vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: creier

6 articole
Eveniment

De la culturism la neuroștiință: creatina, suplimentul pentru bodybuilding care stimulează creierul

Creatina, un posibil stimulent pentru creier. Creatina este cunoscută în special în lumea sportului pentru rolul său în creșterea performanței fizice și a rezistenței în timpul exercițiilor. Cea mai utilizată formă este creatina monohidrat, preferată de culturisti. Însă cercetările recente sugerează că beneficiile creatinei ar putea depăși cu mult sala de sport. Ce este creatina și cum funcționează în organism Creatina este o substanță produsă natural de ficat, rinichi și pancreas, fiind stocată în special în mușchi și creier. Citește și: Cu cine trebuie să discute Nicușor Dan: penalul PSD Chesnoiu, fost polițist, conduce AFIR, agenția care finanțează investițiile rurale Totuși, cantitatea generată de organism nu este suficientă, astfel că aportul alimentar — din carne sau pește gras — joacă un rol esențial. Creatina reglează energia celulară, iar suplimentarea poate sprijini diverse funcții fiziologice. Creatina, un posibil stimulent pentru creier Cercetările recente arată că suplimentarea cu creatină poate aduce beneficii cognitive, în special în condiții de stres, oboseală sau epuizare post-virală. Creatina ar putea ajuta la îmbunătățirea memoriei, a concentrării și chiar la ameliorarea simptomelor din Alzheimer. O singură doză poate contracara lipsa somnului Ali Gordjinejad, cercetător în Germania, a testat efectele unei singure doze de creatină după o noapte de nesomn. Participanții care au primit suplimentul au avut reacții mai rapide și memorie pe termen scurt mai bună decât cei cu placebo. Explicația ar putea fi că neuronii stresați absorb mai ușor creatina, care acționează ca un rezervor de energie rapid disponibil. O atenționare este necesară: participanții au primit o doză mare, 35g de creatină, de zece ori mai mare decât doza zilnică recomandată. Acest lucru poate fi periculos, mai ales pentru persoanele cu afecțiuni renale. Gordjinejad speră ca, în viitor, creatina să fie utilizată pentru a susține funcționarea cognitivă a persoanelor nevoite să rămână treze perioade îndelungate, precum salvatorii sau studenții în sesiune. Studii viitoare vor testa doze mai mici, sigure pentru utilizare pe scară largă. Criticii invocă prea puține dovezi concludente Profesorul Terry McMorris, care a analizat 15 studii în 2024, spune că nu există suficiente dovezi clare pentru beneficiile cognitive ale creatinei. Cauza ar putea fi testele cognitive învechite sau variațiile mari în regimurile de administrare. Totuși, el consideră că domeniul merită investigat mai aprofundat. Alte beneficii posibile: cancer, menopauză și sănătate mentală Studiile recente indică și alte efecte promițătoare ale creatinei. În cercetări pe animale, creatina a încetinit dezvoltarea tumorilor. De asemenea poate ameliora simptomele menopauzei și ar putea avea efect antioxidant, protejând organismul în perioadele de stres. Un studiu pe 25.000 de persoane cu vârste peste 52 de ani a arătat că un consum crescut de creatină (cu doar 0,09g mai mult pe două zile) a fost asociat cu un risc redus de cancer cu 14%. Creatina și depresia Un alt studiu a arătat că pacienții cu depresie care au primit creatină în paralel cu terapie cognitiv-comportamentală au avut o îmbunătățire mai mare a simptomelor decât cei care au urmat doar terapia. Creatina contribuie la producția de energie și la echilibrul neurotransmițătorilor, factori esențiali pentru starea de spirit. Veganii și riscul de depresie: un posibil rol al creatinei Profesorul Sergej Ostojic atrage atenția că veganii, având niveluri mai scăzute de creatină din cauza dietei, pot fi mai vulnerabili la depresie. Suplimentarea ar putea oferi un sprijin suplimentar acestui grup. Creatina și sindromul post-Covid: rezultate încurajatoare În 2023, Ostojic și echipa sa au studiat 19 pacienți cu Long Covid. Jumătate au primit creatină timp de șase luni, iar cealaltă jumătate un placebo. Cei care au luat suplimentul au raportat mai puțină „ceață mentală” și o concentrare mai bună. Nivelurile scăzute de creatină inițiale au fost asociate cu forme mai severe ale bolii.

Creatina, un posibil stimulent pentru creier (sursa: Pexels/ibrahim hafedh)
Efectele somnului lung asupra creierului adolescenților (sursa: Pexels/Trinity Kubassek)
Eveniment

Adolescenții care dorm mai mult și se culcă devreme au o minte mai ageră, arată un nou studiu

Efectele somnului lung asupra creierului adolescenților. Adolescenții care merg la culcare mai devreme și dorm mai mult decât colegii lor obțin scoruri mai bune la testele cognitive și demonstrează abilități mentale mai dezvoltate, potrivit unui studiu recent realizat pe un eșantion de peste 3.000 de tineri. Efectele somnului lung asupra creierului adolescenților Rezultatele arată că aceia care adorm cel mai devreme, dorm cel mai mult și au cea mai mică frecvență cardiacă în timpul somnului excelează la teste de vocabular, citire, rezolvare de probleme și alte sarcini cognitive. Citește și: Dezmăț cu salariile la Autoritatea Aeronautică Civilă, plus creșterea numărului de angajați cu 10%: salariile cresc cu 13%, veniturile - cu sub 3% Cercetătorii se așteptau ca adolescenții cu obiceiuri sănătoase de somn să obțină rezultate mai bune, însă au fost surprinși de faptul că și cele mai mici diferențe în durata somnului influențează considerabil performanțele cognitive. „Credem că somnul este cel care determină abilitățile cognitive mai bune, în parte pentru că în timpul somnului ne consolidăm amintirile,” a declarat, pentru The Guardian, Barbara Sahakian, profesor de neuropsihologie clinică la Universitatea din Cambridge. Adolescența, perioadă critică pentru dezvoltarea creierului Deși de multă vreme se știe că odihna este esențială pentru performanța mentală, cercetătorii continuă să exploreze ce se întâmplă în adolescență, atunci când dezvoltarea cerebrală accelerează, iar durata somnului tinde să scadă. Echipa lui Sahakian, alături de cercetători de la Universitatea Fudan din Shanghai, a analizat datele din cadrul celui mai amplu studiu american pe termen lung privind dezvoltarea cerebrală și sănătatea copiilor, „Adolescent Brain Cognitive Development Study”. Tinerii au fost împărțiți în trei categorii în funcție de obiceiurile lor de somn: Grupul 1 (39%): se culcă târziu și se trezesc devreme – în medie, 7 ore și 10 minute de somn pe noapte. Grupul 2 (24%): în medie, 7 ore și 21 de minute de somn. Grupul 3 (37%): merg la culcare devreme, dorm cel mai mult (aproximativ 7 ore și 25 de minute) și au cele mai scăzute ritmuri cardiace în somn. Testele cognitive au arătat un avantaj clar pentru cei din grupul 3, urmați de grupul 2, în timp ce grupul 1 a avut cele mai slabe rezultate. Scanările cerebrale au confirmat că tinerii din grupul 3 aveau cele mai mari volume cerebrale și cele mai bune funcții ale creierului. Barbara Sahakian a subliniat că „este surprinzător că diferențele minore de somn pot avea un impact atât de mare”, explicând că efectele se acumulează în timp. Pentru adolescenții care vor să-și îmbunătățească somnul și performanțele mentale, Sahakian recomandă activitate fizică regulată și evitarea utilizării telefonului și a calculatorului seara târziu. Specialiștii avertizează asupra efectelor "jet lagului social" Colin Espie, profesor de medicină a somnului la Universitatea Oxford, a explicat că dependența creierului uman de somn este accentuată în perioada adolescenței. Acesta avertizează că lipsa somnului în timpul săptămânii, combinată cu recuperarea în weekend, creează un dezechilibru cunoscut drept „jet lag social”. Espie a subliniat nevoia ca societatea să acorde o mai mare importanță igienei somnului, inclusiv prin introducerea educației despre somn în programa școlară.

Operație revoluționară în semiîntuneric, tumoră eliminată (sursa: ziaruldeiai.ro)
Eveniment

Operație revoluționară în semiîntuneric, tumoră eliminată

Operație revoluționară în semiîntuneric, tumoră eliminată. Medicii Spitalului Clinic de Urgență "Prof. Dr. Nicolae Oblu" Iași au realizat cu succes a doua operație revoluționară în semiîntuneric. Operație revoluționară în semiîntuneric, tumoră eliminată Aceștia au oferit o nouă șansă la viață unui băiat de 12 ani, diagnosticat cu o tumoră cerebrală de 7 cm. Citește și: Guvernul înființează 50 de sinecuri excelent plătite în subordinea penalului UDMR Laszlo Borbely, pensionar special. Guvernul e falit, se pregătește să taxeze dur mediul de afaceri Echipa medicală, condusă de Conf. Univ. Dr. Lucian Eva, managerul Spitalului de Neurochirurgie din Iași, a realizat cu succes a doua operație revoluționară în semiîntuneric, folosind substanța inovatoare – acidul 5-aminolevulinic (5-ALA). Această procedură de ultimă generație, efectuată pentru a doua oară în România, la Iași – la un copil, a permis identificarea și protejarea țesutului cerebral sănătos, oferindu-i lui Anton șansa de a trăi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Copii operați pe creier, multe cazuri (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Copii operați pe creier, multe cazuri

Copii operați pe creier, multe cazuri. La Spitalul de Neurochirurgie din Iaşi au fost operaţi, în ultimele săptămâni, trei copii cu cazuri grave de afectare a creierului. Copii operați pe creier, multe cazuri Este vorba de tumori benigne, maligne, care au nevoie ulterior de tratament oncologie, sau cazuri de traumă în urma unui accident. Citește și: Rectorul Universității Babeș-Bolyai desființează ministerul Muncii, după ce a recunoscut astrologia și numerologia drept ocupații legale: „Halucinant” Managerul unităţii medicale, dr. Lucian Eva, spune că au fost nevoiţi, la nivel de spital, să se adapteze în ultimii ani ca să realizeze şi astfel de proceduri asupra copiilor, nu doar a adulţilor. Mai ales în contextul în care la nivel naţional sunt foarte puţin spitale care operează micuţii cu probleme neurochirurgicale. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Dacă gândiți prea mult, creierul va transmite că sunteți obosit Foto: Hopkins Medicine
Eveniment

Dacă gândiți prea mult, creierul transmite sunteți obosit

Dacă gândiți prea mult, creierul va transmite că sunteți obosit și vă trimite să vă relaxați, arată un studiu publicat joi de revista Current Biology. La fel ca în cazul activităților fizice solicitante, creierul acumuleză substanțe chimice care trebuie eliminate. Dacă gândiți prea mult, creierul va transmite că sunteți obosit Cercetătorii spun că a gândi prea mult chiar îți obosește creierul. Raportul lor, publicat în Current Biology, sugerează că acest lucru se datorează unei acumulări de substanțe chimice care trebuie îndepărtate. Micul studiu merge pe urmele altor cercetări care au descoperit că oameni care au lucrat multă vreme în slujbe care-i solicitau cognitiv au avut rezultate slabe în sarcini care necesitau autocontrol. O interpretare este că unele dintre funcțiile lor cognitive superioare ar putea fi afectate. Unii oameni de știință se întrebau dacă este vorba despre un fenomen fiziologic real. „Teoriile influente au sugerat că oboseala este un fel de iluzie „gătită” (Nota redacției: „cooked”) de creier pentru a ne face să oprim orice facem și să ne întoarcem către o activitate mai îmbucurătoare”, a spus Mathias Pessiglione, de la Universitatea Pitié-Salpêtrière din Paris, citat de The Times. Oamenii de știință cred că ar putea să explice de ce te simți atât de obosit: creierul tău a încetinit pentru a gestiona tensiunea. Creierul ar putea suferi de ceva similar cu acumularea dureroasă de lactați în mușchi în timpul exercițiilor fizice. Acesta ar putea fi motivul pentru care activitățile mentale dificile - și rezistența la tentația de a renunța pe tot parcursul zilei - se simt la fel de solicitante. Citiți și: BNR, uzina de sinecuri a lui Isărescu: neveste, politicieni eșuați, ex-primari și o astroloagă. Salarii uriașe, număr imens de angajați Activitatea mentală prelungită duce la acumularea unui neurotransmițător potențial toxic în cortexul prefrontal, potrivit studiului publicat în Current Biology. Cercetătorii sugerează că creierul își încetinește activitatea pentru a gestiona acumularea, oferind o explicație pentru ce ne simțim obosiți. „Munca cognitivă grea duce la acumularea de glutamat în cortexul prefrontal lateral”, arată studiul. Studiul este mic și, chiar dacă va fi validat, nu este stabilit definitiv faptul că glutamatul provoacă o senzație de oboseală. Cu toate acestea, a spus Pessiglione, părea a fi un semn că într-adevăr poți gândi prea mult.

Iași: operaţii pe creier fără bisturiu (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Iași: operaţii pe creier fără bisturiu

Iași: operaţii pe creier fără bisturiu. După o perioadă de trei ani de pregătiri, în Laboratorul de Radiochirurgie Stereotactică de tip Gamma Knife de la Spitalul de Neurochirurgie din Iași vor începe primele proceduri. Iași: operaţii pe creier fără bisturiu Pacienţii vor putea astfel să beneficieze de operaţii pe creier fără bisturiu şi fără dureri. "Radiochirurgia Stereotactică reprezintă astăzi prezentul şi viitorul în ceea ce priveşte tratamentul majorităţii patologiilor neurochirurgicale, mai exact a leziunilor creierului. Citește și: Fost subofițer de poliție, pensionat la 42 de ani cu 9.000 de lei pe lună, promovat secretar de stat la Interne Am ajuns la maturitatea de a utiliza tehnologii de ultimă generaţie care oferă pacienţilor siguranţă, încredere, operaţii complete, simple şi nedureorase", a precizat dr. Lucian Eva, managerul Spitalului de Neurochirurgie. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră