sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: democratie

7 articole
Politică

Cum poate un Cal din Pâine să destabilizeze o democrație

„Cum poate un Cal din Pâine să destabilizeze o democrație?”: o analiză a mesajelor care promovează nostalgii comuniste pentru „baby boomers” încearcă să explice capcanele întinse pe rețelele sociale celor cu vârste între 61 și 79 de ani. Analiza a fost publicată pe site-ul newmind și a fost scrisă de Luminița Kohalmi și Andreea Aurescu. Citește și: EXCLUSIV Un inspector ANAF care a închis ochii la evaziunea Nordis, avere uriașă: vilă în București (517 mp), casă de vacanță, terenuri. Doar din salariu și un împrumut de la o „persoană fizică” Cum poate un Cal din Pâine să destabilizeze o democrație Ce este „Calul de Pâine”? „Pe 18 ianuarie 2025, pe pagina de Facebook «Faithful» a fost publicată o imagine creată cu ajutorul inteligenței artificiale cu o femeie brutar care pozează cu mândrie lângă un cal uriaș făcut din pâine, înalt de câțiva metri. «Am realizat fiecare detaliu cu iubire, dar se pare că nimeni nu vrea să mă felicite», se arată în textul publicat alături de fotografie, un evident fals. Imediat după publicarea imaginii, like-urile și comentariile de felicitare au început să curgă pe pagină, iar postarea a acumulat peste trei milioane de like-uri. Inclusiv șeful Meta, Mark Zuckerberg, a dat like postării”, se arată în analiză. Această postare atrage atenția asupra capcanelor pentru „boomeri” - cei născuți între 1946 și 1964. „După același model, mii de pagini de Facebook care par administrate de boți și sunt înregistrate la adrese din străinătate au inundat, în ultimele luni, feed-urile utilizatorilor din România cu imagini generate de inteligența artificială și mesaje care promovează nostalgii comuniste, ultranaționalism sau tradiții idealizate”, se arată în analiza de pe newmind.ro. Se pregătește terenul dezinformării Analiza arată cele șase roluri ale unor astfel de postări: crearea și consolidarea unor identități online aparent inofensive, cunoscute sub denumirea de „sleeper accounts” testare a algoritmilor și a mecanismelor de viralizare cartografierea comunităților digitale și a grupurilor de influență modelarea și testarea reacțiilor emoționale formarea unei mase de utilizatori reali care reacționează automat. pregătesc terenul pentru campanii de dezinformare sau propagandă. După ce au acumulat suficienți urmăritori și un nivel ridicat de interacțiuni organice, conturile pot începe să disemineze mesaje politice subtile. „Postările de tip Calul din Pâine nu sunt doar simple glume sau momente virale fără miză. Ele pot reprezenta piese esențiale într-un puzzle complex al războiului informațional, în care influențarea subtilă a percepțiilor și manipularea emoțiilor devin arme mai puternice decât discursurile politice directe”, explică Luminița Kohalmi și Andreea Aurescu.

Cum poate un Cal din Pâine să destabilizeze o democrație Foto: Facebook
Majoritatea francezilor s-a săturat de democrație (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Majoritatea francezilor s-a săturat de democrație

Majoritatea francezilor s-a săturat de democrație. Un sondaj realizat de Consiliul Economic, Social și de Mediu (CESE) din Franța a relevat că majoritatea cetățenilor francezi sunt nemulțumiți de funcționarea actuală a democrației în cadrul celei de-a Cincea Republici. Sondajul, efectuat de Ipsos și publicat în ziarul Le Parisien, evidențiază apatia persistenta a populației după alegerile generale recente, care nu au produs un câștigător clar. Majoritatea francezilor s-a săturat de democrație Potrivit sondajului, 51% dintre francezi consideră că "numai o forță puternică" poate asigura legea și ordinea în prezent. Citește și: Gigi Becali acuză cancelaria lui Ciolacu că aștepta șpagă pentru a elibera un ajutor de stat de 13 milioane de euro Acest rezultat subliniază neîncrederea în actualul sistem democratic și o dorință pentru măsuri mai ferme în gestionarea problemelor interne. Scepticism față de democrație În plus, sondajul a arătat că 23% dintre respondenți cred că "democrația nu este cel mai bun sistem politic" disponibil în acest moment. Aceasta reflectă o creștere a scepticismului față de instituțiile democratice, în contextul unei instabilități politice prelungite și a unor alegeri care nu au oferit o direcție clară pentru viitorul Franței. Rolul lui Macron Președintele Emmanuel Macron a luat decizia de a dizolva parlamentul și de a organiza noi alegeri în iunie și iulie, însă aceste alegeri nu au adus stabilitatea dorită. Partidul său centrist a pierdut controlul asupra puterii, iar Adunarea Națională (RN), condusă de Marine Le Pen, a câștigat cele mai multe voturi în primul tur. Totuși, coaliția extinsă de stânga, "Noul Front Popular", a câștigat în turul al doilea, fără a obține însă o majoritate clară. Noul premier și tensiunile politice În septembrie, președintele Macron l-a numit pe Michel Barnier, din tabăra republicanilor conservatori (LR), ca nou prim-ministru, chiar dacă partidul său a obținut mai puține voturi decât extrema dreaptă și extrema stângă. Noua conducere s-a confruntat rapid cu provocări politice, inclusiv criticile partidului de extremă dreaptă al lui Marine Le Pen față de bugetul propus de Barnier. Sprijinul tacit al extremei drepte Pentru a-și asigura supraviețuirea în fața unui potențial vot de neîncredere, guvernul lui Michel Barnier are nevoie de sprijinul tacit al partidului lui Marine Le Pen. Această situație reflectă echilibrul fragil din peisajul politic francez, unde nicio tabără nu reușește să obțină o majoritate clară, iar susținerea opozanților devine esențială pentru stabilitatea guvernamentală.

Mircea Marian
Opinii

Mai este România o democrație

Nu, nu cred că România mai este o democrație de tip vestic. Ne putem compara cu Turcia și Rusia, poate cu Ungaria. În orice caz, Putin va fi invidios. Este „meritul” oligopolului aflat la putere, PSD-PNL, că va controla cam 90% din primari și președinții de consilii județene, iar restul vor fi ai aliatului lor, aflat temporar la galerie, UDMR? Da, dar nu pentru că are candidați atat de buni, ci fiindcă printr-un sistem de legi abuzive au sufocat democrația. Cum au procedat este foarte simplu de explicat: au impus bariere uriașe candidaților, cerându-le semnături de susținere în procent de 1% din numărul alegătorilor. Astfel de prevederi mai există doar în Rusia. Practic, independenții și partidele noi sunt blocați. doar partidele parlamentare - un oligopol, în termeni economici - primesc subvenții de la stat. Aceste subvenții au crescut de la an la an. Un partid nou sau un independent se bat cu formațiuni care încasează zeci de milioane de lei de la buget prag de 5% pentru intrarea în legislativ sau în consiliul local, de asemenea unul din cele mai ridicate din spațiul european alegerea primarilor într-un singur tur, fără barieră la prezență. Practic, un primar poate fi ales de doar 5-10% din electoratul unei localități sute de comune sunt în faliment, dar sunt menținute fiindcă primarul și angajații săi acționează ca agenți electorali La aceste elemente clare, care țin de legislație, se mai adaugă fapte greu de probat, deși informații disparate au apărut în presă: în mediul rural, se fură voturi. Fie se anulează voturile opoziției, prin aplicarea celei de-a doua ștampile, fie se numără greșit, cu intenție. În sfârșit, e naiv cine crede că practica mituirii, cash, a alegătorilor foarte, foarte, săraci s-a oprit. Nu! Se practică, doar că se acționează discret: în spatele candidaților vine o echipă care „împarte”... Separat, toate aceste elemente par minore, dar, împreună, conturează imaginea unei democrații eșuate. Dacă adăugăm aici și situația dramatică a presei și dezastrul din sistemul judiciar, este clar că România este într-un proces abrupt de „autocratizare”, adică degradarea instituțiilor și practicilor democratice. Sigur, în viitorul Legislativ vom avea Opoziție - de preferat, mult AUR, ca să se poată flutura mitul amenințării extremiștilor - dar Parlamentul României este de mult o instituție moartă, o mașinărie de vot, fără absolut nici un rol major. Orice primar de comună are mai multă putere reală decât un deputat sau senator. Nu cred că acest articol va schimba situația, doream doar să rămână consemnat. Niciodată nu am avut atât de puternic sentimetul că alegerile sunt „închise”, adică alții decid, iar noi vorbim sau votăm degeaba - deși, ca să fie clar, voi merge să votez. Și voi continua să scriu.

Putin, încrezător că Vestul va abandona Ucraina Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Putin încrezător că Vestul va abandona Ucraina

Putin este încrezător că, pe termen lung, Vestul va abandona Ucraina: „Rusia consideră că timpul este de partea sa”, arată un raport al serviciului estonian de informații, publicat acum două zile. Raportul arată și că regimul Putin se îndreaptă spre dictatură și este extrem de neîncrezător în șansele Rusiei de a deveni o democrație, bazată pe alegeri libere. Public report by Estonian Foreign Intelligence out now. Covers developments in #Russia’s military, internal politics, influence operations.Highlights importance of Ukraine for Russia - without controlling Ukraine, their imperialist ambitions fall apart.https://t.co/9XZo3Vxu0b pic.twitter.com/qE1CbeoSPc— Kaja Kallas (@kajakallas) February 8, 2023 Putin, încrezător că Vestul va abandona Ucraina „Rusia consideră că timpul este de partea sa în războiul din Ucraina - rezervele mobilizate ale Kremlinului sunt antrenate, echipamentele militare pierdute sunt înlocuite cu armament din depozite și, în același timp, Rusia distruge în mod sistematic infrastructura civilă critică a Ucrainei, în speranța de a frânge voința ucrainenilor de a se apăra. Rusia intenționează probabil să își desfășoare rezervele mobilizate la sfârșitul pregătirii lor, în prima jumătate a anului 2023, într-o nouă ofensivă. În pofida pierderilor suferite și a problemelor de producție a materialelor de război și a noilor arme, Rusia intenționează să își continue acțiunile militare împotriva Ucrainei în 2023. În acest scop, Kremlinul intenționează să mobilizeze resurse umane și industriale suplimentare pentru a sprijini acțiunea militară, căutând oportunități de a se aproviziona cu arme și muniții din alte țări, cum ar fi Iran, Belarus și Coreea de Nord. Obiectivele strategice ale Rusiei rămân neschimbate în ciuda înfrângerilor militare: subjugarea Ucrainei, erodarea unității occidentale și transformarea securității europene rămân în centrul ambițiilor geopolitice ale Rusiei. Războiul dintre Rusia și Ucraina va continua și în 2023, având în vedere că, până în prezent, Rusia nu a manifestat un interes sincer față de negocierile de pace, întrucât acestea nu ar asigura îndeplinirea obiectivelor strategice ale Kremlinului. În timp ce Putin pare să creadă în continuare că timpul va juca în favoarea Rusiei și că va reuși să "bombardeze" Ucraina la masa negocierilor, realitatea va ajunge mai devreme sau mai târziu la Kremlin. Prin urmare, disponibilitatea continuă a țărilor occidentale de a sprijini Ucraina este crucială pentru a crește costul continuării războiului pentru Rusia”, se arată în document. Estonia, mefientă că Rusia poate deveni o democrație Serviciul estonian de informații estimează că Rusia se îndreaptă spre o dictatură completă, iar perspectiva ca regimul Putin să cadă este mică. „Chiar dacă este improbabil să vedem că regimul rusesc se prăbușește, deschizând calea pentru o democrație și alegeri democratice, orice încercare de democratizare ar fi, foarte probabil, de scurtă durată”, apreciază structura de informații a Estoniei. „În prezent, o facțiune și mai radicală se ridică în prim-plan în cadrul elitei conducătoare a Rusiei, iar unii membri ai elitei, anterior mai moderați, au început să iasă în evidență cu declarații mai degrabă extreme. Comportamentul lor poate fi un semn de panică; este posibil ca aceștia să fi realizat că războiul din Ucraina a fost o greșeală uriașă care nu mai poate fi corectată și că singura cale de urmat este să lupte mai departe, folosind metode din ce în ce mai radicale. Este de asemenea, este posibil ca permisiunea ca radicalii să ocupe un loc central să facă parte din tacticile lui Putin pentru a arăta că dispariția sa ar aduce la cârmă un grup și mai extremist”, mai apreciază oficialii estoni.

China: Proteste fără precedent
Eveniment

China: Proteste fără precedent

Proteste fără precedent în ultimii ani, în China, împotriva dictaturii Partidului Comunist și a restricțiilor anti-covid. Inițial, aceste mișcări s-au opus doar măsurilor dure de carantină, dar, în ultimele zile, ele au luat o turnură politică și au fost îndreptate împotrica dictaturii Partidului Comunist și a liderului Xi Jinping. The fire in Urumqi, Xinjiang, the last screams of the residents who were burned to death, other residents could only stand by the window to watch, because everyone was locked at home.#TheGreatTranslationMovement pic.twitter.com/Fr1gyrpPsa— The Great Translation Movement 大翻译运动官方推号 (@TGTM_Official) November 25, 2022 China: Proteste fără precedent Protestele par să fi fost declanșate de un incendiu dramatic dintr-un bloc din Urmuqi, unde circa zece persoane au ars de vii, fiind carantinate și închise în locuințe. There were also angry protests in Guangzhou again last night.#Guangzhou #ChinaUprisingThread #China pic.twitter.com/mAPiIT6xMM— 247ChinaNews (@247ChinaNews) November 25, 2022 „Protestele au izbucnit în toată China sâmbătă, inclusiv la universități și în Shanghai, unde sute de protestatari au scandat „Demisia, Xi Jinping! Demisia, Partidul Comunist!”, într-o demonstrație fără precedent de sfidare a politicii stricte și din ce în ce mai costisitoare „zero-Covid”. Shanghai, proteste Foto: Twitter Un incendiu la un bloc de apartamente din Urumqi, capitala regiunii vestice Xinjiang, care a ucis 10 persoane și a rănit nouă, a acționat ca un catalizator pentru furia publicului. Au apărut videoclipuri care păreau să sugereze că măsurile de izolare care au întârziat pompierii. (...) Unele protetse s-au extins până duminică, potrivit videoclipurilor din rețelele de socializare și relatărilor martorilor”, relatează CNN. Breaking News:Chinese Protestors in Shanghai chanting “Xi Jinping, step down!Communist Party, step down!”This is huge! pic.twitter.com/mn1AeaN2EV— Inty (@__Inty__) November 26, 2022 Furia a dus la acte de sfidare remarcabile sâmbătă seara în Shanghai, unde sute de locuitori s-au adunat într-o intersecție pentru a deplânge victimele incendiului din Xinjiang, potrivit videoclipurilor difuzate pe scară largă – și cenzurate prompt – de pe rețelele sociale chineze. „Avem nevoie de libertate” În jurul unui memorial improvizat de lumânări, flori și pancarte, mulțimea a ridicat coli albe de hârtie albă – în ceea ce este în mod tradițional un protest simbolic împotriva cenzurii – și a scandat: „Avem nevoie de drepturile omului, avem nevoie de libertate”. În mai multe videoclipuri văzute de CNN, oamenii au putut fi auziți strigând cereri ca liderul Chinei Xi Jinping și Partidul Comunist să „demisioneze”. Mulțimea a scandat, de asemenea, „Nu vreau testul Covid, vreau libertate!” și „Nu vreau dictatură, vrei democrație!” Citește și: Statele Unite încearcă să taie toate tentaculele de spionaj ale Beijingului de pe teritoriul american: echipamentele și serviciile de telecomunicații chineze, interzise Deși situația din zonă s-a calmat duminică dimineața, BBC a observat o prezență sporită a poliției în zona protestului, cu câțiva zeci de ofițeri de poliție, agenți de securitate privați și ofițeri de poliție în civil. Totodată, în mediul online au apărut fotografii și secvențe video cu studenți care au protestat sâmbătă seara. Cea mai mare manifestație părea să fie avut loc la Universitatea Nanjing.

România este după Bulgaria în indicele democrației Foto: Facebook EIU
Eveniment

România este după Bulgaria în indicele democrației

România este după Bulgaria, Botswana sau Ghana în Indicele Democrației, realizat de Economist Intelligence Unit (EIU). În schimb, Republica Moldova a realizat un salt înainte spectaculos. România este după Bulgaria în indicele democrației Potrivit studiului intitulat „Indicele democraţiei”, realizat de EIU, o structură asociată săptămânalului britanic The Economist, democraţia se află în declin la nivel mondial. România se situează pe locul 61, exact înainte de Mongolia şi Serbia. Republica Moldova puţin mai jos, pe locul 69, însă în continuare în categoria „democraţie deficitară” (însă remediabilă). Bulgaria este pe locul 53, Ghana - locul 57, iar Botswana - 30, arată The Economist. În 2020, România era pe locul 62 în acest indice al democrației. Cel mai slab scor al României fost înregistrat în anul 2018, când a avut loc reprimarea protestului diasporei în data de 10 august, dar și referendumul pentru familie. Raportul EIU din acel an scria că înrăutățirea democrației în România se datorează modificării legilor justiției. Moldova, evoluție spectaculoasă Însă Republica Moldova a urcat 11 poziții în „Indicele Democrației”, pentru prima dată în ultimii cinci ani. Această țară a ieșit din categoria „regimuri hibride” și a reintrat în categoria „democrație deficitară”. Scorul Republicii Moldova în ediția 2021 este de 6,1 din 10. Autorii studiului au motivat această evoluție în special prin faptul că în cadrul anticipatelor din 11 iulie 2021, a fost înregistrată o prezență ridicată la vot, care a rezultat în victoria unei formațiuni pro-europene și pro-reformiste. „Acest lucru s-a datorat îmbunătățirilor în funcționarea guvernului și a participării politice. R. Moldova a organizat alegeri parlamentare anticipate pe 11 iulie, care au avut ca rezultat o victorie copleșitoare a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), reformist și pro-UE, care anunță o îmbunătățire a perspectivelor de reformă și stabilitate politică. Alegerile au fost marcate de o prezență ridicată la vot, sugerând o mai bună încredere în sistemul politic”, se arată în argumentarea autorilor. Citește și: 416.395 de convorbiri interceptate în dosare penale în 2021, fără cele de la Parchetul General, DIICOT și DNA Ucraina, în schimb, este şi mai jos, pe locul 86, în categoria “regim hibrid”, iar mult dedesubt — Rusia, cu 124, la rubrica “regim autoritar”, prinsă între Etiopia şi Niger, Rusia situându-se aşadar, din punctul de vedere al democraţiei, sub Etiopia aflată în plin război civil.

Declinul democraţiei a continuat la nivel global (sursă: Pexels.com)
Internațional

Declinul democraţiei a continuat la nivel global

Declinul democraţiei a continuat la nivel global în anul 2021, potrivit Indexului Democraţiei realizat de Economist Intelligence Unit, transmite joi dpa.Conform studiului întocmit anual de grupul The Economist, 45,7% dintre locuitorii planetei trăiau într-o formă de democraţie în 2021, comparativ cu 49,4% în 2020.Totuşi, numai 6,4% trăiau într-o 'democraţie deplină', în uşor regres faţă de anul anterior (6,8%).Conform studiului, mai mult de o treime din populaţie - 37,1% - trăia anul trecut sub o dictatură, ceea ce constituie o creştere uşoară comparativ cu 2020. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3De altfel, proporţia de state autoritariste a crescut constant în ultimii ani. Declinul democraţiei a continuat la nivel global Norvegia continuă să conducă în topul democraţiilor, studiul acordând acestui stat scandinav cele mai mari punctaje la trei din cinci categorii.Ea este urmată de Noua Zeelandă, care a urcat de pe locul al patrulea, şi de Suedia, Finlanda, Islanda şi Danemarca. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militarăDouă mari state europene au primit însă critici în studiul EIU.Spania a fost coborâtă la gradul de 'democraţie deficientă' în urma unui scor redus la capitolul independenţa justiţiei, din cauza disputelor politice legate de numirea judecătorilor. China, bogăție fără democrație Marea Britanie, deşi rămâne o 'democraţie deplină', a coborât în clasament în urma câtorva scandaluri care au subminat încrederea în guvern, notează autorii studiului. Prim-ministrul Boris Johnson se confruntă de multe săptămâni cu critici interne din cauza scandalului petrecerilor organizate în timpul pandemiei.Totuşi, ţara asupra căreia şi-a concentrat atenţia studiul este China.Intitulat chiar 'Provocarea China', el observă că, împotriva aşteptărilor analiştilor occidentali, China nu a devenit mai democratică pe măsură ce i-a crescut nivelul de bogăţie. Dimpotrivă, a devenit 'mai puţin liberă', fiind clasificată în raportul EIU drept un 'regim autoritar'.Activişti pentru drepturile omului afirmă că în China cresc constant nivelul de supraveghere, represiunea împotriva criticilor guvernului, a disidenţilor şi minorităţilor precum uigurii musulmani.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră