vineri 19 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: CSM

156 articole
Justiție

Judecătoarea care a amânat 44 de procese într-o zi pe motiv de „standard de transparență” a trecut la anulări pe un alt motiv halucinant

Judecătoarea Iuliana Garabet, de la Judecătoria Iași, cea care a amânat 44 de procese într-o singură zi pe motiv de „standard de transparență” a trecut la anulări pe un alt motiv halucinant: „Se impune înfiinţarea Parchetului de Justiţie al Uniunii Europene în Iaşi”. După cum se poate constata pe portalul Judecătoriei Iași, la 26 aprilie, Garabat a avut de judecat șase dosare. În toate a luat aceeași decizie: „anulează cererea”. În anul fiscal 2022, judecătoarea a câștigat aproape 250.000 de lei net, din salariu și banii de chirie. În medie, ea câștiga, net, peste 20.000 de lei pe lună. Președinta Consiliului Superior al Magistraturii, judecătoarea Denisă-Angelică Stânișor, a anunțat vineri, 26 aprilie 2024, că a sesizat Inspecția Judiciară pentru verificări cu privire la magistrata Iuliana Garabet de la Judecătoria Iași. Citește și: Cu cât a crescut, într-un an, salariul pensionarului Pandele, soțul Gabrielei Firea și primar de Voluntari. Familia are o avere uriașă, doar bijuteriile și tablourile valorând 220.000 euro Judecătoarea a trecut la anulări pe un motiv halucinant În toate a avut aceeași motivare standard: „Solutia pe scurt: Urmare a inechitaţilor constatate, se reţine că este incident standardul de protecţie instituit de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum şi standardul transparenţei instituit de Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, dar şi standardul transparenţei instituit de Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, iar în lipsa unei reglementări unitare- Carta Albă a Drepturilor Consumatorului, instanţa va da efect prevederilor art. 427 alin. 4 Cod de procedură civilă hotărârea judecătorească se va comunica către: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, Consiliului Concurenţei şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, precum si catre partile din cauza iar în vederea respectării standardului transparenţei instituit de Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, instanţa apreciază că se impune înfiinţarea Parchetului de Justiţie al Uniunii Europene în Iaşi, precum şi în ţările care au ratificat Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, adoptată la 1948 având în vedere tendinţa de dezincriminare existentă, dacă este respectată Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, adoptată la 1948, precum şi în ţările care au adoptat Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, adoptată la 1948, în vederea adaptării contractelor. Anulează cererea. Cu drept de cerere de reexaminare în termen de 15 zile de la comunicare, cererea depunându-se la Judecătoria Iaşi. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, conform art. 402 teza finală Cod de procedură civilă, astăzi, data de 26.04.2024”. Motivul amânărilor: Declarația Universală a Drepturilor Omului Ea este deja celebră pentru faptul că, la 15 aprilie, a amânat 44 de dosare invocând același motiv: „Solutia pe scurt: Având în vedere standardul transparenţei instituit de Declaraţia Universală a Drepturilor Omului proclamată de Adunarea Generală A Naţiunilor Unite la 10.12.1948, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, marja de apreciere recunoscută statelor, instanţa apreciază cauza în stare de amânare şi acordă termen de judecată la data de 14.10.2024, ora 10,00, pentru când se citează părţile cu menţiunea de a formula precizări cu privire la actele invocate, sub sancţiunea anulării cererii, prin raportare la art. 12 Cod de procedura civila”.

Judecătoarea a trecut la anulări pe un motiv halucinant Foto: Facebook CSM
Suspect de omor din culpă, oprit să devină procuror Foto: Facebook CSM
Justiție

Un suspect de omor din culpă a fost oprit în ultima clipă să devină procuror: CSM l-a suspendat cu cinci zile înainte de a-și începe activitatea

Un suspect de omor din culpă a fost oprit în ultima clipă să devină procuror: CSM l-a suspendat cu cinci zile înainte de a-și începe activitatea. Nu este clar cum a fost primit acesta la Institutul Național al Magistraturii, deși la acel moment era inculpat. Citește și: Armata obligatorie în România, o măsură urgentă, a sugerat Klaus Iohannis: „Trebuie să intensificăm eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar” Suspect de omor din culpă, oprit să devină procuror În prezent dosarul său a trecut de camera preliminară și urmează să se pronunțe sentința, scrie Lumea Justiției. Procurorul a fost suspendat la 26 martie de secția de procurori a CSM, iar el ar fi urmată să devină stagiar la 1 aprilie. CSM nu oferă numele acestuia și nici alte detalii. Citește și: Armata obligatorie: MApN spune că legea care a suspendat serviciul militar obligatoriu a avut „impact asupra structurii sistemului național de apărare” și cere reglementări noi Pe de altă parte, procurorul a arătat că a trecut de etapa verificării condiției de bună reputație, atât la admiterea la INM, cât și la absolvirea INM, chiar dacă și în aceste momente avea aceeași calitate de inculpat: “S-a făcut precizarea că dumnealui a fost admis după efectuarea verificărilor privind buna reputație, atât cu ocazia admiterii la Institutul Național al Magistraturii, cât și cu ocazia absolvirii Institutului, deși avea calitatea de inculpat într-un dosar de ucidere din culpă“

CSM aînființat un grup de lucru care să rezolve problema decontării ochelarilor Foto: ICCJ
Eveniment

Noi culmi ale ridicolului în magistratură: CSM a făcut un grup de lucru, condus de un judecător, plus alți șase membri și secretariat, care să rezolve problema decontării ochelarilor

Noi culmi ale ridicolului în magistratură: CSM a făcut un grup de lucru, condus de un judecător, plus alți șase membri și secretariat, care să rezolve problema decontării ochelarilor judecătorilor și procurorilor. Decizia CSM de înființare a acestui „grup de lucru interinstituțional în vederea elaborării procedurii de decontare a aparatelor de corecție speciale pentru personalul a cărui activitate implică un echipament cu monitor” a fost luată la 4 aprilie. Citește și: Fapte: prețurile la benzină și motorină au crescut cu aproape 10% în trei luni. Litrul de benzină la o stație Petrom a ajuns la 7,24 lei, iar cel de motorină la 7,47 lei Inițial, însuși președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) Alina Corbu, a emis un ordin prin care a stabilit un plafon de 3.000 de lei pentru decontarea ochelarilor judecătorilor, din care 2.500 de lei pentru lentile și 500 de lei pentru rame. În plus, se va deconta manopera și consultația medicală. Grup de lucru care să rezolve problema decontării ochelarilor Imediat, tot joi, a avut loc prima ședință a „grupului de lucru interinstituțional în vederea elaborării procedurii de decontare a aparatelor de corecție speciale pentru personalul a cărui activitate implică un echipament cu monitor”. Grupul de lucru este condus de judecătorul Alin Ene, membru al CSM, plătit de contribuabili cu circa 15.000 lei pe lună, în anul fiscal 2022. Din grup face parte judecătoarea Maria Ceaușescu, care lucrează la CSM și căreia contribuabilii îi plăteau un salariu anual, net, de 222.668 lei, în anul fiscal 2022. Dar ea a dat statul în judecată și în același an fiscal mai beneficiase de circa 32.000 de lei, plus circa 27.000 de lei diverse deconturi. „Au fost discutate aspecte vizând actul decizional prin care va fi reglementată procedura de decontare, condițiile de decontare a contravalorii aparatelor de corecție, plafoanele maxime, precum și materialele și serviciile care vor fi decontate, inclusiv din perspectiva dispozițiilor art. 12 din H.G. nr. 762/2010. S-a apreciat necesar ca aspectele vizând avizarea și aprobarea cererilor de decontare, efectuarea plăților și păstrarea evidenței cererilor de decontare să se stabilească prin proceduri operaționale sau proceduri de sistem elaborate la nivelul ordonatorilor de credite”, a decis grupul de lucru, după prima ședință.

Trista poveste a unei iubiri „fulgerătoare” dintre grefiera Rodica și judecătorul mason Păun Foto: Facebook CSM
Eveniment

Trista poveste a unei iubiri „fulgerătoare” dintre grefiera Rodica și judecătorul mason Păun

Trista poveste a unei iubiri „fulgerătoare” dintre grefiera Rodica și judecătorul mason Păun: o grefieră care s-ar fi îndrăgostit de magistratul alături de care lucra a fost sancționată cu avetisment și i s-a refuzat admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii. Citește și: Din câte academii făcea parte Elena, textilistă de la fabrica de perdele. CNSAS a publicat carnetul de evidență PCR No. 0000002, al celei care a condus România până în decembrie 1989 Ea dorea să fie auditor de justiție. Trista poveste a unei iubiri „fulgerătoare” Povestirea a apărut, inițial, la momentul la care grefiera Rodica Victoria Ioaneş a fost audiată în Consiliul Superior al Magistraturii și a fost chestionată în legătură cu faptul că l-ar fi hărțuit pe judecătorul Andrei Aurel Păun. Ioaneș ar fi scris „I love you” pe praful de pe mașina judecătorului și i-ar fi trimis SMS-uri tatălui acestuia. „Și dacă ați găsi (dacă e adevărat, vom vedea) mașina cu mesaje sau sms-uri adresate părintelui domnului judecător, dacă v-ar fi adresat către dvs un coleg, un domn același lucru cum v-ați fi comportat?”, a întrebat-o judecătorul Barbu Mateescu, la acel moment, în 2022, membru al CSM. Grefiera a explicat CSM că fapta s-a produs „fulgerător”. „Totodată, vă rog să țineți cont de faptul că această faptă nu a avut reverberații, nu a ajuns în presă și nu a produs consecințe negative. De asemenea, a fost o faptă apărută fulfgerător în viața mea, nu este o faptă perpetuată, nu este un comportament habitual, nu se poate reține că am perpetuat acest comportament. A apărut fulgerător într-un anumit context din viață, în anumiți factori favorizatori, așa cum s-a reținut și prin decizia de sancționare. Nu am perseverat în acest comportament”, a susținut ea. A lipsit „discuția deschisă” Iată un fragment din discuțiile de la CSM, potrivit transcrierii Luju.ro: „Bogdan Mateescu: Cum ați reacționa dacă un bărbat s-ar fi comportat cu dvs așa cum v-ați comportat dvs față de colegul judecător, dacă faptele sunt reale, vom vedea? Rodica Victoria Ionaș: Probabil aș fi fost mult mai umană. Probabil aș fi avut o discuție prealabilă cu domnul respectiv, i-aș fi atras atenția asupra comportamentului avut, și nu aș fi acționat la modul acesta. Aș fi avut cu siguranță o discuție deschisă. Domnul judecător niciodată nu a avut o discuție deschisă și nu mi-a atras atenția niciodată” Însă, Presshub susținea, în martie 2022, că, potrivit informațiilor dintr-un dosar aflat la Tribunalul Ploiești, nici judecătorul Păun nu era complet inocent și, în timp ce ar fi trebuit să asculte avocații, trimitea mesaje grefierei. Judecătorul nu își putea controla „sentimentele romantice” „Totodată, a avut în vedere mesajele scrise pe care dl. #### le trimitea, în mod sistematic, în timpul dezbaterilor, atitudine de natură a încălca solemnitatea şedinţei. Devenise un obicei, de a întreţine conversaţii pe telefon, în timp ce avocaţii pun concluzii pe fond şi, uneori, cât timp făcea apelul părţilor şi referatul cauzei, reiese că nici domnia sa nu îşi poate controla sentimentele romantice, neputând să aştepte terminarea şedinţelor”, se arată în motivarea tribunalului. Potrivit declarației de avere din 2023, Rodica Ioaneș era tot grefieră la Judecătoria Sectorului 4, unde câștiga circa 5.400 de lei pe lună, net. Însă ei i se decontau chirii în valoare de 7.200 euro/an și a dat statul în judecată pentru diferențe salariale, obținând peste 75.000 de lei, în anul fiscal 2022. Judecătorul Păun a fost promovat la Curtea de Apel București, unde a câștigat, în anul fiscal 2022, în medie 15.000 lei/lună, net, plus 19.667 de lei pentru că a dat statul în judecată pentru salariile sale. Păun declară că este membru al Marii Loji Naționale din România, o organizație masonică.

Fabuloasa carieră a judecătoarei comunicatoare CSM (sursa: Facebook/Consiliul Superior al Magistraturii)
Justiție

Fabuloasa carieră a judecătoarei purtătoare de cuvânt a CSM, cea care a obligat statul să-i deconteze ochelarii deși are un salariu enorm. Magistrat de doar zece ani, a judecat vreo șapte

Fabuloasa carieră a judecătoarei comunicatoare CSM. Daniela-Ioana Stăncioi câștigă aproximativ 19.000 de lei pe lună, dar salariul îi va crește cu 25% și va primi și restanțe și dobânzi pe ultimii șase ani. Salariu: 19.000 de lei lunar + 25% Purtătoare de cuvânt a CSM, Stăncioi a obligat statul, prin instanță, să-i deconteze ochelarii. Foarte recent, a mai obținut o victorie, în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ): i se vor plăti salarii majorate cu 25%, începând cu anul 2018. Citește și: Purtătoarea de cuvânt a CSM, judecătoarea cu Audi A5 care a obligat statul să-i deconteze ochelarii, a mai obținut o victorie: i se vor plăti salarii majorate cu 25%, începând cu 2018 În anul fiscal 2022, ea a câștigat, în medie, circa 19.000 de lei pe lună, din calitatea de purtător de cuvânt al CSM – o sarcină care ar putea fi îndeplinită de orice funcționar, fără ca acesta să fie plătit la nivelul unui judecător de curte de apel. Este greu de estimat cât va primi acum, urmare a acestei victorii în instanță, dar, pe baza declarațiilor de avere precedente, s-ar putea ajunge spre 500.000 de lei, cu dobânzile penalizatoare. Recent, Stăncioi a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii, de circa 2.300 de lei, și a câștigat în primă instanță. A ratat CSM în 2017 Daniela-Ioan Stăncioi este magistrat de doar zece ani. A fost numită judecător al Judecătoriei Sector 3 prin decret prezidențial pe 29 ianuarie 2014. După trei ani, în 2017, Stăncioi era deja judecător la Tribunalul București. O ascensiune fulminantă, la care alți judecători nici nu visează. Tot în 2017, Daniela-Ioana Stăncioi a fost aproape să preia funcția de purtător de cuvânt al Consiliului Superior al Magistraturii. Însă Secția pentru judecători a CMS a respins propunerea. Fabuloasa carieră a judecătoarei comunicatoare CSM Totuși, în ianuarie 2019, Stăncioi a devenit purtătoare de cuvânt a CSM, instituție la care a și fost detașată. Doi ani mai târziu, în ianuarie 2021, detașarea a încetat, deci judecătoarea Stăncioi s-a întors în instanță, la Tribunalul București. După încă un an, în februarie 2022, magistratei Stăncioi i s-a aprobat transferul la Curtea de Apel București. Încă o avansare, deci. Trecuseră doar opt ani de când era judecătoare și doi din cei opt ani nu se ocupase de dosare, ci de comunicarea CSM. Iar în septembrie 2023, Stăncioi a fost din nou detașată la CSM, ca purtător de cuvânt. Practic, în prezent, judecătoarea are puțin peste zece ani de magistratură, din care nici măcar opt ani plini în instanță.

Judecătoarea cu Audi A5, Daniela Stăncioi, a mai obținut o victorie pe spinarea contribuabililor Foto: captură video
Eveniment

Purtătoarea de cuvânt a CSM, judecătoarea cu Audi A5 care a obligat statul să-i deconteze ochelarii, a mai obținut o victorie: i se vor plăti salarii majorate cu 25%, începând cu 2018

Purtătoarea de cuvânt a CSM, Daniela Stăncioi, judecătoarea cu Audi A5 care a obligat statul să-i deconteze ochelarii, a mai obținut o victorie, de data aceasta în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ): i se vor plăti salarii majorate cu 25%, începând cu anul 2018. În anul fiscal 2022, ea a câștigat, în medie, circa 19.000 de lei pe lună, din calitatea de purtător de cuvânt al CSM - o sarcină care ar putea fi îndeplinită de orice funcționar, fără ca acesta să fie plătit la nivelul unui judecător de curte de apel. Este greu de estimat cât va primi acum, urmare a acestei victorii în instanță, dar, pe baza declarațiilor de avere precedente, s-ar putea ajunge spre 500.000 de lei, cu dobânzile penalizatoare. Citește și: Un judecător a fost și avocat al mamei sale și i-a luat, cu chitanță, un onorariu consistent – presă Recent, Stăncioi a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii, de circa 2.300 de lei, și a câștigat în primă instanță. Judecătoarea cu Audi A5 a mai obținut o victorie Judecătoarea Daniela Stăncioi a atacat în instanță ordinele emise în 2023 de președintele ICCJ, Corina Corbu, prin care se plafonau salariile. Stăncioi a câștigat, iar Corbu va fi obligată să emită noi ordine de salarizare, fără plafonare. Mai mult, ea va primi indemnizația majorată cu 25% începând cu data de 22 noiembrie 2018. Ca de obiceiu în astfel de decizii, contribuabilii vor plăti și dobândă pentru sumele pe care Stăncioi le-a câștigat retroactiv. „Anulează în parte Ordinele nr. 959/12.04.2023 și nr. 1003/02.05.2023, emise de Președintele ICCJ, în ceea ce privește data de la care se cuvin drepturile solicitate, și obligă pârâta la emiterea de noi ordine de salarizare pentru reclamanta, în care drepturile salariale să îi fie stabilite cu luarea în considerare a VRS 605,225 lei, fără plafonare, începând cu data de 22.11.2018, până în data de 31.12.2021, precum și a majorării de 25% prevăzută de art.38 alin.3 din Legea nr.153/2017, începând cu aceeași dată și în continuare. Obligă pârâtele la plata drepturilor salariale recalculate conform celor de mai sus, actualizate cu indicele de inflație, la care se adaugă dobânda legală de la data introducerii acțiunii”, se arată în hotărârea 53/2024 publicată pe site-ul Curții de Apel Pitești la 7 martie 2024. Ce avere are judecătoarea care se bate pentru salariul ei Declarația de avere arată că judecătoarea Stăncioi are o avere consistentă: În anul fiscal 2022 a obținut venituri salariale de circa 224.000 de lei, puțin sub 19.000 de lei pe lună în medie. Întrucât nu ar avea locuință, potrivit declarației de avere, i se decontează diurna și transportul: în total puțin peste 36.000 de lei, deci circa 3.000 de lei pe lună, în 2022 Are bijuterii de 11.000 de euro Deține peste 315.000 de lei în conturi Din 2019, conduce un Audi A5 Oficial, Daniela Stăncioi este angajată la Curtea de Apel București, dar de fapt ea este purtătoarea de cuvânt a CSM.

Magistrații se protejează între ei: ICCJ anulează excluderile propuse de CSM
Eveniment

Magistrații se protejează între ei: două judecătoare propuse la excludere, salvate la Înalta Curte. Una dintre ele, cu un salariu uriaș, avea 457 de dosare întârziate

Magistrații se protejează între ei: două judecătoare propuse de CSM la excludere, pentru grave și repetate abateri disciplinare, au fost salvate la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), în aceeași zi, 18 martie. Citește și: Procurorul din Caracal care i-a ținut pe polițiști în fața porții ucigașului Alexandrei Măceșanu scapă cu o sancțiune ridicolă. El are salariu uriaș, dar a dat statul în judecată pentru mai mult Magistrații se protejează între ei Una dintre ele, Monica Claudia Cipariu, de la Tribunalul București, care în anul fiscal 2022 încasase de la stat un salariu anual de 205.846 de lei, plus 68.681 „drepturi salariale” neprecizate clar, s-a remarcat prin hotărâri și încheieri nemotivate în nu mai puțin de 457 de dosare. Cealaltă judecătoare, Iulia Mihaela Scurtu, de la judecătoria Onești, fusese exclusă pentru “atitudini nedemne în timpul serviciului“, printre altele. În ambele cazuri, ÎCCJ a decis suspendarea pentru șase luni. Cipariu este la a doua excludere anulată de judecătorii de la curtea supremă. În 2019, i s-a tăiat salariul cu 10% pentru două luni. În decembrie 2022, CSM a suspendat-o timp de șase luni, dar din nou a câștigat la ICCJ, fiind pedepsită cu tăierea salariului, timp de șase luni, cu 25%. Toate aceste sancțiuni au fost aplicate pentru că judecătoarea nu motiva sau nu încheia cauzele pe care le judeca. În cazul judecătoarei din Onești, detaliile nu apar în documentele Inspecției Judiciare. Înalta Curtea a anulat două dintre acuzații și a menținut-o doar pe cea privind “exercitarea funcției cu gravă neglijență“. În anul fiscal 2022, Scurtu a câștigat 103.000 lei de la Tribunalul Vaslui.

Un judecător din Alexandria a amânat de peste 100 de ori pronunțarea unei sentințe Foto; Facebook CSM
Eveniment

Un judecător din Alexandria a amânat de peste 100 de ori pronunțarea unei sentințe, acuzatul așteaptă din 2021. CSM l-a sancționat în ianuarie 2023, dar nu s-a schimbat nimic

Un judecător din Alexandria, Samir Bosoc, a amânat de peste 100 de ori pronunțarea unei sentințe, iar acuzatul așteaptă din 2021 luarea unei decizii, arată datele de pe portalul instanțelor. CSM l-a sancționat în ianuarie 2023 pe acest judecător pentru exact această situație, dar nu s-a schimbat nimic. Conform art. 391 din Codul de procedură penală, deliberarea, redactarea și pronunțarea hotărârii se fac într-un termen de 60 de zile de la închiderea dezbaterilor. Ulterior, instanța poate amâna succesiv pronunțarea, fără ca fiecare amânare să depășească 30 de zile. Iar amânările de pronunțare nu pot depăși 120 de zile de la închiderea dezbaterilor. Citește și: Autonomia mașinilor electrice scade cu o treime în condiții reale. Un Lexus de 57.000 de lire străbate cu 37% mai puțin decât în prezentarea sa oficială Samir Bosoc era plătit de contribuabili cu peste 12.000 de lei pe lună în anul fiscal 2022. El deține două mașini Peugeot și două apartamente, unul în Iași, de 80 mp, și unul în Alexandria, de 50 mp, potrivit declarației de avere din iunie 2023. Un judecător a amânat de peste 100 de ori pronunțarea Bosoc trebuie să ia o decizie într-o cerere de contestare la executare care ar fi fost cerută chiar de parchet, întrucât ar fi intervenit prescrierea faptei. Condamantul Adrian Delcea ar fi fost prins conducând beat, cu alcoolemie de și a primit o condamnare cu executare pentru că era recidivist. O nouă ședință de judecată în dosarul 4395/740/2021 este prevăzută pentru 20 martie. Dar doar în 2024 au fost nu mai puțin de nouă amânări, prima la 3 ianuarie și ultima la 13 martie. Bosoc a fost sancționat în 2016 de CSM cu avertisment pentru întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor. În iunie 2023 a urmat o nouă sancțiune, respectiv tăierea cu 10% a salariului, dar doar timp de trei luni. Tot Samir Bosoc a dispus condamnarea unui băiat, elev în clasa a XI-a la data săvârșirii faptelor, la pedeapsa de 4 ani de închisoare în regim de detenție pentru că a postat pe Facebook mai multe fotografii de promovare publică a unor însemne/simboluri fasciste/naziste, instigând, totodată, la ură rasială împotriva minorității de etnie rromă. Ulterior, Curtea de Apel București a criticat hotărârea lui Samir Bosoc și a desființat-o, dispunând amânarea aplicării pedepsei de 1 an și 4 luni închisoare pe un termen de supraveghere de 2 ani.

CSM, comunicate în serie în care o critică pe Armand Foto: Facebook
Politică

CSM, trei comunicate în serie în care o critică pe Clotilde Armand, plus unul în care atacă USR. Purtătoarea de cuvânt a CSM tocmai a câștigat dreptul ca statul să-i deconteze ochelarii

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a emis trei comunicate în serie, în decurs de doar două zile, în care o critică pe Clotilde Armand, primarul USR al Sectorului 1, plus un altul în care atacă alți doi lideri ai USR. Purtătoarea de cuvânt a CSM, cu un salariu imens, tocmai a câștigat în instanță dreptul ca statul să-i deconteze ochelarii de circa 2.300 de lei. Citește și: ANALIZĂ NATO arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea de când PSD a ajuns la putere. Plus: România cheltuie mult pentru plata militarilor, puțin pentru înzestrare CSM, comunicate în serie în care o critică pe Armand Cum arată avalanșa de comunicate nervoase ale CSM împotriva lui Clotilde Armand și a liderilor USR: Primul comunicat, din 12 martie, în care secția de judecători a CSM răspunde unui „primar al unui sector al Municipiului Bucureşti” :„Secţia pentru judecători a constatat că afirmațiile formulate, prin care se susţine că instanţele judecătoreşti, în general, şi o curte de apel nominalizată se află sub control politic, iar dosarele sunt repartizate şi soluţionate sub influenţă politică, reprezintă aspecte de fapt de o mare gravitate, prezentate public ca fiind reale, fără o bază factuală, depășesc limita admisibilă a unor critici obiective care sunt permise în discursul public şi încalcă independenţa judecătorilor, afectând imaginea justiţiei” La 13 martie reacționează la criticile lui Armand și secția de procurori a CSM: „Orice altă opinie pe această problemă reprezintă o speculație și este menită să creeze polemici pe care Secția pentru procurori nu este dispusă să le întrețină niciun moment”. Secția de procurori a CSM revine la 14 martie cu un nou atac la adresa lui Armand: „Afirmațiile în serie, formulate de un primar de sector prin care se insinuează subordonarea politică a unor procurori care instrumentează o cauză penală care îl privește, vizează în mod direct atât colectivul de procurori al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, în general, cât și procurorul de caz, în particular. Aceste alegații nu doar că depășesc limitele comunicării publice, ci sunt de natură a încălca independența procurorilor din cadrul acestei unități de parchet și reputația profesională a procurorului de caz” La 14 martie, secția de procurori a CSM îi critică pe Cătălin Drulă și Cristian Ghinea pentru acuzațiile aduse lui marius Voineag, șeful DNA: „Secția pentru procurori a luat act de toate aceste alegații și, analizând, a decis că limbajul utilizat de cei doi membri ai partidului politic, precum și acuzațiile aduse nu pot justifica în nici un moment legitimitatea unui eventual interes public. Mai mult, Secția a constatat că așa-zisa dezbatere publică a excedat deseori o potențială analiză a activității manageriale a domnului procuror-șef și a vizat exclusiv persoana acestuia, fapt de natură să afecteze nu doar reputația profesională sau personală, ci și demnitatea acestuia”. Contribuabilii vor plăti ochelarii purtătoarei de cuvânt a CSM, deși are un salariu imens Purtătoare de cuvânt a CSM este judecătoarea Daniela-Ioana Stăncioi, care a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii și a și câștigat, în primă instanță. În anul fiscal 2022, ea a obținut venituri salariale de circa 224.000 de lei și i se decontează diurna și transportul, în total puțin peste 36.000 de lei. Ea conduce o mașină de lux, un Audi A5, și deține bijuterii în valoare de 11.000 de euro. Judecătoarea din Argeș care i-a dat câștig de cauză, Anca Georgiana Rădulescu, a invocat în motivarea sentineție decizii ale Curții de Justiție a Uniunii Europene.

O judecătoare cu salariu uriaș, mașină de lux și sute de mii de lei în conturi a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii. Ea este purtătoare de cuvânt la CSM Foto: Captură video
Eveniment

O judecătoare cu salariu uriaș, mașină de lux și sute de mii de lei în conturi a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii. Ea este purtătoare de cuvânt la CSM

O judecătoare cu salariu uriaș, mașină de lux și sute de mii de lei în conturi, Daniela-Ioana Stăncioi a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii. Ea este purtătoare de cuvânt la CSM, instituția care gestionează problemele magistraților și poate aplica sancțiuni. Citește și: Sondaj comandat de Nicușor Dan: AUR și SOS nu trec de 5% în București. Datele contrazic flagrant un sondaj CURS. Piedone Popescu ar câștiga primăria Capitalei, în sondajul lui Nicușor Dan Ea a și câștigat procesul în primă instanță, la Tribunalul Argeș. Statul poate face recurs, dar decizia este executorie. Suma pe care Stăncioi a câștigat-o în instanță este de 2.331 de lei. O judecătoare a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii Însă Stăncioi are o avere consistentă: În anul fiscal 2022 a obținut venituri salariale de circa 224.000 de lei, puțin sub 19.000 de lei pe lună în medie. Întrucât nu ar avea locuință, potrivit declarației de avere, i se decontează diurna și transportul: în total puțin peste 36.000 de lei, deci circa 3.000 de lei pe lună, în 2022 Are bijuterii de 11.000 de euro Deține peste 315.000 de lei în conturi Din 2019, conduce un Audi A5 Oficial, Daniela Stăncioi este angajată la Curtea de Apel București, dar de fapt ea este purtătoarea de cuvânt a CSM. Judecătoarea din Argeș care i-a dat câștig de cauză, Anca Georgiana Rădulescu, a invocat în motivarea sentineție decizii ale Curții de Justiție a Uniunii Europene. „Faptul că reclamanta beneficiază de un spor salarial pentru condițiile de muncă nu poate fi considerat ca acoperind obligația angajatorului, câtă vreme este vorba despre un spor cu caracter general, acordat tuturor angajaților care prestează activitatea în aceleași condiții ca reclamanta, indiferent dacă aceștia au sau nu probleme oftalmologice (...) Singurul mijloc de a se da efect util normei din directiva europeană este să se considere că, dacă sunt îndeplinite condițiile pentru furnizarea unui dispozitiv special, angajatorul poate fi obligat în mod direct la plata contravalorii acestuia (...) Astfel, după cum a arătat și CJUE, ochelarii de vedere se pot circumscrie noțiunii de «aparat de corecție specială», atunci când au legătură cu lucrul la monitor (par. 39 din hotărârea menționată), indiferent dacă sunt folosiți de salariați și în afara locului de muncă sau pentru alte activități (par. 48)”, se arată în decizia tribunalului, publicată de Lumea Justiției.

Judecătoare, a amânat sute de cauze, cu sute de zile, sancționată Foto: CSM
Eveniment

O judecătoare din Cluj, cu salariu și avere uriașe, a amânat sute de cauze, unele cu sute de zile. A fost sancționată cu tăierea a 25% din salariu

O judecătoare din Cluj, Maria Gabriela Mot de la Judecatoria Cluj-Napoca, cu salariu și avere uriașe, a amânat sute de cauze, unele cu sute de zile, arată un raport al Inspecției Judiciare. Secția de judecători a CSM a sancționat-o cu tăierea a 25% din salariu. Citește și: Nicușor Dan explică cum acționează mafia imobiliară în București: „Mai întâi s-a dat autorizație de patru etaje, apoi de șase, primăria sectorului a dat opt”. DNA a clasat dosarul Presa a mai scris despre această judecătoare, când s-a certat în sala de judecată cu o grefieră - care ulterior a fost exclusă din profesie, și când a pierdut un proces de discriminare cu ministerul Justiției, pentru că primea salariu prea mic. A amânat sute de cauze, cu sute de zile „Faptele doamnei judecător Moț Maria Gabriela, din cadrul Judecătoriei Cluj-Napoca, constând în amânarea succesivă a pronunțării, într-un număr de 205 cauze penale, pe perioade îndelungate de timp, cuprinse între 69 și 811 zile, de natură să afecteze grav drepturile persoanelor implicate în procedurile judiciare referitoare la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, întrunesc elementele constitutive ale abaterii disciplinare menționate”, a arătat Inspecția Judiciară. CSM i-a tăiat salariul cu 25% timp de trei luni. Moț a câștigat în anul fiscal 2022 suma de 180.000 de lei, inclusiv drepturi salariale restante, pe care le-a câștigat în instanță. Ea deține în conturi echivalentul a peste un milion de lei. În plus, Moț are o casă și un apartament în Cluj Napoca și o casă de vacanță la Răscruci, în județul Cluj.

Judecătoarea Panioglu, exclusă iar din magistratură (sursa: monitorulbt.ro)
Justiție

Judecătoarea care i-a condamnat pe Lucian Duță, fostul șef al CNAS, pe Sorin Oprescu și pe Nelu Iordache, exclusă din magistratură a cincea oară. De alte patru ori și-a câștigat în instanță revenirea

Judecătoarea Panioglu, exclusă iar din magistratură. Secţia pentru judecători în materie disciplinară a CSM a decis luni excluderea din magistratură a Danielei Panioglu, judecător din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, magistrat care a făcut parte din completul ce l-a condamnat la şase ani închisoare pentru corupţie pe Lucian Duţă, fost preşedinte al CNAS. Judecătoarea Panioglu, exclusă iar din magistratură "Admite acţiunea disciplinară exercitată de Inspecţia Judiciară împotriva pârâtei Daniela Panioglu - judecător în cadrul Curţii de Apel Bucureşti. În baza art. 273 alin.(1) lit.f) din Legea 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, aplică doamnei Daniela Panioglu (...) sancţiunea disciplinară constând în pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art.271 lit. b) şi lit.s) teza I din acelaşi act normativ. Citește și: Talmeș-balmeș de candidați măsurați de PSD-PNL pentru competiția împotriva lui Nicușor Dan: de la fotbalistul Ionuț Lupescu la ministrul Sebastian Burduja, plus Firea, Piedone și Băluță Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie", arată decizia Secţiei. Cele două articole invocate în acţiunea disciplinară se referă la "atitudinile nedemne în timpul serviciului faţă de colegi, celălalt personal al instanţei sau al parchetului în care funcţionează, inspectori judiciari, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili ori reprezentanţii altor instituţii", respectiv "exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă". Alte patru excluderi Nu este prima dată când CSM ia o astfel de decizie în cazul magistratului, pe 15 decembrie 2022 Secţia pentru judecători în materie disciplinară stabilind excluderea din magistratură a Danielei Panioglu şi Alina Nadia Guluţanu, cea din urmă activând tot la Curtea de Apel Bucureşti. Cele două judecătoare au fost cercetate disciplinar de Inspecţia Judiciară pentru că, printre altele, au dezvăluit în motivarea de condamnare a fostului şef al CNAS faptul că doi procurori de la Parchetul Curţii de Apel Constanţa au încercat să îl ajute pe Lucian Duţă să scape de acuzaţii. Ulterior, în luna decembrie a anului trecut, un complet de la Instanţa supremă a dispus anularea definitivă a deciziei CSM din 15 decembrie 2022 prin care cele două au fost excluse din magistratură. "Justiția, o vulnerabilitate națională" "Eu nu văd nici o diferență față de comunism. Fără exagerare ori metaforă, ne-am întors în urmă cu cel puțin 40 de ani. Un lagăr comunist, în care se comit abuzuri și se suferă pe nedrept, cu singura diferență că, acum, porțile sunt deschise și poți să pleci. Inspecția judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii comit abuzuri de neimaginat pentru aceste timpuri, în care, formal, suntem un stat european, cu presă care se declară independentă, dar care a tăcut în fața atrocităților din justiție, cel puțin din ultimii 3 ani. Am mai fost exclusă o dată, a 4-a oară, în raport cu aceeași situație de fapt, dar, cum soluția instanței supreme a fost de a respinge, ca neîntemeiată, acțiunea disciplinară, au mai încercat o dată. Și vor continua la nesfârșit așa, pentru că nimeni nu-i oprește. (...) Sper că această prigoană a judecătorilor onești, despre care se vorbește prea puțin în public, se va sfârși în curând. Însă, este nevoie de o reformă radicală a justiției, prin legi bune și magistrați de bună-credință și competenți profesional, puterile discreționare ale inspecției judiciare, ale Consiliului Superior al Magistraturii și ale președinților de instanțe să fie reduse dramatic, iar procurorii să aibă posibilitatea de a-și desfășura activitatea în mod independent. În acest moment, justiția nu mai este o putere, ci o vulnerabilitate națională.", a scris judecătoarea Panioglu într-un punct de vedere citat de PressHub.

Procurorul general acuză CSM că blochează secția de anchetare a magistraților Foto: Pro TV
Justiție

Procurorul general acuză CSM că blochează secția de anchetare a magistraților: plenul CSM respinge fără explicații procurorii propuși, secția are trei posturi ocupate, din 14

Procurorul general Alex Florența acuză CSM că blochează secția de anchetare a magistraților: plenul CSM respinge fără explicații procurorii propuși, așa că secția are trei posturi ocupate, din 14. Citește și: Cine este pesedistul care a prelungit, pe șest, licența Roșia Montana Gold Corporation, din 2019 în 2024: a fost numit în 2017 la șefia ANRM de Mihai Tudose, prietenul lui Ciolacu Procurorul general acuză CSM că blochează secția de anchetare a magistraților “Desemnarea acestor procurori se face de către plenul CSM şi pe baza unor solicitări cu caracter de voluntar din partea oricărui procuror. Plenul CSM face o analiză în for propriu şi decide în sensul admiterii sau respingerii unei astfel de propuneri. Problema principală pe care o identific eu este că legea actuală nu prevede şi obligativitatea motivării unei astfel de decizii astfel încât un procuror poate fi respins de către plenul CSM fără să i se aducă la cunoştinţă nici lui, nici colectivului de procurori din care face parte care sunt motivele pentru care nu este considerat potrivit să efectueze astfel de investigaţii”, a arătat Florența, citat de news.ro. El a adăugat că un singur procuror din mai multe propuneri a fost admis de către CSM. “Ce trebuie înţeles în schimb este că acest blocaj care a existat la nivelul Serviciului de Anchetă Specială cum este denumit în momentul de faţă se datorează unor criterii obiective şi oarecum extinse şi Ministerului Public. Problema aceasta există în principal la nivelul Parchetului General pentru dintr-un număr de 14 procurori care ar putea să fie desemnaţi pentru a desfăşura activitatea pe acest sector, în momentul de faţă avem doar trei”, a mai declarat procurorul general.

Casta magistraților se apără Foto: X/Twitter
Justiție

Casta magistraților se apără: CSM a respins pe bandă rulantă solicitările ministerului de Finanțe de a-i pune să plătească pe judecătorii care au luat decizii ce au dus la condamnări la CEDO

Casta magistraților se apără: secția de judecători a CSM a respins pe bandă rulantă solicitările ministerului de Finanțe de a-i pune să plătească pe judecătorii care au luat decizii greșite, ce au dus la condamnări ale României la CEDO. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg Casta magistraților se apără În ianuarie, secția de judecători a CSM a respins nu mai puțin de trei astfel de solicitări ale Executivului. Însă CSM nu a publicat soluțiile pe site și, deocamdată, nici hotărârile, ele apărând pe site-ul luju.ro. Și secția de procurori a CSM a refuzat o astfel de solicitare a Finanțelor, în cazul unei persoane arestate abuziv timp de șapte luni. Însă reprezentanții procurorilor au arătat că reprezentantul ministerului Public doar a cerut arestarea, măsura fiind decisă de judecători. În perioada 2018-2022 statul român nu a recuperat niciun leu de la magistrații din cauza cărora a fost condamnat la plata unor daune, se arată într-un răspuns al ministerului de Finanțe către site-ul Lumea Justiției. A existat o singură acțiune în regres exercitată de Ministerul Finanțelor, împotriva fostului judecător ICCJ Horia Valentin Șelaru, și aceea respinsă. Nu este clar cât are de plătit România, prin bugetul de stat, pentru deciziile greșite ale acestor judecători, întrucât atât numele celor care s-au adresat CEDO, cât și sumele ce ar trebui plătite au fost anonimizate. Între 1994 și 2021, despăgubirile pe care statul român le avea de plătit urmare a deciziilor CEDO se apropiau de 487 de milioane de lei. 7.500 de euro despăgubiri unei femei hărțuite sexual, iar Justiția nu a făcut nimic Însă unul din cazurile în care secția de judecători a CSM a refuzat să fie de acord că magistrtaul a acționat cu rea-credință sau gravă neglijență poate fi identificat: este vorba de cazul unei femei hărțuite sexual la locul de muncă, ea făcând curățenie într-o gară din Timișoara. Procurorul a închis cauza pe motiv că nu ar fi vorba de o faptă penală. Plângerea făcută la prim-procuror a fost respinsă, pe motiv că fapta nu a fost comisă cu vinovăție. O altă plângere făcută la judecător a fost, de asemenea, respinsă pe motiv că femeia nu s-a simțit stânjenită de discuțiile cu autorul, condiție impusă de textul de lege. În acest caz, despăgubirile decise de CEDO au fost de 7.500 de euro. Inspecția judiciară - sesizată în legătură cu aceste cazuri - a ajuns la concluzia că judecătorii nu au acționat „cu rea-credință sau gravă neglijență”. Secția de judecători a CSM a confirmat decizia Inspecției Judiciare, concluzionând: „Aprobă Raportul Inspecției Judiciare, în sensul că eroarea judiciară nu a fost comisă că urmare a exercitării funcției cu rea-credință sau gravă neglijență”. Mai clar: a fost o eroare, dar nu din rea-credință sau gravă neglijență.

Scandal fără precedent între judecătorii de la Înalta Curte și cei din CSM Foto:Basilica.ro
Eveniment

Scandal fără precedent între judecătorii de la Înalta Curte și cei din CSM, în legătură cu împărțirea banilor de salarii. ICCJ respinge mesajele „insidioase” și „ofensatoare” ale CSM

Scandal fără precedent între judecătorii de la Înalta Curte și cei din CSM, în legătură cu împărțirea banilor de salarii. După ce, marți, secția de judecători a CSM i-a trimis o listă publică de întrebări Alinei Corbu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), azi, adunarea generală a judecătorilor de la ICCJ s-a solidarizat în unanimitate cu șefa instituției. Scandal fără precedent între judecătorii de la Înalta Curte și cei din CSM În comunicatul ICCJ se vorbește despre „declaraţii sau mesaje publice cu caracter insidios sau ofensator” și pur și simplu li se spune judecătorilor de la CSM că nu este de competența lor s-o întrebe pe Corbu - care gestionează bugetul tuturor instanțelor - cum a distribuit banii de salarii. Discuția este generată de faptul că, după ce judecătorii au câștigat sume uriașe la salarii dând statul în judecată, ministerul de Finanțe a putut achita doar o parte din aceste drepturi câștigate de magistrați. Finanțele au transmis către ICCJ mai multe tranșe de bani pentru plata salariilor restante, dar ICCJ le-ar fi împărțit discreționar, distribuind sume mai mari către judecătorii acestei instanțe. Citește și: A început războiul între gruparea Savonea și Alina Corbu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție: secția de judecători a CSM sugerează că Corbu a împărțit abuziv bugetul de salarii Pe de altă parte, conflictul de acum se datorează și tensiunilor între gruparea Savonea și Alina Corbu. Cum răspunde acum ICCJ întrebărilor transmise de secția de judecători a CSM: „În loc de declaraţii sau mesaje publice cu caracter insidios sau ofensator, indiferent de forma sau de emitentul acestora, constructiv ar fi ca autorităţile să depună diligenţe raţionale şi sporite în cadrul dialogului instituţional legal, pentru găsirea soluţiilor care să corespundă intereselor fiecăruia. Chestionarea modalităţii de îndeplinire a atribuţiilor de ordonator de credite de către Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este în afara competenţelor oferite de lege şi Constituţie Secţiei de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit art. 38 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 305/2022, singura atribuţie recunoscută de lege în materia bugetului este exclusiv în favoarea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi doar cu privire la ,«elaborarea propriului proiect de buget cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor» şi la ,«emiterea avizelor conforme pentru proiectele de buget ale instanţelor şi parchetelor.» Modalitatea în care preşedintele instanţei supreme, ca ordonator principal de credite, îşi exercită atribuţiile, în condiţiile legii, nu poate fi în niciun caz una care să afecteze independenţa judecătorilor, ea putând fi, eventual, supusă verificării organelor legal abilitate”, se arată în Rezoluția Adunării Generale a judecătorilor ICCJ. Unanimitate în ICCJ „În acest context, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie îşi manifestă solidaritatea şi susţinerea faţă de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în ceea ce priveşte exercitarea de către acesta a plenitudinii atribuţiilor conferite prin Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, precum şi în calitate de reprezentant al puterii judecătoreşti, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, fără interferenţe nejustificate din partea oricăror alte autorităţi şi instituţii publice în afara competenţelor conferite de către legiuitor acestora”, mai arată magistrații. Rezoluția a fost adoptată în unanimitate, în Adunarea Generală a Judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, convocată la solicitarea a 48 de judecători, prin votul a 72 de judecători din totalul de 101 de judecători în funcţie

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră