicită parlamentarilor europeni să acţioneze pentru protejarea biodiversităţii, "nu în beneficiul industriei vânătorii". "Greenpeace cere autorităţilor să efectueze o analiză cuprinzătoare a situaţiei şi să implementeze soluţii pe termen lung care să prioritizeze conservarea, în loc să satisfacă cererile vânătorilor, care pretind de împuşcare a urşilor de trei ori mai mari şi derogări de la Directiva Europeană pentru Habitate. Citește și: Activiștii de mediu ar putea fi primiți chiar pe covorul roșu de la Cannes anul acesta Membrii Comisiei pentru Petiţii a Parlamentului European vin în România pentru a evalua cota triplă de ucidere a urşilor propusă de Ministerul Mediului din România, autorităţile locale şi asociaţiile de vânători", se menţionează în comunicat. Activişti Greenpeace, experţi şi iubitori ai naturii pornesc într-o expediţie de 40 de zile prin cinci ţări carpatice: România, Ucraina, Ungaria, Slovacia şi Polonia. Caravana acestora, denumită "Mobile Rescue Station", are ca obiectiv crearea unei alianţe a celor care apără Carpaţii şi de a atrage atenţia asupra lipsei de protecţie strictă a ultimelor păduri virgine şi seculare ale Europei.

Daea a autorizat ilegal pesticide interzise (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Mediu

Daea a autorizat ilegal pesticide interzise

Daea a autorizat ilegal pesticide interzise. Petre Daea, ministrul pesedist al Agriculturii, se face că promovează mâncarea sănătoasă, dar în realitate susține folosirea pesticidelor extrem de toxice, interzise de Uniunea Europeană, în agricultura românească. Ministerul Agriculturii a emis în regim de urgență, la sfârșitul anului trecut, derogări pentru folosirea substanțelor toxice pentru tratarea semințelor de porumb, floarea-soarelui și a sfeclei de zahăr. Ulterior, pe 19 ianuarie, Curtea de Justiție Europeană a decis că derogările emise de autorități pentru folosirea pesticidelor toxice sunt ilegale. Daea a autorizat ilegal pesticide interzise Ministerul Agriculturii, sub conducerea lui Petre Daea, a emis înaintea Crăciunului mai multe autorizații în regim de urgență pentru a permite tratatea semințelor de porumb, floarea-soarelui și sfeclă de zahăr cu substanțe chimice extrem de toxice pentru albine, mediu și om. Este vorba despre substanțele clothianidin, imidacloprid și thiamethoxam, care sunt destinate pentru a combate anumite insecte din sol care pot ataca semințele plantelor. Însă substanțele toxice rămân în plantă și afectează și alte insecte, "benefice" – albinele și alți polenizatori, care se hrănesc cu polenul, nectarul și gutația contaminate. Aceste substanțe fac parte din categoria neonicotinoidelor și sunt interzise în Uniunea Europeană din anul 2018. Citește și: Rădulescu (BNR): Avem 0,85% din PIB pensii speciale; în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, o cheltuială bugetară inacceptabilă, insuportabilă, nesustenabilă WWF România susține într-un comunicat de presă că decizia a fost luată fără consultarea părților afectate, adică apicultori și solicitarea civilă, dar "la cererea și în beneficiul a cinci organizații de fermieri mari". Despre matrapazlâcurile de la Ministerul Agriculturii s-a aflat de abia în ianuarie 2023. Neonicotinoizii distrug albinele Pe 19 ianuarie 2023, Curtea de Justiției a Uniunii Europene (CJUE) a emis un comunicat de presă prin care anunța că s-a luat decizia că "statele membre nu pot deroga interdicțiile exprese privind introducerea pe piață și utilizarea semințelor tratate cu produse fitosanitare care conțin neonicotinoizi". Magistrații de la CJUE susțin că aceste măsuri de interzicere au fost adoptate pentru a garanta nivelul ridicat de protecție a sănătății animale în cadrul Uniunii. "Tiametoxamul și clotianidina sunt insecticide din grupa neonicotinoidelor utilizate în agricultură pentru tratarea semințelor, autorizate inițial în Uniune. Cu toate acestea, având în vedere riscurile mari acute și cronice pentru albine de la semințe tratate cu produse de protecție a plantelor care conțin acești neonicotinoizi și ținând cont de nivelul ridicat de protecție a sănătății animale urmărit în Uniune, în 2018, Comisia a adoptat noi reglementări care impun restricții stricte privind utilizarea acestor substanțe active", se menționează în comunicatul CJUE. ONG-urile vor retragerea derogărilor Organizația WWF atrage atenția că la semănatul semințelor tratate se produce praf încărcat cu pesticide care se dispersează în aer, constând într-o sursă suplimentară de stres atât pentru polenizatori, cât și pentru mediu în general și oameni. Pentru a se reduce această problemă (atenție, e vorba de a se reduce, nu elimina, spune WWF), există numeroase reguli și un anumit tip de echipament ce poate fi folosit la semănat, însă nerespectarea acestora duce doar la retragerea autorizației de folosire a semințelor tratate, iar societatea și mediul înconjurător rămân să suporte costurile de sănătate asociate cu prezența pesticidelor în plante, sol, apă, aer, produse agricole și alimentare. În acest sens organizațiile Eco Ruralis, Romapis și WWF România, reprezentând interesele apicultorilor, micilor producători și conservarea naturii, solicită retragerea derogării pentru anul acesta și conformarea la hotărârea Curții de Justiție Europene pentru viitor. "În cazul în care derogarea nu este anulată, dorim să informăm apicultorii și cetățenii că sfecla de zahăr se va trata cu clotianidin și tiametoxam și se va semăna în județele Alba, Bacău, Botoșani, Brașov, Brăila, Cluj, Covasna, Galați, Harghita, Iași, Mureș, Neamț, Sibiu, Suceava, Vaslui, în perioada 1 martie - 30 mai. Iar tratamentele la porumb și floarea-soarelui, cu imidacloprid și tiametoxam, au început în 23 ianuarie și se vor cultiva în toată țara, pe suprafețele puternic afectate, conform textului derogării", susține WWF. Ramona Duminicioiu, membru în Comitetul de Coordonare Eco Ruralis, a spus că "micii producători din România sunt împotriva folosirii neonicotinoidelor și substanțelor toxice periculoase. Suntem pentru reglementarea cât mai strictă a acestora, întrucât avem convingerea că putem și trebuie să producem hrană folosind practici agroecologice.".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră