miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: CSM

143 articole
Eveniment

Un membru CSM, frustrat că magistrații pot pierde privilegii, îl critică dur pe Nicușor Dan

Membru CSM, atac la Nicușor Dan. Într-o postare pe Facebook, Alin Ene, judecător și membru ales în Consiliul Superior al Magistraturii, denunță folosirea recurentă a temei pensiilor de serviciu ale magistraților ca instrument politic și populist. Membru CSM, atac la Nicușor Dan În postarea sa, Alin Ene avertizează asupra riscurilor pe termen lung ale acestei retorici: demotivarea sistemului judiciar, destabilizarea statului de drept și sacrificarea independenței Justiției în numele câștigului politic imediat. Citește și: EXCLUSIV „Bomba” pusă de Tîlvăr sub scaunul lui Moșteanu: sistemul de rachete SHORAD-VSHORAD de 2,2 miliarde de euro care nu respectă cerințele de licitație „Pensia de serviciu și statutul magistraților – eternul cui al lui Pepelea pentru Justiția din România Știm cu toții deja că tema pensiilor magistraților și a statutului acestora este una recurentă, scoasă la mezat la fiecare ciclu electoral sau ori de câte ori trebuie evitate alte subiecte fierbinți. O temă recurentă, folosită ca armă de manipulare Sigur că tehnica este una foarte bună, din punct de vedere al încercării de manipulare a opiniei publice. Ce contează independența justiției? Ce contează statul de drept ori statutul magistratului? Trebuie să livrăm ceva. Si ce livrăm? Măsuri populiste împotriva magistraților. Un dușman comun pe care tot noi l-am portretizat în acest fel în mentalul colectiv, pentru a distrage atenția de la noi și de la adevăratele probleme. Reforma din 2023, acceptată de Comisia Europeană Este modificarea vârstei de pensionare a magistraților necesară pentru atingerea jaloanelor din PNRR? NU! Reforma pensiilor de serviciu ale magistraților a fost efectuată în 2023 și acceptată de Comisia Europeană. Ce economii se fac la bugetul de stat? NESEMNIFICATIVE! Ce efecte sunt în planul calității actului de justiție și al bunei funcționări a sistemului judiciar? DEVASTATOARE! Dar nu-i problemă, acestea nu se văd peste noapte. Ce dacă riscăm sa părăsească sistemul aproape 1000 din cei 5000 de magistrați? Nu mai angajam alții și astfel facem o economie și mai mare. Azi, statul suntem noi și după noi potopul! Justiția independentă și statul de drept sunt noțiuni prea abstracte și prea îndepărtate de meandrele concretului în care ne desfășurăm. Populismul de azi, costurile de mâine Nu avem timp să facem strategii pe termen mediu și lung și nici nu ne dorim. Vrem sânge azi și acum! Pentru că știm foarte bine relația poporului român cu capra vecinului. Deci trebuie să îi livrăm această satisfacție azi. Așa că îi oferim pe tavă capul lui Moțoc, în speranța că asta va muta atenția dinspre adevăratele probleme ale țării și ale poporului și va face mai ușor de asimilat alte măsuri, nepopulare. O egalitate mimată: fără interdicții, dar cu pretenții Declarăm populist cum toate categoriile profesionale au același stres și aceeași responsabilitate, deci trebuie să aibă aceleași condiții de pensionare și în bună măsură aceeași remunerație. Omitem să analizăm și interdicțiile, desigur. Magistrații nu pot avea nicio altă sursă de venit, cu excepția activității didactice. Dacă tot ne apucăm de egalizat profesii și meserii de la judecător până la fochist, nu egalizăm și interdicțiile și incompatibilitățile? Vânătoarea de vrăjitoare Ce rezolvăm prin această vânătoare de vrăjitoare? Vor crește pensiile și salariile din sistemul public? Se vor construi mai multe spitale și autostrăzi? Vom investi mai mult în educație, în sănătate ori în apărare? NU, desigur că nu. Niciuna din toate acestea, pentru că, astfel cum am arătat, nu există o economisire reală a banului public, ci doar speranța unui capital politic, care să fie apoi valorificat. Si încercarea de capitalizare a sentimentului denumit schadenfreude (chiar dacă o anumită acțiune nu ne aduce niciun câștig, obținem satisfacție din suferința pe care le-o aduce altora). Justiția, tot mai fragilă Și iată că, ușor-ușor, nu facem decât să ne asigurăm că Justiția din România devine din ce în ce mai demotivată, mai încărcată, mai epuizată și deci mai supusă erorilor. Dar poate ca acesta nu este doar un efect pervers, ci chiar asta ne dorim. În definitiv, statul de drept se bazează pe echilibrul celor 3 puteri (legislativă, executivă și judecătorească). Așadar, Justiția este ultima și singura stavilă în fața dorinței si acțiunilor discreționare ale puterilor executive și legislative. Și atunci, care dintre ele nu și-ar dori un echilibru cât mai firav și o Justiție cât mai slabă? Așa că ori de câte ori ne dorim destabilizarea Justiției, n-avem decât să revizităm problema statutului magistraților, reformat și răs-reformat, după bunul plac al fiecăruia, astfel cum Pepelea își vizita cuiul din peretele casei vândute. Promisiuni politice și realitatea post-electorală Altfel, bine că ne-am bucurat de marea victorie a candidatului pro-european, democratic și interesat de bunul mers al justiției. În numai câteva săptămâni, justiția e ca și rezolvată, ceea ce era și de așteptat, că doar a fost prezentată ca o prioritate. Țineți aproape, urmează democrația!”

Membru CSM, atac la Nicușor Dan (sursa: Facebook/Alin Ene)
CSM critică dur proiectul pensiilor speciale (sursa: Facebook/INM)
Eveniment

Eliminarea pensiilor speciale pentru magistrați face CSM să se zvârcolească

CSM critică dur proiectul pensiilor speciale. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) consideră „inacceptabil” faptul că independența justiției a devenit o temă recurentă în campaniile electorale, într-un stat membru al Uniunii Europene. Reacția instituției vine în contextul procedurii parlamentare privind modificarea unor acte normative ce vizează pensiile de serviciu ale magistraților. CSM critică dur proiectul pensiilor speciale Potrivit unui comunicat, CSM susține că toate modificările discutate în Parlament contravin flagrant principiilor fundamentale ale statului de drept. Citește și: Dezmăț cu salariile la Autoritatea Aeronautică Civilă, plus creșterea numărului de angajați cu 10%: salariile cresc cu 13%, veniturile - cu sub 3% Printre acestea se numără independența justiției, securitatea juridică, predictibilitatea legislativă, protecția așteptărilor legitime, egalitatea în drepturi și nediscriminarea. Aceste principii sunt susținute constant și de jurisprudența Curții Constituționale. Consiliul avertizează că modul în care puterea legislativă intervine asupra statutului magistraților ignoră grav valorile fundamentale ale democrației constituționale și ale statului de drept. De asemenea, este pus sub semnul întrebării „principiul cooperării loiale” dintre autoritățile publice. CSM subliniază că schimbările legislative apar de la o zi la alta, într-o manieră abruptă, afectând esențial statutul magistraților. Aceste modificări, avertizează Consiliul, pot avea consecințe iremediabile asupra întregului sistem judiciar. „Este inacceptabil ca într-un stat de drept, membru al UE, independența justiției să fie temă electorală recurentă.” Camera Deputaților adoptă proiectul privind pensiile magistraților În paralel, plenul Camerei Deputaților a adoptat miercuri proiectul de lege privind pensiile de serviciu pentru magistrați. Inițiat de liderii coaliției de guvernare, proiectul a fost votat cu 259 de voturi „pentru”, un vot „contra” și 25 de abțineri. Printre cele mai importante schimbări se numără eliminarea eșalonării vârstei de pensionare, urmând ca toți magistrații să se pensioneze la 65 de ani începând cu 1 ianuarie 2026. De asemenea, a fost modificat modul de calcul al pensiei de serviciu, incluzând un amendament propus de USR. Noile condiții de pensionare pentru magistrați Conform amendamentului adoptat, magistrații cu o vechime de cel puțin 25 de ani pot beneficia de pensie de serviciu la vârsta de 65 de ani. Aceasta va fi în cuantum de 80% din media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor din ultimele 48 de luni de activitate. Cuantumul net al pensiei nu va putea depăși 100% din suma netă a ultimei indemnizații lunare. Urmează dezbaterea în Senat, for decizional Proiectul de lege urmează să fie dezbătut de Senat, care este camera decizională în acest caz. Decizia finală va avea un impact major asupra viitorului statut al magistraților și al echilibrului între puterile statului.  

Magistrat validat, cu teste psihologice picate (sursa: presshub.ro)
Eveniment

A picat două teste psihologice, dar CSM l-a validat magistrat: e fratele unei adjuncte de instanță

Magistrat validat, cu teste psihologice picate. Potrivit PressHub, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a validat în mod controversat un candidat pentru funcția de magistrat, în ciuda faptului că acesta nu a promovat testul psihologic în două rânduri. Este vorba despre avocatul Alexandru Ghiciu din Baroul Giurgiu, fratele judecătoarei Adriana Pencea, vicepreședintă a Curții de Apel București. Magistrat validat, cu teste psihologice picate Alexandru Ghiciu a fost angajat anterior la biroul juridic al Serviciului de Informații Externe (SIE), conform declarației depuse de sora sa, Adriana Pencea. Citește și: Doctorul SRI Ștefureac o susține pe Lasconi. Sociologul îl atacă dur pe Nicușor Dan: "matematice electorală te trimite rapid la mămica" Întrebat despre activitatea sa în cadrul SIE, Ghiciu a refuzat să confirme sau să infirme informația, menționând: „Nu pot să infirm, nici să confirm”. Familia Ghiciu este bine cunoscută în sistemul juridic românesc. Tatăl celor doi, Pașcu Ghiciu, a fost judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție și fost procuror general adjunct al României. Încălcări ale legii și regulamentelor CSM Decizia CSM de a valida candidatura lui Alexandru Ghiciu a generat suspiciuni privind posibile abateri de la legislația în vigoare, inclusiv de la Legea 303/2002 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Membrii CSM care au votat în favoarea acestuia au fost acuzați că au aplicat „o interpretare grosolană” a legii. Mai exact, a fost ignorat articolul 17 din Legea 303/2002, care reglementează criteriile și etapele de admitere în Institutul Național al Magistraturii (INM) și în magistratură, inclusiv promovarea testelor psihologice obligatorii.  

CSM protestează împotriva tăierii pensiilor speciale Foto: Facebook CSM
Politică

CSM protestează împotriva tăierii pensiilor speciale, chiar dacă România va pierde 231 milioane euro

CSM protestează vehement împotriva tăierii pensiilor speciale, chiar dacă România va pierde 231 milioane euro din PNRR dacă nu îndeplinește corect jalonul 215. Acest jalon prevede „Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”. Inițial, jalonul a fost considerat îndeplinit, dar CCR a decis că este neconsituțională impozitarea progresivă a acestor pensii. Urmare a deciziei CCR, care modifica ceea ce fusese deja convenit cu Bruxelles-ul, Comisia Europeană a suspendat complet plata celei de-a treia tranșe din PNRR.  Citește și: Cine sunt vinovații pentru dezastrul PNRR, potrivit lui Boloș: Grindeanu, Burduja, Bucura-Oprescu și ministerul de Finanțe România va pierde 230 de milioane de euro dacă nu elimină sau modifică sistemul de pensii speciale, a spus ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Marcel Boloș, acum patru zile. Cu toate acestea CSM a anunțat a că refuză orice modificare a pensiilor speciale și amenință cu un „blocaj” - o posibilă sugestie la o nouă grevă ilegală a judecătorilor.  Potrivit luju.ro, acest comunicat a fost adoptat și de procurorii, și de judecătorii din CSM, un extrem de rar moment de unitate.  CSM protestează împotriva tăierii pensiilor speciale „Orice reluare a dezbaterilor publice referitoare la pensia de serviciu readuce în actualitate riscul revenirii la situația extrem de dificilă cu care sistemul judiciar s-a confruntat în anii anteriori pe fondul acelorași incertitudini ale magistraților în privința statutului lor, fapt care ar conduce la un un real blocaj la nivelul instituțiilor autorității judecătorești”, se arată în comunicatul CSM. „Consiliul atrage atenția că orice modificare a legislației privind drepturile magistraților se poate face numai cu respectarea standardelor constituționale în materie și, în orice caz, în urma unui dialog autentic și onest cu reprezentanții sistemului judiciar. Pe de altă parte, nu poate fi ignorat faptul că reglementarea privind statutul judecătorilor și procurorilor a fost amendată de dată recentă, în anul 2023 fiind adoptată Legea nr. 282/2023 prin care s-a stabilit soluția normativă potrivită sub aspectul pensiilor magistraților, cu asigurarea garanțiilor adecvate din perspectiva acestei componente financiare a independenței justiției, situație care a avut efectul stabilizator în privința resurselor umane din sistemul judiciar”, mai atrage atenția consiliul - fără a preciza că această lege a fost schimbată prin decizia CCR.  Furia CSM pare să fi fost declanșată de intenția ca liderii PSD, PNL și UDMR să-și asume un nou proiect de modificare a sistemului de pensii speciale, proiect care să marcheze îndeplinirea jalonului 215 din PNRR.   

O judecătoare refuză să se prezinte la controlul psihiatric Foto: CSM
Justiție

O judecătoare refuză să se prezinte la controlul psihiatric, așa că a fost suspendată

O judecătoare refuză să se prezinte la controlul psihiatric, așa că a fost suspendată din funcție de secția pentru judecători a CSM. Suspendarea este pentru un a. Hotărârea CSM, care a fost publicată azi, anonimizează numele judecătoarei, precum și motivele pentru care a fost trimisă la psihiatrie.  Citește și: EXCLUSIV Grupuri de Facebook ale PSD și-au schimbat numele în "George Simion Președinte" și promovează candidatul AUR la prezidențiale O judecătoare refuză să se prezinte la controlul psihiatric Legea 303/2022 prevede că „în situația în care există indicii ca un judecător sau procuror suferă de o boală psihică, la sesizarea președintelui instanței sau a conducătorului parchetului, a colegiului de conducere al instanței sau parchetului ori din oficiu, secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii dispune prezentarea judecătorului sau procurorului la expertiza medicală”. Aceeași lege prevede că, în caz de refuz sau de neprezentare, CSM dispune suspendarea pe termen de un an a respectivului magistrat. În decembrie 2024, CSM a transmis judecătoarei că trebuie să fie controlată psihiatric la data de 17 ianuarie. Aceasta a refuzat, pe motiv că fusese convocată oficial abia pe 14 ianuarie. În consecință, CSM i-a dat un nou termen, la 28 februarie 2025. Nici la acesta nu s-a prezentat, pe motiv că atacase în instanță decizia CSM de a fi controlată psihiatric. Însă CSM a decis că este vina ei pentru că nu s-a prezentat la psihiatru și a decis suspendarea judecătoarei, așa cum prevede legea. Pe durata suspendării, magistratul nu este salariat. 

România este mai degrabă „paradis al infractorilor”, spune procurorul Claudiu Sandu Foto: captură youtube
Justiție

Un înalt magistrat spune că România este mai degrabă „paradis al infractorilor” decât stat de drept

Un înalt magistrat, procurorul Claudiu Sandu, membru al CSM, spune că România este mai degrabă „paradis al infractorilor” decât stat de drept. El a făcut această afirmație la ședința de bilanț a Parchetului General. Citește și: Omul lui Georgescu, Horațiu Potra, fotografiat când lua cărămizi de bani de la o rusoaică, la un hotel în Dubai România este mai degrabă „paradis al infractorilor” „Ridicarea Mecanismului de verificare şi control şi festivismul care a urmat acestui moment nu poate ascunde o realitate rece. Modificările legislative operate, unele decizii ale Curţii Constituţionale, unele decizii chiar ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, hărţuirea în decursul timpului a magistraţilor curajoşi, înlăturarea meritocraţiei ca principiu în promovarea în Justiţie au dus România, din punctul meu de vedere, în situaţia de a fi mai aproape de un paradis al infractorilor decât de un stat de drept. Aceasta este o realitate pe care noi, procurorii, o simţim în fiecare zi", a declarat Sandu, citată de Agerpres.Potrivit procurorului, sistemul judiciar a trecut în decursul ultimilor şapte-opt ani prin mai multe etape "experimentale", pornind de la anularea unor probe "legal administrate" până la modificări de practică care au "bulversat complet" munca procurorilor, ceea ce a dus la situaţia în care rechizitorii care erau "bune până mai deunăzi să fie anulabile". Sume mari de la buget ajung în paradisuri fiscale „Această bulversare a practicii judiciare are, însă, ca principală sursă, din punctul meu de vedere, o calitate destul de precară a legislaţiei, iar exemplul care este o realitate este exemplul evaziunii fiscale. Uitându-mă în raportul de bilanţ prezentat de Parchetul General, am observat o scădere destul de drastică a dosarelor finalizate în zona evaziunii fiscale şi nu este de mirare. Dacă ne uităm la pedepsele pe care evaziunea fiscală le are, am putea constata că legiuitorul a considerat că este o infracţiune foarte gravă, cu un pericol social ridicat. Cu toate acestea, a lăsat în mâna ANAF puterea de a sesiza organele judiciare, punând pe acelaşi nivel şi omul de afaceri corect şi evazionistul, ceea ce, din punctul meu de vedere, care am instrumentat câteva dosare la viaţa mea, nu este corect. Asemenea modificări considerate moderne la acel moment nu fac decât să creeze o pârghie prin care sume foarte mari de bani sunt sustrase de la bugetul de stat în paradisuri fiscale pe care cred că suntem cu toţii conştienţi că nu le vom recupera niciodată", a explicat vicepreşedintele CSM.  

Au dispărut dosarele de corupţie din sistemul judiciar, constată procurorul Daniel Horodniceanu Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Horodniceanu: „Șase ani de când au dispărut dosarele de corupţie din sistemul judiciar”

Declarație-șoc a procurorului Daniel Horodniceanu, membru al CSM: „Nu este o coincidenţă că sunt şase ani de când au dispărut dosarele de corupţie din sistemul judiciar”. El a vorbit despre „ineficiența” actualului sistem de anchetare penală a magistraților la ședința de bilanț anual a DNA. Citește și: BREAKING Ordonanța „Trenuleț”, o păcăleală: în ianuarie, cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat „Au dispărut dosarele de corupţie din sistemul judiciar” „Trebuie să vă felicit pentru indicatorii prezentaţi, care înţeleg că sunt printre cei mai buni din istoria instituţiei, indiferent că instituţia se numea PNA sau DNA. Doresc, însă, să atrag atenţia şi asupra oportunităţii de care beneficiaţi, ca urmare a prevederii din PNRR referitoare la menţinerea unei scheme de procurori de 85% în mod permanent.  Acest lucru este de natură să încurajeze procurorii DNA să continue activitatea cu speranţa, cu credinţa că munca lor este importantă, că beneficiază de susţinere, că au acces la resurse. Aceasta în ciuda faptului că ne găsim după aproape trei ani în care Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie a fost desfiinţată, formal, pentru a fi reînfiinţată, sub o altă organizare, la fel de ineficientă ca predecesoarea sa. Probabil nu este o coincidenţă că sunt şase ani de când au dispărut dosarele de corupţie din sistemul judiciar. Dosarele de corupţie au dispărut, dar, personal, nu sunt convins că a dispărut corupţia din justiţie", a declarat Daniel Horodniceanu. „Ponoasele deciziei CCR” El a criticat și o deczie a CCR care a dus la închiderea a mii de dosare. „Tragem şi acum ponoasele Deciziei 358/2022 a Curţii Constituţionale care a reinterpretat norme de drept material cu consecinţa închiderii a mii de dosare penale, cu toate consecinţele care decurg de aici. Aceasta după ce, în ultimii ani, reducerea pedepselor, micşorarea termenelor de prescripţie, abrogarea sau dezincriminarea temporară a unor infracţiuni, considerarea deciziilor CCR ca fiind retroactive, toate au acţionat într-un singur registru, conţinând: prescripţia răspunderii penale, imposibilitatea trimiterii infractorilor în faţa justiţiei sau, dacă se reuşea trimiterea în judecată, micşorarea pedepselor sau chiar achitarea cauzată de modificările aduse conţinutului legal. Va trebui în continuare să fim atenţi şi la modificările periodice de practică judiciară care se produc destul de des", a mai arătat Daniel Horodniceanu. 

Ciolacu II s-a predat în fața magistraților Foto: inquam/Octav Ganea
Politică

Ciolacu II s-a predat în fața magistraților

Guvernul Ciolacu II s-a predat în fața magistraților și lasă neatinse diurnele nesimțite, de zeci de mii de lei, de care aceștia se bucură: din proiectul ordonanței de urgență a fost eliminat articolul prin care „diurna de detașare” a procurorilor și judecătorilor” era tăiată masiv. De exemplu, secretarul general al CSM, Andreea Simona Uzlău, a încasat în anul fiscal 2023 diurne de detașare în valoare de ușor peste 135.000 de lei. Ea are un salariu net anual de 327.000 de lei, pe lângă care CSM i-a mai plătit „venituri din alte surse” de 146.917 lei. Soțul ei lucrează la Inspecția Judiciară, unde a obținut un salariu de 203.000 lei în 2023, net. Însă acesta nu este un caz singular. Diurna de detașare este 2% din salariul brut, pe zi. Citește și: Cel mai dezastruos impozit reinventat de Ciolacu II: noua taxă pe stâlp lovește în companiile din energie și agricultură și va crește facturile Ciolacu II s-a predat în fața magistraților Inițial, proiectul de ordonanță prevedea, la punctul XV: „În anul 2025, prin derogare de la prevederile art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, cu modificările și completările ulterioare, judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi, care sunt detaşaţi sau delegaţi în altă localitate decât cea de domiciliu, beneficiază, pe toată durata delegării sau detaşării, de diurna stabilită potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 714/2018 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării în interesul serviciului, cu modificările ulterioare”. Practic, diurna de detașare ajungea la 23 de lei pe zi, cât primesc și alți bugetari. Duminică, CSM a protestat față de această măsură. „Consiliul Superior al Magistraturii consideră că o astfel de măsură ar avea un impact substanțial asupra resurselor umane, în acele instanţe şi parchete «neatractive», care deservesc comunități largi, dar pentru care resursele umane se pot asigura doar în condiţiile asigurării stimulentelor care să compenseze gradul lor de lipsă de atractivitate (…) Este complet eronată ideea asimilării situației judecătorilor și procurorilor delegați sau detașați cu situația altor categorii de personal din sistemul public care se deplasează în altă localitate în interes de serviciu. În timp ce pentru aceste din urmă categorii durata deplasării este de cele mai multe ori nesemnificativă, delegarea și detașarea magistraților intervin pentru perioade de timp considerabile, din rațiuni care țin exclusiv de asigurarea funcționării instanțelor și parchetelor”, a scris CSM către premierul Ciolacu. Noua reglementare nu-i include pe magistrați După circa 24 de ore, acesta a cedat în fața CSM, iar articolul din articolul XV al ordonanței au dispărut referirile la diurna magistraților. „În anul 2025, personalul plătit din fonduri publice, salarizat potrivit Legii-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază, pe durata delegării sau detaşării, de indemnizația de delegare sau indemnizația de detașare stabilite potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 714/2018 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării în interesul serviciului, cu modificările ulterioare. Pe perioada delegării sau detașării, personalul nu mai beneficiază de alte drepturi de natura indemnizației de delegare sau indemnizației de detașare”, este noua formă a acestui articol.

Procurorii și judecătorii, furioși pentru că le taie uriașele diurne Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Procurorii și judecătorii, furioși pentru că le taie uriașele diurne

Procurorii și judecătorii sunt furioși pentru că guvernul Ciolacu II le taie masiv din uriașele diurne de detașare, arată o adresă a Consiliului Superior al Magistraturii către vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Justiției, Radu Marinescu, și ministrul de Finanțe, Tanczos Barna. De exemplu, secretarul general al CSM, Andreea Simona Uzlău, a încasat în anul fiscal 2023 diurne de detașare în valoare de ușor peste 135.000 de lei. Ea are un salariu net anual de 327.000 de lei, pe lângă care CSM i-a mai plătit „venituri din alte surse” de 146.917 lei. Soțul ei lucrează la Inspecția Judiciară, unde a obținut un salariu de 203.000 lei în 2023, net. Însă acesta nu este un caz singular. Citește și: EXCLUSIV Noul ministru al Justiției, Radu Marinescu (PSD), avocatul mafiei imobiliare din Craiova, colaborator apropiat al lui Doru „Măgaru’”, omul care punea interlopii la masă cu statul CSM a reacționat în această dimineață la ordonanța „trenuleț” privind reducerea cheltuielilor bugetare. Proiectul ordonanței prevede, printre altele, ca magistrații să nu mai beneficieze de uriașa diurnă de detașare de 2% din indemnizaţia de încadrare brută lunară, zilnic. În acest fel, un judecător putea primi aproape încă un salariu din diurne. Acum, Guvernul vrea ca diurna de detașare a magistraților să fie egală cu a altor bugetari, adică 23 de lei. Procurorii și judecătorii, furioși pentru că le taie uriașele diurne „În anul 2025, prin derogare de la prevederile art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, cu modificările și completările ulterioare, judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi, care sunt detaşaţi sau delegaţi în altă localitate decât cea de domiciliu, beneficiază, pe toată durata delegării sau detaşării, de diurna stabilită potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 714/2018 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării în interesul serviciului, cu modificările ulterioare”, se arată în proiectul de ordonanță. CSM critică dur această propunere, care ar face ca diurna magistraților să fie de 23 de lei, susținând chiar că este neconstituțională. „Consiliul Superior al Magistraturii consideră că o astfel de măsură ar avea un impact substanțial asupra resurselor umane, în acele instanţe şi parchete „neatractive”, care deservesc comunități largi, dar pentru care resursele umane se pot asigura doar în condiţiile asigurării stimulentelor care să compenseze gradul lor de lipsă de atractivitate (...) Este complet eronată ideea asimilării situației judecătorilor și procurorilor delegați sau detașați cu situația altor categorii de personal din sistemul public care se deplasează în altă localitate în interes de serviciu. În timp ce pentru aceste din urmă categorii durata deplasării este de cele mai multe ori nesemnificativă, delegarea și detașarea magistraților intervin pentru perioade de timp considerabile, din rațiuni care țin exclusiv de asigurarea funcționării instanțelor și parchetelor”, susține CSM. CSM amenință cu atacarea ordonanței la CCR pe motiv de discriminare: „o astfel de abordare este discriminatorie și neconstituțională, nesocotind principiul constituțional al egalității în drepturi, consacrat de art. 16 din Constituția României, republicată”. Ei arată că ordonanța nu se atinge de diurnele parlamentarilor sau ale unor membri ai Autorității Electorale Permanente.

Statul, stors de bani de familia procurorului general Foto: Vremea Nouă
Eveniment

Statul, stors de bani de familia procurorului general

Statul român este stors de bani de familia procurorului general, care câștigă procese consistente pentru salarii mai mari. Nu doar procurorul general, Alex Florența, a dat statul în judecată, ci și soția sa, Florența Cristina. Din declarațiile de avere reiese că din 2019 se îndeletnicesc cu obținerea unor suplimente importante la salariu prin darea în judecată a statului, deși ambii au salarii uriașe. Citește și: „Ferma Dacilor”, unde au murit arși opt adulți și copii pe 26 decembrie 2023, funcționează la capacitate maximă. Patronul e liber, face grătar cu Adi Minune, dosarul penal stagnează În aprilie 2024, Alex Florența a fost într-o deplasare în Brazilia, alături de ministrul Justiției, Alina Gorghiu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Alina Corbu și și Georgian Pop, șeful Administrației Rezervelor Naționale. Oficialii români nu au anunțat deplasarea, dar s-a aflat de ea într-o postare a unui demnitar brazilian. Echipa braziliană a Justiției române Statul, stors de bani de familia procurorului general În schimb, dosare majore sunt îngropate de ani la Parchetul General. De exemplu, până acum nu a fost trimis nimeni în judecată în dosarele privind incendiile din spitalele de stat, din perioada pandemiei - Spitalul Județean Neamț (controlat de baronul PSD Ionel Arsene), Insitutul Matei Balș (fieful lui Adrian Streinu Cercel, acum senator PSD) sau Spitalul de Boli Infecțioase Constanța. Cât câștigau, în anul fiscal 2023, soții Florența, în afară de sumele recuperate prin procese: Alex Florența: 254.455 lei - salariu procuror general, 43.297 - salariu DIICOT (înainte de numirea la Ministerul Public), 82.641 - indemnizația membru CSM, 10.284 - „spor salarial proiecte europene”. În total: circa 390.000 lei, net, anual, respectiv 32.500 de lei/lună, în medie, în anul fiscal 2023. Cristina Florența: 256.585 de lei - salariu de la CSM, 65821 lei - spor pentru proiecte europene, 73432 lei - diurne și transport. În total, circa 395.000 de lei, aproape 33.000 lei/lună. Ea nu judecă dosare, ci este, de facto, funcționar al CSM. Însă, de mai mulți ani, cei doi dau statul în judecată și primesc așa-numite „drepturi salariale restante”: 2023 (sume care apare în declarația din anul următor, 2024): 86997 lei - Alex Florența, 92714 lei - Cristina Florența 2022: 86493 lei - el, 77820 - ea. 2021: 49.488 lei - el, 34.489 - ea 2018: 809 lei În total, cei doi au câștigat - până acum - din astfel de procese circa 426.000 de lei în trei ani. Doar conturile în bancă și plasamentele financiare ale familiei Florența sar de 340.000 de euro. Ei dețin un apartament în Sibiu și o casă de vacanță în Caraș Severin.

Ministerul Justiţiei, despre breșele de securitate (sursa: Facebook/Ministerul Justiției)
Eveniment

Ministerul Justiţiei, despre breșele de securitate

Ministerul Justiţiei, despre breșele de securitate. Ministerul Justiţiei (MJ) transmite, vineri, după ce a primit o circulară de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în care se menţionează că instituţia doreşte să se autoexcludă din domeniul just.ro pe motiv că "au fost identificate vulnerabilităţi", că, până în prezent, nu ar fi fost semnalate breşe de securitate cu privire la informaţii sau proceduri judiciare. Ministerul Justiţiei, despre breșele de securitate Potrivit unui comunicat al MJ transmis vineri, în raport de circulara Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerul precizează că soluţia implementată în ceea ce priveşte toate sistemele aflate în dezvoltare la Ministerul Justiţiei (Dosarul Electronic Naţional, ECRIS IV virtualizat, ECRIS V) nu este una centralizată integral, ci de gestiune partajată, instituţia gestionând strict componente de infrastructură (de exemplu: pentru activităţi specifice de mentenanţă) fără a avea şi drept de acces la aplicaţiile şi serviciile specifice sistemului judiciar. Citește și: Mănăstire o întreabă pe Lasconi dacă a lucrat cu șeful SRI Radu Timofte după ce șefa USR a spus că vrea să știe dacă secretarul general adjunct al PNL a fost „colaborator al serviciilor” Accesul în aceste sisteme informatice este supus principiilor jurnalizării şi trasabilităţii, aceasta însemnând că orice accesare neautorizată este evidenţiată, înregistrată şi, după caz, alertată, menţionează sursa citată, care adaugă că, în ceea ce priveşte procesul de înrolare în domeniul just.ro, aceasta a demarat încă din anul 2015 fără a fi semnalate până în prezent "breşe de securitate" cu privire la informaţii sau proceduri judiciare, generate din culpa administratorului infrastructurii IT şi de comunicaţii de date, cu menţiunea că furnizorul serviciilor de internet este în continuare Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. "Proiectul ECRIS V este esenţial pentru sistemul judiciar, iar Consiliul Superior al Magistraturii, alături de Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, este partener în derularea acestuia. În acest context, Ministerul Justiţiei a consultat permanent CSM, încă de la momentul realizării analizei iniţiale pentru dezvoltarea viitorului sistem ECRIS V, arhitectura de tip centralizat fiind cea pentru care s-a optat în considerarea avantajelor unui sistem interoperabil, care poate asigura un sistem informatic judiciar unitar şi funcţional, aşa cum de altfel o cer şi prevederile art. 131 alin. (4) din Legea nr. 304 din 2022. Se asigură astfel o funcţionalitate ridicată, sunt reduse costurile de operare şi mentenanţă în cazul sistemului prin comparaţie cu soluţia păstrării la fiecare instanţă a serverelor, echipelor de operare şi mentenanţă proprii. Altfel spus, soluţia tehnică este expresia procesului de modernizare şi transformare digitală a sistemului judiciar, în scopul creşterii calităţii actului de justiţie privit ca serviciu public în beneficiul cetăţeanului", se precizează în comunicat. Măsura propusă de CSM Legat de măsura propusă de CSM, a autoexcluderii din domeniul just.ro, Ministerul Justiţiei spune că acest domeniu asigură servicii "esenţiale", cum ar fi serviciul de corespondenţă electronică (atât pentru utilizator, cât şi pentru instanţă), serviciul de mediere a accesului remote (VPN) la infrastructura IT şi de comunicaţii de date sau afişarea datelor pe portalul instanţelor de judecată www.portal.just.ro, resursă publică de interes major pentru cetăţenii beneficiari ai serviciului public oferit prin intermediul acestui portal. Ministerul Justiţiei apreciază ca "nefondată" afirmaţia cuprinsă în circulara CSM potrivit căreia "au fost identificate vulnerabilităţi", neprecizate/neidentificate în concret, sub aspect al mecanismelor tehnice şi/sau informatice de realizare efectivă, ca urmare a procesului de înrolare a echipamentelor din instanţe într-un sistem centralizat, administrat din exteriorul autorităţii judecătoreşti. "Orice potenţială vulnerabilitate identificată poate fi tratată şi aliniată atât principiilor de drept cât şi celor privind guvernanţa IT, în condiţiile în care proiectele respective au fost finanţate în considerarea contribuţiei nemijlocite a acestora la îndeplinirea unor jaloane din PNRR", arată sursa citată.

Ce salariu are fiul procurorului Horodniceanu Grupaj foto: dezvaluirea.ro
Eveniment

Ce salariu are fiul procurorului Horodniceanu

Ce salariu are fiul procurorului Daniel Horodniceanu, recent angajat la instituția la care lucrează tăticul său, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM): circa 6.500 de lei pe lună, în medie, în 2023. Citește și: Încă o idee a lui Boloș, strecurată într-o ordonanță de urgență: nu-ți poți vinde casa sau terenul dacă ai fie și un leu datorie la stat Ce salariu are fiul procurorului Horodniceanu Potrivit declarației de avere depusă de Andrei Horodniceanu în calitate de „asistent al judecătorului de la Curtea de Apel Iași”, în anul fiscal 2023 el a avut un salariu net, anual, de 41.889 de lei de la CSM plus încă 3.307 lei de la Curtea de Apel Iași, unde a fost „asistent al judecătorului”. Dacă luăm în considerare că el lucrează din data de 2 mai 2023, înseamnă că el a câștiga circa 6.500 lei/lună, net. Horodniceanu Junior nu are absolut nici un fel de alte bunuri, casă, mașină, terenuri sau conturi în bancă, dar familia sa deține o avere fabuloasă. În ianuarie 2024, când presa a scris despre această angajare dubioasă, Tribunalul Iași refuza să spună ce salariu are Horodniceanu Junior: „În privința întrebării dumnevoastră cu privire la salariul net al domnului Andrei Horodniceanu, nu vă putem oferi un răspuns, având în vedere că această informație este confidențială și excede dispozițiilor Legii 544/2001”, se arăta într-un răspuns către site-ul Dezvăluirea.ro. Fiul celebrului procuror Horodniceanu a fost angajat la Tribunalul Iași, pe un post de expert jurist, printr-un concurs organizat de CSM-ul unde tăticul este vicepreședinte, scria site-ul Dezvăluirea. La concurs au fost 31 de candidați, Andrei Horodniceanu s-a clasat pe locul V la proba scrisă, însă și-a surclasat competitorii pentru postul de expert jurist la Tribunalul Iași la proba orală.

Alina Gorghiu face reformă în Justiție Foto: Facebook
Eveniment

Alina Gorghiu face reformă în Justiție

Alina Gorghiu face reformă în Justiție: grefierii vor purta robe negre, în loc gri, ca acum. Măsura apare în două proiecte de hotărâre de guvern - unul privind robele de la Înalta Curte de Casație și Justiție și altul privind robele de la celelalte instanțe - care au fost avizate de CSM în ședința din 24 iulie. Citește și: EXCLUSIV Claudiu Florică din afacerea penală „Microsoft”, indispensabil pentru statul român: STS dă un contract uriaș unei companii crescute de denunțătorul din dosarul DNA Alina Gorghiu face reformă în Justiție În plus, se schimbă și baveta grefierilor: “Baveta purtată de grefierii judiciari și de grefierii de ședință din cadrul instanțelor judecătorești menționate la alin. (2) este de culoare albastru-inchis“. Din 1993, această bavetă era albă. Proiectele nu au fost publicate, potrivit legii transparenței decizionale, nici pe site-ul ministerului Justiției, nici pe cel al SGG. În notele de fundamentare transmise CSM nu apare vreo evaluare a impactului bugetar. CSM a comunicat, ieri: “Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât avizarea favorabilă a proiectului de Hotărâre a Guvernului privind stabilirea ținutei vestimentare a judecătorilor, a magistraților-asistenți și a grefierilor de ședință de la Înalta Curte de Casație și Justiție, în ședințele de judecată. (unanimitate). Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât avizarea favorabilă a proiectului de Hotărâre a Guvernului privind stabilirea ținutei vestimentare a judecătorilor, procurorilor, a grefierilor judiciari și a grefierilor de ședință din cadrul curților de apel, al tribunalelor, al judecătoriilor și al parchetelor de pe lângă aceste instanțe, precum și a grefierilor de ședință din cadrul instanțelor militare, în ședințele de judecată. (unanimitate)”. În nota de fundamentare nu se explică de ce ar fi necesară o nouă ținută a grefierilor, prin schimbarea culorii, însă afirmă că este “esențial să se asigure o tranziție eficientă“.

Procurorul general a strâns o avere dând statul în judecată Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Procurorul general a strâns o avere dând statul în judecată

Procurorul general al României, Alex Florența, care ar trebui să reprezinte “interesele generale ale societății“, a strâns o mică avere dând statul în judecată pentru “drepturi salariale restante“. Citește și: Falsuri prin omisiune în serie în CV-ul depus de Mihai Tudose la Parlamentul European. Premierul Ciolacu îl susține să fie comisar european pe buget-finanțe “În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor“, se arată în articolul 131 din Constituția României. Procurorul general a strâns o avere dând statul în judecată Însă, în ultimii trei ani, procurorul Alex Florența pare să fi reprezentat, cu succes, propriile interese: a dat statul în judecată pentru a obține o majorare a salariilor și a câștigat. Soția sa, acum angajată la CSM, a procedat identic. Ce sume a câștigat în ultimii trei ani procurorul Florența dând statul în judecată: 2024 (declarația de avere se referă la anul fiscal precedent, 2023, iar sumele sunt net, nu brut): 86.997 de lei pentru el și 92.714 lei pentru soția sa 2023: circa 97.000 de lei pentru el, puțin sub 78.000 de lei - soția sa 2022: puțin sub 50.000 de lei În anul fiscal 2023, salariile sale au însumat circa 390.000 de lei. Soția sa a adunat circa 394.000 de lei, cu tot cu diurne. În aprilie 2024, el a făcut parte din delegația care a vizitat Brazilia, pe șest, fără nici un anunț public. Florenta și Alina Corbu în Brazilia O fotografie cu ministra Justiției, șeful procurorilor și șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost publicată în 8 aprilie de Curtea de Justiție din Sao Paolo. Alina Gorghiu, Alex Florența și Alina Corbu s-au aflat într-o delegație oficială în Brazilia, conform instituției de justiție din São Paulo, dar care nu a fost anunțată oficial de instituțiile românești.

Guvernul nu mai are bani pentru salariile judecătorilor și procurorilor Foto: Ziarul Financiar
Politică

Guvernul nu mai are bani salariile judecătorilor și procurorilor

Guvernul Ciolacu s-a trezit în iunie că nu mai are bani pentru salariile judecătorilor și procurorilor, așa că scoate o sumă atronomică din fondul de rezervă. În ședința de guvern care urmează să aibă loc vineri se va discuta o hotărâre de guvern „privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024, pentru suplimentarea bugetului Înaltei Curți de Casație și Justiție, Ministerului Public, Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii şi al Curții Constituționale”. Citește și: BREAKING NEWS Înalta Curte a admis recursul în casaţie al lui Mario Iorgulescu, dosarul va fi rejudecat la Curtea de Apel Guvernul nu mai are bani pentru salariile judecătorilor și procurorilor În total, Guvernul va suplimenta alocrările pentru cheltuielile de personal din aceste instituții cu peste 590 de milioane de lei, adică aproape 120 de milioane de euro. Sumele se vor aloca astfel: 379.692 mii lei credite de angajament și credite bugetare, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului către Înalta Curte de Casație și Justiție 159.249 mii lei credite de angajament și credite bugetare către Ministerul Public 18.846 mii lei către Ministerul Justiției 36.553 mii lei credite de angajament și credite bugetare către CSM 5.660 mii lei către CCR Guvernul arată că, după doar cinci luni, fondurile „sunt insuficiente pentru achitarea integrală a drepturilor salariale curente ale personalului din cadrul acestora până la finele anului în curs”. Citește și: De ce refuză premierul Ciolacu să-și prezinte diploma de bacalaureat, deși susține că o are. Cum a absolvit studii post-universitare fără să aibă diplomă de licență În plus, în nota de fundamentare se arată că acești bani sunt necesari „ținând seama de necesitatea plății drepturilor salariale restante existente în evidența ordonatorilor principali de credite, în condițiile în care în bugetul aprobat acestora pe anul 2024 nu sunt prevăzute sume pentru stingerea acestor obligații salariale stabilite la nivelul ordonatorilor de credite”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră