miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: CSM

144 articole
Justiție

Procurorul general acuză CSM blochează anchetare magistraților

Procurorul general Alex Florența acuză CSM că blochează secția de anchetare a magistraților: plenul CSM respinge fără explicații procurorii propuși, așa că secția are trei posturi ocupate, din 14. Citește și: Cine este pesedistul care a prelungit, pe șest, licența Roșia Montana Gold Corporation, din 2019 în 2024: a fost numit în 2017 la șefia ANRM de Mihai Tudose, prietenul lui Ciolacu Procurorul general acuză CSM că blochează secția de anchetare a magistraților “Desemnarea acestor procurori se face de către plenul CSM şi pe baza unor solicitări cu caracter de voluntar din partea oricărui procuror. Plenul CSM face o analiză în for propriu şi decide în sensul admiterii sau respingerii unei astfel de propuneri. Problema principală pe care o identific eu este că legea actuală nu prevede şi obligativitatea motivării unei astfel de decizii astfel încât un procuror poate fi respins de către plenul CSM fără să i se aducă la cunoştinţă nici lui, nici colectivului de procurori din care face parte care sunt motivele pentru care nu este considerat potrivit să efectueze astfel de investigaţii”, a arătat Florența, citat de news.ro. El a adăugat că un singur procuror din mai multe propuneri a fost admis de către CSM. “Ce trebuie înţeles în schimb este că acest blocaj care a existat la nivelul Serviciului de Anchetă Specială cum este denumit în momentul de faţă se datorează unor criterii obiective şi oarecum extinse şi Ministerului Public. Problema aceasta există în principal la nivelul Parchetului General pentru dintr-un număr de 14 procurori care ar putea să fie desemnaţi pentru a desfăşura activitatea pe acest sector, în momentul de faţă avem doar trei”, a mai declarat procurorul general.

Procurorul general acuză CSM că blochează secția de anchetare a magistraților Foto: Pro TV
Casta magistraților se apără Foto: X/Twitter
Justiție

Casta magistraților se apără

Casta magistraților se apără: secția de judecători a CSM a respins pe bandă rulantă solicitările ministerului de Finanțe de a-i pune să plătească pe judecătorii care au luat decizii greșite, ce au dus la condamnări ale României la CEDO. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg Casta magistraților se apără În ianuarie, secția de judecători a CSM a respins nu mai puțin de trei astfel de solicitări ale Executivului. Însă CSM nu a publicat soluțiile pe site și, deocamdată, nici hotărârile, ele apărând pe site-ul luju.ro. Și secția de procurori a CSM a refuzat o astfel de solicitare a Finanțelor, în cazul unei persoane arestate abuziv timp de șapte luni. Însă reprezentanții procurorilor au arătat că reprezentantul ministerului Public doar a cerut arestarea, măsura fiind decisă de judecători. În perioada 2018-2022 statul român nu a recuperat niciun leu de la magistrații din cauza cărora a fost condamnat la plata unor daune, se arată într-un răspuns al ministerului de Finanțe către site-ul Lumea Justiției. A existat o singură acțiune în regres exercitată de Ministerul Finanțelor, împotriva fostului judecător ICCJ Horia Valentin Șelaru, și aceea respinsă. Nu este clar cât are de plătit România, prin bugetul de stat, pentru deciziile greșite ale acestor judecători, întrucât atât numele celor care s-au adresat CEDO, cât și sumele ce ar trebui plătite au fost anonimizate. Între 1994 și 2021, despăgubirile pe care statul român le avea de plătit urmare a deciziilor CEDO se apropiau de 487 de milioane de lei. 7.500 de euro despăgubiri unei femei hărțuite sexual, iar Justiția nu a făcut nimic Însă unul din cazurile în care secția de judecători a CSM a refuzat să fie de acord că magistrtaul a acționat cu rea-credință sau gravă neglijență poate fi identificat: este vorba de cazul unei femei hărțuite sexual la locul de muncă, ea făcând curățenie într-o gară din Timișoara. Procurorul a închis cauza pe motiv că nu ar fi vorba de o faptă penală. Plângerea făcută la prim-procuror a fost respinsă, pe motiv că fapta nu a fost comisă cu vinovăție. O altă plângere făcută la judecător a fost, de asemenea, respinsă pe motiv că femeia nu s-a simțit stânjenită de discuțiile cu autorul, condiție impusă de textul de lege. În acest caz, despăgubirile decise de CEDO au fost de 7.500 de euro. Inspecția judiciară - sesizată în legătură cu aceste cazuri - a ajuns la concluzia că judecătorii nu au acționat „cu rea-credință sau gravă neglijență”. Secția de judecători a CSM a confirmat decizia Inspecției Judiciare, concluzionând: „Aprobă Raportul Inspecției Judiciare, în sensul că eroarea judiciară nu a fost comisă că urmare a exercitării funcției cu rea-credință sau gravă neglijență”. Mai clar: a fost o eroare, dar nu din rea-credință sau gravă neglijență.

Scandal fără precedent între judecătorii de la Înalta Curte și cei din CSM Foto:Basilica.ro
Eveniment

Scandal fără precedent între judecătorii de la Înalta Curte și CSM

Scandal fără precedent între judecătorii de la Înalta Curte și cei din CSM, în legătură cu împărțirea banilor de salarii. După ce, marți, secția de judecători a CSM i-a trimis o listă publică de întrebări Alinei Corbu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), azi, adunarea generală a judecătorilor de la ICCJ s-a solidarizat în unanimitate cu șefa instituției. Scandal fără precedent între judecătorii de la Înalta Curte și cei din CSM În comunicatul ICCJ se vorbește despre „declaraţii sau mesaje publice cu caracter insidios sau ofensator” și pur și simplu li se spune judecătorilor de la CSM că nu este de competența lor s-o întrebe pe Corbu - care gestionează bugetul tuturor instanțelor - cum a distribuit banii de salarii. Discuția este generată de faptul că, după ce judecătorii au câștigat sume uriașe la salarii dând statul în judecată, ministerul de Finanțe a putut achita doar o parte din aceste drepturi câștigate de magistrați. Finanțele au transmis către ICCJ mai multe tranșe de bani pentru plata salariilor restante, dar ICCJ le-ar fi împărțit discreționar, distribuind sume mai mari către judecătorii acestei instanțe. Citește și: A început războiul între gruparea Savonea și Alina Corbu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție: secția de judecători a CSM sugerează că Corbu a împărțit abuziv bugetul de salarii Pe de altă parte, conflictul de acum se datorează și tensiunilor între gruparea Savonea și Alina Corbu. Cum răspunde acum ICCJ întrebărilor transmise de secția de judecători a CSM: „În loc de declaraţii sau mesaje publice cu caracter insidios sau ofensator, indiferent de forma sau de emitentul acestora, constructiv ar fi ca autorităţile să depună diligenţe raţionale şi sporite în cadrul dialogului instituţional legal, pentru găsirea soluţiilor care să corespundă intereselor fiecăruia. Chestionarea modalităţii de îndeplinire a atribuţiilor de ordonator de credite de către Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este în afara competenţelor oferite de lege şi Constituţie Secţiei de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit art. 38 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 305/2022, singura atribuţie recunoscută de lege în materia bugetului este exclusiv în favoarea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi doar cu privire la ,«elaborarea propriului proiect de buget cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor» şi la ,«emiterea avizelor conforme pentru proiectele de buget ale instanţelor şi parchetelor.» Modalitatea în care preşedintele instanţei supreme, ca ordonator principal de credite, îşi exercită atribuţiile, în condiţiile legii, nu poate fi în niciun caz una care să afecteze independenţa judecătorilor, ea putând fi, eventual, supusă verificării organelor legal abilitate”, se arată în Rezoluția Adunării Generale a judecătorilor ICCJ. Unanimitate în ICCJ „În acest context, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie îşi manifestă solidaritatea şi susţinerea faţă de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în ceea ce priveşte exercitarea de către acesta a plenitudinii atribuţiilor conferite prin Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, precum şi în calitate de reprezentant al puterii judecătoreşti, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, fără interferenţe nejustificate din partea oricăror alte autorităţi şi instituţii publice în afara competenţelor conferite de către legiuitor acestora”, mai arată magistrații. Rezoluția a fost adoptată în unanimitate, în Adunarea Generală a Judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, convocată la solicitarea a 48 de judecători, prin votul a 72 de judecători din totalul de 101 de judecători în funcţie

Bani publici în sport pentru primar (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Bani publici în sport pentru primar

Bani publici în sport pentru primar. 2023 a fost un an de uitat pentru clubul sportiv al Primăriei Iași, care a cheltuit milioane de euro şi a obţinut rezultate foarte slabe. Bani publici în sport pentru primar Gruparea, implicată în numeroase scandaluri, a ieşit în evidenţă, negativ, pe două direcţii: deficitul uriaş înregistrat de Campionatul Mondial de e-sports, la care CSM Iaşi 2020 a fost organizator, şi ratarea promovării echipei de handbal feminin. Citește și: Șeful RAR cu mașini Uber la stradă care a țepuit ANAF cu 7,2 milioane de lei, membru important al PNL. A câștigat sume importante și din „pariuri sportive” În ceea ce priveşte competiţia de jocuri pe calculator, vălul cheltuielilor nu a fost ridicat nici până acum, deşi vorbim de bani publici. Conform informaţiilor apărute în mass-media, municipalitatea ieşeană a cheltuit 36 de milioane de lei (peste șapte milioane de euro) pentru a organiza un turneu care a generat venituri de circa două milioane de lei din vânzări bilete şi încă două milioane de lei din sponsorizări, multe însă din ultimele fiind doar prestări servicii. Aşadar, o gaură de peste 6 milioane de euro. Continuarea, în Ziarul de Iași.

A început războiul între gruparea Savonea și Alina Corbu Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

A început războiul între gruparea Savonea și Alina Corbu

A început războiul între gruparea Savonea și Alina Corbu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ): secția de judecători a CSM sugerează că Corbu a împărțit abuziv bugetul de salarii. Secția de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii i-a trimis o scrisoare lui Corbu, în care îi adresează trei întrebări legate de distribuirea banilor de salarii, sugerând că aceasta a favorizat ICCJ. Citește și: EXCLUSIV Discuții secrete între șefii judecătorilor și procurorilor pentru salarii mai mari și noi beneficii financiare Secția de judecători este dominată de gruparea Savonea. Până la finalul anului 2023, șeful CSM a fost judecătorul Daniel Grădinaru, care în trecut a dat mai multe sentințe extrem de controversate împreună cu chiar Lia Savonea. În scrisoarea obținută de DeFapt.ro, secția de judecători a CSM sugerează și că Alina Corbu a capitulat în fața Guvernului, care nu a alocat sumele necesare pentru plata drepturilor salariale câștigate de magistrați prin procese. În debutul scrisorii se vorbește de o stare de „nemulțumire generală pe fondul alocării, lipsite de transparență, a sumelor necesare plății drepturilor salariale restante la sfârșitul anului 2023, cu efecte negative asupra bunei înfăptuiri a actului de justiție în beneficiul justițiabilului”. Din 2023, bugetul instanțelor de judecată este gestionat de Înalta Curte de Casație și Justiție. A început războiul între gruparea Savonea și Alina Corbu Iată cele trei întrebări trimise de secția de judecători a CSM către președintele ICCJ: „1. Care este procentul alocat instanțelor judecătorești, în anul 2023, de Guvernul României, din totalul sumelor necesare pentru plata drepturilor izvorâte din titluri executorii reprezentate de hotărâri judecătorești și acte administrative? 2. La alocarea către Înalta Curte de Casație și Justiție și Curțile de Apel, a sumelor primite în condițiile de mai sus, ați păstrat procentul rezultat din răspunsul la întrebarea nr.1? Dacă NU, ce procent ați alocat fiecărei Curți de Apel, respectiv Înaltei Curți de Casație și Justiție, din sumele scadente în anul 2023, la nivelul fiecăreia dintre acestea? 3. Ce criterii ați avut în vedere la stabilirea procentelor despre care s-a făcut vorbire la întrebarea nr. 2, având în vedere că modalitatea de alocare a sumelor de mai sus este percepută ca fiind de natură a încălca independența justiției din perspectiva componentei financiare și de a afecta statutul constituțional al judecătorilor?”

Discuții secrete între șefii judecătorilor și procurorilor pentru salarii mai mari Foto: ICCJ
Justiție

Discuții secrete între șefii judecătorilor și procurorilor salarii mari

Discuții secrete între șefii judecătorilor și procurorilor pentru salarii mai mari și noi beneficii financiare: potrivit unei note informative, nesemnate și neasumate, obținută de DeFapt.ro, luni a avut loc o întâlnire între procurorul general, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) și procurorii și judecătorii din CSM. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă Întâlnirea a avut loc la inițiativa președintelui CSM. Discuții secrete între șefii judecătorilor și procurorilor pentru salarii mai mari Potrivit acestei note, magistrații vor o nouă creștere de salarii, în timp ce ministerul Justiției le oferă doar „menținerea celor aflate în plata la nivel neplafonat”. În plus, magistrații sunt nemulțumiți de limitele impuse de ANAF la decontarea chiriilor. „Grupul de lucru a propus chirii realiste și adecvate cuantumului existent în piață, în timp ce datele comunicate de ANAF (si prezentat de presedinta ICCJ) cu privire la cuantumul mediu al chiriilor este unul care nu este mulțumitor”, se arată în nota obținută de DeFapt.ro. Citește și: Averea uriașă a unei foste judecătoare de la Inspecția Judiciară. Ea avea vilă în Mogoșoaia, dar primea bani pentru: detașare, delegare, transport locul de muncă și „alocații locuințe” Presa a scris în repetate rânduri despre magistrații care locuiesc la marginea unui oraș mare, dar încasează bani pentru chirie. DeFapt.ro a relatat, acum câteva zile, despre averea uriașă a unei foste judecătoare de la Inspecția Judiciară, Poelincă Liliana Sănduța, care, deși avea vilă în Mogoșoaia, încasa sume uriașe pentru: detașare, delegare, transport locul de muncă și „alocații locuințe”. Locuiesc la marginea Bucureștiului, dar vor mai mulți bani de chirie Ce pretenții au ridicat magistrații, la întâlnirea secretă de luni, potrivit documentului obținut de DeFapt.ro: „Președinta ICCJ și procurorul general, participanți ieri la ședința COMS alături de ministra justitiei si presedinta CSM, au afirmat ca ministra justitiei nu este de acord cu majorări salariale, ci doar cu menținerea celor aflate în plata la nivel neplafonat. Grila de salarizare propusa de CSM așeza sistemul judiciar, din punct de vedere al salarizării, la locul cuvenit și presupunea o majorare a salariilor peste nivelul neplafonat. Membrii secțiilor pentru judecători și procurori nu au fost de acord cu menținerea salariului doar la nivelul neplafonat actual și s-a convenit invitarea ministrei justitiei, de altfel membru de drept al CSM, la ședința de plen de joi pentru o discuție lămuritoare” „Presedinta ICCJ și procurorul general au afirmat că există certitudinea ca și pentru lunile următoare, începând cu salariile pe ianuarie, se vor achita salariile neplafonate. Președintele ICCJ și procurorul general au susținut cu fermitate faptul ca salariile vor fi încasate neplafonat pe viitor, începând cu luna ianuarie. Faptul ca în buget nu sunt sume decât pentru 9-10 luni nu este un impediment, au afirmat președinta ICCJ și procurorul general, intrucat în aproape niciun an nu s a alocat tot fondul de salarii de la începutul anului” În plus, deja sunt discuții legate de viitoarea lege a salarizării magistraților. Participanții la discuția de luni au arătat că nu este clar „cum se va înlătură diferența de salarizare dintre procurorii DNA și DIICOT și judecătorii care judeca astfel de cauze”.

Danileț se poate pensiona, spune CSM (sursa: Facebook/Cristi Danileț)
Justiție

Danileț se poate pensiona, spune CSM

Danileț se poate pensiona, spune CSM. Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis, miercuri, că judecătorul Cristi Danileţ se poate pensiona. Danileț se poate pensiona, spune CSM "Secţia pentru judecători a CSM a hotărât înaintarea către preşedintele României a propunerilor privind eliberarea din funcţie, prin pensionare, a domnului Vasilică-Cristi Danileţ, judecător la Tribunalul Cluj", se arată în minuta şedinţei de miercuri. Citește și: EXCLUSIV Armata a cumpărat mii de licențe Windows de la o firmă despre care CSAT spune că prezintă „amenințări și vulnerabilități la adresa securității naționale și apărării țării” Tot miercuri, Secţia a hotărât eliberarea din funcţie, prin pensionare, şi a trei judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Este vorba despre Lucian-Cătălin Mihai Zamfir, Csaba Bela Nasz şi Emilia Claudia Vişoiu. Lucian-Cătălin Mihai Zamfir şi Csaba Bela Nasz au fost repartizaţi la începutul acestui an în unul dintre completurile de cinci judecători în materie civilă ce vor funcţiona în anul 2024 la ICCJ. Se va concentra pe educația juridică Judecătorul Cristi Danileţ a anunţat vineri că iese la pensie, după 25 de ani în magistratură, dar va fi prezent în continuare în spaţiul public "pentru a lăuda ceea ce se face bine şi a critica ceea ce se face prost în domeniul legal şi judiciar". "Vine un moment când spui că ai făcut destul şi nu poţi să faci mai mult. Acum, am ajuns la un astfel de moment, al carierei mele. După 25 de ani, mă opresc cu activitatea în magistratură. Nu spun STOP! celorlalte preocupări ale mele. Voi fi prezent în continuare în spaţiul public pentru a lăuda ceea ce se face bine şi a critica ceea ce se face prost în domeniul legal şi judiciar. Mă voi concentra mai mult pe educaţia juridică a oamenilor, pe care am de gând să o extind de la cea pentru copii, de care mă ocup de ani buni, la cea pentru adulţi. Voi continua să pregătesc studenţi, pentru a deveni oameni ai legii mai buni ca mine. Voi dedica mai mult timp familiei, aşa cum merită", a transmis Danileţ, într-un mesaj publicat pe Facebook. Exclus din magistratură În vârstă de 48 de ani, Cristi Danileţ a fost membru al CSM în perioada 2011 - 2017, după care a activat la Tribunalul Cluj. În decembrie 2021, el a fost suspendat din funcţie, după ce CSM a dat trei decizii de excludere din magistratură, pe mai multe motive, printre care faptul că a postat două filmuleţe pe TikTok sau că a făcut parte din două asociaţii care criticau Guvernul. A câştigat toate procesele împotriva CSM, iar în aprilie 2023 a fost repus în drepturi, cu plata retroactivă a salariilor. Între timp, membrii CSM care l-au exclus pe Danileţ din magistratură şi-au terminat mandatul, iar Lucian Netejoru, şeful Inspecţiei Judiciare, instituţia care a întocmit rapoartele de sancţionare, a ieşit la pensie.

Fiul celebrului Horodniceanu, angajat la Tribunalul Iași  Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Fiul celebrului procuror Horodniceanu, angajat la Tribunalul Iași

Fiul celebrului procuror Horodniceanu a fost angajat la Tribunalul Iași, pe un post de expert jurist, printr-un concurs organizat de CSM-ul unde tăticul este vicepreședinte, arată site-ul Dezvăluirea. La concurs au fost 31 de candidați, Andrei Horodniceanu s-a clasat pe locul V la proba scrisă, însă și-a surclasat competitorii pentru postul de expert jurist la Tribunalul Iași la proba orală. Citește și: VIDEO George Simion, filmat în timp ce primește un teanc care pare a fi de bani și, în fix patru secunde, îi ia și îi strecoară în buzunar În mai 2023, vicepreședintele CSM Daniel Horodniceanu, fost procuror-şef al DIICOT, a fost oprit în trafic de poliţiştii ieşeni, după care i-a întrebat pe oamenii legii dacă ştiu cine este şi a ameninţat că va discuta cu şeful IPJ Iași. „De ce nu mă cunoaşteţi oare?”, i-a întrebat el, retoric, pe polițiști. Fiul celebrului Horodniceanu, angajat la Tribunalul Iași „În privința întrebării dumnevoastră cu privire la procedura prin care domnul Andrei Horodniceanu a fost angajat la Tribunalul Iași vă facem cunoscut că selectarea și recrutarea experților juriști s-a făcut prin concurs organizat la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii – Direcția de Resurse Umane și Organizare – Serviciul Experți Juriști, astfel că Tribunalul Iași nu deține informații cu privire la acest aspect”, a arătat Tribunalul Iași către site-ul Dezvăluirea. Concursul a avut loc în primăvara anului trecut. „La proba scrisă Andrei Horodniceanu s-a clasat pe locul cinci obținând numai 90 de puncte. Ceilalți candidați care au fost mai buni decât el au obținut între 92 și 96 de puncte la proba scrisă. Dar Andrei Horodniceanu i-a surclasat pe aceștia la proba de interviu. Și aici Andrei Horodniceanu a obținut cea mai mică notă dintre candidații angajați în urma acestui concurs. Astfel, Andrei Horodniceanu a obținut la proba de interviu doar 73,66 de puncte în timp ce candidatul care și-a adjudecat postul la Curtea de Apel București a obținut 100 puncte, ce de la Bacău-96 de puncte, Ploiești – 94 de puncte, Mehedinți – 95 de puncte și Vâlcea- 91 de puncte. (...) Horodniceanu al nostru obține la oral 73,66 iar toți ceilalți 30 de candidați de la Iași, obțin mai puțin de 70 de puncte”, arată Dezvăluirea.ro. Horodniceanu, tatăl și fiul Grupaj foto: Dezvăluirea Tribunalul Iași a refuzat să precizeze ce salariu are acesta, susținând că nu este o informație publică. Însă, potrivit listei privind salariile la acest tribunal, salariul minim brut al unui expert este de 19.000 de lei, la care se adaugă vouchere de vacanță de 4.160 de lei, anual, și indemnizația de hrană de 1.450 de lei. În plus, acestora li se decontează: cheltuielile cu chiria, o călătorie dus-întors în vacanță sau cheltuielile cu medicamentele.

Salariile uriașe pe care le-a luat de la stat oengistul Alistar Foto: Captură video
Eveniment

Salariile uriașe pe care le-a luat de la stat oengistul Alistar

Salariile uriașe pe care le-a luat de la stat oengistul Alistar, poreclit în presă „trompeta PSD în CSM”: în anul fiscal 2022, el a încasat 473.519 de la CSM, unde a fost propus de PSD ca reprezentant al „societății civile”, și 86.875 de lei de la Scoala Nationala De Studii Politice Si Administrative. Citește și: Şefa Spitalelor Bucureşti: În Capitală, continuitatea actului medical nu mai poate fi asigurată din lipsă de personal. La Spitalul Gomoiu, doi medici preiau zilnic 170 de copii În medie, el câștiga, în 2022, peste 45.000 de lei pe lună, dar mandatul său în CSM a expirat în 2023, așa că, în decembrie 2023, a primit o nouă sinecură. Salariile uriașe pe care le-a luat de la stat oengistul Alistar Informațiile apar într-o declarație de avere depusă în decembrie, în care Alistar arată că este „consilier la Inalta Curte De Casatie Si Justitie”. G4Media scrie că, de fapt, el a ajuns consilier al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecătoarea Corina Corbu. „Alistar a sprijinit majoritatea anti-reformistă din Consiliu conturată în jurul judecătoarei Savonea, care pretindea că se luptă cu abuzurile din justiţie”, mai arată acest site. Corbu, fata unui primar PSD, a câștigat un proces în care DNA o acuza de corupție, dar a secretizat dosarul. În plus, ea a fost acuzată că și-a plagiat doctoratul. În anul fiscal 2022, pe lângă salariile de la stat, Alistar a încasat peste 75.000 delei de la un ONG, Asociația Română pentru Transparență. Pe vremea în care primarul Capitalei era Viorel Lis, Victor Alistar a fost acuzat că a primit ilegal un apartament din fondul locativ municipal. Era, la vremea aceea, şeful protocolului din primăria lui Lis. Ulterior, un control efectuat în mandatul de edil general al lui Traian Băsescu, a evidenţiat că şi mama lui Alistar primise un apartament, repartizat tot din fondul locativ, iar cei doi locuiau împreună. Potrivit relatărilor de presă, Alistar a renunţat în cele din urmă la apartament şi a pierdut şi un proces. Susținut de Ponta, preluat de Dragnea În 2012, în perioada de formare a Cabinetului condus de Victor Ponta, propunerea iniţială a acestuia pentru portofoliul Transparenţă Decizională, în persoana lui Victor Alistar, a picat înainte de nominalizarea oficială, după ce presa a descoperit că acesta pierduse un proces cu ANI și fusese declarat incompatibil. Însă regimul Ponta nu l-a abandonat și l-a trimis în CSM; ca reprezentant al societății civile. În 2017, susținut de PSD și ALDE, Alistar a ajuns din nou în CSM. În 2018, Ziarul de Vrancea scria: „Oprișan plătește 10.000 de euro ONG-ului condus de omul PSD din CSM”. Citește și: Salariul uriaș pe care-l va păstra fostul președinte al Universității Harvard, Claudine Gay, după ce a fost forțat să demisioneze. Avalanșă de ironii pe rețelele „Consiliul Județean plătește aproape 10.000 de euro unui ONG condus de avocatul Victor Alistar, reprezentantul societății civile propus de PSD în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), unul dintre susținătorii și promotorii legilor anti-justiție inițiate de comisia Iordache. Alistar a propus și susținut, în comisia Iordache, un amendament prin care președintele României pierde dreptul veto asupra propunerilor pentru șefia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, arăta această publicație.

Cine este judecătoarea care, din lene, era să-i scape pe presupușii criminali Foto: G4Media
Justiție

Cine este judecătoarea care, din lene, era să-i scape pe criminali

Cine este judecătoarea care, din lene, era să-i scape pe presupușii criminali ai omului de afaceri din Sibiu: fost avocat, cu o avere consistentă, câștigă circa 20.000 lei/lună. Citește și: Ucigașii din Sibiu ar fi putut scăpa, după ce au fost reținuți, vineri, în Marea Britanie: judecătoarea a dat termen miercuri pentru mandatul de arestare și a închis telefonul Ucigașii din Sibiu ar fi putut scăpa, după ce au fost reținuți, vineri, în Marea Britanie: pe 17 noiembrie, judecătoarea a dat termen miercuri, 22 noiembrie, pentru mandatul de arestare a acestora și ar fi închis telefonul. În final, în noaptea de sâmbătă spre duminică, un alt judecător de la Sibiu a intervenit, pentru că nu se putea aștepta până își deschidea celălalt judecător telefonul. Noul judecător a făcut „cerere de preschimbare de dată” și a judecat cazul duminică dimineață. Astfel, s-a emis imediat mandat național și apoi s-a emis mandat european. Cine este judecătoarea care, din lene, era să-i scape pe presupușii criminali Acum, Clujust arată că judecătoarea care a procedat astfel este chiar șefa Secției penale a Tribunalului Sibiu, numită în această funcție în aprilie 2023, prin delegare. Ileana Luminița Petrescu a fost avocat în Horezu până în 2011, dar după ce a intrat în magistratură a avut o ascensiune relativ rapidă. De altfel, în octombrie 2023, cu doar câteva zile înainte ca aceasta să fie la un pas să-i scape de arest pe presupușii criminali ai omului de afaceri din Sibiu, CSM i-a prelungit delegarea în fruntea Secției penale a Tribunalului Sibiu, arătând că: „Doamna judecător Petrescu Ileana Luminița este apreciată și respectată de colegii judecători și de personalul auxiliar”. Decizia este semnată de controversatul președinte al CSM, Daniel Grădinaru. Potrivit declarației de avere din iunie 2023, judecătoarea a câștigat, în medie, 20.000 de lei pe lună. Ea deține o vilă uriașă, de 400 mp, în Vaideeni, Vâlcea, și o casă de 84 mp în Sibiu. Judecătoarea are trei mașini, ultima fiind un Audi, cumpărat în 2014. Citește și: CSM a promovat la Curtea de Apel București o judecătoare cercetată pentru că nu poate justifica o avere de șase milioane de euro. Averea ei ar trebui verificată chiar de instanța unde va lucra Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a sugerat că modul în care a acționat judecătoarea - amânând dosarul arestării de vineri până miercuri și închizând telefonul - ar trebui cercetat de CSM: „Cu privire la dificultățile procedurale, cred că este o situație asupra căreia merită să se aplece Consiliul Superior al Magistraturii”.

CSM a promovat o judecătoare care nu poate justifica milioane de euro Foto: Curtea de Apel București
Justiție

CSM promovat judecătoare care nu poate justifica milioane de euro

CSM a promovat la Curtea de Apel București o judecătoare cercetată pentru că nu poate justifica o avere de șase milioane de euro: la 21 noiembrie, secția de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a decis să o transfere pe judecătoarea Gabriela Cristina Mazilu de la Tribunalul București la Curtea de Apel, începând cu 1 ianuarie 2024. Instanța care ar trebui să-i verifice averea este chiar Curtea de Apel București, unde fusese deja detașată, în 2023. CSM este condus de controversatul judecător Daniel Grădinaru, un apropiat al Liei Savonea, alături de care a dat mai multe sentințe extrem de controversate. Grădinaru este co-autor, alături chiar de Savonea, al sentinței prin care un bărbat de 41 de ani, care a agresat sexual o minoră de 13 ani, nepoata prădătorului, a fost condamnat la doar opt luni de închisoare cu suspendare. Citește și: Un judecător de la Târgu Mureș are sute de dosare pe care nu le-a închis, unele au zăcut peste doi ani. Câștiga 20.000 de lei pe lună, iar CSM nu i-a făcut, practic, nimic CSM a promovat o judecătoare care nu poate justifica milioane de euro La 11 octombrie, Agenția Națională de Integritate (ANI) a anunțat că a sesizat „Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel București, în vederea începerii acțiunii de control cu privire la modificările patrimoniale intervenite și veniturile realizate de către MAZILU GABRIELA – CRISTINA, și respectiv, NICOREȘTEANU IONUȚ – VICTOR, în perioada exercitării funcțiilor publice”. Mazilu nu putea justifica 30.388.515 Lei, bani acumulați „în perioada exercitării funcției publice”. Judecătoarea Mazilu a fost cercetată penal în dosarul fraudelor de la BRD. Soțul ei s-a folosit de interpuși, așa-numiți clienți săgeată, care luau credite uriașe, iar banii erau apoi dirijați spre conturi din Monaco. DeFapt.ro a arătat care era, în linii mari, schema de fraudare, potrivit acuzațiilor din dosarul DIICOT: clienți denumiți „săgeată” primeau credite uriașe, de nevoi personale, pe care nu le returnau niciodată, dar banii ajungeau la capii rețelei, care controlau acești „clienți săgeată”. Dar dosarul judecătoarei a ajuns la secția specială de anchetare a magistraților, de unde nu se mai știe nimic. Citește și: Ucigașii din Sibiu ar fi putut scăpa, după ce au fost reținuți, vineri, în Marea Britanie: judecătoarea a dat termen miercuri pentru mandatul de arestare și a închis telefonul Cu toate acestea, ea a fost delegată, în ianuarie 2023, la Curtea de Apel București, adică exact instanța care o va verifica. Ea face parte din componenţa Secţiei a 5-a Civile de la Curtea de Apel Bucureşti. Acum, CSM a transferat-o definitiv la aceatsă instanță.

Un judecător are sute de dosare pe care nu le-a închis Foto: Facebook CSM
Justiție

Un judecător are sute de dosare pe care nu le-a închis

Un judecător de la Târgu Mureș, Florin Lupașcu, de la Tribunalul Specializat Mureș, are sute de dosare pe care nu le-a închis, iar unele dintre acestea zac de peste doi ani. Citește și: Ucigașii din Sibiu ar fi putut scăpa, după ce au fost reținuți, vineri, în Marea Britanie: judecătoarea a dat termen miercuri pentru mandatul de arestare și a închis telefonul Potrivit Inspecției Judiciare, „la data începerii cercetării disciplinare (22.12.2022), figura cu 298 de hotărâri în care se depășise termenul legal de redactare, iar la data de 06.03.2023 (data finalizarii cercetării disciplinare prealabile) figura cu 293 hotărâri judecătorești neredactate în termen legal, în privința unora dintre acestea fiind înregistrate întârzieri de peste 835 de zile”. Un judecător are sute de dosare pe care nu le-a închis Presa relatează că el a mai fost sancționat și în 2017 și 2019 pentru aceleași probleme. „Tribunalul specializat Mureș” este una din cele trei instanţe specializate în materie comercială, fiind înfiinţat în anul 2004. Aici se judecă cereri de insolvență, cererile care privesc restrângerea, împiedicarea ori denaturarea concurenţei şi cererile privind titlurile de valoare şi alte instrumente financiare. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) l-a sancționat cu „retrogradarea din gradul profesional de curte de apel în gradul profesional de tribunal și continuarea activității la Tribunalul Specializat Mureș”. Practic, CSM nu i-a făcut nimic, Lupașcu urmând să fie judecător la instanța la care este și acum. El poate face recurs la decizia CSM la completul de cinci judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție. Citește și: Cine este jandarmerița-cocaină: fiică de militar și suspectă că era „escortă de lux”. După ce a fost prinsă, a plecat în concediu de odihnă Potrivit declarației de avere din 2023, judecătorul a câștigat în anul fiscal 2022, 244.918 lei, sumă care include banii câștigați de la stat prin darea în judecată, dobânzi și vouchere de vacanță. În anul fiscal 2021 a avut venituri salariale, inclusiv cele obținute prin darea în judecată a statului, în valoare de peste 200.000 de lei, plus bani de chirie - peste 19.000 de lei.

Sporuri uriașe la CSM, cât salariul unui ministru Foto: Gazeta de Cluj
Eveniment

Sporuri uriașe la CSM, cât salariul unui ministru

Se plătesc sporuri uriașe la CSM, ele fiind cât salariul unui ministru. Recent, Guvernul a plafonat unul din aceste sporuri, cel pentru condiții vătămătoare. Însă judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) au găsit soluția să fenteze plafonarea sporului pentru pentru condiții vătămătoare: cresc alte sporuri. Măsura vine după ce Guvernul, prin lege, a plafonat sporul pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase la 1.500 de lei. Citește și: Bomba plasată de PSD în noua lege a pensiilor: dacă cheltuielile vor depăși un neprecizat procent din PIB, crește și impozitarea, respectiv contribuția la asigurările sociale de stat În consecință, președintele ICCJ, Alina Corbu, a emis un ordin în care arată că, potrivit legii 296/2023, sporul de condiții vătămătoare este limitat, dar alte două sporuri, de solicitare neuropsihică și pentru păstrarea confidențialității, sunt de 25%, respectiv 5%. Sporuri uriașe la CSM, cât salariul unui ministru Sporuri uriașe sunt și la CSM, acestea fiind, cumulate, cât salariul unui ministru, care primește, net, circa 13.000 de lei pe lună. Prin ordinul șefei ICCJ, Alina Corbu, vor crește practic sumele încasate de judecători prin sporul de suprasolicitare neuropsihică, compensând plafonarea celui de condiții vătămătoare. „Începând cu data de 30 octombrie 2023, judecătorii de la curțile de apel, tribunale, tribunale specializate și judecătorii, precum și asistenții judiciari beneficiază de următoarele sporuri: Spor pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase în procent de 15% din indemnizația de încadrare, dar nu mai mult de 1500 lei brut; Spor pentru pentru risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 25% aplicat la indemnizația lunară de încadrare; Spor pentru păstrarea confidențialității în procent de 5% aplicat la indemnizația lunară de încadrare”, se arată în ordinul șefei ICCJ „Reducerea sporului pentru condiții grele de muncă la 1.500 lei nu înseamnă însă și scăderea veniturilor magistraților. În paralel cu reducerea sporului pentru condiții de muncă, același ordin al Corinei Corbu majorează un alt spor, și anume sporul de risc. O măsură cât se poate de legală, având în vedere că Guvernul nu a înghețat și anvelopa totalului sporurilor ce pot fi acordate”, explică Lumea Justiției. Spor de doctorat pentru doi suspecți de plagiat În martie 2023, judecătorii de la ICCJ primeau sporuri între 8.100 de lei și 9.200, depinzând de salarii, plus 950 de lei pentru cei care au doctorat. Pe site-ul instituției, erau trecute sumele cumulate, nu diferențiate. Citește și: Transgaz își cumpără 80 de telefoane iPhone, ultima generație. Mega-achiziție, fără licitație electronică, de aproape 1,5 milioane de lei pentru 735 de telefoane În schimb, la Consiliul Superior al Magistraturii sumele sunt defalcate, așa că președintele CSM, Daniel Grădinaru încasează, pe lângă indemnizația de bază, de peste 36.000 de lei: 5.434 de lei spor de condiții vătămătoare 6.158 de lei - spor de suprasolicitare neuropsihică 1.811 lei - spor pentru păstrarea confidențialității Și președintele CSM, Daniel Grădinaru, și șefa ICCJ, Alina Corbu, iau și spor de doctorat, 950 de lei, deși ambii sunt suspectați că și-au plagiat teza.

Procurorul Horodniceanu, vice CSM, dosar penal (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Procurorul Horodniceanu, vice CSM, dosar penal

Procurorul Horodniceanu, vice CSM, dosar penal. Procurorul Daniel Horodniceanu este acuzat că ar fi continuat să lucreze la dosarul "Veranda" chiar şi după ce fusese ales vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Procurorul Horodniceanu, vice CSM, dosar penal Când, evident, nu mai era procuror de caz. "Nişte minciuni", a comentat sec Horodniceanu. Citește și: EXCLUSIV Filiera italiană – România a pregătit celule de lux pentru „vedetele” care se sustrag executării sentințelor. Deținuții obișnuiți au ploșnite, mizerie, abuzuri, sancționate de CEDO Dosarul "Veranda" vizează condiţiile în care a fost efectuată supraetajarea Halei Centrale şi amenajarea pe terasa acesteia a unui restaurant. Solicitarea M.Chim, societate administrată de omul de afaceri Cristin Zămosteanu, de autorizare a lucrărilor a fost iniţial refuzată de Primărie, întrucât indicatorii urbanistici ai clădirii erau deja depăşiţi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Prietena lui Firea, Gabriela Szabo, a pierdut procesul cu primăria București Foto: Facebook
Politică

Gabriela Szabo a pierdut procesul cu primăria București

Prietena lui Firea, Gabriela Szabo, a pierdut definitiv procesul cu primăria București, care o dăduse afară, a anunțat, azi, Nicușor Dan. Szabo și-ar fi acordat prime ilegale de aproape 200.000 de lei, explică edilul-șef al Capitalei. Citește și: Judecătoarea Pivniceru, primă de pensionare de 30.000 de euro. Pensia anuală, aproape 400.000 de lei. Alți judecători cer aceeași primă în instanță În noiembrie 2022, Primăria Municipiului București (PMB) a reclamat-o la DNA. Plângerea a fost urmarea unui raport al Corpului de Control a PMB, care a identificat un posibil conflict de interese generat de un contract încheiat de conducerea CSM în 2018 cu o firmă cu care Gabriela Szabo a încheiat ulterior, în același an, un contract de cesiune de drepturi de autor. Nicușor Dan a scris, azi, pe Facebook, despre situația de la CSM București, că „litigiile din perioada 2018-2022 au generat costuri de 2.928.065 de lei reprezentând cheltuieli cu avocații de 1.205.213 de lei și despăgubiri și cheltuieli de judecată în valoare de 1.722.852 de lei (până la acest moment)”. Citește și: Lăcomie extremă a magistraților pensionari speciali: vor și bonus de pensionare, echivalentul a șapte salarii, au dat instanțele în judecată Gabriela Szabo a pierdut procesul cu primăria București „Gabriela Szabo a pierdut procesul împotriva noastră în care a contestat măsura concedierii din funcția de director al CSM București. Decizia desfacerii contractului de muncă a venit ca urmare a concluziilor Comisiei de Disciplină în care aceasta fost trimisă după ce Corpul de Control a descoperit mai multe nereguli în desfășurarea activității ei ca director al CSM. Printre concluzii, Corpul de Control a reținut că în anul 2018, sub conducerea Gabrielei Szabo CSM a plătit prime în valoare totală de 1.076.330 de lei unor angajați care nu aveau dreptul la acești bani, mai exact personalului administrativ. Primele pentru câștigarea competițiilor se puteau acorda potrivit legislației în vigoare la acel moment numai sportivilor și colectivelor tehnice (antrenori, medici, kinetoterapeuți). Mai mult, o parte consistentă din suma totală achitată personalului administrativ, respectiv 190.965 de lei, a fost încasată în mai multe tranșe de directorul general al CSM, Gabriela Szabo, tot sub formă de primă. În plus, Corpul de Control a constatat și că reorganizările succesive ale instituției, făcute în 2017-2019, au fost deficitare, neducând la o îmbunătățire a activității. Totodată, litigiile din perioada 2018-2022 au generat costuri de 2.928.065 de lei reprezentând cheltuieli cu avocații de 1.205.213 de lei și despăgubiri și cheltuieli de judecată în valoare de 1.722.852 de lei (până la acest moment)”, a explicat primarul Capitalei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră